AMENAJRI TURISTICE

STATIUNEA SINAIA

I.

CONSIDERATII GENERALE
Localizare

Pozitionata central in cadrul Romaniei, Sinaia este o statiune montana foarte cunoscuta si
apreciata situata intre orasele Ploiesti si Brasov. Statiunea Sinaia este asezata pe Valea superioara
a raului Prahova, in plina zona carpatica, la poalele Muntilor Virful cu Dor si Piatra Arsa. Sinaia
se afla la o distanta de 122 km de Bucuresti, la 49 km de Brasov, la 340 Km de Constanta.
Coordonatele geografice ale localitatii sunt: 45 grade, 21 minute, 30 secunde latitudine nordica si
25 grade, 32 minute, 56 secunde longitudine estica.
Altitudinea variaza de la un capat la altul al orasului: 767 m in cartierul Izvor, 798 m in
zona Garii, 845 m in Parcul Dimitrie Ghica, 860 m la Manastirea Sinaia, 970 m la Castelul
Peles, 980 m la Foisor.
Localitatea este dispusa sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor si se intinde,
in partea de nord, pana la locul numit Gura Padurii, unde se afla Hanul Vadul Cerbului, iar spre
sud, pana dincolo de Valea Izvorul Dorului, unde in deceniul al noulea al acestui secol s-a ridicat
cartierul Platoul Izvor.
Cu exceptia cartierului turistic Cumpatu, a catorva cladiri razlete, a Uzinei Electrice, a
unor cladiri ale S.C. Mefin S.A., Sinaia isi concentreaza vatra pe partea dreapta a raului Prahova.
Muntii Bucegi, situati la vestul asezarii, domina Sinaia printr-un abrupt de peste 1000 m. In est,
Muntii Garbova se intind catre sud pana la Izvorul lui Bogdan. Celelalte doua masive muntoase,
Bucegii si Garbova inconjoara localitatea pe o lungime de 9 km. Vilele cochete si originale prin
arhitectura lor ca si numeroasele hoteluri moderne, dau localitatii infatisarea unei adevarate
statiuni turistice de interes national si international.

Acces

Sinaia este accesibila turistilor cu microbuzul sau masina persoanala pe Drumul National
1, precum si cu avionul, sau cu trenul.
1. cu avionul cel mai apropiat aeroport este Henri Coanda din Otopeni, la o distanta de
aproximativ 80 de km, aeroport unde se efectueaza majoritatea zborurilor spre/din
Romania.
2. cu microbuzul numeroase linii de microbuz trec prin Sinaia, fie cu traseu lung (ex.
Bucuresti-Tg.Mures ) sau locale (Azuga Campina).
3. cu autoturismul propriu Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de la nord
la sud este D.N.1, care face jonctiunea cu D.N.71, ce vine de laTirgoviste prin
localitatilePucioasa,Fieni,Moroieni. Aceasta din urma, dupa ce traverseaza Muntele
1

Paduchiosul, patrunde in Sinaia, in partea ei sudica, intre Podul Izvorul Dorului si

Stadionul orasului.
4. cu trenul pe ruta Bucuresti Brasov circula numeroase trenuri accelerat,rapid si
intercity care asigura transportul in siguranta catre statiune si conditii placute in functie
de clasa trenului. Toate trenurile internationale si cele intercity opresc in gara centrala a
orasului, situata intre raul Prahova si D.N.1 (E60), aproximativ in fata Hotelului
Caraiman, iar cele personale au oprire atat in Gara Centrala cat si in Halta Sinaia Sud. De
asemenea, incepand cu anul 1999, s-a reeditat traseul trenului Orient Express cu oprire in
Gara Regala Sinaia.
II.

CADRUL NATURAL
Geologie

Masivul Bucegi reprezint un larg sinclinal de directie N-S, cuprinznd depozite

sedimentare mezozoice, asezate n transgresiune peste un fundament de sisturi cristaline. Aceste
depozite sunt formate, n cea mai mare parte, din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi si
gresii micacee.
Ctre marginea rsriteana a masivului, n portiunea inferioar a versantului prahovean,
conglomeratele de Bucegi se reazem pe formatiunile flisului cretacic inferior, cuprinznd
stratele de Sinaia, precum si depozite marnoase si grezoase.

*Profil geomorfologic transversal peste Valea Prahovei zona Sinaia 1 gresii masive; 2
conglomerate de Bucegi; 3 fli istos grezos ruginiu (stratele de Piscu cu Brazi); 4 depozite
deluvio-coluviale; 5 depozite de teras; 6 fli calcaros; 7 ax de sinclinal; 8 aluviuni
recente; 9 terase (T1, T2); 10 falii, fracturi, decrori; 11 zon vulnerabil la alunecri de
teren prin suprancrcarea versanilor cu construcii (versantul estic al Muntelui Furnica)

Relief
2

Muntii Bucegi, ce apar ca o cetate strajuind Sinaia, ating in vest inaltimi de peste 20002500 m, cu abrupturi impresionante pe margini si cu un vast platou de altitudine, cunoscut sub
denumirea de Platoul Bucegilor. In est, Muntii Garbova (Baiului) prezinta o culme orientata
nord-sud, lunga de peste 30 km si cu inaltimi de 1700-1900 m.
Muntii Bucegi, avand forma unei mese potcoave, sunt alcatuiti din roci foarte variate.
Cele mai caracteristice sunt conglomeratele sedimento-detritice, alcatuite din fragmente rotunjite
de roci si minerale, cimentate intre ele prin siliciu, calcit, argila, etc. Acestea se sprijina, in vest
pe sisturile cristaline ale muntilor Leoata si pe calcare jurasice, iar in est pe formatiunile
cretacice inferioare. Particularitatile conglomeratelor au facut ca ele sa reprezinte un tip aparte,
cunoscut in literatura de specialitate, sub denumirea de "conglomerate de Bucegi", constituite din
fragmente mai mari sau mai mici rotunjite, de calcar galbui, gresii, sisturi cristaline, etc.
Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul, remarcam: Vanturisul (1942 m.), Varfu cu
Dor (2030 m.), Furnica (2103 m.), Piatra Arsa (2044 m.), Jepii Mari (2071 m.), Jepii Mici (2173
m.). Unele stanci, precum Mecetul Turcesc, Sfanta Ana, Piatra Arsa, sunt blocuri imense de
calcar, aparute sub aceasta forma datorita eroziunii. Alte stanci au forme ciudate si inaltimi intre
5-15 m., cum sunt: Babele, Sfinxul, Masa Ciobanului s.a..
Principala artera hidrografica este Izvorul Ialomitei, care isi are izvoarele in cele doua
circuri glaciare aflate intre Cumea Doamnei, Vf. Bucura si Coltii Obarsiei. Unul dintre cele mai
atragatoare sectoare este cel de la Cascada Ialomitei, prag de roca ce face trecerea de la circul
glaciar la valea glaciara. In drumul ei catre campie, Ialomita a sectionat treptat barele de calcar
ce i-au stat in cale, creandu-si unele din cele mai spectaculoase chei din Carpatii Meridionali.
Celalalt masiv muntos, Garbov, este constituit in principal din strate de Sinaia, cutate si
dispuse alternativ, intr-o succesiune de formatiuni geologice tipice, reprezentate de un complex
grezos- marnos, de tip flis, constituit la baza de roci pelitice. Peste ele se afla gresii si calcare
grezoase, iar in partea superioara, sunt conglomerate tillitice.
Culmea principala a Masivului Garbova poate fi impartita in trei sectoare: Culmea
Neamtului, pe directia nord-sud, cuprinde varfurile directia nord-sud, cuprinde varfurile
Clabucetul Mare-1466 m, Tigaile-1699 m, Turcu-1833 m, Paltinu-1900 m, Neamtu-19232 m,
Stevia-1907 m si Rusu-1902 m. Sectorul central este cuprins intre varfurile Rusu si Cazacu; aici
culmea ia o directie est-vest, cu altitudini intre 1500- 1600 m. Culmea Baiu, orientata spre sud,
cuprinde Varful Cazacu-1753, Zamora-1519 m, Baiu Mare-1895 m, Draganu-1776 m, Vornicul1627 m, Gagu Mare-1660 m, Piscul Cainelui-1527 m. Partea sudica a teritoriului sinaian se
sprijina pe Muntele Gurguiatu-1339 m, complet impadurit, constitutia sa geologica fiind aceiasi
cu aceea a Masivului Baiu. In acest munte, Prahova a format Cheile Oratii. In spatiul dintre
Busteni si Sinaia, pe o lungime de circa 10 km si o latime de 2-3 km, Valea Prahovei se largeste,
formand depresiunea intramontana Sinaia

Vegetatie si faun
3

In statiunea Sinaia si in imprejurimile sale, covorul vegetal este deosebit de variat,

aflandu-se in concordanta cu conditiile fizico-geografice specifice acestei extremitati a Carpatilor
Meridionali. In etajele montan inferior si montan mijlociu, se intalnesc mai frecvent fagul, bradul
si molidul, la care se mai adauga laricea, paltinul, ulmul de munte, frasinul, plopul tremurator,
mesteacanul. Etajului montan superior ii sunt caracteristice numai molidisurile pure prezente la
peste 1500 m altitudine, in Valea lui Carp, Valea Pelesului, Valea Izvorului, etc. Etajul subalpin
cuprinde laricea si molidul, sub forma de palcuri. Tot aici mai apar jneapanul si arinul de munte.
Pajistile si tufisurile alpine acopera cele mai mari inaltimi ale muntilor, care se remarca printr-un
covor vegetal adaptat la vant, uscaciune si temperaturi mai scazute. In aceasta zona intalnim
pernitele de iarba rosioara si tufisurile de ochiul gainii. In etajul montan intalnim rar alunul,
liliacul salbatic; acestea din urma numai la stanca Sfanta Ana si in Poiana Caprei, din padurea de
pe Piatra Arsa. Dintre plantele ierboase, cele mai frecvente sunt: captalanul, feriga, fragul,
ghiocelul, pedicuta, pelinul, podbalul, sovarful, sunatoarea, trei frati patati, zburatoarea, s.a.
Mentionam ca in padurile si poienile din preajma Sinaiei se intslnesc mai multe varietati de
ciuperci, unele dintre ele comestibile: manatarca sau hribul, iutarul, buretele serpesc, creasta
cocosului, zbarciogul, urechea babei, buretele cu peruca, ciuperca alba de padure, pastravul de
fag, ghebele si rascovul. De la un anotimp la altul, padurile din zona Sinaiei au un aspect
deosebit: primavara, domina o culoare verde- deschides, iar vara, verde-intens; toamna, de pe la
jumatatea lunii septembrie pana aproape de caderea brumei, verdele constant al brazilor se
armonizeaza cu coloritul aramiu al foioaselor, pana in clipa cand acestea isi scutura frunzele.
Dintre animalele salbatice refugiate in locuri ferite din imprejurimile Sinaiei, amintim
cateva de interes cinegetic: cerbul, ursul, caprioara, capra neagra, mistretul, lupul, vulpea, rasul.
Acestora li se adauga veverita, iepurele si diferiti soareci de padure. In apele cristaline din zona,
pastravul isi are un mediu prielnic de viata. Dintre pasari pot fi mentionate: mierla, gaita, pupaza,
cotofana, ciuful de padure, vulturul plesuv, cocosul de munte, gaina salbatica sau gainusa,
privighetoarea, ciocanitoarea, codobatura, cucul, cinteza.

Clima

Clima statiunii Sinaia este influentata de pozitia localitatii in cadrul culoarului prahovean,
care face ca aici sa se inregistreze o foarte slaba intensitate a curentilor de aer. Iernile sunt lipsite
de geruri prea aspre, lunile de vara sunt racoroase, toamnele, lungi si senine, primaverile, relativ
blande, toate acestea contribuind ca Sinaia sa fie preferata de numerosi turisti din tara si de peste
hotare. In Muntii Bucegi, clima si-a pus puternic amprenta asupra reliefului, influentand aparitia
unor forme mai putin intalnite in alte masive (Babele, Sfinxul, Ciupercile). Vantul, asociat cu apa
precipitatiilor, a actionat necontenit asupra rocilor, modelandu-le, transformandu-le, mai repede
sau mai incet, prin procesele de deflatie si coroziune. Efectele acestor procese se vad peste tot in
Bucegi, stancile culmilor Gutan, Tiganesti, Bucsoiu, Caraiman, Costila, Furnica avand
numeroasele "fete" slefuite de vint. Temperatura medie anuala, inregistrata la statia
meteorologica ce functioneaza la Sinaia, din 1888, este de 6,1 grade celsius, cu medii cuprinse
intre -3,9 grade celsius in ianuarie, -3,1 grade celsius in februarie si 15,7 grade celsius in iulie.
4

Sinaia nregistreaz, n medie, 27 zile cu ninsori pe an. Prima ninsoare cade n jurul datei
de 11 noiembrie, iar ultima, n jurul datei de 18 aprilie. Durata intervalului n care exist strat de
zpada nsumeaz, anual, 124 de zile; primul strat de zpada se formeaz n jur de 26 noiembrie,
iar ultimul, n jur de 30 martie. n functie de cantitatea precipitatiilor, de intensitatea curentilor de
aer, grosimea stratului de zpada difer mult de la un loc la altul si de la o perioad la alta. Astfel,
n februarie 1954, grosimea stratului de zpad a atins 130 cm, n timp ce n februarie 1926 si
1943, ca si n ianuarie 1930, din cauza lipsei ninsorilor, nu s-a nregistrat strat de zpad.

Hidrografie

Principalul curs de apa care strabate Sinaia, este raul Prahova, ale carui izvoare se gasesc
la Predeal. Intre localitatile Busteni si Sinaia, in albia raului Prahova curg mai multe paraie,
unele venind dinspre Bucegi: Valea Cerbului, Valea Alba, Valea Jepilor, Valea Urlatoarea, Valea
Babei, Valea Pelesului, Valea Casariei, Valea Iancului, Valea Zgarbura, Valea Izvorul Dorului,
Valea Larga. Pana la altitudinea de 1200 m, aceste paraie sunt intermitente, dupa care devin
permanente, cu un debit ce oscileaza in functie de precipitatii. In zona Sinaiei se afla si o bogata
retea de ape subterane, atat in partea de vest, cat si in cea estica. In partea de est, apele subterane
se gasesc cantonate in structuri acvifere, roci poroase, permeabile (conglomeratele de Bucegi).
Acestea acumuleaza apa din precipitatii, dand nastere la izvoare, mai mari sau mai mici,
ce formeaza torenti tumultuosi; la randul lor, acestia, uniti, formeaza paraie ce erodeaza
necontenit stanca muntelui. In partea vestica a localitatii, apele subterane, aflate in rocile
marnocalcaroase, puternic fisurate, circula sub forma unor suvoaie ascunse, facandu-si aparitia la
suprafata prin izvoare ce pot fi intalnite la poalele Garbovei si care dau nastere mai multor torenti
sau paraie: Cumpatu, Valea Rea, Valea Cainelui, Gagu, Valea lui Bogdan. Debitul Prahovei creste
treptat de la 0.59 mc/s, la Azuga, la 5,13 mc/s la confluenta cu Izvorul Dorului, ca urmare a
contributiei paraielor Tufa, Cumpatu, Valea Rea, Valea Cainelui, Peles, Casaria, Valea Iancului,
Zgarbura si Izvorul Dorului, care se varsa in perimetrul statiunii. Este un debit relativ constant, el
marindu-se numai cand cad ploi abundente sau cand zapezile se topesc brusc, de obicei toamna si
primavara. Iarna, datorita zapezii si inghetului de lunga durata, regimul de scurgere al paraielor
mentionate este diminuat in buna masura, la acestea adaugandu-se si o slaba alimentare din
izvoare. Vara, in schimb, alaturi de Prahova, paraiele care impanzesc teritoriul Sinaiei dau
statiunii un plus de frumusete, imbie la popasuri sau excursii pe malurile lor, intregind natura
locurilor cu susurul specific apelor de munte.

Factori de favorabilitate si restrictivitate n dezvoltarea turismului/statiunii

Factori de favorabilitate

Factori de restrictivitate
5

Permisivitatea terenului pentru a fi echipat cu

infrastructura tehnica
Clima
Precipitatiile-suficiente pentru alimentarea
retelelor de apa curgatoare
Accesibilitatea
Prezenta unor importante resurse naturale si
antropice
Extensiunea mare a fondului forestier si prin
urmare a fondului cinegetic

Altitudinea ridicata
Viscole,polei
avalanse
Alunecari de teren
Nebulozitate ridicata

Populatia si asezrile umane

Populatia
o Evolutia la recensaminte:

Scaderea numarului populaiei s-au datorat, n mare parte, restructurrii economice din oras, o
bun parte din unitile industriale existente nainte de 1989 fiind nchise pe motive de relocare sau
rentabilitate economic.

o Dinamica populatiei
Imediat dup 1990,natalitatea scade accentuat ca urmare a abandonrii politicii coercitive
pronatalisteanterioare, dup care valorile se stabilizeaz ns mortalitatea a crescut ca urmare a
condiiilor socio-economice nefavorabile determinate de tranziia economic i politic.

o Micarea migratorie
Mobilitatea spaial a populaiei este influenat de o serie de factori socio-economici i
politico-istorici i influeneaz, la rndul acesteia, evoluia i comportamentul demografic din
regiune. Bilanul migratoriu, asemntor celui natural, prezint valori negative, acest fapt fiind
doar unul de conjunctur, regiunea nepierzndu-i din atractivitate. Valorile negative sunt
determinate att de emigraia extern din perioada de tranziie i din cea de dup integrarea n
Uniunea European ct i de cea intern, prin reorientarea nspre ruralul adiacent al populaiei cu
alte preferine n ceea ce privete spaiul locativ i prin remigraie. Scderea este evident n
aproape toate oraele de pe Valea Prahovei, ns tendina este de diminuare a soldului
migraional.
o Densitatea populaiei,
Densitatea populaiei, general sau specific anumitor indicatori socio-economici,
constituie o reflectare esenial a zonelor de concentrare i a gradului de antropizare a spaiului
geografic.Densiatea populatiei in Sinaia in 2002 era de 140, 2. Valorile densitii populaiei
variaz n funcie de rangul oraului i se situeaz n cele mai multe dintre situaii peste media
naional (91 loc/kmp) i ntre cele judeene (111 loc/kmp Braov i 170loc/kmp Prahova).

Piramida varstelor(2006)
Dup o perioad cu
o serie de evenimente
decisive
n
viaa
economic, social i
politic
(1992-2002), n structura
pe grupe de vrst a
Romniei au intervenit modificri evidente i mult
mai pronunate dect n perioadele anterioare, n mod corespunztor acestea fiind reflectate i la
nivelul regiunii Vaii Prahovei i a aezrilor din componena acestuia.
Piramida demografic a populaiei orasului Sinaia relev acelai proces de mbtrnire nregistrat
la nivel naional, baza reducndu-se continuu n ultimele decenii. Structura pe grupe de vrst a
fost influenat de procese migraionale din regiune, att externe ct i interne, n cea mai mare
parte datorate modificrilor economice.
o mbtrnirea demografic
Creterea ponderii grupei vrstnicilor, prin creterea duratei medii a vieii i scderea
natalitii i implicit a grupei tinerilor, are ca efect mbtrnirea demografic.Indicele de
imbatranire demografie 2002 Sinaia=164,4.
o Raportul de dependen dup vrst
Raportul de dependen dup vrst msoar presiunea celor dou subpopulaii.
Acest indicator este direct influenat de mbtrnirea populaiei, fenomen nregistrat deja n oras,
ponderea populaiei de peste 60 de ani fiind n continu cretere datorit creterii speranei de
via la natere i reducerii natalitii.
Raportul de dependen Sinaia:1992=549,9, 2002=533,8

Asezrile umane
Localitatea este dispusa sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor. Cu exceptia
cartierului turistic Cumpatu, a catorva cladiri razlete, a Uzinei Electrice, a unor cladiri ale S.C.
8

Mefin S.A., Sinaia isi concentreaza vatra pe partea dreapta a raului Prahova. Muntii Bucegi,
situati la vestul asezarii, domina Sinaia printr-un abrupt de peste 1000 m. In est, Muntii Garbova
se intind catre sud pana la Izvorul lui Bogdan. Celelalte doua masive muntoase, Bucegii si
Garbova inconjoara localitatea pe o lungime de 9 km. Vilele cochete si originale prin arhitectura
lor ca si numeroasele hoteluri moderne, dau localitatii infatisarea unei adevarate statiuni turistice
de interes national si international.

Cadrul natural si cadrul economic factori principali n dezvoltarea turismului

Turismul rspunde unei multitudini de nevoi umane - de odihn, recreere, cunoatere,

ngrijire a sntii, destindere, mbogire a orizontului cultural, comunicare, aventur i altele ceea ce argumenteaz antrenarea unei ponderi ridicate a populaiei la circulaia turistic. Din
acelai motiv, turismul este considerat un important indicator al calitii vieii i totodat un
mijloc de cretere a acesteia. De aceea, Sinaia a beneficiat de un turism mai dezvoltat deoarece
muntele a reprezentat din totdeauna o destinaie preferat pentru refacere, odihn, aventur sau
alte nevoi socio-culturale. Sinaia, au avut n perioada comunist, alturat funciei turistice, o
funcie industrial clar determinat de unitile mai mari existente pe teritoriul lor. n prezent,
odat cu ncetarea activitii n majoritatea unitilor industriale menionate, aceste orae au o
funcie aproape exclusiv turistic.

III.

ANALIZA COMPONENTELOR DE TURISM

Obiectivele turistice din statiune

Complexul Peles - ansamblul arhitectural (castelul Peles, Pelisorul, Foisorul, Corpul de

gard si Economatul), construit de regele Carol I pe malul stng al prului Peles ntr-un loc
deosebit de pitoresc, reprezint unul din obiectivele cele mai cutate de pe Valea Prahovei.
o Castelul Peles - a fost construit ntre anii 1875-1883 fiind folosit de regele Carol I ca
resedint de var; dup moartea acestuia (1914) devine muzeu.
o Castelul Pelisor - este amplasat la cteva sute de metri de castelul Peles, a fost
construit intre 1899-1903, stilul Renasterii Germane.
o Corpul de garda - a fost construit in acelasi timp cu castelul, dar a fost refcut intre
anii 1908-1909 in stilul Renasterii germane.
o Economat - a fost construit initial ca o casa modesta; a fost refcut ulterior - Stilul de
Burg german; actualmente este hotel.
o Castelul Foisor - (casa de vanatoare) a fost construit o data cu castelul; dup un
incendiu devastator (1931), a fost refcut la ordinul lui Carol al II-lea.
9

 Mnstirea Sinaia - dup trei sute de ani de existenta, monumentul continua sa vegheze
orasul care-i poarta numele si al crui simbol spiritual este; cuprinde mai multe obiective:
o Biserica mic - a fost ctitorita de marele sptar Mihai Cantacuzino - 1695, acesta ii
da numele Sinaia dup cel al manastirii Sinai unde a fost in pelerinaj
o Biserica mare - a fost zidita sub staretii Ioasaf si Paisie intre 1843-1846 (domnia lui
Bibescu Voda). Este primul lcas de cult din Romania iluminat electric.
o Muzeul mnstirii Sinaia - este primul muzeu religios din tara, construit in anul
1895 cu ocazia bicentenarului manastirii.
o Clopotnita - a fost construita in anul 1892; clopotul adus de la turnul Coltea din
Bucuresti a fost turnat (1775) si returnat (1914) cantareste 1700 kg.
o Mormntul lui Tache Ionescu - cunoscut om politic, nscut la Ploiesti, acesta si-a
dedicat ntreaga sa activitate rentregirii neamului.
Case Memoriale: casele memoriale dovedesc prezenta unor oameni de seama la Sinaia:
o Casa George Enescu - Se afla situata in cartierul Cumpatu, singurul cartier al
orasului Sinaia asezat pe malul drept al raului Prahova.
o Casa Nicolae Iorga - La intersectia dintre strazile Calea Codrului si Gheorghe Doja
din cartierul Furnica se afla vila istoricului Nicolae lorga, construita in stil romanesc,
dupa planurile arhitectului Bortonovski.
o Casa Anastasie Simu (mare iubitor si colectionar de arta romaneasca); construita
intre 1903-1911, este un frumos exemplu de arhitectura munteneasca; casa se afla pe
strada Mihail Kogalniceanu nr. 58.
Cazino Sinaia - Este situat in parcul "Dimitrie Ghica" si a fost, de asemenea, construit la
initiativa lui Carol I. Constructia a nceput n anul 1912 si a fost terminata un an mai tarziu.
Stnca Sfnta-Ana - La baza acesteia, se afla o mica poienita. Peretele cuprindea odinioara
icoane din care se mai pastreaza si astazi urme. Mica grota existenta acolo a constituit
odinioara adapostul unui pustnic. Stanca se gaseste la intersectia dintre drumul spre Cota
1400 si drumul auto spre Poiana Stanii.
Stnca Franz Joseph - Stancile Franz Joseph se afla langa cabana Poiana Stanii. Ele au fost
amenajate in timpul domniei familiei regale, cu trepte si cu balustrade, pentru ca de pe terasa
acestora se poate admira un segment intins din valea superioara a Prahovei. La stanci se
poate ajunge din Poiana Stanii pe o poteca. De aici se poate admira: Sinaia, Predealul, Piatra
Arsa, Caraiman, Paduchiosul, Jepii Mari, Piatra Mare, Postavarul, Piscul Cainelui.
Gara Sinaia - Prima a fost construita in anul 1913, de catre Compania "Demeter Cartner",
iar a doua, ceva mai tarziu si a fost rezervata exclusiv familiei regale, si a oaspetilor,
respectiv conducatori de stat straini. Pe peronul garii Sinaia, se afla o placa comemorativa in
amintirea Primului Ministru roman I. Gh. Duca.

10

 Parcul Dimitrie Ghica - a fost infiintat in anul 1881 iar amenajarea s-a facut sub indrumarea
arhitectului peisagist elvetian, Eder. Acesta adaposteste mai multi arbori seculari, iar in
interiorul sau se desfasoara, pe o scena amenajata, festivalurile din Sinaia. Se mai pot admira,
pe marginea aleilor ce strabat parcul, busturile unor personalitati care au locuit sau doar au
vizitat orasul Sinaia, ca, de exemplu: Mihai Eminescu si lon Creanga, Nicolae Balcescu
precum si Dimitrie Ghica.
Muzeul Rezervatiei Bucegi - Este o sectie a muzeului judetean de stiinte ale naturii
Prahova, infiintata in anul 1976 prin grija profesoarei emerite Margareta Mosneaga,
prestigios om de stiinta prahovean. Muzeul este situat in parcul "Dimitrie Ghica" din Sinaia,
si cuprinde exemplare din flora si fauna Bucegilor, specii rare si ocrotite, specii pe cale de
disparitie si chiar disparute, precum si endemisme (specifice doar Bucegilor). Cladirea a fost
renovata si repusa in circuitul turistic in anul 1993; La sfarsitul vizitei, orice turist isi poate
asterne impresiile intr-un caiet special dedicat acestui lucru.
Infrastructura turistic si spatiul destinat agrementului
Infrastructura turistic: unitti de cazare
o Unitti de cazare = 90
o Numr de locuri unittile de cazare = 4165
o

Hoteluri = 16

Numr de locuri - hoteluri = 2590

Moteluri = 1

Numr de locuri - moteluri = 239

Cabane = 7

Numr de locuri - cabane = 245

Tabere scolare = 1

Numr de locuri - tabere = 80

Numrul mediu anual de turisti = 200.000

Gradul mediu de ocupare turistic = 55 %

Infrastructura turistic: reteaua de drumuri

o Total lungime = 80 Km
o Drumuri europene = 7 Km
o

Drumuri nationale = 11 Km
11

Drumuri orsenesti modernizate = 53 Km

Transportul urban de calatori:

o

Lungimea traseelor urbane = 7 Km

Numarul traseelor interurbane = 2

Numarul mijloacelor de transport locale= 19

Spatiul destinat agrementului:

Ca statiune montana, activittile de agrement sunt orientate in primul rand pe excursii
montane usoare, trasee turistice montane in Muntii Bucegi si Muntii Baiului, trasee de alpinism,
sporturi de iarna. Amatorii de excursii se pot delecta cu trasee montane usoare, cu un parcurs de
2-3 ore, care asigura o plimbare agreabila prin padurile de brad. De asemenea, Sinaia dispune de
numeroase trasee turistice montane, trasee de alpinism, ski randonee, trasee pentru velo tout
terrain in timpul verii). Sinaia ofera turistilor si numeroase posibilitati de practicare a sporturilor
favorite.
Pe timp de iarna, paradisul schiorilor este Sinaia. Se pot practica, pe partiile amenajate,
coborari de agrement, schi fond, schi alpin, schi randonee, schi extrem si snowboard, iar pe
partia de bob, cu 13 viraje, se pot organiza concursuri. Unele dintre strazile orasului sunt
amenajate pentru coborari cu sania, spre deliciul copiilor. Pentru cei care incearca acum, pentru
prima oara, sa experimenteze senzatiile schiului, scolile de schi locale va vor asigura tot
echipamentul necesar precum si profesori bine pregatiti.
Domeniul schiabil existent este repartizat pe doi dintre versantii muntelui Varful cu
Dor (2030m):
- Versantul Vest - (Versantul de vest) - echipat cu telescaunul Valea Dorului, completat
de teleschiuri (2) dintre care numai unul functioneaza in mod exceptional. Aceasta este partea din
domeniul schiabil care primeste cel mai mare numar de schiori. Regularitatea pantelor si
intinderea lor favorizeaza practicarea unui ski pe scara larga folosind fie traseul principal, fie pe
cel secundar (culoare rosie si albastra).
- Versantul Est - (Versantul de Est) - (care domina Sinaia) se intinde de-a lungul liniei
telecabinei. De o foarte buna calitate tehnica, partia Carp urmareste indeaproape traseul liniei
telecabinei, avand pante abrupte de aceea fiind marcata cu culoarea neagra. Partia Vanturis
urmareste traseul fostului drum forestier si se prezinta sub forma unei benzi relativ omogena in
panta si pe latime. Amandoua permit sosirea la Cota 1400 oferind un schi atractiv, rezervat totusi
schiorilor avansati si foarte avansati.
Ski alpin: total 8530 m
12

o Prtii pentru ncepatori nsumeaz un total de 4830 m lungime.

o Prtii pentru avansati nsumeaza un total de 3700 m lungime.

Ski fond: total 8000 m

o Pentru cei ce prefera plimbarile turistice sau pentru schiorii de fond este recomandata
partia de pe Platoul Bucegi cu o lungime de 8000 m si o diferenta de nivel de 100 m.
Snius: total 1800 m
o Pentru practicarea saniusului exista partia "Drumul Vechi- Cota 1300" cu o lungime
de 300 m, o diferenta de nivel de 60 m si pista de bob "Furnica-Sinaia" partie
amenajata pentru competitii cu o lungime de 1500 m si o diferenta de nivel de 30 m.
Bob si sanie: total 1500 m
o Traditionalele concursuri de bob, sanie si skeleton se desfasoara pe o partie speciala,
situata in partea de vest a statiunii, spre soseaua ce urca la Hotelul Alpin - Cota 1400.
Partia are o lungime de 1500 m. Diferenta de nivel intre punctul de plecare si punctul
de sosire este de 134 m; exista 13 viraje, cu o panta medie de 9 %, panta minima de 3
% si panta maxima de 14 %. Bobul pentru doua persoane poate atinge o viteza de
maxim 110 km/h, iar bobul de patru persoane, 120 km/h. Tot aici se organizeaza si
concursuri de sanie si skeleton. Din anul 1995 functioneaza Federatia Romana de
Schi, Bob, Sanie si Biatlon.
Alte tipuri de agrement:
o Plimbri cu ATV-ul: plaiurile Vaii Prahovei pot fi admirate in numeroase moduri,
Sinaia fiind locul ideal in care persoanele active - si nu numai ele - pot petrece clipe
de neuitat. Aici poate fi experimentat cu succes conceptul de vacanta activa. Pentru
terenuri dificile, ATV-urile dau posibilitatea explorarii motorizate si fara efort,
oferind si o doza de adrenalina. Se pot alege trasee de concurs, atat pentru ATV, cat si
pentru autovehicule off-road.
o Mountain-biking-ul: daca se doreste acoperirea rapida a unei arii extinse atunci
vizitatorul poate alege mountain-biking-ul. Biciclete speciale, echipate modern
pentru siguranta, pot fi inchiriate din Sinaia.
o Drumetii: pentru cei care prefera drumetiile, imprejurimile Sinaiei ofera trasee
montane cu grade de dificultate variate. De la cele mai simple, favorabile curelor de
13

o
o

teren, pana la cele foarte dificile, de escalada - toate poarta calatorul prin locuri
extrem de pitoresti.
Sporturi cu mingea: n Sinaia, amatorii sporturilor cu mingea au la dispozitie
terenuri amenajate pentru practicarea fotbalului si tenisului de camp; de asemenea, in
apropiere, exista si un teren de golf, la standarde internationale.
Cluburile de biliard din statiune garanteaza ca timpul petrecut jucind va fi unul de
caliatate si distractia cu prietenii va fi maxima.
Parapanta si balonul cu aer cald: pentru cei mai curajosi, Sinaia este pregatita sa
ofere aventura si adrenalina in inaltul cerului. Parapanta si balonul cu aer cald vor
implini turistilor temerari unul din cele mai frumoase vise ale omenirii - zborul.
Piscin si sal de fitness: cnd timpul este nefavorabil, o vizita la piscinele si salile
de fitness din Sinaia, va va face sa uitati de vremea urita si sa va mentineti forma
sportiva.
Paintball: rigurozitate, atentie, pricepere... calitati pe care vi le puteti pune la
incercare pentru o aventura deosebita: paintball.

Circulatia turistic

Valea Prahovei, intre 2003 si 2007, a avut o cresterea a numarului de sosiri de 55,9%,
adica 766.506 sosiri in 2007, fata de 491.778 in 2003. In 2007, pe Valea Prahovei s-au
inregistrat 1.732.155 de innoptari, din care 1.396.156 romani, adica o crestere de 39,6% fata de
anul 2003.
Numarul turistilor din orasul-statiune Sinaia a scazut anul trecut cu 22%, la aproximativ
165.000, fata de cei peste 211.000 turisti inregistrati in 2008, din cauza crizei economice,
potrivit datelor transmise de primaria orasului. Criza economica a afectat destul de mult si
turismul. De asemenea, in anul 2009 a scazut si sejurul, ajungand la 2-3 zile de cazare, iar
turistii au inceput sa selecteze mult mai atent unitatile de cazare. Cu toate acestea, este
imbucurator faptul ca in perioada sarbatorilor de iarna, Sinaia a fost in topul preferintelor
turistilor atat romani, cat si straini, avand gradul de ocupare turistica d epeste 90%.
In topul turistilor straini, Israelul este prima piata emitenta pentru statiunile Sinaia,
Poiana Brasov si Predeal, iar Germania pentru Busteni, Rasnov si Brasov. Britanicii prefera
Poiana Brasov si Brasovul, iar italienii, statiunea Busteni, Brasovul, Azuga si Sinaia. Franta
reprezinta a doua piata emitenta pentru Brasov.
Analiza circulaiei turistice
Dimensiunea fenomenului turistic din Valea Prahovei se va face cu ajutorul informaiilor
statistice i a unor instrumente de msurare indicatori:
Numrul turitilor;
14

Numrul nnoptrilor (zile-turist);

Durata medie a sejurului;
Numrul mediu de turiti.
Numrul turitilor cazai n structurile de primire turistic cu funciuni de cazare
turistic din judeul Prahova pe tipuri de structuri n perioada 2001-2004
Anii / Structuri de primire
turistic
Hoteluri
Moteluri
Hanuri
Vile turistice
Cabane turistice
Pensiuni turistice, din care:
- pensiuni turistice urbane
- pensiuni turistice rurale
Pensiuni agroturistice
Campinguri
Bugalow-uri
Tabere pentru elevi i studeni
TOTAL

2001
298142
30422
682
32561
19832
28537
23621
4952
2149
2742
81
20499
435683

2002
273450
27998
704
26108
15648
21931
19572
2359
1746
2018
412
20659
390674

2003
305968
26206
274
28521
13135
22662
20308
2354
1394
2248
308
15992
416708

2004
312148
28631
509
25666
14142
20472
17590
2882
1582
2393
267
16373
422183

Reprezentarea grafic a turitilor cazai n Valea Prahovei n perioada 2001-2004

n perioada analizat, numrul turitilor cazai n Valea Prahovei scade n 2002 fa de
2001 de la 435683 turiti cazai la 390674 turiti cazai, urmnd ca n 2004, numrul de turiti s
creasc la 422183. Acest lucru se datoreaz i creterii capacitii de cazare.
15

Numrul nnoptrilor n structurile de primire turistic de pe Valea Prahovei n

perioada 2001-2004
Anii / Structuri de primire
turistic
Hoteluri
Moteluri
Hanuri
Vile turistice
Cabane turistice
Pensiuni turistice
Pensiuni agroturistice
Campinguri
Bugalow-uri
Tabere pentru elevi i studeni
TOTAL

2001
472599
18963
607
38651
29839
17602
1327
3120
10110
631559

2002
496567
18502
621
37909
30471
12482
1987
2976
9887
611402

2003
497153
14161
348
43176
32916
12569
1528
3242
8397
613490

2004
521172
26173
698
48126
37472
16843
1609
3302
8642
664037

Reprezentarea grafic a nnoptrilor n structurile de primire turistic de pe Valea

Prahovei n perioada 2001-2004
Numrul de nnoptri pe Valea Prahovei a crescut, ajungnd de la 631559 de nnoptri n
2001 la 664490 nnoptri n 2004. Aceast evoluie s-a datorat creterii capacitii de cazare prin
renovarea i modernizarea unitilor existente i prin construirea altora noi.

16

Durata medie a sejurului i numrul mediu de turiti de pe Valea Prahovei.

Durata medie a sejurului pe Valea Prahovei n perioada 2001-2004
Anii
Durata medie a sejurului

2001

2002

2003

2004

2.28

2.96

2.57

2.56

Reprezentarea grafic a duratei medii a sejurului pe Valea Prahovei n perioada

2001-2004.
n perioada analizat, durata medie a sejurului pe Valea Prahovei a avut o evoluie
oscilant. n 2002 a crescut la 2,96 zile, fa de 2,28 zile n 2001, ns n anii urmtori a sczut.
Durata medie a sejurului este mic, aproximativ 3 zile. Acest lucru se datoreaz faptului c n
general pe Valea Prahovei este practicat turismul de weekend.
Numrul mediu de turiti se calculeaz dup formula:
Numrul mediu de turiti pe Valea Prahovei n perioada 2001-2004
Anii
Numrul mediu de turiti

2001

2002

2003

2004

755

565

652

709

17

Reprezentarea grafic a numrului mediu de turiti pe Valea Prahovei n perioada

2001-2004
n perioada analizat, circulaia turistic are o evoluie oscilant. Turitii cazai n
unitile de cazare au sczut n 2002 i 2003 fa de 2001 datorit nchiderii unor structuri de
primire pentru modernizare. Redeschiderea lor i reamenajarea prtiilor a avut ca efect creterea
numrului de turiti n 2004.

IV.

PARTICULARITTILE DOMENIULUI SCHIABIL SI AL PRTIILOR

Domeniul schiabil.Partiile de schi:

In ara noastr exist trei mari staiuni favorizate de condiiile naturale deosebite: Poiana
Braov, Predeal i Sinaia. Ele dein aproximativ 63% din capacitile de cazare din staiunile din
Romnia, 70% din totalul prtiilor amenajate i instalaiilor pe cablu i 40% din circulaia
turistic din zona montan.
Domeniul schiabil din staiunea Sinaia este repartizat pe doi versani ai muntelui Vrful
cu Dor i este format din 13 prtii de schi cu diferite grade de dificultate, totaliznd cu
aproximaie 10,5 km de prtie.
Staiunea Sinaia, corespunde perioadei generaiei a treia a staiunilor din Frana.Aici ns,
amenajarea spaiilor de cazare i alimentaie public se afl n interiorul domeniului schiabil.
Frana este una din rile care au trasat direcia modelelor domeniilor schiabile. Aici, prin anii
1920 a aprut schiul modern ,aa cum se practic azi. Tot aici au aprut cele patru modele de aa
zise generaii de staiunii s-a desfurat prima competiie internaional de schi n 1924, la
care au participat 16 naiuni. 1
1

http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/geografie/Gingulescu_Doina_Ma
ria_Ro.pdf

18

Sursa: http://www.romaniaturistica.ro/info-schi-detalii-ski-stare-partie-Valea-Soarelui-1-OrasSinaia-PRAHOVA-185.html

Debitul partiei de schi: In functie de panta partiilor, debitul partiilor este cuprins intre 912pers/ora/m
Capacitataea zilnica optima pentru Valea Dorului-varainta =1800pers/m

Transport pe cablu:
In Sinaia exista:1 telegondola
2 telecabine
3 telescaune
4 teleschiuri
5 baby-schiuri

19

Sursa: http://www.romaniaturistica.ro/info-schi-detalii-ski-stare-partie-Valea-Soarelui-1-OrasSinaia-PRAHOVA-185.html
Indicatori sintetici si de corelatie

Capacitatea caracteristica a mijloacelor de transport pe cablu = 3660000

-capacitatea instalatiilor de transport pe cablu:6000 pers/h
-diferenta de nivel:610m
Indicatorul privind accesul la instalatiile de transport pe cablu =2,1
-lungimea totala a instalatiilor: 11.978m
-nr de locuri din reteaua unuitatilor de cazare: 5724
Gradul de satisfacere a cererii turistice = 1,12
Lungimea instalatiilor mecanice de urcat
Capacitatea orara a instalatiilor mecanice de urcat = 6000pers/h
Potentialul statiunii d.p.d.v al gradului de dotare cu instalatii de transport pe cablu= 610
Capacitatea de cazare necesara domeniului schiabil

20

V.

ANALIZA SWOT

VI.

ROLUL SI LOCUL ACTIVITTII TURISTICE N DEZVOLTAREA STATIUNII

Sinaia, un ora de munte situat pe panta de sud a Munilor Carpai, la o altitudine de 800
m, a fost la nceput o mic comunitate, n principal de pstori, care s-au aezat n jurul unei
mnstiri construite de Mihai Cantacuzino n secolul al XVII-lea. Dezvoltarea sa dateaz din a
doua jumtate a secolului al XIX-lea, cnd Prinul Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, care a
devenit Rege al Romniei i ntemeietorul dinastiei, a construit Castelul Pele. El a adus aici din
toat Europa, dar mai ales din Europa Central i de Sud, muncitori pricepui, ingineri
constructori, comerciani, oameni cu profesii liberale, care au participat la construcia castelului,
s-au stabilit n mprejurimi i au dat natere unei comuniti multiculturale foarte speciale
(germani, polonezi, cehi, slovaci, italieni, evrei, francezi etc.). ntruct Sinaia a devenit reedina
de var a familiei regale, iar mai trziu locul unde Guvernul i inea edinele destul de des,
aproape toate familiile importante ale rii (Cantacuzino, tirbei) i reprezentanii vieii politice
i-au construit vile n ora, cldiri frumoase, ridicate cu aportul celor mai buni arhiteci ai rii
(Ion Mincu, Petre Antonescu, Paul Smrndescu, Duiliu Marcu). Toate aceste cldiri graioase,
21

situate ntr-un amfiteatru, sunt astazi un bogat patrimoniu antropic ce atrag numerosi turisti
indifferent de anotimp.
Sinaia a fost menionat pentru prima dat n documente, ca o statiune de munte, n 1869,
cnd s-a construit primul hotel din statiune.In ziua de astazi , Sinaia este cunoscuta pentru
sporturile de iarna oferind piste special concepute pentru concursuri, sau in zone de agreement,
aici existand 13 partii de schi, cu o lungime totala de aproximativ 16 km. Turistii au la dispozitie
mijloace de transport pe cablu pentru un acces facil pe munte sau la partiile de schi: telegondola,
telecabina, telescaune, schi-lift.
Sinaia este cunoscuta atat ca statiune montana de o mare valoare, cat si ca statiune
balneo-climaterica. Datorita conditiilor de tratament si odihna este una dintre cele mai
frecventate statiuni balneoclimaterice din Romania. Cei mai important factori de cura sunt
climatul subalpine stimulant si aerul curat, bogat in radiatii ultraviolet, combinate cu o presiune
atmosferica scazuta. Sinaia se numara astfel printre cele mai vizitate statiuni pentru refacere,
datorita potentialului sau de cura si atmosferei sale ionizate.
Sinaia cunoscuta si sub numele de ,,Perla Carpatilor,, este o statiune pentru vacante si
turism, pentru tot timpul anului si pentru toate varstele, fiind spectaculoasa atat prin peisajul
natural, cat si prin locurile istorice.
Inca de la inceputuri , din anul 1901, Sinaia a fost conceputa ca o statiune de lux pentru
vacante, punand la dispozitia vilegiaturistilor 10 hoteluri, 55 vile mari, 50 vile mijlocii si 60 case
taranesti, doua cazinouri, bai de hidroterapie, o gradina zoologica, trasuri pentru plimbari, 3
centre cu cai de calarie, manej si scoala de calarie, restaurante, berarii, cofetarii si magazine
(majoritatea sezoniere), un parc de promenada.2
Turismul rspunde unei multitudini de nevoi umane - de odihn, recreere, cunoatere,
ngrijire a sntii, destindere, mbogire a orizontului cultural, comunicare, aventur i altele ceea ce argumenteaz antrenarea unei ponderi ridicate a populaiei la circulaia turistic.
Din acelai motiv, turismul este considerat un important indicator al calitii vieii i
totodat un mijloc de cretere a acesteia. De aceea, Sinaia a beneficiat de un turism mai dezvoltat
deoarece muntele a reprezentat din totdeauna o destinaie preferat pentru refacere, odihn,
aventur sau alte nevoi socio-culturale. Sinaia, au avut n perioada comunist, alturat funciei
turistice, o funcie industrial clar determinat de unitile mai mari existente pe teritoriul lor. n
prezent, odat cu ncetarea activitii n majoritatea unitilor industriale menionate, aceste orae
au o funcie aproape exclusiv turistic.

http://www.primariasinaia.ro/1_93_Date_istorice_454.html

22

VII.

STRATEGII DE PROMOVARE SI EFICIENTIZARE:

BRAND.In data de 27 ianuarie 2011 a fost lansat brandul de iarna al statiunii Sinaia ,
SKI on SKY. Noul brand Ski on Sky a fost ales pentru c reprezint Sinaia i numai
aici se creeaz des ntlnita mare de nori, care ofer aceast senzaie de ski deasupra
norilor, datorit siturii plafonului de nori ntre Cota 1400 - 2000. Acest fenomen este
unic pe un domeniu schiabil din Romnia. 3

In 2013, in Sinaia se va organiza Festivalul Olimpic al Tineretului Europen(FOTE),

probele de snowboard si schi alpin Slalom Specail, fiind in acelasi timp si al 2 centru
media.
Pe 25 noiembrie 2009, la Casa de Cultur din Busteni a avut loc lansarea proiectului
Promovarea potenialului turistic antropic si natural din zona Munilor Bucegi, la
eveniment participnd reprezentanii Asociaiei Microregiunea Turistic Munii Bucegi
si ai Ministerului Turismului. coordonatele de desfsurare ale proiectului care are printer
obiective cresterea atractivitii zonei prin evidenierea caracterului su competitiv si a
experienelor sale n raport cu destinaiile turistice concurente din ar si strintate,
precum si dezvoltarea durabil a tuturor formelor de turism n concordan cu resursele
turistice existente n zon. Activitile proiectului au n vedere realizarea unui portofoliu
de fotografii, construcia si gestionarea unui portal web (att n limba romn, ct si n
limbile de circulaie internaional) pentru promovarea zonei turistice din jurul Munilor
Bucegi, realizarea unui set de tiprituri: brosuri comune, harta traseelor turistice din
Munii Bucegi, Munii Piatra Craiului, Munii Postvaru, Munii Piatra Mare, Munii
Ciucas, Munii Baiului.Unui dintre cele mai importante aspect este c proiectul urmreste
promovarea unitar a zonei. Materialele realizate vor fi puse gratuit la dispoziia turistilor
prin intermediul centrelor de informare si promovare a turismului, al ageniilor de turism
si birourilor naionale de turism, precum si a ambasadelor Romniei.4

VIII.

STRATEGII DE DEZVOLTARE A STATIUNII

Proiectul Dezvoltarea zonei turistice Sinaia - Perla Carpatilor

Obiectivul proiectului este dezvoltarea socio-economica a statiunii Sinaia bazata pe
imbunatatirea infrastructurii turistice si cresterea gradului de atractivitate turistica.
Grupurile tinta pentru acest proiect sunt:

http://www.prahovabusiness.ro/index.php/Telescaun-nou-%C5%9Fi-brand-de-iarn%C4%83pentru-Sinaia
4
http://www.primariarasnov.ro/portal/images/pdf/gazeta/gazeta110.pdf

23

-turisti romani si straini, pasionatiai sporturilor de iarna

-turisti romani si straini care doresc sa petreaca timpul liber in statiuni montane
-vizitatori si oameni de afaceri care doresc sa viziteze muntele Furnica 5.

Dezvoltarea domeniului schiabil si a statiunii pentru a putea gazdui Festivalul Olimpic al

Tineretului Europen. La Sinaia au inceput deja investitiile, in prima faza prin reabilitarea
partiilor si a instalatiilor de transport pe cablu. De asemenea, Sinaia va primi 22 de
milioane de euro pentru o instalatie de telescaun cu sase locuri si un teleschi, dar si pentru
instalatii de inzapezire artificiala pe partiile Valea Soarelui si Valea Dorului.6

Diminuarea sezonalitatii prin diversificarea tipurilor de turism.In Sinaia, turismul de

afaceri este in plina dezvoltare,iar turismul balnear si turismul cultural sunt de asemenea
importante pentru statiune, acestea necesitan imbunatatiri.

Sinaia are implementat un proiect urbanistic finantat din fonduri structurale, care ar reda
orasului eleganta de odinioara. In ceea ce priveste planurile de dezvoltare ale orasuluiasfaltare strazi, amenajare etc, a fost elaborat deja un Plan Integrat de Dezvoltare
Urbana pentru perioada 2009 - 2015 care cuprinde directiile principale de dezvoltare:
sanatate, educatie, protectia mediului, infrastructura si turism.7

Una dintre cele mai importante viitoare surse de venituri este turismul. De aceea, punerea
n aplicare a unor programe cu finanare intern sau extern, participarea la aciuni de promovare
n ar i strintate, valorificarea potenialului natural i antropic sunt cteva din direciile de
aciune n vederea dezvoltrii turismului. Programe pentru dezvoltarea i modernizarea bazei
turistice:
Organizarea serviciilor Salvamont care vor coordona aciunile de prevenire a
accidentelor montane i de salvare a persoanelor accidentate;
Refacerea prtiei de bob i sanie din Sinaia;
Realizarea unor trasee turistice cu caracter cultural-istoric;
Reabilitarea zonelor, monumentelor, cldirilor de interes turistic;
Amenajarea zonelor cu potenial cinegetic, etnografic, cultural i ambiental;
Atragerea unui numr sporit de turiti prin aciuni promoionale n ar i strintate;
Infrastructura de comunicaii, de promovare i informare turistic n timp real pe Internet
i TV cu privire la prtiile de schi din Valea Prahovei;
nfiinarea unitilor agroturistice
Organizarea unor manifestri cultural-artistice de presigiu, cum ar fi Colocviul
Dramaturgiei Romneti Sinaia;
Repararea bazelor sportive existente, precum i amenajarea unor baze noi
5

http://www.romair.ro/proiecte_did=8.html
http://www.tourismguide.ro/html/orase/Prahova/Sinaia/stiri_sinaia.php
7
http://www.casamea.ro/proiecte/locatie/amplasament/sinaia-are-un-plan-de-dezvoltarepana-in-2015-4957/main_pic-4#slider_poze
6

24

Dezvoltarea unor forme noi de turism: bungee-jumping, parapant, mountain-bike

- Implementarea n zonele montane a unor programe de activiti n aer liber cum
ar fi: crare, coborre pe coard, expediii cu bicicleta, orientare cu busol i
hart, trecerea peste ruri sau praie cu ajutorul echipamentelor de alpinism,
construirea de adpost de noapte sau construirea de plute; aceste activiti pot
servi drept antrenament amatorilor de sporturi extreme;
Clasamentul celor mai bune statiuni de schi:
Pentru incepatori-1.Poiana Brasov
2.Cavnic
3. Azuga
Pentru schiori cu pregatire medie-1.Poiana Brasov
2.Sinaia
3.Azuga
Pentru schiori avansati-1.Sinaia
2.Poiana Brasov
3.Predeal
Domeniile schiabile din Romnia se afl nc n faza de pionerat, principalul atu al
staiunilor autohtone de schi n faa concurenei strine fiind distana. Practicarea schiului a
devenit n ultima perioad un turism de weekend, ceea ce face ca prtiile autohtone s devin
periculoase pentru iubitorii acestui sport, datorit aglomeraiei.
Domeniul schiabil din Sinaia este singurul de altitudine din ar ce cuprinde prtii pentru
toate categoriile, de la nceptori pn la avansai.Iar , incepnd cu acest sezon de iarn, staiunea
Sinaia va avea cele mai sigure prtii de schi de pe Valea Prahovei.8
IX.

CONCLUZII

Domeniile schiabile din Romnia se afl nc n faza de pionerat, principalul atu al

staiunilor autohtone de schi n faa concurenei strine fiind distana. Practicarea schiului a
devenit n ultima perioad un turism de weekend ,ceea ce face ca prtiile autohtone s devin
periculoase pentru iubitorii acestui sport, datorit aglomeraiei.
Domeniul schiabil din Sinaia este singurul de altitudine din ar ce cuprinde prtii pentru
toate categoriile, de la nceptori pn la avansai.Iar , incepnd cu acest sezon de iarn, staiunea
Sinaia va avea cele mai sigure prtii de schi de pe Valea Prahovei.
Sinaia este situata in topul primelor 3 statiuni montane, avand o istorie si un farmec
unic.Datorita cadrului natural deosebit si multitudinii reperelor turistice, orasul este una dintre

http://forum.wintersports.ro/stiri-interne/686-partii-mai-sigure-la-sinaia-si-azuga-incep-sase-vada-imbunatatiri-domeniul-schiabil.html

25

cele mai cunoscute si cautate statiuni din Romania.Sinaia este deasemene lansata in turismul
international.

X.

BIBLIOGRAFIE

www.primariasinaia.ro
http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/geografie/Gingulescu_Doina
_Maria_Ro.pdf
http://www.romaniaturistica.ro/info-schi-detalii-ski-stare-partie-Valea-Soarelui-1-OrasSinaia-PRAHOVA-185.html
http://www.romaniaturistica.ro/info-schi-detalii-ski-stare-partie-Valea-Soarelui-1-OrasSinaia-PRAHOVA-185.html
http://forum.wintersports.ro/stiri-interne/686-partii-mai-sigure-la-sinaia-si-azuga-incepsa-se-vada-imbunatatiri-domeniul-schiabil.html
http://www.romair.ro/proiecte_did=8.html
http://www.tourismguide.ro/html/orase/Prahova/Sinaia/stiri_sinaia.php
http://www.casamea.ro/proiecte/locatie/amplasament/sinaia-are-un-plan-de-dezvoltarepana-in-2015-4957/main_pic-4#slider_poze
http://www.prahovabusiness.ro/index.php/Telescaun-nou-%C5%9Fi-brand-de-iarn
%C4%83-pentru-Sinaia
http://www.primariarasnov.ro/portal/images/pdf/gazeta/gazeta110.pdf
http://www.primariasinaia.ro/1_93_Date_istorice_454.html

Echipa de proiect: Georgescu Raluca-Irina

Iriminescu Roxana
Istrate Veronica
Anul III, Turism
Grupa 308

26