ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE , INTAIA NOAPTE DE RAZBOI" de Camil

Petrescu
ELA SI STEFAN GHEORGHIDIU - RELATIE DOUA PERSONAJE ROMAN AL
EXPERIENTEI - ROMAN PSIHOLOGIC
Adept al modernismului lovinescian , Camil Petrescu -18941957--,este cel care fundamenteazaprincipiul sincronismului , contribuind la
sincronizarea literaturii romane cu cea europeana, aducand noi principii
estetice ca autenticitate , substantialitate , relativism si prin crearea
personajului intelectual lucid si analitic .In Ultima noapte de dragoste ,intaia
noapte de razboi Camil Petrescu surprinde drama intelectualului lucid ,
insetat de absolutul sentimentului de iubire , dominat de incertitudini , care se
salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice , aceea a omenirii ce
traieste tragismul unui razboi absurd , vazut ca iminenta a mortii .Evolutia
cuplului din acest roman subiectiv se face cunoscuta doar prin reflectarea ei
subiectiva in
ochii
lui
Stefan
Gheorghidiu
, eroulnarator. Astfel , perspectiva narativa este unica , eroul-narator relatand
la persoana Iexperientele pe care viata I le prilejuieste : experienta iubirii si
experienta razboiului . Perspectiva unica si situarea eului in centrul relatarii
confera autenticitateacesteia , confirmand un deziderat afirmat explicit de
Camil Petrescu in conferinta Noua structura si opera lui Marcel
Proust : Sa nu descriu decat ceea ce vad , ceea ce aud , ceea ce
inregistreaza simturile mele , ceea ce gandesc eu . Perspectiva subiectiva
este deci necesara in masura in care trairile sufletesti si sinuozitatile unui spirit
sunt unice , personale si irepetabile .
Romanul este alcatuit din doua parti ,corespunzatoare celor doua
experiente prin titlu . Experienta iubirii , surpirnsa in prima parte , este
actualizata prin rememorare , in timp ce experienta razboiului este
consemnata imediat , sub forma unui jurnal de front . In fapt , prima parte
debuteaza cu un artificiu compozitional continut de primul capitol , La Piatra
Craiului in munte : aflat intr-o concentrare pe Valea Prahovei , Stefan
Gheorghidiu asista la o discutie intre ofiteri , pe marginea fidelitatii in iubire si
a drepturilor de viata si de moarte ale partenerilor unul asupra celuilalt
.Discutia declanseaza amintirile eroului , din perioada petrecuta alaturi de
Ela .

Relatia dintre aceste doua pesonaje este evidentiata

performant prin diegeza integrata celor doua parti ale romanului. Stefan
Gheorghidiu este student laFilosofie , lipsit de mijloace materiale deosebite ,
deoarece tatal sau isi risipise averea in initiative culturale perdante . In
facultate el o cunoaste pe Ela , de care nu se indragosteste de prima data ,
deoarece prefera fetele oachese , iar Ela era blonda . Cu toate acestea ,
fiind considerate una dintre cele mai frumoase fete ale Facultatii de Litere , si
datorita insistentelor acesteia , intre cei doi se infiripa o relatie , pusa la
inceput sub semnul orgoliului , orgoliul a construit baza viitoarei mele
iubiri ,mai ales ca beneficia de admiratia tuturor : incepusem totusi sa fiu
multumit de admiratia pe care o avea toata lumea pentru mine , fiindca eram
atat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente .Astfel ,
stimul al pasiunii devine vanitatea masculina . Pasiunea se adanceste in
timp iar cei doi intemeiaza un cuplu admirat de ceilalti . Isi traiesc clipele de
intimitate cu daruire , mai ales ca admiratia Elei fata de Stefan se intalneste
fericit cu placerea acesteia de a-si etala cunostintele de
filosofie . Astfel , relatia dintre cei doi se bazeaza si pe un mentor spiritual ,
care intregeste implicarea pasionala , afectiva a amandurora . Adept al iubirii
unice si absolute , Stefan Gheorghidiu descopera in iubire , si mai ales in a fi
iubit , ratiunea sa de a fi , modul de a se implini pe sine : sa tulburi atat de
mistuitor o femeie dorita de toti , sa fii atat de necesar unei existente , erau
sentimente care ma adevereau in jocul intim al fiintei mele . Fisura dintre cei
doi indragostiti se naste in urma aparatiei unei mosteniri .Tache , unchiul
bogat si avar al lui Stefan Gheorghidiu , ii lasa acestuia o mostenire
substantiala , in detrimentul celorlalti mostenitori , care primesc parti mai
reduse .Viata cuplului se schimba semnificativ , acestia participand acum la
viata mondena pe care inainte nu si-o permiteau . Daca Stefan Gheorghidiu
nu este de aceasta viata , Ela descopera in ea voluptati noi , modalitati de
asi etala farmecul si de a-si manifesta cochetaria . Apare astfel o fata a Elei
nebanuita de sotul ei si care ii provoaca acestuia nelinisti si gelozii mai mult
sau mai putinintemeiate . In plus , oferta de afacere pe care le-o propune
Nae , celalalt unchi , de a cumpara o intreprindere metalurgica , este urmata
de repulsia lui Stefan Gheorghidiu fata de oportunismul acestui tip de
activitate , in timp ce Elei ii ofera prilejul de satisfactie , ba chiar de flirt cu
scop pragmatic : este pusa in situatia de a seduce un important om de
afaceri , fapt care sotului ei ii repugna si caruia i se impotriveste . Orgoliosul
Stefan Gheorghidiu se dovedeste a fi adeptul superioritatii
a barbatului , pentu care femeia este un mijloc de a-si manifesta puterea
protectoare :as fi vrut-o mereu feminina , deasupra discutiilor acestora
vulgare si avand nevoie sa fie protejata .Jocul seductiei , al micilor flirturi

generate de oportunitatile intalnirilor mondene incepe sa se macine orgoliul

lui Gheorghidiu , care traieste torturat de gelozie . Ela in schimb , adopta
cu usurinta noul stil de viata , si se simte magulita cand constata succesul
pe care il are pe langa un domn G. , cuceritor cu renume . Intamplarea care
se desfasoara la Odobesti , de sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena ,
prilejuieste o criza grava in relatia de cuplu . Relatia se desfasoara acum prin
succesive acumulari de tensiune , despartiri si impacari . Intr-o astfel de criza
, pentru a se razbuna pe Ela , Gheorghidiu aduce acasa o prostituata cu
care sotia il gaseste in pat . Alta data el revine acasa pe neasteptate si nu o
gaseste pe Ela , care apare a doua zi dimineata . Gheorghidiu ii cere sa
paraseasca locuinta si sa accepte cererea de divort amiabil . Impacarea
survine dupa ce Stefan Gheorghidiu gaseste o scrisoare a
verisoarei sale , Anisoara , care o invita pe Ela la ea peste noapte , tocmai in
data in care el nu o gaseste acasa. Concentrat pe front pentru executarea
unor lucrari militare si aflat la Piatra Craiului , Stefan Gheorghidiu traieste
framantat de gelozie , covins ca Ela il inseala cu domnul G . El incearca sa
obtina o permisie , pentru a o vizita pe Ela . Aceasta se muta la Campulung
spre a fi mai aproape de el , si il cheama insistent pentru a-l convinge sa
treaca o suma de bani pe numele Elei spre a se asigura in cazul mortii
sotului ei pe campul de lupta . Desi Romania nu intrase in razboi si Stefan
Gheorghidiu era convins ca va ramane in neutralitate ,Ela se teme de
posibilitatea de a ramane vaduva si saraca. Obtinand cu
greu permisia , Stefan traieste alaturi de Ela ultima noapte de
dragoste . Afland ce doreste sotia sa e convins ca aceasta planuieste un
divort si o casatorie cu domnul G. , convingere pe care i-o intareste intalnirea
intamplatoare cu acesta pe strada . Experienta razboiului ii prilejuieste
descoperirea sentimentuluimortii , a suferintei aproapelui sau , a panicii
paroxistice , a unei luni apocaliptice . Ranit , eroul este spitalizat la Bucuresti
si dupa vindecare revine acasa . Aici descopera o Ela lipsita de
orice farmec ,care nu il mai atragea . Sentimentul instrainarii este dublat de
cel al indiferentei , astfel incat renunta cu usurinta la intreg trecutul sau
framantat si divorteaza cedandu-i fostei sotii o importanta parte din avere .
Faptul ca experienta iubirii este vazuta doar din perspectiva
subiectiva a lui Gheorghdiu ii confera acestuia o aura de mister . Desi
personajul narator este un analist lucid al starilor sale interioare si al
evenimentelor exterioare , el nu poate sa se elibereze de subiectivitate , pe
care sentimentul de gelozie si orgoliul masculin i-o accentueaza . Chiar daca
e convins ca Ela ilinseala , nu are dovezi in acest sens . Tortura interioara
este mai acerba , caci e alimentata de sentimentul nesigurantei .

Evolutia relatiilor din cuplul Stefan Gheorghidiu - Ela , private

numai dintr-o singura perspectiva , cea a barbatului , pune imaginea femeii
intr-o lumina defavorabila , dar accentueaza deziluzia barbatului in iubire .
Despartirea - impacare - despartire acestea sunt etapele casniciei .Daca
impacarea este generata de redimensionarea orgoliului - am trecut
vesel radios , - eu , eaindura parca o suferinta peste puterile ei - , de
exercitiul disimularii si al interiorizarii sentimetului , despartirea finala
inseamna anularea trecutului . Orgoliul nu poate fi inlocuit prin iubire .
Relatia dintre aceste doua personaje este evidentiata si prin portretele
construite personajelor.Ca orice personaje literare si acestea vor fi construite
pe baza a doi parametri: ca instanta narativa si ca referent uman. Ca instanta
narativa, "persona", adica din punctul de vedere al incadrarii intr-un anumit
tipar, intr-o tipologie estetica, Stefan Gheorghidiu este personaj principal,
datorita ocurentei sale pe parcursul discursului narativ, protagonist deoarece
el centreaza diegeza, central datorita rolului lui important pe care-l are in
transmiterea mesajului operei, tridimensional deoarece evolueaza pe
parcursul operei. Cea mai pregnanta si insolita incadrare este cea care-l
statuteaza ca personaj narator, deoarece el este inzestrat nu numai cu functia
de actiune, ci si cu cea de reprezentare si aceasta realizata diferit. Ela este
deuterogonist,
fiind
al
doilea
personaj
ca
importante
in
diegeza,tridimensional , deoarece evolueaza pe parcursul operei. Cel de-al
doilea parametru pe care sunt construite aceste personaje literare vizeaza
calitatea lor de referent uman. Astfel, ca "persoana", adica din punctul de
vedere al fiintei pe care o imagineaza, Stefan Gheorghidiu beneficiaza de un
portret moral, realizat in mare parte din gandurile lui, prin monologul interior, el
analizand, alternand sau interferand aspecte ale planului interior-trairi,
sentimente, reflectii - cat si ale planului exterior - fapte, tipuri umane, relatii cu
altii -, insa portretul moral se evidentiaza si pe baza caracterizarii indirecte din
faptele si vorbele personajului. Student la Filosofie, Gheorghidiu este un
intelectual care traieste in lumea ideilor si are impresia ca s-a izolat de
contingentul material imediat, in realitate evenimentele exterioare sunt filtrate
prin constiinta sa. Pretuit de specialisti, fiind un om de o inteligenta sclipitoare,
ancorata nu numai in domeniul profesiunii sale, fiind observator si analist, este
un om care traieste drama inflexibilitatii constiintei sale, un inadaptat superior
in lumea comuna, societatea fiind pentru el un veritabil ,,pat a lui Procust'',
aceste lucruri generand criza matrimoniala cu Ela care se lasa in voia
tentatiilor moderne, de aici si criza de identitate, din cauza conflictului dintre
existenta sa si aparenta sociala impusa prin conventie de o realitate
bucuresteana ce judeca omul dupa false criterii : bani, avere, ereditate,

casatoria fiind un contract social, o modalitate de a parveni, un paravan al

afacerismului si al depravarii. Gheorghidiu, avand o constiinta incapabila de
compromisuri, neputand glorifica inselaciunea se retrage din afacerile cu Nae
Gheorghidiu, dovedindu-se astfel si calitatea de a fi cinstit. Natura reflexiva si
hipersensibila, personajul sufera pentru ca are impresia ca este inselat. Mici
incidente, gesturi fara importanta, privirile pe care le schimba Ela cu G.,
un ,,vag avocat'' se amplifica in constiinta protagonistului pana la proportii
casatrofale. A doua experienta fundamentala, cea a confruntarii directe cu
moartea anuleaza experienta iubirii. Desi ar fi putut sa evite participarea la
razboi profitand de averea sa , Stefan se inroleaza voluntar din dorinta de a
trai aceasta experienta "n-as vrea sa existe pe lume o experienta
definitiva.care sa lipseasca din intregul meu sufletesc". Confruntat cu situatii
limita, protagonistul se autoanalizeaza lucid: ,,stiu ca voi muri, dar ma intreb
daca voi putea indura fizic rana care imi va sfasia trupul'', iar drama razboiului
lasa definitiv in umbra drama iubirii. Finalul creeaza cititorului impresia ca
Stefan Gheorghidiu este tipul invingatorului, al omului capabil sa ia totul de la
capat, chiar daca a suferit o infrangere, dar acest lucru va fi infirmat in
romanul"Patul lui Procust" in care se specifica faptul ca Stefan Gheorghidiu va
fi condamnat de catre Curtea Martiala pentru ca "a tradat aceasta tara", acest
lucru insemnand ca protagonistul va claca si in aceasta a doua experienta
definitiva a sa .Ca referent uman Ela beneficiaza in prima parte a romanului
de un portret construit in liniile cele mai fine, ea fiind modelul femeii
superioare. Procedeul uzitat de Camil Petrescu este unul clasic uzitat de
Eminescu in "Luceafarul": personanjul un este numit atat timp cat este
deasupra tuturor, este postrata intr-o anonimat superior, iar din momentul in
care se coboara in humea artificializata de conveniente este numita
Ela.Numele poate fi interpretat ca unul al banalului, dar si ca unul compus din
"el" si "ea" , iubirea fiind astfel o nostalgia a androginismului.
Astfel, in ceea ce priveste relatiile din interiorul
unui cuplu , Camil Petrescu este previzibil ; intotdeauna barbatul este in
cautarea absolutului si femeia este usuratica , frivola . Drama personajelor
masculine , in cazul de fata Stefan Gheorghidiu , consta in inadecvarea lor la
realitate , toti impun lumii in care traiesc o grila , un ideal imposibil de atins .
Eroarea lui Stefan consta in asumarea orgoliului ca mod de a fi in lume . De
aceea se considera ca ce distrage cuplul Stefan - Ela este intoleranta
orgolioasa a lui Stefan Gheorghidiu
Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi este un roman
modern de tip subiectiv , deoarece are drept caracteristici unicitatea

perspectivei narative , timpul prezent si subiectiv , fluxul constiintei ,

memoria afectiva , naratiune la persoana I , luciditatea autoanalizei ,
anticalofilismul , dar si autenticitatea definite ca identificare a actului de
creatie cu realitatea vietii , cu experienta nepervertita , cu trairea febrila .
Prin cele doua romane ale sale , Ultima noapte de dragoste , intaia
noapte de razboi si Patul lui Procust ,ca si prin estetica privitoare la
aceasta specie , Camil Petrescu a innoit romanul romanesc interbelic prin
sincronizare cu literatura universala .