Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Vremea

    Uploaded by

    varto8701
    5 views4 pages
    PLANETA PAMANT - VREMEA

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    PLANETA PAMANT - VREMEA

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views4 pages

    Vremea

    Uploaded by

    varto8701
    PLANETA PAMANT - VREMEA

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 4
    _Vremea Starea vremii face parte din procesele atmosferice, multu- mitd carora Planeta noastra poate fi locuita. Datorita conditiilor meteorologice, , caildura si umezeala sunt repartizate dintr-un loc in altul si se pot elibera cantitati uriase de energie. ~ Seesrey ier lumed, se pot deplasa cu 0 ide 30 ken/h O Spirata uraganu- i Delfin deasupra ceanului Indian, fotografiati dintr-un satel. Focarul este acoperit de un strat subtire de nori vost © Ape involburats e o furtuna puter- nich navaleste supra alei'de pe ‘malul mari. Efectele fart pe tarmurite pot fi catastrofae. presiunit atmosferice si caracterele yinturilor fare bat in jul lor. incipalele sisteme_meteorokogice micicloni, ~ adel regiunile cu presiun dicat, fn care migcarea aerulul este orienta n jos — si cicloni, sau depresiunile, adic reghunile Cu presiune sclzuits aici masele de se ridica, De aceea, regiunile cu presiune seaizuti x leagl de imaginea vremi in ploioase, futunoase Joni Anticilonit regiunile cu_presiune ridicala ~ se caracterizeaz’ print-0. vrem instabilt ca mai multe ze. fn jum- tatea nordic iicloni bat i liectiaacelor de jarul u ru, iar fn jumatatea sudica in directa npust. Pe harile meteorologice, antici Sint) marcati-printr-o serie de izoban pncentrice (linile care leagh tegiunile cu presiune stmosferic identic), n tinutul amtciclonilor de obicei hate u ‘ant slab si cerul este senin. In lipsa norilor BB vremea dic in spatial cosmic, de aceea sotul i aerul situat_deasupra solulut se “pid in impul nop. fa tn jceasttricite wvorizeaza. formarea acestor fenomenc : Daca vintul ar fi mai putern ar amesteca aeril, iat ricitea de la nivelulu Solului sear ridica mult mai sts, Antiiclonil se pot forma si in tettoile reci. Aict aerul are o densicate mare (este rex), motiv penta care presiunea fh apto Plerea solulud este ridicatt. Astfel de anticicloni se formeazat de exemplu in timpul jemi in panea central a Canadei si in Siberia, De obicel sunt ingusi, adincime find de cel mule 3 Zone subtropicale, cu presiune atmosferica ridicata OC Formarea norilor de furtuns prevesteste dens de dupa frontal rece va impinge in sus aerul cald de dupa frontal eald, in tarma céruia apar nor i ploaia. Frontul cald aduce poi lnigtite, iar frontul rece furtuni puternice Aceste mase de aer sunt ‘mai adinei si mai stabile. In zonele respective presiunea atmosferiet este: mare Finded aici, aerul care s-a ridicat din cauza a pamintulyi. in subuopicale eu presiunea ridicatt se situeaza Jesemurile ferbinji ale lumii, cum ar fi Din sistemele cu presiune ridicatéaflate in © Cumulonimbus Pe fondul cerulat bast, deasupra tine! ferme In Minois,Statele Unite; prezenta acestuia insearnnd {local anticilo- lui adie’ ab Sistemulul ca presiune ridieat, tste preluat de un kiclon. care bate dinspre regivnile Granita dine aerul cl zona frootald, De-a lungu acest front se vis zonele cu deseor 0. vreme furtnoast peste regiunile allate pe uitudinile centrale Zona frontal nu este 0 2 lungul por itlor calde can ie dreapta, De ‘are bat spre Ecuator bat spre polit Aceste migcitt prodac turbulente (sau misc in virte), al clror elect este accentuat de (earent sub forma de jet), ca ropenterei, fn re ive vanturilesuflt in direct winturile anuiciclonului, dict in’ directia acelor de ceasornic in jumaiaten sudiel respectly. in directie optst in. jumatat E nordic. Pe hanile meteorologice zonel presiunea atmosferict Vreme caracterstcs aferentd ciclonulul si ‘anticilonulul, cu alte ‘uvinte ~ depresie, Presiunea ridicata | din antcilon 51 ‘erul care coboars Setermina condi Imeteoroiogice linistte, cer senin, jar in vai se produce ceatd, Cidonul este Insopit de conditit meteo labile. ANTICICLON ‘Aerul umed in contact i suprafata rece a pimaintulul determin’ pproducerea ceti. Cum se formeaza zonele de depresiune? miscarea aeruii > OCLUZIE RECE \ = AY ee 2 ‘Ocluzia se produce atunci cind un front rece 2ajunge din urms un tront cal. Oeluzia rece — ‘atunc cin aeru!frontulu ce se deplaseaza re- ‘pede, este mai rece decht aerul rece dinainteo Iu in ocuzia cal acral frontulul rece nu este tot atat de rece ca aera dnaintes frontul ald JOCLUZIE CALDA iyeares acruiui > serulu ald va fi luat de aera rece, Asa mesiza zona de cdr zone depresive tice se inlind dowt depresiine. In Frontur. Fr ald care se aprople la supmifatt. Alc, Jeasupra serului tec se condenseazil (devin lihizd Timediat dupa frontul 1 se intinde frontal Vartejul de nori din Jural focaruui linistit ‘af uraganului poate strabate limita supe rioard a troposterel Nori de ploaie se aranjeaz8 in perdele vanturi de mare in jur! focorut. altitudine Cand focarul se tumple cu nor ~ de obicei deasupra apelorreci sau ddeasupra uscatului~, furtuna se lnisteste == \ STRUCTURA URAGANULUL \ nor de plogles suprapusi alizew estic dominant ‘© Vantul puternic (cu vitezs de peste 160 km/h) al uraganului Inez bantuie prin Miami ~ Florida. Uraganul a durat mai jousd un nor de ploaie (nimbostratus), Acest mult de 0 siptiména, parcurgind ori aduc de obleei o ploaie persistenta, di jr de 500 de km. teva ore, inaintea trecerit uni front Dupi ua frontcald vine eildura, de obs @ Furtun’ deatupra unui oras. Furtunile pot n zona noroas’, umeda, Urmew apo: dura chiar si 10-12 ore, stingandu-se doar rontul rece, aici se produc averse de plodie, atund cind aispare orice fel de instabiitate. din cauza ascensiunii maselor de aer, De rece, Dea lungul acestua, aerul rece patrunde sub aerul cald, pe care] determina st se rd e, Din acest moti, frontal rece este 0 zon meteorologict innoratt si ploioasf. Frontal rece se deplaseazt mai rapid decit frontal ald, ca urmane fronturile recl si calde se) Autostrada inundata dupa o ploaie de intinese uneor, aerul cad find Sespins dea- vara, in Anglia. Aceste furtuni de vard sunt supe aerulti fece. Aeest fenomen se numeste produse de ascensiunea rapid a aerului ncluzie. Dact se produce 0 ecluzie, seiderea_umed. presiunii atmosferice va ineeta in curd Meteorologii ati sudiat succestunea condi- lungul unui front reve, ploile abundente sunt tilor meteorologice produse in timpul depla- frecvente, dar acestea nu durevz att de Sani unui ciclon; cunoasterea acestora este mult, ca cele dinaimtea frontulul cald. Dupe foarte importantd din punctul de vedere al trecerea frontulut rece, vremea va fi senind s prognozet metco. De exemplu apantia unui ricoroast for voalat (cumus) la 0 akitudine mare, sem- Cu exceptia regiunilor polare, furunile se hhaleazi de obicel oscidere de presiune. Ute- pot intilni peste tot in hime, Dupa estimarea cercetitorilor se produc cam dowd mii de furtuni in acelasi timp, pe tnegul Pim. Mulke dintre ele se formeazd dea lingul fronturlor rec, unde tn virtejurile aerului cale si umed ce se ridicd pid, se formeaz nori negn de fund (cumulonimbus), idicdnds rece, Din cauza calduri ner inferiare,furtunile ‘deisupra aeril soluisi sia paturior de teopicale sunt cele decursul sine! singure 2), pot {600 de mm de api, Asemenes furtunt deter rminate de temperatura rdicaté a solului se pot pera, in zlele tore mia wre. In produce si in cna fui cu seama dapat primele fotografi Alcute prin satel, met Fog au poi de-a lungul Beuaioruloi CSO inundatie determinata de ‘muson in Jakarta, Indonezia. Inc’ nu stim exact cum si din ce cauza se produc musonii, dar stim ci pot provoca pagube enorme. Pot transforma un versant intreg de rmuinte intr-un suvoi de nore nut observa grupurl invoiburate de Aces sisteme meteorologice sau format prin nidicarea ca luri si umidieai in stratucile superioaze, Cate ‘dat, unele grupuii se contopese, se Indep teaza de Ecuator si produc fenomene meteo- rologice violente, cu presiune se¥zut2, numite Cieloni wopicali, in America de Nord uragan, fn Austalia willy-willy, iar in Asia taifun, Uragane Uragunele sunt mole mal mart dectt furunite obisuke,acestea din urmd sunt de fap doar © Tomads deasup- a Oklahomei, in Statele Unite. Tornadele coboara deseori din nori de furtuns; presiunea seazuts din palnie produce precipi ‘area aburilor, iar aburil fac viibil, = vartejul de aer. Tomadele care pot atinge viteza de $300 km/h sunt de Scurta durat’, dar extrem de distrugitoare. ni ale uraganulul, Diametl lor varia fntre 200 si 500 km, Centrul este un focar linistt, cu 0 deplasare atmosferica ascen enti in acest loc cerul este senin, iar aerul calm, Dar in jurul acestul focar nerul se cic pid, aspicd umiditatea de pe suprafati formind sistemul norior si al virejuilor extrem de violente. In uragune, vitez ‘ntulai depaseste 119 knv/, atingind wneor viteza de 300 km/h (Ca si dimensiuni, tomadele sunt furtun) deoarece’diametrul lor dteva sute de met. Totus ‘cele mai dstragatoare din furtuni, Tomadele, cuncscute in Statele Unite si sub numele de twister, sunt niste virte de aer in form’ de pile imvanteste pai & peste 300 km/h Nimic nu ramane in picioare 3 Tomadele au de obicei o vit! scurt, upro § ximatv in jur de 1 otf. Cind se. deplaseart Si 360 km/h, produc. disiagert_ enorme Acesten sunt feevente In Sitele Unite tin ‘ental ale SUA, find sernal Ge 500-600 de tomade Nu ae ge ce: determing formarea tore elor, Deseort sunt fasoxite de fartunl ddeoarece pilnia de aer serpuitoure coboard dde-obicei din fon! de fortund, timp i Preslunea aenilu tn interirut pallet tomadeor si presumes interna mai dats Vartejuri de aer si furtuni de Un fenomen de amploare si mal micd este

    You might also like