LUCRAREA Nr.1 Metode si aparate pentru m dsurarea temperaturii 1. DEFINITO + Temperatura — mrime de stare care caracterizeari intensitates stlrii de migeare 2. pariculelor care compun un corp (molecule, atorm, ont) Temperaur are valoares zero doar atunci cind inceteaz§ orice form de miscare matena (sareade zero absalut ‘Teona cinehoo-moleculasg: « Stare de echilibru termic (termodinamic) ~ stare care corespunde stabilim echilibraui energetic tit In interioral corpului cat $i Inwe acesta si medinl sfu exterior (corpunle care Il Incamjoar3). Aceasts stare presupune ea toate cormurile cars sumtin. contacts aiba acciagi femperanurs. « Scard de temperatura - un ir de numere stabilite in baza unei amumite sonventu, care pemmite atiibuyea de valon numeice tomperatum gi gradarea aparatelor de misuxl 2. SCARIDE TEMPERATURA Gradul de tempersturi Celsius : 1/100 din mtervalul de temperatur§ cupnns intre temperatura de topire.a ghetii si cea de flerhere a apeile presiumes nommalA (760 mmEe) ‘Gradul de temperaturd Fakremhai : 1/180 din intervalul de tempera cuprine Intre temperatura de topure a ghetu gi cea de Herbere a apet la prestunea nommali, ‘Seara de temperaturi poate fi si) empiried: orginea este stabil arbimrar (Celsrus, Fahrenhest), ‘b) termodinamici absoluti: originea este stabilili in zero absolut - unde temperatura ca parametru de stare este fizic zero (Kelvin, Rankine) ; ¢) internagionaly practicg: sea ubl2ati pentm gradarea @ controll periodic al instrumentelor, fn care sunt atribuite valori mumerice pentru temperatura unui mumér de stim fizice ugor de reprodus - puncte de fierbere sau soladificare al wor substante pure (hidmgen, neon, oxigen, apa, zinc, argint, aur) CELSIUS | KELVIN FAHRENHEM | RANKINE 00%) 270.15 Ao ° forerr a 100-4 212 0 0% [273.1 aa%r [49167 °c F ___ ofr} aggre Senate fe i de senor -273,15% | OK 459.67 °F] OR Cotespondenta dintre sesrile de tempersturs‘Relatii matematice inte diferite sodri de temperatura: 3. METODE SI APARATE PENTRU MASURAREA TEMPERATURIL I) Metode de misurare prin care corpul termometrie este adus in contact direct cu sistemul studiat: Conditii: - realicarea echilibrului termic intre corpul termomerrie si sistem = mass mict a corpului termometric pentru anu modifies temperaura ge A) Aparate bazate pe dilatarea corpunlor solide sam lichide, B) Aperate hazate pe variatia presiunii corpului termometic C) Aparate bazate pe vantania rezistemte: electrice cu temperatura; D) Aparste hazate pe efectul termoelectric: E) Procedee speciale de misurare a temperatum I) Metode de masurare dela distents. ‘Sc bazceri pe radiatia tormca cms de corpun, sistemului @—% A) metode bazate pe misurarca rachahic: tomuce a uma corp; B) metode bazate pe schimbarea culorii compurilar cemasii C) metode bazate pe misurarea emisiunii electranice a corpuuilor solide gi gezoase prin observarea Lnulor spectiale.4, DESCRIEREA UNOR METODE SI APARATE DE MASURARE A TEMFERATURIL 1 Metode de masurare a temperaturii prin care corpul termometric este adus in contact direct cu sistemul studiat A) i AuLApennie bezete pe ditaes reg co roe ior solide. = Se bazeard pe fonomenul de dilatare liniard a unei tije sm lame mezlice: Acul indicator este deplasat datoriti diferentei de dilatare dintre teaci gi tijd. ‘Se executa pentru temperatun de mam 500°C ‘Se ulllizeazS pentru misurarea temperaturii lichidelor Foate avea contacie electnce achonate la stingeres unor anumute temperatun. a) Termometre manalice (ew tijd) t 1 = TH din war (opi cs 36. 50% Da) 2- Traci din alama sau aturtiniy Figg. Temometru metalic cu tj bi Termometre bimetalice Inver (21 +38bu) on 20.14? Fig 2 Lamels bimetalic¢Fig 3 Termometul eu spiral f Bimetalicd Domeniul de masurare: - $0._450°C Poste fi utilizat laimstalatii in scr liber. Tub capitar “Saar grad <4 oF o4F 2 » Rezeror cu lichid Fig.¢ Principiul Fig.5 astromomul muedez Anders Celsius (1 70J-1744) termametnilui cu lichid gi termometrul realizat de el ind 742.Figs6 Termometra cu scar & iniericard Fig.? Termomeine Daghet’ Fig Termometu cu td dresptt Fig 9 Termometru cu cot2 a) os Fig. 10 Altetipurt de termomeire a) Termametra cu contacte eiectrice, b) Termometra de camerd c) Termometru Gaiilei~Temometu ‘one #Q S| “Uiei (i 180°C) Paliturd CuAl.ajel (¢> 120°C) Fig JJ. Montarea in metalatit $i prowe\ores termomesrelor sehrice Termometrde de sticla sc protejeaz’ cu ajutorul unor tect metalice in care se introduce ‘ule sau, pentru temperatun peste 150°C, pubturé de cupru saualummm ‘Montarea tecii webuie s8 asigure pozitionarea rezervorului pe cit se poate in central ‘conducter; In cazul conductelor de ciametru mic montarea se va face oblic, editre amonte. Bi dennomisins muipmstriee Poncpml de fimchonare: vanata presum compulm temometne in raport co Fig 12. Schema de principiu a wn! fermometru manometric Legea tized unlrzati: legea Ini Charles (1a0cora): Ganil utilizar: CO;, Nz, ser Lumute de unizme: -60°C ..4850°C ‘Scam este linia Fig 13 Termomeine ae gazB.2. Termometre manometrice cu vapori ‘Legea fizica utilizats: Variatia presiunii vaporilor saturati in report cu temperatura (eeusha Clmsme - C! ee Agent unlzati: theon, cloru de mettl, aleaal enlie Domenin de utilizare: -60..+200°C Fig 14. Termameru manometric ex vapari Scara esteneliniars Pot avea contacteelectnce de manim gusau maxim. o. te hazate iatia rezistentei dectrice 8 CLL Termometre cu recistentd electricd Leges firica utilizats: ao cu temperatura: a E, Be WU Ea 100 200300 400 S00 600 700 Fig 15 Variapia reristenjet electrizea diferitelor metslecu temperature ‘Materlale uzuale pentru termorezisten te Gmsme fir | Rezstntateap | Lumte demisurd fem | ht] (c. | Fisint | 005007 | a1 =180—-430 Co | on | 0017 =s—150Fig.6, Schema de principiv 2 unei termorazisten fe I teaed metalicd de protectie Po pilitt de fixare 3 cutie de coneriene f+ mport ceramic 5+ firul termorerisienfet Fig 7 Consinec fic termoreristentel Metode de masurare a recistentei electrice: Fig. 19 Metoda punjii echilibrate mamual Fig. Metoda pumjii neechilibrateFig. 20 Logomesrul Fig? Termometrucu termorezisten ta (CL. Termometre cu termistoare Este un matenal semconchuctor, a cnn renistent§ variaz3 mult qu temperatura, in special in domeniul temperaturilor joase, dup o lece exponentialé de forma: ‘Se tabried in general dim amestecun de onizi cu propnetitt semiconductoare, cum sunt onizii de Mn, Ca, Fe, Zn, Al in forma de disc sau baghet3. Fig. 22 Variagia rezistentei sermistoruld cu temperatira. [-ternsistor 2-platima 108-9 iad toe season 2 (*e)D) Aparate barate pe sfectul termoclectris Principiul de fumctionare: eftctul termoelectric (efectul Seebeck) “dura circuit inchis format din dou & sau mai multe conductaare diferite, ia na tere in curex electric, dacé celjpujin doud puncs de Jegdturé au temperaturi diferite™ mv 2 B A BA [create ew ocaemie | mv — eee Oy 4 fe tatarsneny (gal) gy $< pe } w BN ¥ x al 4) Fig 23. Montzres miholometnuiul pentre m daurares tensiunt! termoelectromstoare: 3) inlipitera rece: by Iz termoelecirad MiberohineFig.25 Diferite tipwi de termocupluri i instrumentl de maser E.l ConuriSEGER si Conuri ORTON Fig.2& Conuri ORTONE.2 Termoculori ‘Culeare Substanti chimici tC] | Reversibilitate Sulfur de He | row 7304250 da Cromat de Ph | rogu 7304250 mu eee ieee ey ag | ! 5 = pag oe | mero | nu Tl) Metode de misurare a temperaturiide Ia distant AM is A.l Pirometru opticmonocramatic Fig. 28 Fariapia luminozitift! flamentuli- Se utilimaz’ pentm misumrea tempers obiectelor incandescente: metale topite, flaciri, plese metalice cu temperatura peste £50 °C ~ Precizia de misurare:15 °C - Aparamal cst ctalonat in report cu corpul negra, neeesitind corectii an fimetie de factorul de CMnvitate al compulul 2 cina tempera se misoar§, Fig.29 Promeiru optic Pyralux Al, Piromerru de radia tie totald Fig 30 Schema si aspectul umii pirometra ae radia fie totala Lrobiectiv: Zstermocuphi: miltvalmems Are aceleag. uttlizini ca §1 purometral optic monocromahic Domeniul de masurarc: temperaturi mai mari de 700 °CFig. 31 Termometru in infiaro fu Termometrele in intrarogu permit misurerea temperaturn compurilor prin captara radistic] infrerogii emisa de acestea Domenml de masurare: -20..2505C; -20.900 °C ‘Se constnuicsc pentru factor de emisic fix smu cu factor de emisie variabil, Au sistem de vizare cu laser.