LUCRAREA X 1s General4t8ts. In timpul preluoréris aetelelor prin preaiune, ferent de procedeul folosit (forjare, matrivere, extrusiune, Leni- ote), deplasaren particulelor de material se supune legit celet | mict resistenje. Conform acested legi, partioulele de material ce “deformeati plastic se deplaseasi nusai in directia celex mai mod re- detente. Cu site, ouvinte, in timpul prelucririi metalelor prin presi- e tondin¢a de deplasare (ourgere) a partioulelor de material in dite wee dizectii este invers proportionalé ou rezistenja de deplesare. Cunoasteren direo¢ied gf sensulut de deplacare a partioulelor materiel in timpul defornirit p: tice constituie una din principale onditit care concurs 1a alegerea gi intoomirea corsota a unui pro- ‘tehnologic de deformare plasticd prin presiune. Pentru cas) refularit corpurilor prismstice éau o1lindrice, @ cule plane gi ou frecere exterioard uniforai, tratectoria parti~ jilelor de material se determing pe principiul celei mai mici distante fay de perinotrul sectiunii. Din aceasta causi, 1a refulerea corpuri~ erotunde in seopiunea tranaversali, deplassrea particulelor de ma~ al in timpul deformarii plastice este mai intensi in directitle in Figel Sectiunea transversal a unei pricne dreptunghiulare cu directille de curgere 8 particulelor materiale Aistanja de la contra epre periferie este mot mick. In figura 1 se araté direotiile de deplesare a particulelor de terial in timpul refuldrii une1 prisme de fori dreptunghiulurd.- 48 Din figura 1, se observa cé, pentru o particuld ce se gaseste trun punct oarecare situat in trapemul abfe, ca de exemplu punotul stenya cea mal mick fay de periferie este cea indicata de sigeu~ Wusi din acest punct. Orice abatere de la directia sigetii indica sdick de la directia normale: fata de perimetru, duce 18 majors~ distantet fats do poriferie gi in consecinté 1a mirirea rezistentet jeplasare © particule’ din punotul i spre exterior. Datorith acestu! particule ce ae eisegte in punotul 1 mu are decit o singurd posi pilitete de deplasare. In mod similar ae poate denonstra cf toate par- tioulete de material ce 20 gisese Sn portiunes trapesulut abet mu su 1 0 singurd posibilitate de deplassre, sceeasi cu a particulei din De avenenea particule ce se giseste fn punctul 4 din tetunghiul a,d,e, precum g1 restul particulelor de materia) cuprinse in acest triunght mu au decit o singuré directie, acees dati de siigeata dust din punctul 4 spre periferie, adici directia in care distant él de La pertiould 1a exterior este minima. Spre deosebire de cole de mat sus, particula de usteriel din punctul 2 (fig-2J, are‘doud postbilitéti. Deplesares intro parte salt alta a particule’ din pumctul 2 depinde do onogenitatea materialului oi je uniformitatea inoflsirit, ricirit ¢1 a frecirli exterioare. dvidunt c& gi restul partioulelor dé material ce se gisese pe dreapta e,f vor avea aceleasi posibilita}i de deplasare ca ¢4 partiowla din punctul 2. In mod siuilar se observi of gi particule din punotul 3, situata dreapta ase, va aves tot doud posibilitati of cd 1a fel cu ea toate particulele de naterial de po dreptole: s,0; b/fs e,f Gi dye vor avea dou postbilitayi de deplasare. Spre deosedize de scestes partioulele ee se gisesc in punctele esi £ vor aves trei posibilitati de deplasare. Ca et in cazul particu ed din punctul 2 amu a colet din punctul 3 direoyia de deplasare © par tioulelor din pusotele © gf £ depinde de ouogenitates materialulut 9i do uniformitatea inclzirii, récirii 51 a frecirii exterioare, siici de a i a So ectul fectoriior care concurs 1a mirirea seu micgorarea rezistenyet co go opune doplanirit particulelor de material. ~ peplaserea portioulelor din triunghiul b,o,f of trapequl defe Pa nt Fig.2 Blementele geometrice ale epruvetelor pris- matics inainte de refulare Joo dup aceleagi oriterii, edici so produce Sn sens contrar sensu- Jui de deplasare o particulelor, simetrice. Negligind particulele ce se géseso pe liniile de sdparatie Sn- ‘tre triunghiurtle gi trepezele in care a fost divizet dreptunghiul se Dbbsorvé Gi din punct do vedere cantitativ predomind particulele cuprin- | ‘se in cele doud trapeze, adiod particulele ce se deplassazi in sensul éririi indl{imii dreptunghiului, Datoritd acestui fapt 1a refulerea Gonei prisne de formé dreptunghiuleré volumal de materiel ce se deplastaq si sn sengul méririi inilyimii saa dasei scesteia, prisna tinde ssf Imodifice forma sectiunii tranversale din dreptunght in cere. Tn-mod si- miler se poate dexonstra cli pentru toate prisnele ou sectiunea trans Uyeranl neciroularé forms acestei sectiuni in timpul refularit tinde sf “govink rotund&: Din aceasti cauzé legen colei nai mici rezistente 8° AntSineste uncori in literatura de specialitate 91 cub denumirea de 1e- Bea colui mai mic perimetra.- 50 ~ Fig.3 Elenontele geonetrice ale epravetelor pri ‘Bice dupa rotulaze ©" r™ PAEBOM eee 2. Partoa experinenteld. Pentru efectuarea acestei lucréri se vor refula douispresece epruvete executete din plusb evind forma uncr “prime triunghiulere, patratice 91 dreptunghiulere (cite patru din fie “eare) ou dimensiuaile indicate in fig.2. osicieecla/lan pious 64 tor reruig 10 aiterito grade‘ay defor” evtoiate ou svieias : 6-25 * 100 x) Gcuna sponses ea warts Sitoostly tagncoahe ape sore By ce’ zochsbeadt” be Suscil pete Telsdicea cnen’sandbatoure Ge ousens opt refulare 1a diferite grade do deforaare epruvetele tet ees eaten ake ead ey 4 Satimo el8K forms care ot apropie de cere on atit aa mult cu jit gradul de deformare este nai mero. abela 1 as [ag Esl ecm oe le Peg In figura 3 este arétati forma opruvetelor dup refulare- mheels ile mrad “oP Soa Resultatele objimute dupk fiecare refulare vor fi trecute in oh | ed fag| | Yo] 8c} te Bae sbela 1, caloulindu-se totodaté 91 reportul de/ay penta flecare pris~ a E Fie | fo parte. Pentre epraveta ou seoyiunen transverse areptunghiulers, a Baportul be/ag v0 poate ealoula gi teorotic ou ajutorul reletiei ui H = ore Beis gto Sa, i. Be tone ne ae Figs tee mineiweeu at sabes Yet maeg sae Pe vaza revultatelor obfinute se traseazd graficul de variatie saportulu by/ag in functie de mérinea gradului do deformare plasti- (ie.4). Referatul va ouprinde deacricrea sumari a experinentirilor etuate, analiza si interpretarea resultatolor objinute, precum 64 jervayitie personale.