CAPITOLUL 1 NOTIUNI GENERALE DESPRE CONTRUCTIL Nofiunea de constructie are un injeles destul de larg. © casé, o fabricd, un pod, 0 $osea, un cos de fum, un tezervor, un siloz, un bunedr, un tum de radio si televiziune, un adipost pentru pasiri si animale, un depozit pentru legume si fructe, o remiza pentru masini gi utilaje agricole, o sera, lucrairi de imbunatatiri funciare etc., toate sunt constructii Constructiile sunt imobile care se folosesc numai unde au fost realizate si in general sunt legate direct de scoarfa terestri. Pamdnturile servesc intotdeauna ca teren de fundare pentru constructii, dar uneori constituie si parte integranta a acestora, de exemplu la terasamente, canale ete. Construcfiile sunt realizate pentru a crea conditii optime de adapostire, de desftigurare a activititi si a viefii. Ele trebuie realizate in concordanfé cu cerintele functionale, finandu-se seama de conditiile naturale (teren, clim& etc.) impuse de mediul in mijlocul cdruia se amplaseaz’. Conceptia si realizarea unei constructii sunt in functie de ~ cerinfele functionale pentru care se executa constructia; ~ _ materialele de constructie de care se dispune; ~ _utilajele folosite pentru executarea constructiei; ~ tehnologia de executie a constructiei; 1.2. Clasificarea constructiilor Necesitafile diverse pentru care sunt destinate au condus Ja un numar foarte mare de tipuri de constructii: In cadrul acestei mari diversititi ele Pot fi grupate in functie de obiectivele urmarite dup& diferite criteri: functional sau dupa destinafie, de calitate, de rezistenti, economice ete. Dup# funcfionalitate sau destinafie, constructile se impart in doud categorii - cladiri; = constructii ingineresti; Clidirile sunt constructii care delimiteaza un spajiu inchis, exeeutate in general la suprafata terenului, imparfitediferit in interior si destinate anumitor scopuri: de adipostire (locuinte), de adipost pentru animale, pasiri, materii prime, materiale si produse finite, desfigurarea activitatilor de producfie, de educare i de informare, precum i alte activitati. In practica curent4, cladirile sunt grupate in urmatoarele mari categorii functionale: clit civile, care cuprind cladirile de locuit, social-culturale, administrative, cladiri industriale, destinate productiei (uzine, fabrici, hale, acesteia (depozite, magazii etc.) clddiri agrozootehnice, care cuprind cladirile pentru adépostirea animal Pasirilor, pentru realizarea producfiei vegetale (sere, solari, risadnit vegetatie), pentru depozitarea produselor agricole, pent lajelor destinate agriculturii etc. Constructiile ingineresti cuprind toate celelalte construcjii care nu au caracteristicile cladirilor si anume: lucriri de arta (poduri, tuneluri, viaducte), turnuri de radio, si televiziune, cdi de comunicatie, constructii hidrotehnice, lucrari de imbunatafiri funciare, rezervoare, castele de apa ete. , ateliere etc.) si a deservirii elor si a case de tru adapostirea si intrefinereaard si se deformeaza in timpul incendiului; ard cu flacdra vie si se distrug rapid. incadrarea lor, dous clidiri trebuie amplasate Ia o distant care si aiba o valoare ‘minima, conform normelor de prevenire si de stingere a incendiilor (tabelul 1.1). Tabelul 1.1. Distanfe minime intre cladiri, impuse de normele de prevenire si de stingere a incendiilor. [9] Gradul de rezistenja la focal elidirilor Gradul de rezistenga | YC Nr.crt. | la foc . I It Iv v 1 | Frezistentilafoe [6 Le 10 Jao 2 Il-semirezistenja 6 6 8 10 10 $ Il- semicombustibila | 8 8 8 10 12 4 |1V-combustibia 10 }10 fiz iz 5 V- inflamabila 10 10 12 4 16 Indiferent de natura materialului din care sunt executati peretii constructiilor, distanjele prevazute in tabelul 1.1 ca minime se misoaré de la fefele exterioare ale elementelor de inchidere. In cazul cénd acestea au parti sau elemente constructive din materiale combustible, iesite cu cel putin 1,00 m in afara zidurilor, distanjele de protectic se misoard de la limita exterioari a acestor elemente, Pentru construcfiile cu invelitori combustibile si pentru cele in care se depoziteaz furajele in pod, distanfa minima este de 16,0 m. Distantele minime intre construcfiile destinate cresterii animalelor si depozitele de combustibil, daca sunt ingropate sunt de 16,0 m, iar dac& sunt terane sau au parti structurale combustibile sunt de 30,0 m. Clasificarea dupa criteriile de calitate este determinata de: + durabilitatea gi gradul de rezistenta al principalelor elemente de constructie; ~ cerinjele de exploatare referitoare 1a normele de suprafati, de iniltime ji de volum, la gradul de confort, instalajii, dotiri, calitatea lucratilor de finisaj, durata de serviciu ete.in functie de acesti factori, constructiile se grupeaza in trei clase de calitate, dupa cum satis cerinte ridicate, medii sau obisnuite. Dupi structura de rezistenfa, construcfile seclasificd tm: ~ structuri cu perefi portanti (de rezisten{’) realizati din: zidarie, lemn, beton armat monolit (diafragme), elemente prefabricate din beton armat ete,; structuri cu schelet portant realizat din stalpi si grinzi (cadre) din beton armat monolit, lemn, metal si elemente prefabricate din beton armat sau din metal sau din combinafia mai multor materiale, folosind stalpi prefabricati din beton armat si sarpanta acoperigului din ferme de lemn; structuri mixte, realizate din cadre si diaftagme, pereti portanti de zidatie si stilpigori de beton armat ete. structuti speciale sub forma de placi curbe subfiri, arce, acoperisuri ndat pe cabluri, structuri pneumatice, cele intilnite la silozuri, buncare, rezervoare, castele de apa, coguri de fum, turnuri de ricire ete Dupi importanfi, constructiile se impart in urmtoarele clas clasa I ~ construcfii de importanfa exceptional; clasa a Il-a ~ constructii de importanga deosebita; a a Ill-a ~ construcfii de important medie; jasa a IV-a ~ construcfii de important secundara; clasa a V-a — construcfii neimportante; 1.3. Aledtuirea generald a clidirilor in alcatuirea unei cladiri, fiecare spatiu atii bine precizate cu celelalte incaperi. O cladire cuprinde, guld, mai multe cat de spatii,ca de exemplu: spatii de exploatare, destinate scopului principal al cladirif Gn « cladi locuinge - dormitoarel e de zi, sufrag acelasi caz - bucatariile, bail , cAmarile de alimente ve: sa scarilor etc.). fn cazul cladirilor pentru inv. ploatare salile de clas (cursuri), amfiteatrele, laboratoarele proiceta inarii, de sport, bibliotecile etc., iar spafii auxiliare - didactic, cancelariile, cabinete pentru cadre didactice, secretariatul ete Spajiile care indeplinese funcfiuni bine determina opului principal al clidirii constituie un element functional. Astfel de ele onale se pot constitui dupa cur urn , Suftageriile, baile, bucatariile tc. — la locuinte; azate, de receptie, saloanele, barurile etc, — la hotelur ¢, barurile, buci de operatie, salile de tratament c restaurante; le fabricatie si de depozitare — in indust : de productie si depo: in cladiri agrozootehnice; icmentele funetionale se pot repeta frecvent in cadrul unei eladin functional; de exemplu, camerele unui hotel forméand un grup alcdtuiesc grupul de cazare. dirile civile pot grupa la randul lor functiuni di unifamiliale sau colective (blocuri de locuinte), sali ue pitale, scoli, facult erse; de exemplu locuint Sport, amfiteatre, teatre, magazin |“Figura 1.1 Alcdtuirea generaltt a cltdirilor: 1-fuandatie; 2- perete interior; 3- perete exterior; 4- plangeu; 5- sarpantd; 6- invelitoare; 7-fereastra:8-balcon;9-soctu; 10-trotuar;1-subsol;12-parter;13-etaj. tn functie de rolul indeplinit in cadrul cladiri, elementele componente se grupeazik in cinci categor ~ elemente de rezistenta; ~ _clemente de inchidere si de compartimentare; - luctiti de finisaj gi de protectie; - _ lucrari de instalati - dotari constructive interioare. 1.3.1.1, Elemente de rezistenai Ele preiau si transmit la alte clemente sau terenului bun de fundare, in afard de Greutatea proprie si incircdile (sarcinile) care acfioneaz& asupra clidirilor. Elementele de rezistenj asigurd capacitatea portant, rigiditatea, stabilitatea clidirilor gi cuprind: 5cuprinse cuprit arti e sau de inchidere; ele preiau ~ perefi, desparjitori etc.) si le transmit invelitoarea 5 "= searile; sunt elemente de constructie care asigura circulatia intre nivelurile cladirilor sau intre interior si exterior. 1.3.1.2. Elemente de inchidere si compartimentare Aceste clemente au rolul si separe interiorul cladirii de mediul inconjurator (numindu- se elemente de inchidere) si incperile cladirii intre ele (caz in care se numesc elemente de compartimentare). Ele pot fi verticale (perefi exteriori sau perefi interiori), orizontale (plansec) sau inelinate (plansee de acoperis, acoperisuri). Asa cum s-a aritat, perefii pot si aiba si rol de elemente de rezistenta, dar functia lor principald este aceea de inchidere sau de compartimentare. intr-o accepjiune mai largi in categoria elementelor de inchidere pot fi si alte clemente cum ar fi: invelitoarea, ferestrele, usile, pardoselile, care in mod obisnuit, lucrdrile de specialitate le includ la elemente de finisaj si de protectic. Aceste elemente de constructie au rolul de a face cladirile cat mai confortabile, de a le da un aspect estetic, de a le proteja impotriva agentilor atmosferici, igienico-sanitar si ind: ‘invelitoarea; are rolul de a proteja clidirea impotriva agentilor atmosferici si in principal impotriva precipitatiilor; izolafiile; au rolul de a proteja cladirile impotriva actiunilor date de modificarile de temperaturé din mediul inconjurétor (termoizolafii), a zgomotelor (fonoizolafii), iar in cazul acoperisurilor tip-terasd si impotriva intemperiilor atmosferice (hidroizolafii); pardoselile; sunt situate la partea superioard a plangeelor sau direct pe pamant si au rol de protectie, de circulatie, de depozitare, de izolare termici, fonicd, hidrofuga si estetic; tampliria - usile si ferestrele; care asiguri ventilarea si iluminarea natural, circulatia intre diferite inedperi gi intre interior $i exterior. tencuielile si placajele; au rol de protectic, igienico-sanitar si estetic al clementelor de constructie gi se execut in interiorul si exteriorul cldditilor;____Lucritile de instalaii sunt nevesare pentru exploatarea in conditii normale a claditilor, pentru obfinerea unui grad ridiat de functionalitae si de confort si cuprind: + instalafii sanitare, necesare pentru alimentarea cu apa si canalizare, contra incendiilor, evacuarea sau arderea gunoaiclor gi a deseurilor; instalafii electrice pentru iluminare, pentru forja (punerea in funcfiune a utilajelor $i @ aparatelor), pentru curenfi slabi (sonerie, telefon, interfon), pentru protectie (Paratrasnet); instalafii de inedlzire locale sau centrale cu apa calda, abur, electric instalafii de ridicare (ascensoare) pentru oameni, animale sau marfuri; instalafil de ventilare necesare pentru evacuarea aerului viciat si improspatarea cu |... der curat din exterior. In afara instalatilor curente prezentate mai sus se pot executa, in functie de necesitati gi alte instalafi: de alimentare cu gaze naturale, de conditionare a aerului, de acer comprimat, de vacuum ete. 1.3.1.5. Dotiri constructive interioare Dotirile interioare sunt cele care dau specificul clidirii respective si sunt diferite pentru diversele folosinte la care trebuie si raspunda. Dupa pozitia pe verticals, elementele componente ale cladirii se grupeaza in: * infrastructura, care este partea clidirii situate sub nivelul terenului natural, de fapt sub cota +0,00 (cota zero), care reprezinta reperul pentru cotarea de nivel Cota zero este in general cota pardoselii finite a parterului si trebuie si. fic deasupra cotei (nivelului) terenului sistematizat sau amenajat (C.T.S N.S. C-T.A.; N.T.A.). Stabilirea cotei de teren sistematizat se face lund in considerare configuratia terenului natural, urmaindu-se ca: ~ Panta terenului sistematizat s& fie cat mai apropiata de cea a terenului natural, daca se incadreaza in pantele admisibile (0,5...2%); ~ pe fiecare profil volumele de terasamente sa fie minime; > Pe fiecare profil volumele de sapaturi si fie aproximativ egale cu cele de umplutura. Pentru cladirile civile cota terenului sistematizat sau amenajat are valoarea -0,50..0,60m iar {a constructiile agrozootehnice are valoarea -0,20... -0,50m si reprezinti nivelul siu cota amplasamentului dupa o usoara nivelare. Elementele infrastructurii sunt compuse mai ales din fundafii dar si din perej, usi, plansee, pardoseli, ferestre etc., in cazul cladirilor cu subsoluri ~ suprastructura sau elevatia clidirii care este situaté deasupra cotei +0,00 si cuprinde cele mai multe elemente de constructie: elemente de rezistenfi, de Inchidere si de compartimentare pe verticala si orizontala, de protectie impotriva agentilor atmosferici, finisaje ete. Cotele de deasupra nivelului reper (0,00) sunt Precedate de semnul plus (+), iar cele de sub acesta de semnul minus (-),‘S—subsol; corespund de pozitia | Fig. 1.2. Compartimentarea unei clitdiri pe verticald: El, E2— etaje; DS. —demisol; M—mansardé; P — parter: N. T'S. —nivelul terenului sistematizat; Spafiul delimitat de dowd plangee consecutive se numeste nivel. Fiecdrui nivel ti plangeul inferior si spatiul pnd la planseul superior (tavan). Nivelurile in functie lor pe verticala sunt denumite: subsolul (S) este nivelul situat sub cota + 0,00 si amplasat total sau partial sub nivelul terenului sistematizat (N:T.S.). Primul subsol trebuie s4 aib& cel putin goluri pentru ventilare naturalé si eventual pentru iluminare naturalé. Dacd se prevede ca subsolul sa fie locuit, acesta se ridic& deasupra terenului sistematizat (natural), rmandnd ingropat in pamént circa 1,00 m. in acest caz, nivelul respectiv se numeste demisol (D.S.). Dacd se executd mai multe subsoluri, acestea se numeroteaza de la cota + 0,00 in jos cu subsolul {(S..), subsol II (S.1D) etc.; parterul (P) este primul nivel situat peste cota + 0,00 si este executat in totalitate deasupra terenului; etajele (E.L, E.ll,.., E.n.) sunt nivelurile executate pe verticala, deasupra parterului. Numerotarea nivelurilor se face de la subsol sau parter catre acoperis, astfel: S+P-+E, subsol, parter si un etaj; 3S+P+3; S+P+n (n-numér de etaje) sau la cladirile fird subsol, P+1, P+n. In practica mondial in loc de etaj se foloseste denumirea de nivel, parterul fiind considerat un nivel $i numerotarea va fi: S+3, 3S+7; Stn. Daca intre parter gi etajul I se afld un nivel cu indltimea mai mica decat a fiecdruia dintre acestea, precum gi in cazul in care parterul este situat peste un demisol, nivelul respectiv se numeste mezanin. {ntre nivelurile (etajele) unei clidiri pot fi amplasate si etaje cu indltimi si functiuni diferite (etaje tehnice). Acoperigul protejeazi clidirea la partea superioard si se executi deasupra ultimului nivel. fn cazul in care acoperigul se executd cu sarpanta, spafiul dintre 8- Compartimentarea clidirilor pe orizontali ‘Compartimentarea cladirilor pe acelagi nivel (pe orizontala) se realizeaza cu ajutorul Peretilor in ineperi (camere), avand lasate goluri pentru ferestre, usi,canale de ventilajic et, si formeazai partiul clidirii. Inciperile unei clidiri pot avea destinaii diferite: incdperi de focuit (dormitoare, camere de zi, suftagerii); incdperi de lucru (birour, slide’ clasa, laboratoare, biblioteci, sali de sport, ateliee etc); incdperi de serviciu (bai, bucdltiii. vestiare, camere pentru instalafii etc.); inedperi sau spajii pentru circulatie (holuri, vestibule, coridoare etc.). in clidirile destinate locuirii, ‘Spatiile delimitate poarti denumirea de camere, iar in constructiile zootchnice destinate cazirii animalelor, aceste inciperi se numese compartimente. (fig 1.3) Cy Gg G CT t t Fig.1.3. Compartimentarea pe orizontalii a constructiilor zootehnice: C1, C2, C3— compartimemte; C.T. - Camera de trecere (camer’i tampon): Constructiile zootehnice imparjte pe orizontala se numesc clidiri compartimentate. Accesul In compartimente se poate face direct din exteriorul cladirii (C3) sau indirect (C1, C2) prin intermediul unei camere de trecere (camere tampon C.T.). Marimea compartimentelor se stabileste subordonat tehnologiei, dar trebuie s& aiba valori egale cu multiplu al traveii. 1.5. Coordonarea dimensionali a clidirilor Coordonarea dimensional este o conventie stabiliti cu privire la dimensiunile componentelor unei constructii (elemente, subansambluri, ansambluri, echipamente tehnice etc.), adoptati cu scopul de a asigura utilizarea acestora fir ajustiri ulterioare, Precum $i inlocuirea lor in timpul exploatari, fir’ modificarea proiectelor initiale Coordonarea modulara este concretizarea coordonarii dimensionale prin folosirea unui sistem modular. Sistemul modular defineste regulile prin care se realizeazt coordonarea reciprocé intre dimensiunile elementelor structurale si de athitectur’ cu ajutorul modulului de baza si al modulilor derivafi (multimodulul si submodulul). Modulul de baz este unitatea de lungime a coordonirii dimensionale avand marimea astfel aleasd ineat s& asigure elementelor componente ale constructiei posibilitaji multiple de utilizare i adaptare. S-a convenit ca simbolul modulului de baz sa fie notat cu litera M, iar valoarea lui internationala sa aibé M=100 mm (modul decimetric, adicd metrul esteSistemul de referin¢é modular se objii perpendiculare intre ele, dupa trei direc sau cu moduli derivati~ multimodulul M~ modul; 1 ~ plane mod Sistemul de referinfa modular este ale Planele sistemului de referiné modi constituie repere de distributie a mater constructie pentru a forma un tot constru axele modulare de referinti, dispuse d de referinti modular si distangate intre submodul, Ansamblul de axe modulare referin{a, iar volumul delimitat de plane Axele modulare pot fi distantele intre fara materialelor, a clementelor compon eleasi condifii a ferestrelor, a usilor, a dimensional pe verticala, sistemul de r plane si axe modulare de referinté care 5 ‘inaljimea stilpilor sau a altor elemente asamblarea pe vertical si formeaz ini formei constructive si a dimensiunilor n (indltimi) trebuie ficuté in functie de ce unificarea modulilor intre diferitele tipur fine seama si de eventualele posibilitati{mpait in 10 pair). Pentru clementele din zidarie de cérémida plind se foloseste modulul octometric M=125 mm (adic metrul este impartt in 8 parti). F Multimodulul este un multiplu al modulului de baz, respectiv modulul de bazi {inmulfit cu un numa tntreg n. Simbolul multimodulului se noteaza nM. Submodutul este o fractiune a modulului de baz, respectiv modulul de baz avand ca divizor un numar intreg n. Simbolul submodulului se noteazk M/n, Sistemul modular se aplicd in toate fazele de realizare ale unei constructii: in proiectare, la producerea Imaterialelor si a elementelor de construotie, in execuie, la elaborarea unor prescrip tehnice ete, . Elementele componente ale unei construcfii sunt distribuite in raport cu un sistem de referinfa modular, astfel ineat acestea si formeze un tot unitar. ‘ : Sistemul de referinfa modular se obfine prin imparjirea spafiului nei clidiri prin plane Perpendiculare intre ele, dupa trei direcfii, in cuburi cu latura egal cu modulul de baz sau cu moduli derivaji - multimodulul sau submodulul (fig, 1.5 E ZZ LEZLEY Fig.1.5. Sistem de referingii modular: ‘M~ modul; 1 plane modulare de referinta; 2 axe modulare de referin(a; pistemul de referings modular este alcatuit din plane si din axe modulare de referinta. Planele sistemului de referinf&é modular se numese plane modulare de referinja gi Constitule repere de distributie a materialelor, a elementelor si a subansamblurilor de secre uaie Pentru a forma un tot construciv. La intersect planelor modulare se gisese axele modulare de referinff, dispuse dupa cele trei ditecfi rectangulare ale sistem ng de referint modular si distanfate intre ele cu valoarea unui modul, multimedal cn submodul. Ansamblul de axe modulare de referinfé formeazA refeaua modulari de referin{&, iar volumul delimitat de plane modulare se numeste volum modulae Axele modulare pot fi distanfee inte fefele vazute ale acestora, alese astfelincit ca in eat eanaislot, a clementslor componente ce se asambleazi,s4 permité si montarea in dene condi a ferestrelor, a usilor, a insialatilor, a utlajelor, etc. Pentru coordomares dimensionald pe vertical, sistemul de referinji modular este alcdtuit, de Plane si axe modulare de referinja eare pot fi distanfle intr fejele fasts inaljimea stalpilor sau a altor elemente prefabricate care se conditioneaza reciproc Ia Gamblarea pe verticald si formeaza tnalfimea unui nivel sau a unei sladi Alegerea formei constructive gi a dimensiunilor modulare in plan Geschideri, travei) si clevatie Gnalfimi) trebuie ficuté in functie de cerinfele tehnologice si de considerentele privind tnificarea modulilor intre diferitele tipuri de construct agrozootehnics De asemene se Hine seama si de eventualele posibilitti de unificare a acestora eu medutt utilizai in wemenea, din ale planseelor, 10Fig. 1.6. Dimensiunile modulare la constructile de tip hala 1 --deschidere; T- travee; H— indltime; NM: n'M: n'’M ‘moduli derivayi: ice se recomanda folosirea imoduli se poate acoperi 0 1200 4s mate de procese tehnologice specifice, cele mai uzuale deschider fiind: 10,50; 12,00; 15,00; 18,00; 21,00 si 24,00 m. prin utilizarea modului derivat 15M 300; 4,50; 6,00; 7,50 m, Pentru modularea pe verticald se folosese moduli derivati 3M, 6M, 9M, rezultand indltimi de 2,10; 2,40; 2.70; 3,00; 360 0 in general, inaljimea lédirilor agrozootehnice se stabileste in funcfie de Procesul tehnologic, de Sabaritele instalatiilor si ale mijloacelor de transport si de normele privind volumul de aer optim recomandat pentru o unitate de folosinta, in sistemul modular se definese urmitoarele caracteristici dimensionale ale elementelor de constructie: ~ dimensiunea modulard: este un multiplu intreg al uniayii de lungime, care poate Fimodulul de baz sau un modul derivat (multimodul, submodul). > dimensiunea nominal: se referd la caracteristica principala a elementului considerat, cu ajutorul careia poate fi identificat tn scara de mirimi @ grupei din fare face parte. Un element prefabricat de beton armat, ficdnd parte din grupa de Fisii cu goluri pentru plansee, notat cu F.40.6, se identifica ca find fisia cu lungimea normala L = 4,00 m si litimea | = 60 cm:poate avea abateri fati de dimensiunea de executie proiectaté. Dimensiunea efectiva trebuie si se incadreze in limitele abaterilor admisibile fata de dimensiunea de executic; dimensiunea limita: este una dintre cele dou dimensiuni extreme, admisibile (dimensiunea maxima, respectiv minima) intre care trebuie si se giscascd dimensiunea efectiva. Studiile modulare stau la baza intocmirii proiectelor tip, iar pentru unificarea parametrilor geometrici se asigurd realizarea unor clidiri ‘multifuncfionale, precum si tipizarea si deci industrializarea elementelor de constructie structurale si nestructurale. 1.7. Toleranfe in constructii Piesele sau produsele finite de acclasi fel se deosebesc atat unele de altele, cat gi de piesa sau produsul proiectat, din cauza unor factori subiectivi sau obiectivi. Pentru a putea fi admise in circuitul producfiei, se stabilesc anumite limite ale abaterilor fat de produsul roiectat, denumit si produs de referingS. Tolerantele reprezinta limita fata de dimensiunile maxime sau minime in care sunt admise imperfectiunile de fabricatie sau de executie ale diferitelor produse. Tolerangele se referd atat la forma gi dimensiunile geomettice ale elementelor de constructie cat si la aspectul lor. Tolerantele admisibile se stabilesc in concordanfa cu necesitiile practice, findnd seama ca © precizie prea ridicatt mareste costul de productie, iar lipsa de precizie poate periclita rezistenja si stabilitatea structurii, Gradul de precizie trebuie justificat tehnic si economic Uneori prin mérirea gradului de precizie la 0 operatie, se pot simplifica sau reduce unele dintre luerdrile care urmeazA in procesul tehnologic. Abaterea este definit cA diferenfa algebricd intre o dimensiune (efectiva, maxima, etc.) si dimensiunea de baz corespunzatoare. Abaterea cfectiva (Acf) reprezinta diferenta algebricé dintre dimensiunea efectiva (E) si dimensiunea de executic (N), adic& Aa=E-N (ty Abaterea efectiva poate fi pozitiva, zero sau negativa, Pentru ca o piesé sa fie utilizabila trebuie ci dimensiunile efective si se giseasct intre dimensiunile limits maxime (L max) si dimensiunile limita minime (L min, fig.1.7). 4 mow Fig. 1.7. Abateri si toleranje. E max ~ dimensiunea limita maxima; L min ~ dimenstunea limités minima; E— dime As~abaterea superioard; Ai ~ abaterea inferioard; T toleranta: nsiunea efectivi;(1.2) (1.3) Zero sau negative, in functie de valorile =Lmax-L min (1.4) Cat si in functie de abaterea limita: T=As—Ai (1.5) Toleranta este intotdeauna pozitiva. Valorile toleranfelor sunt stabilite pe baza unui numa mare de masurétori, in urma lunor studii statistice, jinn seama de conditile tehnologice de fabricatie si de cele tehnioo- eeonomice de moniaj pentru a realiza siguranfa constructiilor. Tolerangele materialelor 5i ale clementelor de construcfie sunt indicate in standarde sau in norme interme de fabricate. 18. Tipizarea in constructii Tipizarea asigurd execujia elementelor sia constructiilor intregi pe baza documentatiilor de tipizare care cuprind: > proiecte tip, care reprezintd documentafii de tipizare, elaborate pentru realizarea de obiective, obiecte, clemente si detalii in constructii cu freevenji mare de folosire. Proiectele tip au caracter guvernamental sau departamental; > proiecte directive, care reprezinti documentajii de tipizare, elaborate pentru obiective, obiecte sau parti de obiecte, permiténd o aplicare elastica a.acestora, in conditiile respectarii parametrilor de baz. Proiectele directive au deasemenea caracter guvernamental sau departamental; > Proiecte refolosibile, care sunt documentatii de tipizare, elaborate pentru 0 anumité lucrare si care, datoriti caracteri: lor tehnico-economice deosebite, pot fi folosite si la alte lucriri cu aceiasi parametri. Pentru constructile executate prin metode industriale se utilizeaza pe o scara larga Prefabricate tip ale elementelor de construcjii sau ale unor construc intregi, tendinja fiind ridicarea gradului de prefabricare. Prin grad de prefabricare sau de industrializare se infelege raportul dintre costul sau greutatea prefabricatelor montate si costul sau greutatea totald a constructiei. Utilizarea pe scard larga a prefabricarii gia tipizarii in constructii prezinta urmatoarele avantaje: ~ _economie de timp gi de fort de muned in proiectare; - reducerea fortei de munca pe santier, executia rezumandu-se la ‘operatii de montaj; 3BFilg.2.1. Aledtuirea unei structuri de rezistentit [18]. Infrastructura cuprinde partea structurii de rezistenta situate sub cota zero (funda, perefi de subsol si demisol, planseu peste subsol si demisol) si are rolul de a transmits ‘incdrerile de la suprastructurs la terenul de fundare sau de la acesta la suprastructurd, in eazul migcarilor seismice. Suprastructura este partea structurii de rezistenta situate deasupra cotei zero, cuprinde elemente de rezistentA verticale (pereti si stalpi), orizontale sau inclinate (plangee, srinzi, seari) si care preia incdrcirile permanente, utile, seismice, vintului, variatillor de temperaturd, zApezii etc., si le transmite infrastructurii. Astfel, din element in element, structura de rezistenfé a unei clidiri transmite incarcarile pana la fundatii si prin intermediul acestora le descared pe terenul bun de fundare. Structura de rezistengi a unei clidiri se poate executa din diferite materiale: beton armat (monolit sau prefabricat), beton precomprimat, ‘metal (ofel, aluminiu), lemn, zidérie, beton simplu. Uneori structurile de rezisten{a sunt realizate combinat, din dou sau mai multe materiale. Alegerea structurii de rezistenta este un Proces complex de proiectare, influenfat de urmatorii factori: destinafia cladirii, alcdtuirea Planului (partiului) de arhitecturd, regimuri de indltime, amplasamentul, materialele disponibile si tehnologia de executie. Din punct de vedere functional, structura de rezistena oate fi conceputa si realizata in dou’ moduri: ~ structura de rezistenja are numai rolul de a asigura inchiderea unui spatiu in care activitatile se desfisoard la nivelul solului (fig 2.2, a), Incdrcdrile datorate activitstilor desfigurate se transmit direct terenului prin pardosealé (greutatea oamenilor, a maginilor, a animalelor etc.) sau prin fundatii izolate amplasate sub diferite utilaje fixe (pompe, rezervoare etc.). Structura de rezistenfa susjine si transmite terenului de fundare greutatea proprie si a unor straturi de izolare (termoizolatoare i hidroizolatoare), incarcérile date de zipada, de vant ete.; 15nivelurif structura de rezistenta transmite terenului de i Incareari de la mai multe niveluri unde se desfisoara diferite activititi (fig 2.2, b). La aceste structuri de rezistenta, incirearile provenite din activitatea desfésuratd in cladiri sunt mai mari decat greutatea proprie a elementelor struct 2.2, Schematizarea geometric a elementelor componente ale structurilor de Elementele componente ale structurilor de rezistenfa pot avea forme si dimensiuni diferite. Fiecare element de structurd este definit geometric prin cele trei dimensiuni; doud pentru sectiunea transversala si una pentru lungime. fn functie de raportul dintre aceste Gimensiuni se disting elemente de structurd sub forma de bare, de plici si de blocuri ‘masive). : ne este elementul de structura la care lungimea este mult mai mare decat cele dow’ dimensiuni ale secfiunii transversale. Ea este definita prin axa si seotiunile perpendiculare pe axé, numite si sectiuni transversale (fig.2.7, a). Caracteristica principala a barelor este axa lor longitudinala, care trece prin centrele de greutate ale secjiunilor transversale. Axa barei poate fi dreapta (fig.2.7, b) sau curba (fig.2.7, c). in functie de pozitia si solicitarile {a care sunt supuse, barele drepte poarti denumirea de stalpi (bare drepte verticale, comprimate), grinzi (bare drepte orizontale sau inclinate, incireate transversal) sau tiranfi (bare drepte intinse). Barele curbe in spatiu pot fi de forma oarecare sau bare curbe plane incireate cu forte in planul lor denumite arce. Secjiunea transversala a barelor poate fi Simpla (dreptunghiulara,patrati, circular ete, can fig.2.7, d) sau compusa (fig 2.7, €) caz {in care grosimea (¢) este mica in raport cu inaljimea (hb) si layimea (b). att ies Grmead ek ee Fig.2.7. Bare: @ elementele caracteristice ale barei; 6) bare plane drepie; c) bare curbe; &) bare cu sectiune ‘transversal simpld; ¢) bare cu sectiune transversald compus fir: 16 _ Barele Care au dimensiunile sectiunii transversale foarte mici in raport cu lun ee schimba usor forma axei inifiale sub greutatea proprie, Poarté denumire Ry iz Ry EZZZEZA \ i. Fig. . Pldci: @ lementele caracteristce ale uneiplaci: b) placi plane; c) placi curbe; d) tipuri d transversale prin plici; ¢) membrand [18]. Placa se reprezinta schematic prin suprafafa ei mediand care Poate fi dreapta (fig.2.8, b) sau curbat (fig.2.8, c). Placile plane median se mai numese dale, iar cele inca: diafragme. Plicile curbe se mai nume: fi de grosime constantd, cu goluri, cu nervuri sau grosimea foarte mica in raport cu celelalte dime: orice forma, poarta denumirea de membrani (fi cu perefi subjiri (fig.2.8, d). Plici siuni si care pot lua sub actiunea in ). 8, Blocul (masivul) este clementul de structura care are de mirime (fig.2.9); in aceasta categorie intra fundatil le trei dimensiuni apropiate structiilor.nensiunile seefiunii transversale foarte mici in raport cu lungimea si care forma axe inifiale sub greutatea proprie, poarté denumirea de fir (tig, jaca este elementul de structurd in care una dintre dimensiuni (grosimea) este mult mai Faport cu celclalte doud. Placa este definita prin suprafafa ei median si sectiunea salii pe unitatea de lungime (fig.2.8, a). ‘desfasurate pe mai multe fundare ineareari de la mai multe niveluri 2.2, b). La aceste structuri de rezistenti, uratd fh clidiri sunt mai mari decat greutatea 2.2. Schematizarea geometrici a elementelor componente ale structurilor de rezistenti Elementele componente ale structurilor de rezistenti pot avea forme si dimensiuni diferite. Fiecare element de structurd este definit geometric prin cele trei dimensiuni; doua pentru secfiunea transversald si una pentru lungime. in functie de raportul dintre aceste dimensiuni se disting elemente de structur’ sub formé de bare, de placi si de blocuri (masive). Bara este clementul de structurd la care lungimea este mult mai mare decat cele doua dimensiuni ale sectiunii transversale. Ea este definité prin axa si sectiunile perpendiculare e ax, numite si sccfiuni transversale (fig.2.7, a). Caracteristica principal a barelor este axa lor longitudinala, care trece prin centrele de greutate ale sectiunilor transversale. Axa barei poate fi dreapta (fig.2.7, b) sau curba (fig.2.7, c). in funcjie de pozitia si solicitarle la care sunt supuse, barele drepte poarti denumirea de stalpi (bare drepte verticale, - comprimate), grinzi (bare drepte orizontale sau inclinate, incdreate transversal) sau tiranti (bare drepte intinse). Barele curbe in spatiu pot fi de forma oarecare sau bare curbe plane incdreate cu fore in planul lor denumite aree. Secfiunea transversala a barelor poate fi Fig.2.8. Plici: in = (oe es mica in Sate cu nalinea eee bed @) elementele caracteristce ale unei plci; b) placi plane; c) plici curbe; d) tipuri de sectiuni sransversale prin placi; ¢) membrana [18]. ; pre eet ~ Placa se reprezintt schematic prin suprafija ei median care este caracterstica principal gi Boi g Poale fi dreapta (fig.2.8, b) sau curba (fig.2.8, c). Placile plane incdrcate normal pe suprafata | mediand se mai numese dale, iar cele incdrcate in planul lor se numesc perefi, saibe sau she f eee dliafragme, Plicile curbe se mai numese si invelitori sau piinze. Sectiunea transversalé poste | « fi de grosime constant, cu goluri, cu nervuri sau cu pereti subfiri (fig.2.8, d). Placile care au Srosimea foarte mica in raport cu celelalte dimensiuni si care pot lua sub actiunea incarcarilor orice forma, poarti denumirea de membrana (fi.2.8, e) Blocul (masivul) este elementul de structurd care are cele trei dimensiuni apropiate ca ordin de mirime (fig.2.9); in aceasti categorie intrd fundariile constructilor. @) elementele caracteristice ale barei; b) bare plane drepte; c) bate curbe; d) bare cu. sectiune ‘ransversala simpla; e) bare cu sectiune transversald compusd, fr: 16 afeste tipuri de structuri sunt alcatute din bare drepte, La structuri pot fi folosite si Stmucturt din arce (fig.2.10, g),structuri din cadre eu bare curbe (fig.2.10, h) etc. formate din fire pot fi sisteme plane (fig.2.11, a) sau spafiale (fig.2.11,b). a ae * Fir portent 23, Tipuri de stractaridereciseas : IEA Structura de rezistena i i ‘elemente componente, Senne ces Opel ce ae = grinzi arg oe ae (ee [aed Fig.2.11. Structuri formate din fire: ©), Fetea de grinzi (2.10, d), grinzi cu zabrele(fig.2.10, e), structuri in cadru (fig.2.10, 0. % sisteme plane; b) sisteme spatiale [18). Structurile formate din plici plane pot fi sub forma de suprafefe prismatice care rezulta din legarea unor placi plane (fig.2.12,a) sub forma de diafragme cu goluri realizate din pereti plani legati intre ci cu grinzi (fig.2.12,b) sau sub forma unor plansee realizate din placi si grinzi supuse la incovoiere (fig.2.12,¢). Pic! plane cae co rk Fig.2.12. Structuri formate din plitci plane: 9) suprafete prismatice: b) diafragme cu goturi;c) plangee{ 8}. Structurile formate din plici curbe rezulta din asamblarea placilor curbe cu alte elemente de rezistenta: cu arce (fig.2.13,a), cu inele (fig.2.13,b) ete. » Fig.2.10. Structuri formate din bare: @ grinda simplu recemata b) grinda ew consold; c) grindd continua; d) refea de grinct grind cu zabrele; f) cadre cu bare drepte; g) arc; h) cadru cu bare curbe Fig.2.13. Structuri formate din pliici curbe: ® place curba recematd pe arce cu tiranp: 5) placa curba recematd pe inel. 18 19gid si cadre. Nucleul situat in pozijie centrala este aledtuit din diaftagme dispuse ul sedilor, al lifturlor ete. Nucleul rigid preia in cea mai mare parte, uncori in totalitate, Gravitajionale aferente. Structura combinata se poate realiza din nucleu rigid, “diafragme dispuse pe conturul constructiei si cadre de beton armat. Structurile combinate se "pot utiliza la cladiri pentru birouri, hoteluri sau locuinge avand pan la 60 de niveluri. Pentru eae cu perefi portanti din beton armat se aplicd solutiile constructive * Prefabricarea integrald a structurii, din elemente plane (panouri mari) sau din elemente spatiale; * executarea structurii din beton armat monolit in cofraje metalice spatiale; * @xecutarea peretilor din beton armat monolit (diafragme) in cofraje metalice plane; executarea perefilor din beton armat monolit (diafragme) in cofraje glisante. Fig.2.14. Structuri formate din membrane: @) in asociere cu cabluri; b) structuré pneumatica. Pentru cladirile civile sunt folosite structurile de rezistent4 cu pereti portangi, in cadre, - prefabricarea integrala a structurii cu schelet; mixte si combinate. Structura cu perefi portanfi se realizeaza din zidarie, beton sau beton armat si lemn. Peretii portangi pot fi amplasayi la distanje mici (3,00...5,00 m), separind fiecare inedpere, Pentru structurile in cadre la cladirile civile se folosesc urmatoarele solutii constructive: ~ _prefabricarea parfialé (grinzi prefabricate si stdlpi monoliti din beton armat); ~ executarea structurii in cadre din beton armat monolit in cofraje etc. objindndu-se o structura tip fagure sau la distanfe mai mari, deimitand o unitate Functional Structura de rezistenga a cladirilor agrozootehnice poate fi conceputd in doua variante: & Ls poor ore aa eee ae ~ _structura de rezistenfa constituie si element de inchidere: prefabricate, reazema direct pe peretii portanti. La structurile ‘tip celular se prevad cadre ~ _ structura de rezistenta este separat de elementele de inchidere. intermediare (stilpi si grinzi) care impreund cu perefii portanfi, constituie reazeme pentru E plangee. Compartimentarea se realizeaza cu perefi desparjitori neportanti, a cdror distributic se Materialele de constructic utilizate la realizarea structurilor de rezistenfa pentru clidirile poate modifica ulterior. Grosimea peretilor portanji poate fi men{inut4 constanta pe toat #erozootehnice sunt: lemnul, betonul armat, metalul si elementele prefabricate din acestea inaljimea cladirii din considerente de rezistenfé, usurinja execufiei si din conditii de izolare Intrucdt eladirile zootehnice au 0 pondere mare in constructiile agrozootehnicc, prezint termic& si fonicd. Rigiditatea mare a structurilor cu perefi portanji permite realizarca in Structurile de rezistenja specifice. sii tehnico-economice favorabile a clédirilor cu maximum cinci niveluri (P+4E), cand unt de zidarie si cu 30...40 de niveluri cnd perefii sunt din beton armat monolit. Structurile de rezistenfa in cadre sunt alcdtuite dintr-un sistem spatial de bare verticale 31 orizontale (stalpi gi rigle) imbinate rigid intre ele si distribuite in conformitate cu cerintele functionale si concepjia structurala. Cadrele se dispun in mod curent dupa doua directii ortogonale, corespunziind axelor principale ale constructiei. Stalpii pot fi distribuifi uniform pe intreaga suprafajé a constructici, numai pe contur sau grupafi in zona centrald. La structurile in cadre, pereyii au numai rolul de compartimentare, de izolare termica si fonicd, iar Plangeele reazemi pe riglele cadrelor si pot avea alcatuiri variate. Organizarea spatiului este flexibila, iar compartimentarea poate fi diferité de la un nivel la altul gi poate fi modificata ulterior. Structurile cu schelet (cadre) din beton armat monolit sunt rationale din punct de vedere tehnico-economice pand la 15...20 de niveluri, Structurile de rezistenf mixte se realizeazA in situatiile in care la un anumit nivel sau la tun grup de niveluri apar functiuni cu specific diferit fata de nivelurile curente. Aceasta consti din adoptarea unui sistem structural cu perefi portani (diafragme) la nivelurile curente si a uunui sistem in cadre la cele inferioare. Structura este denumita cu parter flexibil (elastic). Structurile de rezistenf combinate sunt aledtuite dintr-un sistem de cadre, care asigur’ rezolvarea elastic a planului de arhitecturé, combinat cu diafragme care asiguri preluarca ‘incarcdrilor orizontale (acfiuni seismice, vnt). O structuri combinatd des utilizata este solutia 20e format din ‘unor procese naturale. Cu studil rocilor se ocupa Geologia, mai precis Petrografia iar al miti amplasament. Scoarja terestri be defihieae naturale de minerale. Mineralele sunt gene, cu proprietifi fizice si chimice constante, formate in urma Dupa genezi, rocile se clasificd in trei categorii: ~ roci eruptive sau magmatice;, + roci sedimentare; = roci metamorfice. Rocile eruptive s-au format prin intirirea magmei, in interioral scoartei sau deasupra acestcia. Rove eruptive, dinte care cele mai cunoseute sunt granitul, andezitul, bazaltl, Perltul etc, in stare nealterata se prezint& ca materiale compacte, rezistente si impermeabile. Rezistenja mecanicd a rocilor eruptive este de ordinul zecilor de mii de KPa si in stare nealteratd nu ridica probleme deosebite la fundarea construetiilor obisnuite, fiind denumite si roci stiincoase. Rocile sedimentare sunt depuneri de substanfe, provenite in urma proceselor de dezagregare, de alterare chimica sau a proceselor biologice, ale unor roci sténcoase. Daca Substanfele rezultare rman pe loc, ele constituie roci reziduale. Acestea sunt caracterizate Prin prezenja in profunzime a rocii de baz, pe care se suprapun otizonturi cu gradul de alterare cresctor spre suprafaja terenului. O categorie particulard de roci reziduale gi anume solurile se caracterizeazé prin prezenfa materiilor organice. De studiul solurilor se ocup’ Pedologia. Cele mai multe roci sedimentare s-au format prin dezagregarea rocilor stancoase, din cauza agenjilor externi si sunt denumite roci detritice. Unele roci detritice au fost ‘supuse unei actiuni de cimentare, cu un liant de natura calcaroas4, silicioasa, rezultand roci det tice cimentate. Astfel, din cimentarea pietrisului au rezultat conglomerate, din nisipuri, gresiile, iar din argile cu liant calcaros, marnele si argilele marnoase. Rocile detritice necimentate sunt formate din depunerea unor particule solide provenite din dezagregarea rocilor stancoase, necimentate, si se numesc pAmnturi. Cu studiul paménturilor se ocupa Geotehnica. Rocile metamorfice provin din transformarea rocilor eruptive si sedimentare din cauza unor schimbéri importante de presiune, de temperatura si de chimism, schimbari de conditii denumite metamorfism. Specific pentru rocile metamorfice este gistuozitatea, adicd dispunerea in straturi paralele, similare cu foile unei c&rfi. Cele mai intalnite roci metamorfice sunt sisturile cristaline, gnaisurile, sisturile cloritoase, grafitoase $i sericitoase. Unele roci metamorfice, in stare nealteratd, prezint& caracteristici similare cu cele eruptive, putdnd fi denumite roci sténcoase. Aceeasi constatare se refera si la rocile detritice cimentate. De studiul rocilor stincoase se ocupa Mecanica rocilor. Toate rocile compacte aflate intr-o stare de alterare pronunfata sau cimentate cu un Hiant relativ slab, au rezistenfe la compresiune sensibil reduse fafa de cele ale rocilor 2 "8 fie indepartate inainte de a se construi, Sunt permeabile si compresibile. in practica constructorilor acestea sunt cunoscute rea de roci semistancoase. Rocile stncoase apar ,,la zi” numai in Tegiunile muntoase, in rest, de regula se gisesc Hp adincimi mai mari sub suprafafa terenului. Solurile formeazA un strat subjire la supratata Aerenilu si sunt bogate in materi organice si deci improprii pentru construct; solurile vebare dar trebuie conservate pentru agricultura. Cu ‘exceptia zonelor muntoase, scoarfa terestra este acoperita pe adancimi variind de la ordinal etri, cu paménturi si roci semistncoase. Aproape toate construct 3.1. Principalele categorii de pamanturi Geotehnica defineste pamanturile ca medii disperse alcatuite din trei faze: ~ faza solida, particulele solide care formeaza scheletul mineral; + faz lichida, apa din golurile rimase intre particule; ~ _ faza gazoasi, acrul si gazele din pori. Raportul dintre cele trei faze nu este fix, putdndu-se modifica din diferite cauze: incarcari tansmise de construct, de straturile de pamént de deasupra, variatii de temperatura ete. Dintre ‘cele trei faze, cea solida conditioneazi comportarea pamAnturilor sub actiunea Sarcinilor exterioare, prin modul de aranjare a particulelor solide, deci prin structurs 3.1.1, Clasificarea pimanturilor Dupi structura intalnim: > sttuctura granulara; se formeaza prin sedimentarea sub efectul gravitatiei si este Caracteristicd pimanturilor necoezive (nisipuri, pietriguri); este 0 structura suficient de rigida cu deformatii practic neglijabile la actiuni statice; ~_ Structura in fagure; se formeazi prin sedimentarea unor particule fine (din fracfiunea Praf) sub acfiunea forfelor gravitafionale, si in special a unor forte de atracjie; este o structura mai putin rigida decat cea granulard; ~ Structura flocularii; se formeazA prin sedimentarea particulelor foarte fine (argile), care se aglomereazi datoriti fortelor de atractie, formand foliculi chiar in timpul Procesului de sedimentare; este o structura foarte afiinatd si deci foarte compresibil; Se Intalneste la argile, argile grase, nimoluri etc. Uneori se intimpli si aibi loc simultan sedimentarea particulelor fine gi a celor mari, luind nastere pamanturi cu Structurd mixti. Un tip special de structura au loessurile si pAmdnturile loessoide, Gategorii de pamanturi frecvent intalnite in Romdnia. Acestea, in afard de spatiile inchise intre particule, prezint& un sistem de pori sau canalicule verticale, vizibile cu cchiul liber numite macropori din care deriva denumirea piminturilor macroporice, Pémdnturile macroporice s-au format in special prin transport eolian ji sedimentare subaeriand. in alcdtuirea cestora predomina fractiunile de praf, cimentate Puternic prin legaturi argiloase si saruri de cristalizare. Aceasta structurd inchide spatii Boale foarte mari, inst este deosebit de stabild datorité liantului. Atunci cand paméntul este inundat, forfele de legiturd se reduc foarte mult si sub efectul incdrcarii date de Sonstructii se produce o tasare accentuati a lor, deosebit de periculoasa pentru stabilitatea constructiilor. 23Blocurile sunt buciji de rocd cu dimensiuni mai mari de 200mm desprinse din masivele stncoase, depuse prin gravitafie la baza versanjilor si ‘transportate de apele torenfiale. Ele nu constituie un teren bun de fundare, : we i - Bolovanisurile sunt pamanturi formate din fragmente de roci cu muchii rotunjite, avand dimensiuni predominante de 71...200mm. Nu se recomanda ca terenuri de fundare. ~ Pietrigurile sunt pamAnturi constitute din fragmente de rocirotunjite cu dimensiuni de Tie tlaee Det Sunt in amestee cu nisip in albiile riurlor poarti denumirea de prundis. Depozitele de pietrig, dac& sunt in a ‘Indesata sau de indesare medie, sunt i foarte pufin compresibile. 1 Wiehe eens ae gi oo to dimensiunile predominante sunt 0,05..7,1 mm. Ele se definese fie dupa compozitia mineralogic (cuarjos, feldspatic, micaceu etc,), fie dupa marimea particulelor Predominante (nisip mare, mijlociu sau fin). Nisipurile indesate sau de indesare mijlocie sunt terenuri bune de fundare. Nisipurile affinate, sub incirearea data de fundatic suferd tasari mari. in cazul nisipurilor fine situate sub nivelul apei freatice, se intimpla dificultati de executie, deoarece nisipurile pot trece in stare de plutire. 3.1.3. Paménturi intermediare Sunt pamanturi legate, a cdror comportare este mult influentaté de umiditate. O ‘restere relativ redusi a vena Poate induce pierderea coeziuni si desfacerea particulelo, dupa care materialul este usor antrenat de forta curentului de api. Din categoria paménturi lor intermediare fac parte loessul, prafurile argiloase, nisipurile argiloase, amestecurile naturale de bolovanis, pietris si nisip cu argilé, malurile ji nimolurile. Pamanturile Préfoase intdlnite sub forma unor depozite aluvionare, glaciare sau coliene, au dimensiunea predominant 0,005...0,05mm. Péménturile prafoase (praf argilo-nisipos, praf, praf nisipos) in anumite conditii pot fi terenuri bune de fundare (dacé nu au compresibilitate mare si -dacd nu Sunt ugor antrenate de api in migcare). Din categoria pamanturilor prafoase fae parte gi loessul 4 plménturile loessoide. Acestea se caracterizeazA prin prezen{a in masa lor a unor pori (goluri) mult mai mari decat dimensiunile particulelor componente. De aceea se numese i Paminturi macroporice. Particulele de praf au in acest caz un confinut variabil de carbonat de caleiu. In stare uscata loessurile i pamanturile loessoide prezinté calitti corespunziitoare a teren de fundare. Prin umezire, forjele de atractie intre particule se redue substantial si 24 de inate crabusire. Malurile gi nfmoturile sunt pamanturi prifoase cu un confinut fdect aaerbanice $i eu 0 compacttate redusd. Practic sunt lipsite de rezistente deci nu se recomanda ca terenuri de fundare, 3.1.4. Paménturi coezive __Caracterul de pamént coeziv re: minerale secundare sau argiloase. Di, Unele argile si argile grase, cu o compozitie mineralo Variatiile de umiditate prin variafii de volum, rin erapaturi, desfacere in bulgari sau agre denumirea de argile contractile sau gon Mabile formeaza o categorie cu proprietati specitice fasirile mari si neuniforme pot sa impiedic Utilajelor, chiar cand stabilitatea clad Constructie — teren de fundare este c care se produc. Deformabilitatea pai fundatiei, respectiv al constructici l © exploatarea normala a constructiilor cit nu este periclitaté. Unul dintre aspectele interactiunii *onlucrarea acestor doud elemente in cadrul deforma imantului este descris& prin compresibilitate, iar raspunsul la deformaria terenului este tasarea acestuia, deformatii, Nisipurile de exemplu, trec de la o ‘mai aflnati la una mai indesati, deci se reasaza prin cresterea gradului de indesare. In azul particulelor coljuroase, deformatia Poate fi o consecinfa a strivirilor locale la punctul de contact, unde inearcarile de compresiune pot fi foarte mast atce deformatiile provenite din navezae cat si cele datorate strivirilor locale sunt ireversibile Deformatia de volum a Particulelor solide este de regula redusi si fe are caracter re: chidi este lipsité de deformatii propri, intrucat apa este un fluid in neetarea solicitirii, paménturile au adsorbits, pe seama apei libere si in acest cazin pori este puternic compresibild. Sub efectul solicitirilor externe, ‘acral si gazele pot fi inglobate in apa din pori, fenomen care este reversibil. Contact ine cai i obras fees se face prin fundatii. Fundatia unei constructii (fig. 3.1), sub acfiunea incarearilor ,P”, transmite la terenul de fundare o presiune ,,p”. 3.1. Incitredtrile transmise de fundatie terenului de , fundare: P~rezultanta tuturor incdrcarilor din constructie (permanente, utile, accidemale etc); 2 presiunea transmisa la terenul de fundare; A, B— dimensiunile in plan ale télpii undatiei; S—tasare. fn cazul in care forta ,,P” actioneaza centric faji de fundatie, presiunea ,,p” este uniform distribuité sub talpa fundajiei. fn calculul presiunii se fine seama de greutatea proprie a fundatiei (G). Dimensiunile in plan ale fundatici (A x B) trebuie astfel alese incat ?~ a3 sa nu depaigeasca o anumita valoare limita, acceptabila pentru terenul de fundare si care se numeste Presiune convenfionali de calcul (pon). Depagirea acestei valori ar duce terenul de fundare intr-o stare limit numité cedare sau rupere (fig. 3.2). Pentru a nu se ajunge in accasti situaie, standardele de constructii stabilese valori pentru presiunea conventionali de calcul (Peony), care are semnificatia unei presiuni acceptabile Pentru terenul de fundare (exprimata in KPa). Marimea acesteia este variabilé, in functie de natura terenului de fundare. Fig.3.2. Cedarea sau ruperea terenului de fundare. Un alt efect al interactiunii cladire ~ teren de fundare este tasarea, 26 Deplasarea pe verticala a fundafici din cauza presiunii yp” poarti denumirea de Spears, Ea este provocata de schimbarea structuriiterenului de fundare, din cauza actin de Comprimare Pe care o exercité construcjia prin intermediul fundatilor. Fenomenul esta Hnialnit'tn azul oricStei fundayi, dar el trebuie limitat la valori acceptabile pentru. buna Mitelionate a clAdirii, vind tn vedere racordurile sale exterioare la refelele de alimentare ca apa, canalizare etc. In cazul constructiilor zootehnice normativele stipuleazd cA tasarile uniforme s& nu depiigeasca 8... Sem, Prineipalele tipuri de deplasdri sau deformari ale constructiilor cauzate de terenul de fundare sunt: 4-3-3. Tasarea terenului de fundare sub actiunea incdrcdri transmise de fundatie: @- tasare absolutd; b- tasare relativd: ¢ - inclinarea fundayiei (18) he 3 (S) reprezinté deplasarea pe verticala a unui punct sau a integii funda (ig. 3.3., a); ; lasarea medic a unei construcfii (Sq) care este media tasirilor absolute pentru fundatiile tolate ale clidirii (cel putin trei fundatii izolate); se cere ca abaterea fafa medie a tasdrii oriedrei fundatii sa nu fie mai mare de 50% din valoarea medic: [S-Sal $0.5, 6.) Teagan (elativa (Sra), care este diferenja intre tasirile absolute a dowd fundatii invecinate raportati la distanja dintre ele +Inclinarea fundatiilor (fig. 3,3 c), care este exprimata prin relatia:‘Tasarea fundafilor si mai ales diferengele de tasare au o influenja hotdratoare asupra rezistenjei si a durabilitafii unei construcjii. in mod curent la cladirile care se dezvolta Preponderent in lungime (asa cum sunt cele mai multe dintre constructiile zootehnice), se # introduc rosturi de tasare prin care clidirea se imparte in tronsoane sub care calitatile if terenului de fundare sunt mai uniforme si deci tasirile relative sunt mai mici sau au valoarea ' zero. Aceste rosturi se previd } re pe verticala cladirii de la fundatii pana la acoperisi si indeplinesc gi rosturi de i WI) dilatajie, permijand —astfel 2 Im [[] variatia tiniars a claaicit in corelajie cu —variatia + YIN Ui temperaturii mediului exterior. ‘ T Modul de repartizare a eforturilor de compresiune in 5 mal - interiorul terenului de fundare, £ sub actiunea unei —sarcini 6 4 £732] concentrate poate fi explicat in mod intuitiv prin modelul din figura fig. 3.4.. Fig.34. Modelul de transmitere a eforturilor de (a talpa fundatiei in terenul de fundare, fn interiorul masivelor de pamant apar eforturi datorate atét incircdrilor exterioare, transmise de construc{ii, umpluturilor de pamént etc, eat si greutitii proprii a pimantului Pamintul este conceput ca fiind alcdtuit dintr-o infinitate de blocuri (cum ar fi carimizile dintr-o zidarie) fiecare dintr-un rind orizontal (1,2... n) rezemat pe alte dou din randul orizontal imediat inferior. Cu toata imperfectiunea modelului, el evidentiaza patru concluzii valabile: ~ suprafejele pe care se transmit eforturile verticale (P) cresc, pe masurd ce creste adancimea; > Pentru o adancime data (exemplu nivelul trei) eforturile sunt maxime pentru verticala incaredrii (P/2 fata de P/4) la marginea suprafefei influentate; ~ peaceeasi verticala eforturile descresc continuu; ~ insumarea incdredrilor pe fiecare rand este aceeasi adica P Privind suprafaja din masivul de pamént influenfata de prezenta cladirii, aceasta creste dar numai pnd la o anumitd adancime, acolo unde valoarea la margine are o semnificatie Se poate observa (calcula) c& in punctele extreme ale suprafefei la un anumit nivel descrese pe verticald, injumatajindu-se la fiecare nivel mai jos (P/2 randul 2; P/4 randul 3; P/8 réndul 3; P/16 randul 5 etc.). Se ajunge astfel la un anumit nivel la niste valori destul de mici, practic neglijabile (P/128; P/256; P/S12 etc.) care depind si de valoarea initiald a lui “P” cat si de nivelul pe vertical. Din acest moment suprafaja se restrange, din ce in ce mai mult, ajungind la limita, un punet. [ntuitiv putem deci delimita masivul din scoarja terestra influentat de prezenja clidirii. Acesta este de fapt cea ce infelegem prin terenul de fundare. Incarcarile transmise de cladirile obignuite, asa cum sunt si constructiile zootehnice, prin intermediul fundatiilor terenului de fundare au valori de 100...400 KPa, iar rezistenta la compresiune a piménturilor 100...700 KPa. 28 A CAPITOLUL 4 ELEMENTE DE CONSTRUCTIE. 2 4.1. Fundatii Fundajia este partea structurii de rezistenta a unei constructii, situatd sub nivelul terenului watural, prin care se realizeazA incastrarea constructiei si transmiterea incdrcarilor date de aceasta terenului de fundare, astfel incat s4 nu fie depasita capacitatca portanta a terenului, iar Hastrile care rezultd si fie eat mai uniforme si in limite admise de standarde. Capacitatea PPortanta a terenului (presiunea conventionala de calcul) este determinata de presiunea maxima Pe care © poate prelua terenul de fundare, fara pericolul ruperii acestuia sau al apariiei unor tasin care 4 pericliteze siguranta constructici. Prin tasare se infelege o indesare a terenului Sub talpile fundatiilor in urma careia constructiile se pot deplasa pe verticala, 4.1.1, Clasificarea fundatiilor Fundajiile se pot clasifica dupa diverse criterii Dup& adancimea de fundare (adancimea la care se gaseste stratul bun de fundare), pot fi ~ fundafii de suprafata (de mica adancime) sau fundatii directe; = fundafii de adfncime sau fundatii indirecte (pe pilofi, chesoane, pufuri, coloane etc,). Dupa modul de executie fata de nivelul apei freatice sunt: * fundafii executate deasupra nivelului apei subterane (fundaii executate in scat); ~ fundafii executate sub nivelul apei subterane (fundafii executate sub apa). Dupi materialele folosite, pot fi: ~ fundatii rigide (din piatra naturald, beton simplu sau ciclopian, pimnt stabilizat, rimida) care pot prelua numai solicitiri de compresiune; ~ fundajii elastice (beton armat) care pot prelua solicitiri de compresiune si de intindere. forma in plan se deosebese: = fundatii izolate; > fundayii continue sub ziduri sau sub stalpi (talpi continue) ~ fundafii cu reele de grinzi (talpi incrucisate); ~ fundayii pe radier general (placa continua, placa cu grinzi). Dupi tehnologia de exe ie, pot fi: ~ fundajii executate la fafa locului, direct in groapa de fundatie; ~ fuundatii prefabricate,¢, denumit strat bun de fundare. Cota de fundare se stabileste in jiei 4 ajungé intr-un strat bun de fundare si s4 se incastreze in aea de afuiere. La fundatile aflate in cursuri de apa trebuie avuta in vedere Ta care este supus talvegul albiei in perioadele cu viituri (ape mari). Adancimea ‘aceasti eroziune se numeste adncime de afuiere si se determina pentru aritifile funcfionale ale clidirii. Cénd construcjia are subsol, cota de te legatd de caracteristicile acestuia (indltime, numar de subsoluri etc.). Tot ile cu subsoluri, atunci cand sunt canale tehnice pentru instalatii, fundatiile se za cu aproximativ 20 cm mai jos decat nivelul fundului canalului, directe, numite si fundafii de suprafafa sau de mica adancime sunt acelea in general Ja 1-2 m, pana la 6 m de la suprafata terenului, unde se gaseste stratul rigide, continue sau izolate, executate din piatra naturald, beton simplu, __ beton ciclopian, cardmida, pamant stabilizat, care pot prelua numai eforturi de compresiune; ~ fundafii elastice, izolate sau continue, executate din beton armat, care preiau atat eforturile de compresiune, cat si pe cele de intindere datorate incovoieri 2 terenului ota de fundare se stabileste in pene fees intalnite atl line eet et me ; cele ah . Meebo Sota apcto: ___eusubsol. Dupai elementul de constructie sub care se amplaseazi, le directe cota minima de ee a eaican: Pen pot fi: sub perefi sau sub stalpi. 4 eee 4.13.1. Fundafii sub pereti (ziduri) Tnciredrile preluate de peretii portanti (de zidirie, beton, lema, beton celular : i os : __autdelavizat etc.) sau greutatea proprie a perefilor autoportanti sunt transmise terenului bun de Cota minima de inghet Hi. Adancimea de inghet este definité ca fiind nivelul cel mai “fandare in mod obisnuit prin intermediul unor fundatii continue sau izolate, directe. Fundatile al izotermei 0°C i care in functie de zona climatica are valori cuprinse intre 70 si ‘Sub perefi se executit sub forma unui paralelipiped cu lajimea ,.B", care este amplasat sub 115 om; adancimea de inghet se masoaré de la cota terenului nivelat din jurul constructiei. denumit blocul sau eorpul fundafiei propriu-zise (fig.4.1). ‘Cota minima de fundare pentru talpa fundatiei se stabileste intotdeauna cu 10.20 cm sub 7 ‘adincimea de inghet. Cota fundatiilor veeine. La stabilirea cotei de fundare se impune corelarea intre cota i ‘noit fundatii si cele ale fundatiilor vecine, pentru a se evita perturbarea stabilitijii acestora. fh Ca regula generala pentru zidurile de calcan o fundatie nous trebuie sa aibé aceeasi cot Construcii este la 0 cot mai coborati, atunci se realizeazd subzidirea fundatiei existente. i © solujie mai sigur, dar mai scumpa este aceea prin realizarea in vecindtatea constructiei . existente a unui perete de beton armat tumat pe loc (mulat), care poate servi si ca fundatie anoii constructii. a < Fig 4.1. Fundafii rigide sub pereti: ta apelor subterane, Se urmareste proiectarea fundajilor astfel incat cota de , fundare si rimind deasupra apelot fieatice, deomece ean i 1 bloe de fundatie (corpul fundatie); 2— soclu: 3 perete: 4 ~ hidrotzolajie: 5 —pardoseald; 6 anata aoe ee eth apt este | Sat granular; 7— umplutura; 8 — teren natural; 9 trotuar; by grosimea peretelui: B~ lojimea Cota stratului bun de fundare, care se determina pe baza studiului geotehnic al fundatei. ‘amplasamentului. Talpa fundatici trebuie amplasata pe stratul care s4 preia solicitarile 30 ne 31-derghch, cum orf: idiria de ciramids, nul armat etc. in raport cu planul fatadei, teh et fe nai mare deat grosimea peretelui (sau a cu 5...10 cm de | ; aS peretelui cu cel p com de fiecare parte, pentru a se putea aseza cofrajele si a se retrasa peretele pe soclu (in general), dar soclul poate avea si grosimea mai mica sau egal cu cea a ‘Fundafiile rigide realizate din piatrd natural, beton ciclopian, pimant stabilizat au in cele mai multe cazuri secfiunea transversala sub forma de dreptunghi (fig.4.2). Betonul ciclopian se objine prin inglobarea in beton in proportie de 30-50% a bolovanilor de rau, a ‘ Fig.4.2 Fundatii rigide sub peretiz pietrei brute sau a sparturilor de fundati. Fundafiile continue din beton simplu, dup forma secjiunii transversal pot fi dreptunghiulare, cu evazéiri sau cu trepte. Fundatiile cu sectiune dreptunghiulara (fig.4.3, a) sunt cele mai utilizate. Lajimea ,B” rezultatd din calculul de rezistenjd trebuie s4 indeplineascd in acelagi timp urmatoarele cerinje nubes ive: i 4 de piatrés compacta (burati); b de zickirie din piatré naturala; c— de beton ciclopian; — d— de __ Péimant stabilizat; 1 — bloc de fundayie; 2— soclu; 3 — hidroizolaie; 4 perete; 5 pardoseala; 6 — . trotuar [13]. - Idjimea fundajiei (B) 4 fie mai mare decat cea a peretelui (bo) agezat pe ea: B> bo+ (10..20) cm (4.1) ~ in funcfie de adancimea de fundare (H) se impun anumite lafimi minime: 0,801,20m Bmin=0,50m ~ 43) Fig.4.3. Fundaii de beton simplu: ‘4 fndlagie de beton simplu cu sectiume dreptunghinlardi: b- fundagie de beton simptu cu evazari: ¢ ~ ASiundatie de beton simplu cu trepte; 1- bloc de fundayie; 2- perete (zid); 3~ pardoseald; 4— strat Sramular;5 — teren natural;6 ~ hidroizolatie:7 fundayie in trepte:8~ umpluturd de primint: B— Heigimea fundayiei:by - grosimea peretelui; H — adéncimea de fundare. 33Fundatiile cu sectiune dreptunghiulara se executa pentru lajimi ale tilpii de fundatie care nu depasesc 1,00 m. Fundatiile cu evazari (fig.4.3, b) se proiecteaza pentru latimi ale talpii de fundatie care rezultd mai mare decét grosimea peretelui cu 25...35 om de fiecare parte a acestuia, iar terenul are coeziune suficienta pentru execufia cu evaziri a sipiturii. La executia acestor funcatii se recomanda urmatoarele masuri constructive: > litimea evazarii si fie de cel mult 15 em; + panta evazirii si fie de circa 4/1; ~ sipiitura s& se execute cu putin timp inainte de tumarea betonului. Fundatiile cu trepte (ig.4.3, c) se prevad cand talpa fundafici rezult& mai mare cu 35...40 com de fiecare parte a peretelui. Treptele trebuie sa aiba inaljimea de cel putin 40 cm, iar tg a valori cuprinde intre 1,1 si 1,8 in functie de presiunea pe teren si clasa betonului din care se realizeaza fundatia. Fundatiile cu trepte au avantajul economisirii betonului, dar necesita folosirea cofrajelor. Spafiul dintre peretele sApaturii si fundajie se umple cu pémant bine compactat cu maiul in straturi de 20 cm grosime fiecare. Fundatiile perefilor de subsol (fig.4.4) se executa curent cu secfiune dreptunghiulari avand indlfimea minima de 40 om. La peretii exteriori ai subsolului talpa fundatiei se executa mai lata decat peretele cu 10-15 cm spre exterior, pentru a permite rezemarea unui zid de 7,5 sau 12,5 cm grosime, pentru protectia izolafiei hidrofuge verticale. 4 § sf: 4. Fundatii continue rigide sub ziduri la constructit cu subsol: 1~ perete (zid):2 ~ fundayie; 3 ~ hidrotzolagie;4 — pardoseald;5 — strat granular; 6 — teren natural;7 idarie de protectie;8 — trotuar;9 ~ strat de nisip:B— lajimea funda. ‘Fundafiile elastice se folosesc cdnd nivelul apei subterane este ridicat, cand terenul de fundare este neuniform sau are rezistenj& micé, iar solicitarile sunt mari. La latimi mici, fundatiile continue elastice sub perefi se prevad cu seotiune dreptunghiulars (fig.45), iar In Tifimi mai mari tesite (fig.4.6) sau sub forma de grinda intoarsa (fig, 4.7). cr Fig. 4.5. Fundatie continua elastica, de forma dreptunghiulara sub pereti: 1~ beton de egalizare;p — presiunea de pe talpa fundatiei;B — létimea fundatiei: H ~ indljimea Sundatiei:!—distanja de 1a marginea fundatiei la perete:by— grosimea peretelui [18]. Fig.4.6, Fundayie continu elasticd cu pante (tesite) sub ciduri: 2 lajimea fundatiei;H —indlhimea fundatiei;h— indltimea la marginea fundaiei: !—distanja de la ‘marginea fundatiei la pereteleg b/a > 1, iar armarea transversald se face cu etrieri 06 caz in care armatura transversala se stabileste prin calcul gi drepte si etrieri cel pujin 610(10...20 cm). Armatura e cu bare avand diametrul minim de 10 mm, reprezentind cel eu descireari pe reazeme (fig.4.9) se aplicd in vederea reducerii i de beton si se folosesc cAnd terenul bun de fundare se giseste a 0 ai mare de 2,00 m sau end se urméreste mérirea presiunii sub talpd, in cazul pémanturi contractile, dar nu este indicata in terenurile cu tasdri inegale si in 1 grad ridicat de seismicitate mare (> 7). Fundatiile cu descarcari Pe reazeme izolate din blocuri de fundatie (reazeme izolate) si elemente de descarcare continue. Sectiunea A~A strat de beton de egalizare de partizarii presiunilor pe teren, (HD se va alege cel putin ea fundatiilor tesite sau ‘iar de o parte $i de alta a zidului, se I a aseza ijele si a retrasa peretele. inferioara cu din bare drepte din ofel-beton cu -asezate la 10...25 em, dispuse transversal gi cu armatura de repartifie prevazuté in sens longitudinal, alcatuita din G6/25 cm. Armitura de repartitie va fi minimum 10 % din cea de rezistenja. Procentul minim de armare se ia 0,05%. Se recomanda armarea fundafiei cu plase sudate STNB (STPB). Armatura inclinata se prevede numai daci rezulta din calculul de ‘si are diametrul minim de 12 mm. Betonul folosit la i C1215. = peretilor de beton armat (diafragme), fundafiile vor fi prevazute la partea superioara cu o centurd de beton armat (cuzinet), in care se previd mustifi pentru legatura dintre pereti $i fundayie (fig.4.8). Fig.4.9. Fundatie cu descaredri pe reazeme izolate: 4 grinzi fr vute;b — grinzi cu vute;1 —reazeme izolate;2 ~ grinda de descarcar: beton de egalizare; 5 — pietris;6 — izolajie hidrofugé:7 — trot umpluturd de pamant; 9 — dop de bitum; 10 ~ placa suport a pardoselii:11 —nisip 18]. Reazemele izolate se previd din loc i loc de-a lungul peretilor, precum si la i ia acestora, in punctele unde sunt incdrcAri importante, in dreptul spaleyilor de zidarie ete. Spaletii sunt portiuni de perete ce marginesc lateral goluri. Reazemele izolate au ‘Sectiunea transversalé de form dreptunghiular’ (cu sau fird evaziri) sau cu trepte. Elementele de desc&rcare sunt alcdtuite din grinzi sau din bolji care constituie suportul Peretilor si transmit incircarile la blocurile de fundaic. La constructiile fra subsol, aceste Glemente alcétuiesc si soclul peretelui, depasind cu cel putin 25 em cota trotuarului. Sub 4 Fig. 4.8. Fundajie continud sub perete de beton armat (diafragme): : oo de descarcare se prevede un strat de pictris cu grosimea de 8 cm, iar cnd grinzile z : ©xecutd din beton armat se prevede si un strat de beton de egalizare peste stratul de pietris. 1 ~ diafragma; 2— in diafragma;3 — talpd armatdt continua (cuzinel); 4 — bloc de fundayie; 5 ‘ a. * “ we ' od se = umplutrd de plman:6 = placdsuport a “ey So Ele se realizeaza din beton armat monolit de clas minima C12/15 sau prefubricate, in cazul “Sonstructillor cu pereti dispusi regulat in plan. Grinzile se executi cu sau fia vute pe 36 2 37ip radier. Radierul este o placa ‘Se executd sub constructie, pe toata suprafata ei, depasind perimetrul cladirii cu Radierele pot fi alcdtuite din placi plane pentru constructii cu perefi portangi, la ere{i nu depaseste 3,00...4,00 m (fig.4.11). Placa se armeaza pe o singurd ous directii cand raportul deschiderilor intre pereti este in cazul peretilor de umpluturd sau desparfitori amplasafi intre elementele verticale portante (stalpi, pere{i) se pot realiza grinzi de beton armat care reazema pe fundatia stdlpilor sau a perefilor portanti (fig. 4.26). 2 4.1.6, Fundatii prefabricate ‘ : ‘ Necesitatea industrializarii construcfiilor a impus si prefabricarea fundafiilor, dar nu se aplic& pe scard largi, deoarece fundafiile monolite sunt mai avantajoase sub aspect economic si al consumului de ofel-beton, iar solufiile diverse de fundare nu pot fi realizate cu un numar a eee ar inwae A ane cashout ma ee ne Fig.4.28. Fundatie prefabricatt de beton armat tip jgheab: transport, si nu ° ris +0,00, legatura nevesara pentru constructii cu structura din elemente prefabricate sau la cele amplasate in zone seismice. @) sectiume transversala; b) plan (sectiune orizontald): 1 —fundatie prefabricatd de Seton armat tip jgheab; 2 — pereti (panouri) prefabricati de beton armat. indatiile prefabricate se pot realiza sub diverse forme constructive: In acest jgheab se introduc dous panouri (pereti) prefabricate realizate din beton armat, iar oe iss Alupa pozitionarea acestora se monolitizeaza folosind un beton simplu de clas C20/25, ~~ blocuri mari sau mici de beton simplu, pretumnate pe santier asezate in groapa de Diferenja de 2...5 cm intre fundul igheabului si partea inferioara a peretilor este necesari fundatie pe un strat de nisip; Pentru a se asigura pozarea panourilor la acelasi nivel. Sub fundatia prefabricata de beton i fn funeti d cei, iclopian sau di 2 ipl wai ioon: Fae Feats a beton aimplu sau din ag de amplasament se prevede, de obicei, un bloc de beton ciclopian sau de beton armat (fig.4.27) pline sau cu goluri, 5 + sub stilpii prefabricati se folosese funda prefabricate. pahar (fig.4.29), care pot fi si ele a7Fig.4.29. Fundagie ti de tip pahar: a secfiune transversal; b- plan (sectiune orizontald); I~ perete paharului; 2 —stalp prefabricat; 3— beton de monolitizare; 4 — bloc de beton ciclopian [18]. Fundafia tip pahar are forma in plan dreptunghiulara sau patraté cu un gol sub forma unui trunchi de piramida cu baza in sus. in acest gol se introduce stilpul prefabricat, iar dupa pozitionarea acestuia se monolitizeaza folosind un beton de clas C2075. Diferenja de 2...5 em intre fundul paharului si partea inferioara a stilpului este necesard pentru a asigura pozarea stilpilor la acelasi nivel. Sub fundafia pahar se prevede un bloc de beton ciclopian sau de beton simplu, cu grosimea adaptaté la condifiile amplasamentului (cu cote de fundare variabile). La orice cota de fundare a amplasamentului, talpa fundatiei tip pahar va avea o valoare constanta in funcjie de dimensiunile rezultate in urma calcului de rezistenti. La elidirile-parter realizate din clemente prefabricate usoare se pot inlocui fundatiile prefabricate de tip pahar obignuite, care sunt grele, cu unele alcétuite din elemente prefabricate de forma unui pahar, care se ancoreaza intr-un bloc de beton simplu (fig.4.30). Fig.4.30. Fundatie cu pahar prefabricat: 1— stdlp prefabricat; 2— pahar prefabricat; 3 ~ bloc de beton simplu; 4— ancore metalice pentru legatura intre blocul de beion si pahar. - dale prefabricate de beton pline sau cu goluri. 4.1.7. Fundarea in condifii speciale de teren Probleme speciale de fundare se intilnese in cazul pamanturilor sensibile la umezire, al pimanturilor contractile, al pamAnturilor compresibile si al funda in regiuni seismice. 4.1.7.1. Fundarea pe pimAnturi sensibile la umezire Sensibilitatea la umezire este 0 proprietate specific loessurilor, a piménturilor loessoide. Pe teritoriul farii noastre, loessurile si pimanturile loessoide ocupa o suprafatd de aproximativ 40.000 km*. Din aria de rispandire a loessurilor fac parte Campia Romén 48 | umiditate redusa datorité drenajului bun pe verticald. Starea uscatd si continutul in saruri i © mare parte din Podisul Moldovei. in judejele Braila, Talomita, ‘Constanfa, loessurile formeazi coa mai mare parte a terenului de fundare, iar e Galati, Braila, Constanta, Bacau, Slobozia etc., sunt fundate aproape exclusiv pe in Campia de Vest $i Podigul Transilvaniei pamAnturile loessoide se gisesc numai ub forma de depuneri izolate si de suprafaja redusi. Pe teritoriul {Arii noastre, grosimea nedie a depozitelor loessoide variazé intre 10 si 20 m. Loessul sc caracterizeazA prin ompozitie granulometricé uniforma in care predomina fracjiunea praf. Culoarea galbuic- ardara este un alt element de recunoastere, asociata cu prezenta carbonatului de calciu, Mistribuit tn mas sau concentrat in concrejiuni de calcar. Structura se caracterizeazA Printt-o porozitate mare, cu canalicule verticale, vizibile ou ochiul liber, in interiorul @frora se mai gisesc urme de plante. Existenta acestor macropori a determinat si enumirea de piminturi macroporice. in general, in stare naturala, loessurile au o Dot determina existenta unei coeziuni structurale ridicate, eu comportari specifice materialelor friabile, lipsite de plasticitate. fn contact cu apa, loessurile se desfac usor, pierzandu: coeziunea structural. P&manturile loessoide cuprind o gama mai larga de fractiuni granulometrice, uncori Prafill fiind asociat cu o proportie semnificativa de fractiuni argiloase, alteori cu nisipuri Sau cu proporfii aproximativ egale ale celor trei parti de baza. in ultimul caz rezulté o €ompozitie granulometricd specifica pamanturilor denumite Iut (lehm). Paménturile loessoide, de regula, au un colorit mai inchis decat loessurile, datorat hidroxizilor de fier. Canaliculele verticale cu urme de plante, deci macroporii se mengin, nu constituie un Griteriu de departajare. In schimb, paménturile loessoide nu au o coeziune structurala Semnificativa si ca atare le lipseste capacitatea de a se mentine in taluzuri verticale inalte, ‘nu sunt usor erodabile si nu se desfac in apa in mod energic. Comportarea sub sarcina a loessurilor si a piménturilor loessoide se poate caracteriza astfel: ~ in stare uscaté sunt pmanturi rezistente si de compresibilitate redusa; ~ in stare umedai sunt paménturi slabe si cu o compresibilitate ridicatd. Pe teritoriul Romaniei, paménturile sensibile la umezire (P.S.U.) sunt formate exclusiv din loessuri si pamanturi loessoide. Uneori loessurile si pimanturile loessoide nu sunt sensibile la umezire din cauza umiditajii naturale ridicate; alteori pamanturile loessoide din punct de vedere genetic au compozitii granulometrice sau structuri care nu permit manifestarea unei sensibilitati la umezire. Pémanturile care prezinti cea mai mare sensibilitate 1a umezire sunt loessurile prifoase, din aceasti cauz’ sunt denumite uneori loessuri tipice. Pentru prevenirea degradarii constructi urmitoarele masuti: fundate pe terenuri sensibile la umezire se iau ~ Ia proiectare, se fine seama de posibilitatea cedarii pe portiuni limitate ale terenului, din cauza infiltratiilor de apa. Alcatuirea de ansamblu a fundatiilor gi a structurii de rezistentd se concepe astfel incat micile ,,cedari” locale si fie preluate de structura de rezistenfé. Tot in faza de conceptie se recomanda ca Purtitorii de lichide (canale de dejectii, tuburi de canalizare, rejele de alimentare cu api) sd nu fie amplasate in imediata apropiere a fundatiilor. Dacd este absolut necesari amplasarea acestora ldngi fundatii trebuie previzute miisuri speciale de izolare sau de colectare a eventualelor ,scdpari de lichide gi 49Sourgere din jurul cladirii, defectiunile trebuie remediate in maximum 7 zile; > $e Vor urmari periodic tasirile (prin masurdtori) pentru sesizarea eventualelor | fasdri mai mari decat cele stabilite la proiectare si deciderea misurilor de aS fundare, prov ns een se referi la cele argiloase care la variatii de umiditate suporta ‘ 7 sau de umfliri. Asemenea terenuri se intdlnesc in aproape toate ‘trotuarele se construiese ou farii si mai ales in zonele subcarpatice din Oltenia si Muntenia, in Podisul ili fundatii cu rigiditate 4 aniei; in zonele de lunca si terase din Podisul Moldovei. Aceste tipuri de terenuri se este necesara asigurarea unei ose dupa faptul c& prezinta suprafeje plane dispuse la baltire din cauza permeabilitatii €, pereli, etc.) Sporirea rigiditayii Tn timp secetos terenul se acopera cu cripaturi care au deschiderea de 5-10 em si armat, amplasate la partea imi chiar de 2,00 m. In cazul fundarii pe asemenea terenuri se impune ca adancimea de ndare sa fie suficient de mare pentru a depasi zona de variatie sezonier’ a umiditajii (1,50...2,00 m). fn plus, se iau si alte masuri simple care sa prevind degradarea constructiilor, urile de tasare se amplaseazA la cel mult 50,00 m, se asigura acces usor la conductele lioare de apa pentru control si reparatii, sc amenajeaza trotuarele etanse de minimum 1,50 Tijime pe un pat de pamént stabilizat etc, (fig.4.32) a -la perete exterior; b - la perete interior: 1 ~ bloc de fundatie de clas& C8/10; : 2-soclu;3— centurd de beton armat de clasii C12/15;4 — beton de egalizare: 3 3 hidrotzolajie;6 — pardoseald;7 — umpluturd;8-— perete:9 ~ trotuar. se armeazl cu 4.8 bare © 12...16 mm gi etricri 6 6 la 20.30 om Chea ae Fee sine ¥ig4.32, Fundatie la un perete exterior pentru o constructie amplasata in terenuri contractile: se prevaid centuri si la nivelul plangeului peste subsol executate pe toata lafimea peretilor. 1~ bloc de fundatie; 2 —soclu; 3 ~ centurd de beton armat;4 ~ perete; 5 — hidroizolatie: Adancimea minima de fundare se va lua de 1,00. 2,50 m la ziduri exterioare si de 0,61 §—trotuar; 7— dop le mastic bituminos; 8 — pdmdint stabilizat; 9 — pinten; 10 nisip graunjos (Sem); m la pereti interiori; 11 wmpluturd. ~ In execufie se recomanda sd se scurteze la minimum perioada dintre sapatura ji Ta exterior se prevede o zond de 40-50 em latime umpluté cu pimdnt stabilizat tumnarea fundatiilor, masuri de interceptare a apei pluviale venite din afara zonei {pimant argilos si 40% nisip), in straturi de 20 cm grosime, compactate cu maiul. Sub talpa de constructie ete; 3 ei se prevede un strat de 5 cm grosime nisip griunjos, pentru a impiedica antrenarea ~ ls exploatare ~ un rol esenjal in prevenirea degradarii constructiior fundate pe fundatiei in cazul unor contractii mari ale paméntului. De asemenea, trebuie evitati stagnarea ‘asemenea terenuri il are corecta exploatare a acestora; “Apelor de suprafata la distanfe mai mici de 10,00 m in jurul fiecdrei constructii. Daca fundatia ~ se jau mAsuri severe de intrefinere a refelelor purtatoare de apa (alimentare cu Fquilizeazi in zona de variatie sezonierd a umiditafii se iau mAsuri constructive, asa cum ar pé, canalizare ete.); cele mai mici defectiuni ar trebui depistate in cel mult 24 fide mitire a presiunii efective sub talpa fundatici, pentru a compensa presiunea de umflare de ore gi remediate in urmatoarele 24 de ore; Prin fundarea peretilor pe reazeme izolate prin intermediul unor grinzi de fundafii. Fundatiile AUdesetiredri pe reazeme izolate nu sunt indicate in cazul terenurilor cu tasiri inegale si in ‘Zonele cu seismicitate mare (grad scismic 7,8 si 9). Pentru a mii rigiditatea fundatiilor se Previd centuri de beton armat de clas C12/15, amplasate la partea inferioard si superioara SLi a centurilor se realizeazé cu etrieri 06...8 mm dispusi la 25 cm; pilor de fundatie se face cu bare de ojel-beton cu diametrul maxim fa de 25 om. La constructiile cu subsol se prevede in pereti cate 0 ivelul pardoselii subsolului si la nivelul plangeului peste subsol Fig4.35. Pundatit la constructii cu subsol amplasate pe terenuri compresibile: a—céind ldjimea B < 1,50 m; b— cand B > 1,50 m; 1 ~ bloc de fundatie sau talpd; 2 — perete de ‘3 centuré de beton armat; 4 ~ planseu: 5 —perete: 6— hidroizolajie orizontalé; 7 — nivel Pardoseala subsol; 8 — beton de egalizare [11]. il structurilor cu solicitari importante la nivelul fundatiilor se poate adopta o fundatie t4 in intregime din beton armat (fig.4.36). Armarea longitudinal a centurilor si a talpii n -0B37, cu diametrul minim de 10 mm gi secfiunea total de minimum 4,6 cm?, dar nu mai a ; pe ‘putin de 0.2% din suprafaja zonei armate, Barele longitudinale, la colfuri si intersect, se : sr ‘innddese ‘pe 0 lungime de 40 diametre (fig.4.34). i « sip + Fig.4.34. Petrecerea barelor longitudinale din centurile de beton armat ale fundatiilor: 3 a~la colfuri; b — la intersectii. 52. ‘36. Fundafie supusit ta solicitari mari pentru construcfii cu subsol, amplasate pe terenuri compresibile: alpd armatd; 2~ perete de subsol de beton armat; 3 ~ planseu peste subsol: 4 — perete de elevatie; 5—hidroizolagie orizontald [11]. 33ind seama de clasa de asare, natura terenului de : I de f 2, situat in partea si pe orizontala generate de undele tate seismic. Terenutile de fundare te afinate, umpluturile vedere seismic, ca urmare a tasarilor care pot oo Nisipurile fine saturate in stare Presiunea apei din pori creste granule dispare, iar nisipurile tree int -anuleazd, contactul ‘granule | , Solutiile folosite la fundarea in regiuni recomandate la compresibile, adica se realizeaza o i planseul peste subsol. Pentru fundatiile continue i sau prefabricate nemolitizate. Daca din calcul nu ‘sau pe talpi inerucigate, fundatiile izolate sub grinzi care impiedicd deplasarile independente ale actiunea incdrcarilor seismice (fig.4.37), iar la fundafiile rigide, i; beton simplu si cuzinet trebuie ancorat cuzinetul de adancime pe pilofi sau coloane trebuie asigurate ‘in care apar solicitari mari in timpul cutremurelor. Fig4.37. Fundait izolate solidaricate cu grinci [18], 4.1.11. Fundafii indirecte i sa j sunt elemente de constructie caracterizate printr-un raport mare (>20) intre ji latura sau diametrul .,d”, prin intermediul carora incdrcarea Provenita de la se transmite straturilor de teren rezistente situate la adancime. Fundatia pe piloti ‘grup de piloti si un radier care solidarizeaza capetele acestora. Radierul poate fi fafaja terenului sau sub acesta. Pilojii de lemn se leaga prin moaze (clesti), iar $e executd o platforma din grinzi si dulapi pe care reazema fundatia. Pilotii de beton metal se rigidizeaza prin executarea deasupra lor a unor fundatii pe radier sau grinzi armat. -Clasificarea pilotilor Pot clasifica dup modul de transmitere al incdrcdrilor, dup modul de executie, dupa ide constructie din care sunt alcatuiti si dup modul de conlucrare cu terenul. iodul in care pilofii transmit incarcarile de la constructie la teren se clasificd in: lofi putdtori pe varf, care strpung straturile neconsistente ale terenului si se infig in stratul rezistent pe o adancime de 1,00m (fig.4.47,a); Fig.4.47. Transmiterea incarcétrilor pilofitor la teren: '@) purtétori pe varf; b) flotanyi; N.T.S — nivelul teremului sistematizat; C.T F - cota terenului rezistent de fundare pilofi flotansi care transmit incdrcdrile prin frecarea intre suprafaja lateralA a pilotului si teren (fig.4.47,b). 55,Dupi modul de executie, pilofii pot fi: + executati pe loc; = prefabricati. Dupa materialul din care se executi pilofii sunt: + de lemn; ~ de metal; + beton armat. Dup modul de conlucrare cu terenul, pilofii pot fiz > piloti de indesare, realizati prin infigere fortaja fird extragerea pAméntului gi care au o actiune de indesare in vecinatatea lor; ~ piloti de dislocare, realizati prin forare sau alte metode similare, care evacueaza un anumit volum de pamént si il inlocuiese cu un material de constructie. Pilofi prefabricati Pilotii prefabricati se realizeazA in uzin sau pe santier, se transporti pind la amplasamentul constructiei unde sunt infipti in pimént cu ajutorul unor utilaje specializate Materialele de constructie din care se executé pilosi prefabricati sunt: lemnul, laminatele de ofel si betonul armat. Pilotii de lema Lemnul poate avea 0 durabilitate mare dacd este in permanent sub sau intr-un mediu uscat. La variatii de umiditate din pimant si in special in zona unde nivelul apei freatice oscileaza, cele mai multe specit de lemn sunt supuse degradarii, Lemnul amplasat in apa de mare este supus degradarii de organismele marine, iar in pamént este atacat de microorganisme, ciuperci si insecte. Pilotii de lemn se folosesc pentru executarea unor fundatii mai usoare in zone mildstinoase, de reguld pentru constructii provizorii. La confectionarea pilotilor se foloseste lemnul rotund sau ecarisat, de brad sau de stejar, avand diametre de 25....40cm si lungimi de 8...16m. Pe varful pilotului se fixeaza, de regulé, un sabot metalic, iar pe capul lui se amplaseaz un inel metalic pentru a-l proteja in timpul bateri. Pilotii metalici Pilofii metalici se folosesc in terenuri diferite si in cazul unor solicitari mari. Pilot metalici pot avea forme: cu profil in “H”, tubular si casetati. Pilotul cu profil in “H” prezint4 o capacitate de rezisten{a mare, dar sectiunca profilului are o grosime mica. Deoarece dislocd un volum mic de paridnt, la infigere nu produc frecari mari #i se creeaza loc pentru eventualele obstacole intalnite, Intrucdt se infig cu usurinta pot fi utiliza in grupuri cu distanfe mici intre piloi. Acesti piloti sunt specifici categoriei, purtatori pe vat si utilizarea lor este rajionala cand varful poate intilni un strat de mare rezistenta, cum ar fi o roca stdincoasa, Pilofii tubulari i casetati se caracterizeaza printr-o arie de dislocare mare, realizata cu o Sesjilne metalicd foarte mic, Distocarea se obfine infigind pilotul cu vacful inchis printr-un dop, Uneort dopul se formeaza din pimént indesat. Acesti pilofi se folosesc in nisipuri, pictisur? pamAnturi indesabile si lipsite de elemente mari. Dupa atingerea cotei de fundare, interiorul pilotilor este umplut cu beton simplu pentru a-i mari rezistenta Pilofii prefabrieati de beton armat se realizeaz din beton de clas minima C16/20, avand secjiunea patraté cu latura de 20...45cm sau circulara, iar lungimea de 6...25m. Pilotii sc armeazai cu 4...8 bare longitudinal de 16...32mm diametru si au armatura transversal sub forma de etrieri sau fret de ofel-beton cu diametru de 6...8mm. Warf! pilotului se intireste cu un dorn metalic (sabot) sudat de barele longitudinale, iar capul pilotului, se armeaza cu plase sau prin indesirea etrierilor sau a fretei. Pilojii de beton armat au fapacitate mare, sunt rezistengi in medi umede, insa au un consum mare de ofel-beton Pilofii se introduc in teren prin: batere, vibrare ibropercutie, ingurubare si subspalare cu un jet Me apa sub presiune in zona varfulu si pe suprafata lateralé a pilotului, La introducerea unui pilot i pamant prin batere se foloseste soneta. Sonetele sunt constructii metalice sau de lemn, care Servese la ridicarea pilotilor in pozitie vertical, mentinerea lor in aceasta pozitie in timpul bateri sighidarea berbecului in cddere pe capul pilotului. La introducerea in pamant a pilotilor de lemn se folosese berbeci cu greutatea de 100...1800 daN, manevrati cu un troliu de mand. Pentru introducerea pilotilor de beton armat se folosesc berbeci cu greutatea de 1500..2000 daN, acfionafi eu trolii’ mecanice, berbeci cu cilindru, berbeci cu diesel, berbeci cu cadenté rapida, @ctionaji eu abur sau cu aer comprimat. Pentru realizarea dispozitivului de batere a pilotilor se @chipeaz cu sonete utilaje cum ar fi: excavatoare, dragline, macarale et. Pilofit sunt infipfi in pamént cu ajutorul prelungitorului metalic (fetta), care se monteaza pe capul Pilotului, intre acesta si berbec. infigerea prin vibrare se realizeazi inlocuind berbecul cu un Vibrator numit si vibrosoneti care se fixeaz pe capul pilotului, care imprima vibratii forjate. Infigerea pilotitor prin ingurubare consta prin prezenta unui sabot metalic cu aripioare elicoidale. Pilofi executati pe loc Pilotii executati pe loc prezinté, in raport cu pilofii prefabricati, urmatoarele avantaje: = consum mai redus de metal (de 2,5...3,5 ori); = pot fi realizati la diametre mai mari, faird a necesita utilaje grele de manipulare sau de infigere in pimant; ~ Se eviti trepidatiile si zgomotele produse de utilajele de batere; ~ se asigura executia pilotului chiar atunci cdnd sunt ste pilotilor este dificil si ar putea produce fisurarea lor. tute straturi in care infigerea Pilotii forati se realizeazd prin betonarea unui foraj dupa introducerea unei armaturi sub forma de carcasa. Procedeele folosite pentru realizarea forajului pot fi > forare uscatd;ficarea terenului, de he ese foreze rotative gimuti (tubati se folosesc foreze foreze cu graifir (Benoto, > se Iucreazi, de regulé, sub longitudinale se amplaseazi atul pilotului pentru a fi cu lungimi mai mari de 10 m, carcasa dur. Carcasa metalica se prevede cu care usoard a acesteia pe perefi r ‘se face obligatoriu cu ajutorul at Pentru evitarea segregarii r © lungime de aproximativ 1m eee pele tumarea mecanizaté se face cu pompa, furtunul _—__Aeesteia se coboari pind aproape de partea inferioard a forajului. cf se ‘ntroducerea in teren a unui tub de tabla io sik pm ae ce tubul metalic a ajuns la adancimea < forarea pe 30...40 cm, iar in spafiul creat sub tub se introduce un bburghiu special care sap un bulb cu o secfiune mai mare ca secjiunea tubului, Bulbul si tubul metalic se betoneaza dupa introducerea armaturii, Pilofii cu tub metalic recuperabil pot fide fp: Franki, Benoto, Wolfholtz, Simplex ete. Pilotii executaji prin procedeul Franki folosesc tuburi metalice cu diametrul de 30..10 ‘em care se innddese prin mufare. Tubul se asaza pe teren in pozifie verticala si se umple cu beton de consistenta vartos pe aproximativ 1,00m indlime. Se aplicd betonului lovituri usoare cu 0 ‘mandrind de aproximativ 20 daN greutate pentru compactare. Continudnd cu lovituri de la ‘naljime mai mare, tubul se infige in pAmant pnd la cota stabilita. Tubul se ancoreaza de sonet ‘cu cabluri iar prin continuarea aplicarii loviturilor eu mandrina, dopul de beton este dislocat si ‘aspindit in pamant. Dupé introducerea arméturii in tub se continua betonatea, ridicdnd simultan tubul cu ajutorul cablurilor fixate de soneta. Pilotii Benoto se executé cu ajutorul unei instalafii de forare tubatd, in care tubul de Protectie se introduce concomitent cu forarea. Tubul este prevaizut la partea inferioara cu o frezé de thiere a pimantului, care are o migeare de rotire altemativa prin intermediul unui sistem af a tubului se sap’ cu ajutorul unei cupe graiffir de forma specials, iar concomitent cu extragerea tubului cu dispozitive speciale. indafii pe chesoane. esoanele sunt elemente de constructie de lem, metal, beton sau beton armat in forma are patrund in teren prin siparea si evacuarea pmantului din interiorul lui. Chesoanele e sau cu aer comprimat. : chesoane deschise (fig.4.48) se utilizeaza in terenuri imbibate cu apa cand terenul Se giiseste la maximum 5,00 m adancime fata de nivelul apei subterane. Chesonul pereti laterali si diafragme interioare orizontale de rigidizare. ” WETEG Fig.4.48, Fundagil pe chesoane deschise. Jn plan poate fi: dreptunghiulard, circulard, patrati, cliptic’ etc. Pentru a facilita iderea chesonului in pamént, partea inferioard a peretilor este previzuta cu un cutit din otel Pentru introducerea in teren a chesonului se sapi si se indeparteazi pimantul din , daind posibilitatea cufitului si se afiunde mai adénc sub greutatea proprie a chesonului. d chesonul de beton sau beton armat se toarnd la fafa locului, peretii se executd pe tronsoane 1,00...1,50m indltime. Scufundarea se face continu pe indlfimea unui tronson, apoi se ntrerupe, se coffeazi si se toamd tronsonul urmitor. Siparea pimdntului din interiorul “Chesonului se face manual sau mecanic (graiftire, drgi cu lant) sau jet cu apa sub presiune. Dupa "Ge chesonul a ajuns la cota din proiect, se umple cu beton simplu, ciclopian sau piatra. ____ Fundafiile pe chesoane cu aer comprimat se folosesc cénd terenul bun de fundare se ‘iseste Ia adincime mare fati de nivelul apei freatice sau cdnd in teren se gisesc obstacole is, stdnci, fundatii vechi etc.) din care cauzi nu se pot executa fundatii pe pilofi sau deschise. Chesonul se executi in mod obignuit din beton armat. Chesonul cu aer ‘comprimat (fig.4.49) cuprinde chesonul propriu-zis, masivul de zidarie gi instalatia de exploatare. 394.2. PERETI (ZIDURI) Pray elemente de constructie verticale la care raportul dintre lungime si de 3 $i indeplinesc urmatoarele rolu rea spre exterior si o compartimenteaza in interior; igurd izolarea termica si fonica; ot fi elemente de rezistenta, preluand si transmitind fundatiilor iedtcdrile de la grinzi, i acoperis I unor instalati, utilaje sau izolatii speciale. ‘rebuie si fie ca un filtru, care s& permita sau si favorizeze trecerea unor exterior spre interior sau invers si oprirea altora intr-unul sau in ambele sensuri ove Sy Vane Pat tnsce ze fa _ Caldas cdmitsuiali; 6 — masivul de er fore Cones ae L superioari, de forma pitrati sau Venbiate az spatiul de lucru care are 0 3 (0 presiune de aer mai mare decat presiunea 4 i nee rf onului, un sistem de perefi de contur : ° ve UJ ntru accesul muncitorilor in camera de exterior Vi interior Fig.4.51. Perete exterior aviind rot de filtru. ap& Intr-o clidire partea cea mai importanta ca volum de muncd gi consum de materiale tie $i de aceea, in functie de destinatia lor, trebuie alese materialele i procedeele cele 42.1. Conditii tehnico-economice analizate la proiectarea peretilor peretilor se analizeaza urmatoarele conditii tehnico-economi ¢ oloaele sunt elemente de consusie de form tubular, de diametu mar, de beton armat sau de meta, care se introduc tn pant prin vibrare sau prin forare-excavare si se umplu apoi cu beton armat. Se diferentiaza trei categorii de coloane: F ib “ i i 0 - coloane ~ alcituite din pioji prefabricati, centrifugati, cu diametre de = rezistenta ta foc; limita de rezistenga la foc trebuie sa fie de 2+5 ore, in functie de 04...1,0m avaind grosimea perefilor 8-I2cm, asamblate din tronsoane de 8...12m; _ Mmaterialul din care se executs; 5 oe A ~ soloane propriu-zise, alcdtuite din tuburi cu diametre de 1,2...2,5m, avand + Srosimea; tendinta actuald este de a reduce grosimea perefilor in vederea métirii suprafejei ‘grosimea de 12 em, asamblate din tronsoane de 6,0...10,0m: __ tile gia micsorarii greutatii clad seni ; ~ soloane ~ pufuri, alcituite din tuburi cu diametre 3,0..,6,0m, avand grosimea |= greutatea; depinde de material si grosimea peretelui, trebuic s4 fie cit mai redusd si se ‘urabilitaten; peretii trebuie si aibi aceeasi durati de exploatare ca structura de “rezistentai; Peretilor de 14cm, asamblate din tronsoane de 6...8m lungime, Coloanele pot fi )obtine prin folosirea de materiale usoare; introduse in teren pang la o adncime de 40,0m. ae Sanaa ‘i fezistenta mecanicl; perefiitrebuie si reziste la incdrcérile transmise de grinzi, plangee, introducerea armaturii sub formé de carcasé, coloanele se umplu cu beton. - acoperisuri, actiunea vintului si a seismului; 60 61‘executaji monolit, prin turnare (Iut, beton); -executati prin zidarie de caramizi, blocuri ceramice, blocuri din beton celular clavizat (b.c.a.), blocuri din beton ctc., mortare de zidarie, agrafe metalice si adezivi ici; fi executati prin montare de elemente prefabricate din beton armat, lemn, metale si ale usoare si de asamblare. BM coleipincstcr, tia ip modul de aledtuire, pot fi: despa de intints = pereti cu structura omogen; de exploatare, al i cu structura neomogena. tipului de pereti si a 3. Perefi de zidarie ee e{ii de zidarie sunt alcatuiti din blocuri de piatré naturala sau artificiala de diferite forme § -asezate dupa anumite reguli si materiale de legaturd. Elementele componente ale unui -de zidarie, denumit si zid, sunt: (corpurile), care pot fi din : piatra naturala bruti, cioplita, lucratd, piatra __atificiala ars (cardmizi si blocuri ceramice) sau piatra artificial nearsa (blocuri de beton, ___e lut, de beton celular autoclavizat sau de beton celular usor neautoclavizat); "> Inaterialele de legitura, care in mod frecvent sunt reprezentate de mortarul de zidarie de - diferite tipuri si marci, dar pot fi si adezivi sintetici sau agrafe metalice. Sunt i cazuri (Care) cdnd zidariile sunt realizate faré materiale de legatura, fiind denumite zidarii uscate. final al peretilor este dat de tencuieli, zugraveli, tapete, placaje si vopsitorii, care fac din lucrairi de finisaj. Exista si varianta peretilor realizati din zidarie aparentl, deci fri periti. Ea este o zidirie executati mai ingrijit, care presupune folosirea unor materiale de alitate superioara (de exemplu cérimizi mai bine arse, cu muchii bine conformate, cu un colorit uniform) $i tratarea specialé a rosturilor. Comportarea unui perete de zidarie este in functie de “calititile materialului din care sunt alcituite blocurile si de materialul de legatura. Blocurile din Gare se realizeaza zidiria se asazi unele lingi altele, formand asa-zisele randuri orizontale (Ri, ReyesRa). Intre doua blocuri aliturate rimane un spatiu numit rost vertical (,) umplut cu mortar ‘de zidarie. Intre dou’ rinduri de zidirie se prevede un spatiu umplut cu mortar numit rost rizontal (r,). Grosimea rosturilor orizontale este de maximum 12 mm, iar a celot verticale de 10 ‘8 mm, cand peretii se executii din ciirimida. Daca peretii se realizeaza din blocuri de beton celular - fi purtagi (de despartitori . oe : utoclavizat sau din blocuri de beton, grosimea rosturilor orizontale si verticale va fi de 10 mm. Sieaiae a ae serpin en pa nu au fundatie proprie si sunt prinsi de Rosturile pot fi pline sau umplute cu mortar de zidatie pana la 1015 mm de fafa vazuta. Pentru sunt asezati pe planseele cladirilor. ii de zidarie bruté care nu se tencuiesc, se recomanda rostuci pline, care asiguri o legatura Dupa pozitia in clidire, sunt: “Mai bund. Cand zidaria se tencuieste, se folosesc rosturi goale pentru ca mortarul de tencuiald si ee a | i . turd bund. Rosturile verticale si orizontale trebu = perefi situati sub nivelul i uae: Patrund’ in spajiile rimase, rezultind o legit il 01 i b a le tencuiala pentru a nu periclita stabilitatea peretilor. La e ee amplasati deasupra terenului natural (fajade, calcane, transversali, longitudinali “Tealizarea peretilor de zidiirie trebuie ca spatiul (rostul vertical) pe verticala dintre doua blocuri de (os 6Eh FF i ” Hs ‘orizontale adiacente a a ‘Fig.4.53. Teserea zidariei la colturi, ramificatii si intersectii: en fata vizuts formeazi 4 Ree t ot 7 =e accolk; b-ramificatie; c-intersectie; Ry, Rrrdndwri de blocuri. blocului orizontal care este 4 zidariei se numeste “cota terenului fi de umpluturd trebuie prevazuyi cu legaturi fati de elementele de structuré ale tii (mustati din stalp inglobate in rosturile orizontale ale zidariei; impinarea ultimului nd fata de planseul superior); nitarea indltimii zidariei, daca aceasta se face fir misuri de rigidizare. ‘in functie de lungimea Brosime, perefii de zidarie pot feserea rosturilor verticale se face Ia fiecare rand sau a mai multe randuri, in functie de la care sunt supusi peretii si de grosimea acestora, Prin zidarie cu legitura la fiecare sistemul de aledtuire al peretelui cu rosturile verticale ale unui rand decalate fafa d rile adiacente. Legitura (feserea) rindurilor verticale la fiecare rind se realizeaza in lung, lat, in bloc si tn cruce. se admite combinatia de etaj 1 ~b.c.a; sau parter Fig.4.54. Realizarea zidariei de citrdmidit cu legétura (feserea) la fiecare rand: ‘ung; b-legatura in lat; c-legatura in bloc; d-legatwra in cruce;numai la al 2,3,4,5,6 —lea rand, iar celelalte randuri au legiturd numai in Aceleasi principii de aledtuire a zidurilor se aplica si in cazul altor blocuri de attificiald. Peretii portanti de zidarie se folosesc pentru cladiri cu inaltime asate in zone cu grad seismic mic, pentru constructii civile, agrozootehnice, u structuti din pereti portanti prezinté o serie de avantaj rd rezistenta gi stabilitate corespunzatoare; termica si fonica bund; portare sat ‘in medii umede; 8 buna la foc; abilitate convenabili, je de materiale deficitare; pericol redus la condens: executd usor si nu necesitA utilaje deosebite si nici muncitori de inalta calificare. gime cu cea in latime si se obj -earimizilor asezate in curmezis ale cdrmizilor in lung se aflé la q : tura in bloc se aplica pentru zidarii i : itaje se mentioneazi: ilor verticale cu % cairamidé, la 4 F . e % clrémida in randurile care ee ocers ve san c oe verticale ale c&ramizilor in So osturil ‘cSramizilor in lung din réndurile oat ame Pree etcte ale: citi : di ‘ pentru zidarii de 1 caramida, in réndul 1 caramizile in 0 Ber procese umede, a ‘iar in réndul al 2-1ea se asaza la fata interioara a zidariei. Pentru a realiza {eserca } 3.1. Pereti din zidarie de cdrimida plins qe ; c&ramizi in curmezis, Ia ae ~ aay a et in functie de destinatie, de diferite grosim ‘in lungime, in lagime si in bloc se observa ca la n din doua in doud randuri pe aceeasi verticala. t,d) care se aseamana cu cea in bloc, dar care se deosebeste prin aceea 5 verticale ale rndurilor i in lung nu se mai mentin, din doud céiramizi, pentru a satisface condijiile de izolare termicd. Teserea rosturilor verticale se lé, fiind decalate. Aceasta decalare se realizeaza astfel: rosturile face pe lat, in bloc si in cruce; izilor din randul al 3-lea si se menin pe aceeasi vertical ee cu grosimea de % cirimidi ilor, deasupra rosturilor verticale ale | _Se realizeazai prin asezarea pe lung a cardmizilor pe munchie (cant) si se folosese ca pereti mizi in lung; in acest fel rosturile _ despirtitori care nu depasesc indltimea de 3,50m sau lungimea de 5,00m. Se executa din Chrimizi intregi asezate pe muchie si cu rosturi verticale fesute Ia fiecare rind. Nu se admite executarea de goluri pentru conducte de instalafii sau fixare de obiecte sanitare ori i cu grosimea minima de o cdramidd. Pentru a fe din rindurile adiacente cu % cardmida si pentru a realiza, din ‘ ee : . : x ‘rosturilor 2 7 st tea peretelui la socuri sau vibrat recomanda folosirea etter site es superioare (marca 25) si armarea cu bare de ofel-beton 6..8 mm ayezate in rosturi ‘capatul zidariei rosturi verti e le longitudinale, randurile cu otizontal la randuri de caramida, Peretii trebuie impanati in elementele de rezistenti ale isimizi tn lung la fad se incep din 4 in 4 randuri eu céte una gi respect dout erdmizi in cl ‘cdrdmizi in lung la fa. Sistemul de legitura la mai ee aaa se Sunn a a fu grosimea de + cirimid sunt utilizati in mod curent ca pereti despatitor srosimea de minimum doud eérémizi si se obfine prin asigurarea legiturii in ambele sensuri _ exceptional ca ziduri exterioare la poduri. Se intalnese gi la peretii din spatele radiatoarelor cfind sis 67din zidarie de piatra natural siuni, grad de prelucrare si mod de asezare a pietrelor in zidarie, acestea pot i idarii ciclopiene si mixte. Peretii din zidarie de piatra lizeaza mai rar in constructiile civile si industriale curente din cauza pretului de 4 greutajii proprii mari, a consumului mare de manopera calificaté pentru prelucrare. i se folosesc unde piatra este un material local si cand se doreste realizarea unei i deosebite, specifice zonei in care se execut constructia. Zidirie de piatri bruta trebuie si fie executati din piatra provenita din roci cu ‘omogenti, compacte, cu granule bine cimentate, avand o aderenfa bund cu mortarul. Nu folosirea pietrelor din roci argiloase sau marnoase. Dimensiunea minima a pietrelor ‘Si fie de 10 cm, iar forma si fie cat mai apropiata de cea paralelipipedica. inainte de tin oper, pietrele (bolovanii de réu sau piatra bruta poligonala) se curaja de pamant, se i cu apa gi se asaza in straturi succesive pe mortar, indesdndu-se prin batere usoara cu ciocanul lun mai de lemn. Contactul dintre pietre trebuie si se faci numai prin intermediul ui, care va umple complet toate rosturile a cAror grosime va fi de 2...5 em. La fiecare pe indltime se va introduce un rind de pietre mai mari si cu o form mai regulatd care se cu fata superioara intr-un plan orizontal. Rosturile verticale vor fi fesute si decalate pe il cu cel pufin 10 cm. Pietrele de 1a colfuri vor fi mai mari si vor fi usor cioplite ca s& douai fefe plane, normale intre ele, cu rosturi orizontale pe fata vazuta. La colturi, pie ee ae ficatii si intersecti, legitura se realizeaza prin intreruperea altemativa a rindutilor celor doi ee Bae eee a ann fi. La executarea zidériei din piatra bruta trebuie respectate anumite reguli si anume: Avantajele peretilor Rear realizati din beton celular Rg Cs Opler, redusa in comparatie cu zidaria de c&rimida (p,< 900 Kg/m° ; i fond so (0 ef’); ‘Sees ones leis : waste: a tea i ee ee uane fe eget cu cramizile: 4 ee iia creas caramida; b aipapliee awa temperaturd = au sens mare tate sila variayi de 5 = Nu se pot executa in perete goluri pentru instalatii; ~ betonul celular autoclavizat este un material energointesiv, Grosimea minima a perejior portanti realizai din blocuri de beton celular autoclavizat este de 25 es ‘ it i . " uc rand, i 2... Ya din lungimea ~ evitarea asezarii pietrelor intr-un mod care ar crea rosturi inclinate, numite lovitura de blocului. Ziddria din blocuri de b..a. se utlizeazA In perei portanti numai pentru clair cu partet sabie (fig 4.56,2); sau cel mult cu P+1(2), avénd indltimea nivelului pana la 3,00 m, iar distanta dintre zidurile Fig.4.56. Principii de alcdituire a zidiriei de piatrét brutd (18). 69prelucrate regulat pe intreaga faja varuta si pe 3. em adancime pe ii se folosese urmatoarele tipuri de moloane: i uite sau cu coada scurti, avind o faih prelucrata; sau eu coad lungi cu o fal prelucrat; juri cu. coada cat grosimea peretelui si doua fefe vizute prelucrate, folosite la a zidurilor cu grosime redusa. is i de moloane se executa cu rosturi Ia faja vazuti de 1...1,5 em (fig.4.58). aa Legatura Fig.4.58. Elevatia unui perete de moloane. de piatré — mozaic (poligonala) se executi din piatrd lucrata cu fata poligonald, de | pentagonal sau hexagonala, obfinuti din roci dure (granit, porfir, calcare dure, fig.4.59). de dimensiuni variabile inglobate in mortar i itd cu ajutorul coftaj din panouti, care se monteaza pe masura ce dria. Pietrele de la fafa vazut& a zidului se asazd avand contact cu cofrajul eon cu piatra peste care se asteme un strat de mortar sau de beton care trebuie bine My : Fig.4.59. Elevatia unui perete de piatri-mozaic (poligonali). carcass i e _ Piatra de talie are forma regulata, prelucrati pe 4 sau 6 fete si cel putin o dimensiune mai mare Peete icon tie e "fe FBem. Fete vant otf pera snp hear a oa, ding rand de ioplité pe toaté grosimea zidului : i Fs _ cudalta), prin buciardare, prin slefuire sau lustruire. intrucat piatra de talie are greutate mare, este ae eg ats ected tr sind vizomale “Decesari manipularea cu utilaje de micS mecanizare (scripeti, macarale simple ete.). Pentru “Prinderea blocurilor din piatra de talie se folosesc gripia de forma unei pene demontabile, carlige Perefii de piatrit lucrati se executa din blocuri de forma regulati obfinute prin prelucrarea ‘Simple sau cu lan} si clesti. La zidurile din piatrs de talie se folosese legaturi metalice (scoabe, Pietrei de carierd si se folosesc, in general, la realizarea clidirilor monumentale. Dupi gradul de domuri, plici in forma de coada de rindunicd), fixate cu mortar de ciment in locasuri realizate prelucrare, Piatra lucrata, Poate fi sub forma de moloane, piatri de talie si piatrii-mozaic. . nPerefii mies de piatra sunt aleituig din blocuri cu o preluerare mai fing pentru fefele vtzute, iar spre interior din piatra bruta sau cioplit gros. 4.2.3.4. Perefi din blocuri mici de beton Blocurile de beton pentru zidarie se realizeaza pline sau cu goluri, manual sau mecanizat, Forma blocuritor de beton este paralelipipedicd, iar la eele cu goluri,acestea sunt perpendiculare pe Inia de rezemare,fiind inchise pe celelalte 5 laturi. Dupai densitatea aparentd in stare uscatd, blocurile mici de beton se impart in trei clase: ~ clasa C; cu p.= 1001...1300 Kg/m’, realizate din agregate usoare ca: argilé expandata (granulit), scorie bazaltica; 7 slasa C2 cu p,= 1301...1500 Kg/m?, folosind ca agregat zgura granulatd de furnal; ~ _slasa C3 cu p,= 1501...1800 Kg/m’, realizate din beton simplu. se executd din blocuri intregi sau fractiuni, teserea ficdndu-se la fiecare rand, iar rosturile verticale sunt decalate cu 1/3 ...1/2 din lungimea unui bloc, dar cel putin 10 cm. Pentru realizarea {eserii rosturilor verticale se folosese pentru completiri cArtimizi pline sau cu goluri verticale Folosirea blocurilor mici de beton nu este admist la pereti de subsol, a zidariile in medii agresive ‘au la constructile amplasate in zone seismice. De asemenea nu este permisd spargerea blocurilor ‘ici de beton pentru realizarea de slituri pentru conducte. 42.3.7. Clasificarea perejilor de zidarie Dupi natura materialelor folosite, peretii de zidirie se impart in: ~ _Perefi de cdramizi si din blocuri de piatré artificial; > _perefi din blocuri de piatr& naturala, Dupa modul de aledtuire peretii de zidarie se clasifici ~ zidiril simple, care sunt aleatuite dintraun tip de bloc de piatrd naturala sau artificial si material de legatura (fig.4.60); ~ iddrit mixte, realizate din dowd sau din mai multe tiputi de blocuri de piatra artfici ald si material de legatura; armate, realizate prin inglobarea tn mortarul ‘din rostutile orizontale a unei armaturi sau prin amplasarea barelor de ofel-beton individuale sau din carcase fefele laterale ale zidariei; ~ ida complexe, care este tot 0 zidirie armats, la care armitura este inglobatd in stip sau in centuri care conlucreaza solidar cu zidaria, plase pe Dupé natura solicititilor, peretii de zidarie se impart * Zidiii solicitate de actiuni mecanice, statice sau dinamice (Incaretti_ gravitational, incaredri orizontale produse de cutremure, de vant, de impingerea pimantulu ete) ~ ida solicitate de actiunifizice termice), chimice sau agresive. Pereti de zidarie mixta Pereit de zidirie mixta se realizeaza din dous sau trei materiale care conlucreaza la preluarea fineatedrilor, Ia imbundtitirea rezistenjelor termice si hidrofuge sau la realizarea unui stil arhitectonic. a eae 4 Fig:4.60. Percie de zidirie simpli. _Fig.4.61. Perete de vidirie mixti’ Fig.4.62. Perete de 3 ddin beton sau deton armat $i din piatra si cirimide “Ariimida; 2 ‘pentru zid de subsol: b-penera 2 Satu beton armat; 3-hich de fajad; I-piatrd brutal 4.strat protect hidroi S:fundatie [12]. 2-edirdmida Fig.4.63. Pereti de cidarie mixta din cordmida, Patri $i beton: Teedirdmidd; 2-piatra; 3-beton [12]. Fig.4.64. Perefi de idirie mixta din blocuri mici de beton san din bea: {-Blocuri mici de beton; 2-tabla ondulata; 3-diblu de len: 4-cui: 3-saibd: 6-fundotie; 7-blocuri de b.c.a. 8-cdrdmida de fajads; 9-ancore metalice inoxidabile, 10-strat de aer ventitat (12). Materialele folosite in alcatuirea peretilor de zidrie mixta se aleg in functie de modul de Fomportare faja de actiunile mediului inconjurstor. Astfel se pot realiza diverse combinatii ale 3teja armatura, tencuiala se executé cu grosimi mai mari in functie de diametru si mortar pe baz de ciment sau ciment si var. Armarea longitudinal pe ambele le carcase, plase sau grile polimerice legate intre ele cu etrieri sau agrafe se u consolidarea peretilor. oo complexa i complex este tot o zidarie armata, la care armétura este inglobaté in stalpi sau in centuri Conlucreaza solidar cu zidaria de cérémida; de blocuri de beton celular autoclavizat. mplexa se foloseste pentru a intiri peretii de zidarie la cladirile amplasate in zone uereai $i pentru preluarea unor incdrcari concentrate in zonele de rezemare a grinzilor. Zidaria ai mari fata de socuri si ‘Se realizeaz& prin inglobarea in grosimea peretilor a unor stalpi (simburi) de beton t ‘armare transversalé sau 4 id secfiunea de cel putin 25x25 cm, modulata in functie de grosimea perejilor re de ofel-beton individuale, din calcare, Se z sectiuni de colt, de ramiticayi, reazi la preluarea ee Filg.4.67. Pereti de zidarie complexa: arelevatie; b-sectiune curentd; c-sectiune la ramificatie; d-sectiume la colf; I-fundatie; 2-cuzinet de beton armat; 3-stilp (sdmbure) de beton armat; 4-centurd de beton armat; S elementelor structurale ale cladirii (pereti portanti, stalpi). Sarpanta (structurd de i) este aleatuitd din: ‘= elemente secundare de rezistenfi, care vin in contact direct cu invelitoarea, cum ar fi: a ‘pane, cpriori (bare inclinate in sensul pantei} ‘elemente principale de rezistenta, care pot fi foarte diverse: cApriori (la cladirile cu fi mici), sarpante pe scaune, sarpante cu macaz, grinzi cu zAbrele (ferme), arce etc. tructura de rezistenti a acoperisului poate fi realizaté in diverse scheme statice in functie de ile cladirii gi de natura materialelor folosite: _acoperiguri de beton armat (monolit, prefabricat, precomprimat); acoperisuri de lemn; > acoperisuri de metal; " acoperisuri mixte (metal si lemn; beton armat si metal); _ coperisuri pneumatice. ‘acoperigurile cu panti mai mici de 7%, denumite si acoperisuri tip terasi, calde, dacte, structura de rezistenta este reprezentatd de plangeul ultimului nivel sau de plangeul de 79animalelor. in constructiile zootehnice, fluxul de cAldurd in perioada oare scizute, intre interior (O;) si exterior (,) este reprezentat de aer cu 0 bila (60...95%). De aceea acoperisul trebuie realizat incat si nu favorizeze es a umidititii in elementele componente (in mod special in termoizolatie) si b) e) Fig. 4.99. Pozifionarea termoizolatie sia barierei de vapori la acoperiguri: 1 termoizolatia; 2 barierd de vapori funcfie de tipul clidirii, termoizolatia se prevede peste plangeul de pod (fig. 4.99, a), de pod (fig. 4.99, b), in plangeul inclinat al acoperisului (fig. 4.99, c) sau in plangeul (fig. 4.99, 4. ‘Bariera de vapori este stratul cu rezistenji mare la permeabilitatea la vapori, dispus 3na la fafa calda a termoizolatiei, cu scopul de a micsora sau a impiedica si ajunga sau s& vaporii de ap in aceasta (fig. 4.99). O cantitate mare de vapori de apa prezent in je poate conduce la condensarea acestora in proportie inadmisibila, micsorind de izolare termica a ansamblului acoperis. oe oe es Pe ee ue ee ‘se realizeazd sub forma unor pelicule impermeabile sau din folii de polietilend, hala, asa cum sunt majoritatea construcfiilor agrozootehnice, acoperisul este elementul prin care a se realizeazi 45...55% din pierderile de caldurd ale unor cladiri neizolate termic (restul pierderlor : - Elementul de ventilare a acoperigului are rolul de aerisire a podului, dar tn principal se de caldurat are loc prin alte elemente de inchidere ~ pereti, ferestre, usi exterioare, pardoseli). Din prevede pentru eliminarea vaporilor de api ce se pot acumula in structura acoperisului in aceasti cauzA pentru a se asigura in adipost o balanja termicd echilibratd, expresie 2 unvi J de iarnd (fig. 4.100). microclimat corespunzitor, se cere ca acoperigul si aibé o rezisten{a termica ridicat’. in aes ais oie Imajoritatea adiposturlor zootehnice (grajduri de vaci, hale de ingragae pore, hale monti-vier- Distt ott gestafie, ingrasétorii la taurine ete.) temperaturile interioare de exploatare trebuie asigurate prin alc&tuite din materiale cu dimensiuni conservarea caldurii biologice degajate de animale, sire Ia creasta (ex: acoperisuri cu Tnvelitoare din tabla fig. 4.100, c); acoperis tip terasd, cu ia acrului orizontalé (admisia pe o laturd, evacuarea pe latur’ opus’ fig. 4.100, d); ig tip terasd, cu circulatia aerului orizontald in care evacuarea se face prin deflectoare constant gate aerului se face prin fante amplasate pe ambele laturi), este o solutie aplicaté ta ars a de combustibil, deci la costuri suplimemtare, in timp ce la construciile | Boperisurile ctadicilor cu deschidere mare (fig. 4.100, e); acoperis cu spatiu mic de aer ventilat, ae ite, acelasi fenomen conduce la diminuarea productiilor $i chiar la pierder, " Tvcare admisia aerului se face pe la comise, circulajia sa inclinata in structura acoperiguluie comportarea higrotermica intalni ventilate, denumite acoperisuri reci sau in doud straturi (duble) care cuprind in lun spajiu de aer legat cu exteriorul, ventilat. in categoria acestor ‘acoperisuri intra le cu pod deci cu spatiu mare de aer ventilat (fig 4.101, a) cat si cele cu un -aer ventilat (fig. 4.10, b); Fig. 4.101. Acoperiguri ventilate: 4) acoperis cu pod: 6) acoperis cu spay mic de aer ventilat; 1 —invelitoare; 2 pod; 3 -izolatie termicd; 4~ planseu; 5 strat mic de aer ventilat{ 1. periguri neventilate, denumite si acoperisuri calde, compacte, tip terasi sau intr-un (fig. 4.102) la care straturile componente se succed unul dupa altul, ‘Imbunstaji comportarea higrotermica, acoperisurile pot cuprinde o refea de canale de de dimensiuni mici prin care straturile de sub invelitoare sunt puse in legaturad cu devenind acoperiguri calde respirante. asigura 0 bund funcionalitate a acoperigului si in ~ luordri pentru preluarea si dirjarea apei din precipitajii Gjgheaburi, burlane, guri de oa : organizat, indepartind-o de fa soclul clidirii prevenindu-se efectele defavorabile ale infltrari a talpa fundajci; ~ lucrari pentru iluminarea gi ventilarea Podului (lucarne, tabachere, luminatoare) care se = protectie a lui pe contur (atice, comnige, stresini si la rosturis > preluarea zipezilor depuse pe acoperis ce se topesc bruse. anct de vedere higrotermic, acoperisurile ventilate se comport’ mai bine decat. cele sau slab ventilate, Fig. 4.102. Acoperis neventilat: 1 = invelitoare; 2~ plangeu; 3 beton de panta: 4 ~izolatie termica.alcituite din plane inclinate denumite ape, versani sau pante. Pantele fete inclinate depind de natura invelitorilor; invelitorile etange permit ate mici pe cand cele mai putin etange necesita pante mari pentru scurgerea Seometrici a unui acoperis, adica determinarea apelor gi a intersectilor se le la principiul c& toate pantele acoperigului sa fie egale si linia de picitura sa fie az intersectile apelor vor fi in proiectie orizontala bisectoarele unghiurilor de contur. Intersectiile versantilor formeazé muchii. Muchiile sunt denumite afl la intersectia a dou plane de acoperis in unghi iegind sau dolii, cand ir tia a dou plane in unghi intrand. Coama poate fi orizontald denumitd creasti: (fig. 4.104). Fig. 4.104, Elementele geometrice ale unui acoperis cu suprafete plane inclinate: 1 ~ poala sau picaturd; 2~ creasté; 3— coamé inclinata; 4—dolie: 5— streasina, construcfiile obisnuite cele mai cunoscute forme de acoperis sunt: "= ll 0 panté (intr-o apa sau un versant) solutie utilizata la clidiri mici, provizorii sau cand “este impusa de vecinatatea altei constructii (fig 4.105, a); ua pante (fig.4.105, b), forma intalnita la constructii industriale, agrozootehnice sau ivile; Cu trei pante (fig4.105, c), uilizate la cladiri la care nu se pot realiza patru pante datorita vecinatatilor; cu patru pante (fig.4.105, d), forma cea mai des intélnita; = tip sed sau in dinte de ferastrau (fig. 4.105, e); = cu mansarda (fig. 4.105, 0); ~ cu forma de turn sau turela poliedricd (fig. 4.105, g). “ Fee Fig, 4103. copergurt curb 42 bolt clindrcd;b - paraboloid eliptc de rotate ¢- parsbototdh RN Siaie ‘Fencratoarerectlinid- hiperboloid de roal:e~ conod: fg-cupoe 11}, nn ~ acoperiguri cu suprafete plane inclinate; A 85a Fig.4.106. Acoperis la constructil in formé de Lz 1- crest: 2- coama inclinati; 3- dole. 2: coperisuril \ i f 4 e: trei pante; d) cu patru — fe NS NN 1i, proiectia in plan a acestuia espunde cu bisectoarele unghiurilor ,racordarea acoperigului depinde de lor cladirii, acoperigul se poate realiza, ‘ta clitdiri in forma de Fig. 4.108. Acoperisuri la cladiri in forma de L cu ‘corpuri de Ligimi diferite: corpuri de lijimi diferit si creste de iniyimi 2 creastd secundard; 3 rae : #— coama inclinata. 1 — creastéi; 2— coamé inclinaté; 3 —dolie. clidlritor in forma de L cu corpuri de lime diferite se poate solujiona si cu creste de lime egala pentru cele dous aripi prin modificarea pantelor planelor aferente suprafejelor I si 4.108). Aceasti solutie se poate adopta in cazul cand cerinje de ordin arhitectural impun | crestelor la acelasi nivel. clidirile in forma de U se disting cazur > Slidiri cu indltimi egale ale crestelor (fig. 4.109, a); cand b1=b2, fi cu corpul central mai lat in raport cu aripile laterale (fig. 4.109, b), la care trasarea ‘ncepe cu corpul I si racordarea cu al II-lea si al Ill-lea; cladiri cu aripile mai late decat corpul central (fig. 4.109, c); cladiri cu aripi de latimi diferite (fig. 4.109, d). 87Fig. 4.111. Acoperiguri cu luminatoare: 4- longitudinale; b-transversale. 3. Structura de rezistenti a acoperisurilor coperisurile neventilate (calde sau terasa), structura de rezistent& poate fi: anseul ultimului nivel, realizat din beton armat monolit sau din elemente prefabricate de 1 (Panouri, fasii etc.);solutie utilizats la cladirile civile; sul de acoperis, la constructii cu deschideri mari (industriale, social-culturale, nice ete.) realizat din beton armat turnat monolit sub forma de placi si grinzi, bolti e, placi curbe subtiri autoportante cu simpla sau cu dubli curburd sau din clemente bricate din beton armat care reazema pe grinzi principale sau ferme care asiguré o ‘continua. de de rezistenta pentru acoperisurile ventilate (ceci) poarta denumirea de sarpant. tele se pot executa din lemn, metal, beton armat si mixte. Fig. 4.110. Acoperisuri de diferite forme. eae |. Sarpantele de lemn se caracterizeaz& prin greutate proprie redusd, prelucrare usoara, simplu si rapid, cost redus etc. si se pot executa in urmatoarele tipuri constructive: cu i, pe scaune, cu macaz, cu ferme (grinzi cu zibrele) si din grinzi cu inima plina, ae geen ntele de lemn sunt alcdtuite din elemente principale si secundare de rezistenta. Pentru acoperigurile de diferite forme rezolvarea geometric se prezinta in fig. 4.110. ~ acoperiguri cu luminatoare, folosite la cladiri mari unde iluminarea natural’ nu poate i asigurati prin ferestre fig. 4111). tele secundare de rezistenti se folosesc pentru susfinerea invelitorilor si in functie de fa si rigiditatea acestora pot fi continue sau discontinue. le continue de sustinere, necesare in cazul invelitorilor din foi mari plane, flexibile, sau ul unor invelitori din plici mici, se pot realiza din lemn si poartd denumirea de asterealii. este realizati din scdnduri negeluite din placi de fibre si aglomerate de lemn si 89¢ secundare de rezistentd pe care reazem astereala sau sipcile, dispuse } mai mare pant’ a acoperisului. in anumite cazuri particulare, de exemplu la Ori, acestia reprezinta elementul principal de rezistenta. ip ne Arepte sau inclinate, se realizeaza din lemn ecarisat (tigle 6,8 x 6,8..7,8 x nat 10 x 12 cm) sau din femn rotund cu diametrul de 10...12 em si se dispun la = 125 em unul de alta. Cépriori sunt solicitai la incovoiere si se calculeaza ca lu rezemate avind deschiderea de calcul egalé cu distanta dintre axele a doua pane 0.-4,0 m, dar exceptional la 5,0..5,50 m. Atunci cdnd nu este posibild folosirea dintr-o bucati, imbinarea de continuitate se face in dreptul panelor. Pentru invelitori mari $i rigide (din tabla ondulatd sau cutat; poliesteri armati cu fibri de sticla), “Seoundare de rezistenjA sunt reprezentate de pane care sunt suportul discontinuu al Panele sunt dispuse paralel cu streasina la distante corelate cu dimensiunile eu cApriori (dulgheresti) bedprioni (fig. 4.114) este alcatuitd din astereala sau sipci, cdpriori $i o piesa orizontald urd care formeazi un ansamblu indeformabil si este amplasata la 70...90 cm distant , 4,00. area stabilitafii longitudinale a sarpantei, se prevéd sub cApriori contravantuiri ‘din scanduri, dulapi sau rigle batute in cuie. Capriorii se imbind la coamd in jumatatea lui iar cu coarda in prag. Coarda reprezinta si structura de rezistenta a plangeului. Capriorii tSolicitati la compresiune cu incovoiere, iar coarda la intindere cu incovoiere, ¢ solicitatd la incovoiere oblica si se calculeazé la incarcatile permanente din __ Seuatea proprie a invelitori, precum si date de vind, zipada si circulatia pentru inretinerea — acoperigulu, = dimensiuni mici (siti, sindrild, tigle, ete); se realizeaza cu sectiuni 5,8x3,8; 4,8x4,8cm se agaza la distante in functie de tipul invelitorii. ‘Sipeile sunt solictat la incovoiere obicd (fig, 4.113). Fig. 4. 114. Sarpanta cu cipriori: @)Sectiune transversal: 6) in plan | edprior; 2 ~ coard; 3 ~ contrawanturire.Fig.4.115. Sarpante pe scaune: ‘acu reazeme pe ziduri transversale:b - cu reazeme pe ziduri longitudinale: -~pand de coam; 3~ pand intermediard; 4 ~casoroaba: 5 —pop; 6 —talpa; 7 ~ cles — contrafize; 9 planseu; 10 - ziduri pornante; 11 ~ contrawantuire in plan longitudinal; 12 arbaletrier (12)I de a repartiza incdrearile concentrate transmise de popi. Pop, panele tr Gi cu moaze sau clesti executati din lemn ecarisat (dul: i) sau din lemn_ nul cApriorilor se prevad contravantuiri. Prinderea clestilor de popi si Sau buloane. Ansamblul transversal aletuit din popi, clesti si ctpriori din -numeste scaun. nte cu macaz (dulgheresti) ale cu macaz se folosese la cladiri care au ‘numai pereti exteriori longitudinali. ‘marimea deschiderii se executa sarpante cu macaz simplu (fig. 4.117) folosite la 8.00m si cu macaz dublu (fig. 4.118) pentru deschideri de maximum cu macaz sunt alcatuite dintr-o piesd orizontala numité coarda, unul sau mai fi perpendicular pe coarda, piese inclinate (arbaletrieri), imbinate cu Por ‘capriori, astereald sau sipci. Fig. 4. 117, Sarpanta cu macaz simplu: 1 ~coarda; 2 arbaletrieri; 3— edpriori: 4 — pop: 5 — ‘Pand de com; 6~ casoroaba: 7 zid pornant; 8 ~ contravdntuire in plan longitudinal{4). | incdrcarea de zipada si inedrcarea din vint; ee ig unui om (1000N) actionand ca o forta - concentrata la mijlocul deschiderii. ‘ Popii sunt elemente verticale sau inclinate ale garpantei, realizate din lemn rotund cu diametrul de 12..14em sau din lem ccarisat cu seetiunea 12xI2..14xl4em. Popii preiau incrcaile de la ‘pane gi le transmit zidurilor portante prin intermediul unor grinzi de lemn denumite tilpi ‘contravantuire in plan longitudinal, 10 ~zid portant [4]. da se tmbind cu popii prin chertare si bulonare, iar imbindrile arbaletrierilor cu popii si la se realizeazi cu prag i cuie sau buloane. 4 95,fara rosturi, impermeabile Ia aer, apa si vapori de apd (invelitori 1 elemente separate, impermeabile la actiunea apei, dar permeabile la aer si ‘eeramice, tablé etc.) par pe suprafaja acoperigului rosturi dependente de dimensiunile F pentru asigurarea continuititi, buciile trebuie petrecute pe un anumit procent vedere al portanfei (rezistenta mecanica), intalnim: neportante care sunt aledtuite din materiale care necesita un suport continu jnoase, invelitori din foi de tabla plang, carton bitumat, olane); Portante, care necesita elemente de sustinere agezate la distanfe mici intre cle ice, ardezic, lemn, stuf etc.) si invelitori la care elementele suport se dispun rar sau cutatd, materiale plastice etc, istenfa la foe invelitorile pot ri combustibile (cele de lemn, stuf, paie, carton bitumat, invelitori bituminoase, mase ri incombustibile (invelitori ceramice, metalice, din mortar de ciment, de ardezie, de de acoperisuri 1. Acoperiguri ventilate lite principial din invelitoare, structurd de rezistent& si termoizolatie putiind avea in de vapori, o protectie a termoizolatiei si elemente auxiliare. Acoperisurile ventilate doua categor mare de aer ventil ri cu spatiu mic de aer ventilat; |. Acoperisurile cu spatiu mare de aer ventilat (fig.4.154) i din plici mici; : : rain i, at oti din plici mari sau flexible sau rigid : rf ee Ce ee ini a ‘ip de acoperis se face prin stratul de aer precum i prin straturi + nvelitor de stil simpla sau armats en cane ee Baustinute de plangcu. invelitori de mase plastice (simple sau armate cu fibra de de sticla); Dupi modul de asigurare a etanseitifii la actiunea agentilbr climatici se disting: 96ele de temperatura determina ventilare: a naturald intens& a intregului acoperis, rmicd ceea ce se reflect favorabil in com ortarea higrotermica: igul se mentine uscat, eliminand pericolul de ‘condens; fectul de suprainealzire sub influenta radiagilorsolare in timpul veri ite fi: izati, in cazul invelitorilor permeabile la aer, mici); at, in cazul celorlalte invelitor. Yentilattrebuie previzut cu orificii de admisie si de evacuare a aerului, primele Josin ansamblul acoperisului, iar ultimele eat mai sus. adic& invelitori discontinue cu rosturi orificiilor pentru admisie si evacuare pe acoperis trebuie s& fie uniforma, evitindu- ! are ar stanjeni circulatia aerului. Mérimea orificiilor de admisie si de evacuare ert Set: me a nor de umiditatea interioara a spatiului iului nivel si de tipul de acoperis. Astfel ventilat; 3 termoizolaie: 4—barierd de vapor: Orificiilor de admisic si de evacuare a aerului este: S-sirat-support al termoizolotetrealizat din mas aa lastoe: 6 pand prefabricatt din beton arma) 09) din aria invelitorii la acoperiguri cu spajiu mare de aer ventilat; moderne se poate reduce spafiul de aer pana la minimum 5 cm. Invelitorile curent folosite pentru acoperisurile cu spatiu mic de aer ventilat sunt cele din plici ‘{zolatia termic& poate fi realizata din placi de vat minerala, polistiren, izolemn, placi de stufit, stabilit sau deseuri textile, saltele din paie mineralizate. Termoizolatia la acoperisurile ventilate se protejeazi pentru: Acoperisuri neventilate mnoscute sub denumirea de terase calde sau compacte. ele au functia principala de a inchide constructia la partea superioard, in unele cazuri Aspect, terasele pot fi bile, la care accesul este intimplitor, determinat de necesitifile de intreinere a N acest caz accesul pe terasa se face printr-o trapa la care se ajunge pe o scar metalica; bile, la care circulatia este sistematicd, accesul ficdndu-se pe o scar obignuit, iar casa -a evita strabaterea termoizolatiei de catre curentii de aer care ti micsoreazi eficacitatea. Protectia termoizolatiei nu trebuie si prezinte rezisteng la difuzia vaporilor intrucat s-ar anula fectul favorabil al podului ventilat. Protectiatermoizolatiei se poate realiza din: sep de mortar de ciment pe un strat de hari kraft sau carton ondulatnebitumat D de vedere al necesitiiiizolriitermice, pot fi Set atria ie i izolate termic, utilizate in mod obisnuit; Prin eae Pe a fas oO BE neizolate termic care se intlnesc la incdperi neincdlzte sau la incdperi cu degajari mari 3 ionare a acestui tip de acoperis bariera de vapori nu apare necesard. Se : dispune totusi sub termoizolasie in cazul unei ventilari insuficiente, pentru a impiedica pitrunderea vaporilor de apd in termoizolajie, ib aspectul umiditstii spasiilor de sub acoperis, factor de cea mai mare important in area terasei, incdperile pot fi:aparitiei de fisuri care ente, transmifandu-se ce sunt efectul unor element izolarea hidrofugt, termica, se prezinta ca un element complex fie) si dintr-o serie de straturi de 4 terasd necirculabil cu strat suport in pant; 5 - terasd cu circulagie redusd cu beton de pantd sub termoizolayie: (= terasa cu circulatieinlens si cu beton de pant peste termoicolate. 1 -strat-suport din beton armat dispus in panti; 2- apa de egalizare; 3 ~ barierd de vapor: 4 termozolatie elasticd; 5 —hdrtie Kraft; 6 - sapa-suport a hidroizolatiei armaté cu rejea de ojel beton; 7 — strat de difuzie; $-hidroicolaie; 9 strat de protecte a hidroizolate’ din petri margaritar; 10 strat-suport din beton dispus orizontal; 11 — beton de pantd; 12 -nisip de pozd, 1 cm grosime; 13 ~termoizolagie din placi de b.c.a.; 14 ~ strat de nisip de dem grosime; 15 — plici prefabricate mozaicate cu rosturile umplute cu mastic bituminos sau cu mortar de ciment; 16 — beton de pantd asezat peste termoizolayie; 17 ~ strat de mortar armat cu plasd de rabit [12]. 1 acoperisurilor-terasi tenfi a acoperisurilor-terasii poate fi: lui nivel, realizat din beton armat tumat monolit sau din elemente prefabricate jourl mari, fasii prefabricate ctc.), solutie intalnits la construcfile de locuinte si int, spitale etc; de acoperis, la constructii cu deschideri mari (industriale, social-culturale, te.) realizat din beton armat tumat monolit sub forma de placi si grinzi, bolti si urbe subfiri autoportante cu simpla sau cu dublé curburi sau din clemente din beton armat care reazema pe grinzi principale sau ferme, care asigura o suprafayd ezintd suportul pentru celelalte straturi ale terasei, suport poate fi realizat din beton greu, cu aport termoizolant neglijabil sau din termoizolante (betoane usoare sau elemente ceramice). Comportarea higrotermica in zuri prezinté particularitati ce necesita alcdtuiri constructive diferentiate. 10F tasiri inegale ale fundatiilor cladirii sau in cazul variafiilor mari ale temperaturii ‘pentru a reduce influenta contractilor stratului-suport asupra hidroizolatiei, intre ort si elementele de izolatie si de protectie ale terasei se prevede o dala flotanta. anti poate fi executatd din beton armat monolit in grosimea de cirea Sem sau din fabricate. dalei pe plangeul-suport se poate face: mediul unui strat de minimum 2em de nisip fin, acoperit inainte de turarea fi din dala cu un strat de carton bitumat; {intermediul unor reazeme locale din cArimida cu goluri sau din beton, situate la cirea 1 m tul previizute la partea superioara cu pasla, pentru a permite deplasirile dalei. de egalizare sau suportul barierei de vapori se dispune pentru a realiza o suprafata ‘plang, necesara lipiri barierei de vapor si eventual a stratului de difuzie. din mortar de ciment cu dozaj 400kg de ciment la m? de mortar. Grosimea |depinde de starea suprafejei pe care se aplic8, mergind de la o simpli rectficare local, osimi de 15...25mm. de vapori. Barierele de vapori sunt straturi cu rezistenfe mari la permeabilitatea la fispuse intotdeauna la faja calda a termoizolatiei cu scopul de a impiedica vaporii si i in aceasta. Bariera de vapori se poate realiza din: bitum tliat aplicat in dou straturi, de suspensie din bitum filerizat, unul sau dous straturi de carton bitumat, lpite cu bitum sau mastic bituminos, panz& bitumats, impastiturd din fibre de stick bitumats, folie de polietilens eriale plastice, folie metalice ete. 101Termoizolatia acoperisurilor calde, ‘neventilate. Termoizolatia se asaza peste bariera de ‘vapori putand fi executata din: materiale clastic: placi semirigie din vata mineral, stabilit,stutt,polistren expandat, paie {oeate, Puaderie de in si cdnep8, pert, fibroperit, deseuri textile, poliuretan celular, mase plosice ‘spumate etc.; materiale rigide: placi din betoane cu agregate usoare de naturi minerala sau organica, beton celular autoclavizat ete. Realizarea stratului-suport al hidroizolafiei. Stratul-suport al hidroizolajiei trebuie sa Consttule o suprafafa netedi i rigid pe care s& se post aplica hidroizolaia, Acest stra se excenté din mortar M100 avand grosimea de 1,5..2,5cm la termoizolaile rigid si 3..cm, armat cu telea @ Sm la 20..25em pentru timitareafisurlor din constructie, a termoizolaile elastics. Pentru ea laptele de ciment s nu se scurga in termoizolatic, la tumnarea stratului de morte olmatandu-i pori, se prevede peste termoizolate un strat de hartie de ambala, permeabil la vaporii de apa. Realizarea stratului de panta. Straturile de panté se pot realiza din pietrs, beton, beton usor ee ceate diverse, zgurd granulaté, zgurd expandaté, granulit, material granular din roci usoare cic. Terasa trebuie reaizaté cu suprafete inclinate pentru a conduce apele spre dispozitivele de Scitgere amplasate 1a exteriorul constructiei (jgheaburi si burlane) sau la interior prin guri de scurgere (canalizare ape pluviale), Realizarea pantelor se poate face: “Prin dispunerea in pant a elementului de structurd (ultimul plangeu) sau prin forma structuri de rezistenta a acoperigului (curb, eu versangi inclinati etc), solute aplicabilé In constructile industriale $i agrozootehnice si la unele construcfi social-culturale; “Prin umpluturi speciale previzute pentru realizarea pantelor care se executi din beton Grosimea minima a stratului de pant este de dem in dreptul gurii de seurgere, iar cea maxima rezultd din organizarea pantelor acoperisurilor; -Prin variafia grosimii termoizolatiei, daca aceasta este din materiale in vrac (granulit, zguea, Perli), betoane usoare tumate pe loc sau din plici de beton usor. Ca pozitie stratul de panta se poate amplasa: ~Sub bariera de vapori; adic& peste planseu, in acest c trebuie executatd din beton greu cu 9°1800ke/m3, intrucét un beton ugor amplasat sub bariera de vapori ar putea inraiutii comportarea higrotermicd a terasei; termoizolatie, constituind si stratul de Protectie al termoizolatiei. in acest caz se pot dintr-un beton usor, pentru a reduce incarcarea asupra plangeului. in aceasta solutie zolajia apare spre interiorul terasei, ceea ce ‘inrdutajeste comportarea higrotermica intrucat atia functioneazi cu atat mai bine cu cat este plasata mai spre exterior Eeetlafia acoperisurilor-terass. Materialele folosite pentru hidroizolaje sunt: bitumul, pitumat #1 panza bitumatd lipité cu bitum topt, impéslitura din fibre de sticl bitumats, rile compozite cu insertie sau fete de folie metali Hidroizolagia bituminoasa a terasei se prin metodi Ia cald, pe suport uscat din minimurn doua straturi de materiale bitumate in 0, Pentru lucrari provizorii si trei straturi de materiale bitumate in foi pentru lucrari definitive, intre straturile corespunzitoare de masticuri bituminoase; -Prin metoda a rece, pe suport in prealabil umezit, din minimum dou straturi de tesitura simplu impregnaté, dispuse intre straturi de suspensie de bitum filerizat sau straturi de chit de ‘. i i" aril bitum filerizat (celochit). Numarul straturilor nse « Aecntrior depinde de importanja clidirii $i de panta de Pie strat de hidroizolaie; 2- al doileastrat; 3 scurgere adoptata la terasa. Inainte de aplicarea Sal treilea strat de hidroizolatie; b ~ lijimea unei foi hidroizolafiei se amorseazi stratul suport cu ‘ solutie bituminoas& sau cu suspensic de bitum. Foile bitumate se petrec pe 7...10cm, petrecerile decalandu-se intre straturi cu 1/2, 1/3, 1/4 din Isfimea foii, in functic de numérul straturilor (fig.4.157); Smetodele cu flacira si cu mastic la rece ale membranelor hidroizolatoare. Aceste membrane jaca suport o gama largi de materiale: carton celulozic, impésliturd din fibri de sticl Ampislituré poliesterica, folii de aluminiu. La realizarea lor se folosese materiale de protectie a cum ar fi: nisip fin, talc, granule colorate etc. Realizarea stratului de protectie a hidroizolatiei. *Acesta este ultimul strat care se dispune pe suprafaja acoperigului, pentru a asigura protectia Hidroizolatiei faté de actiunile rezultate din: cadiatia solard, socuri mecanice, diferente de Temperatur’, uzurd etc. Alegerea solutiei pentru stratul de protectie se face in functie de tipul terasei, astel “la terasele necirculabile, protectia izolatiei hidrofuge se realizeaz’ dintr-un strat de pietrig (imargiritar) de 3...7em grosime, fird nisip, presat intr-un strat de bitum sau de celochit, sapa din MoMarbituminos in grosime de 20mm, sapi din mortar de ciment pe un stat de nisip, flit de aluminiu cutat etc. Utilizarea aluminiului ca ultim strat al terasei constituie o solutie dintre celelicatd sau materilul termoizolant este realizat din oe “nu permite aparitia condensului, comportarea rea unorstraturi sau canale de difuzie, care Vaporii de apa ce patrund din interior prin -— difuzie in straturile terasei au o presiune ridicata si in tendinja de echilibrare a presiunii cu cea din aerul exterior, difuzeazi prin aceste straturi, reducind in acest fel cantitatea existent in straturile terasei si deci pericolul care isi pstreazd caracterul de acoperis cald ‘Fig. 4138 Detalit de acoperiy previzut cu straturi de difue: ‘trucdt nu existi o circulajic de 1 planseu; 2— beton de panté; 3 sapt de egalizare; 4 (admisie si evacuate), Somaaied strat de difucie a vaporilor; 5 ~ barier’ de vapori;6- 2 termotzolate: 7 — gapa-suport pentru hidroizolayie: 8 ~ strat de difucie; 9— hidrotzolatie; 10 strat de protectie a hidroizolagiei * Straturile de difuzie se pot executa din cartoane ‘cutate, ondulate, perforate sau din folii rigide de PVC in relief. La noi in fara se utilizeazA straturi de difuzie dteetin bitumat, cu oa ‘15mm, amplasate la 70..100mm distanta intre ele, prestrate pe o fafé cu nisip cu granulatie 1.3mm. Prin modul de aplicare, straturile bituminoase lipite pe cartonul preferat aderi de substrat ‘aural in dreptul perforatiilor, prin pinteni de mastic bituminos iar intre fata inferioari a cartonului perforat si substrat se mentine datorité nisipului un strat subjire de aet care permite es tangentiald a vaporilor de apa. de difuzie se asazi sub bariera de vapori reducdnd umezirea rin condens a termoizolatiei si sub hidroizolatie avand rolul de a permite evaporarea in timp a se Ease de 104 ‘$i de a reduce tendinja de formare a bisicilor sub hidroizolatie datorita presiunit ‘vaporilor de apa. de difuzie asigura functionarea satisfacdtoare a terasei pana la umiditati relative 75 Canalele de difuzie se folosese cind umiditatea relativé a aerului este mai mare si se prezinté ca o refea de canale cu sectiunea de Y 10cm’, care in functie de natura a = materialului termoizolant pot reprezenta 1/500...1/2000 din aria totala a acoperigului. Aceste canale ie 4459 Dette rb emotottt ch plstre expanders $2 tealizzazi prin prelucrarea previcat cu canale de ifce: materialului termoizolant sau prin 1 planseu; tains etitepori:s ‘optarea_unor detalii speciale de einwakaommens. —_stedtuire (Bg, 4.159). Iidroieoljie;7~canal de dfcie(18). Canalele de difuzie comunicd cu atmosfera prin fante lasate, de obicei la comise. Pentru acoperiguri cu latimi mai mari de 12,00m se recomanda dispunerea a unor deflectoare care pot fi racordate la unul sau la doua straturi de difuzie si la canale de difuzie (fig. 4.160). Unui deflector din cdmpul invelitorii ti corespund 100...120 m*, La acoperisurile-terasd de tip clasic, cu termoizolafia sub invelitoare nu se recomanda folosirea sourgerilor perimetrale, pentru a evita formarea ghe(ii si infundarea burlanelor. Punctele de colectare trebuie dispuse numai spre centrul acoperigului, care este intotdeauna mai cald decat la margini. Fig. 4.160. Detalin de terasit cu deflect 1 ~ deflector; 2 — protectia hidroizolayiei; 3 ~hidroizolayie: 4~ strat de difuzie a vaporilor; 5 — termoizolayie; 6 — barierd de vapori; 7 plansew din beton armat. Se intalnese si acoperisuri-terasi cu structura ranversati sau inversata la care hidroizolatia este dispusi sub termoizolatia aledtuita din polistiren extrudat lestat cu pietrig. La realizarea | acoperisurilor-terasi cu structurd ranversatd trebuie asigurati planeitatea suprafetelor de scurgere ape, prin pante de 2+3% sau absenja refinerii capilare a apei intre straturile de izolare termic& sihidrofuga. 105redueind infiltrarea printre ca Germania, Franja, Elvetia re € acoperisuri-terasi | ranversati, au recomandat ca grosimea termoizolatici si creasci cu 20%, deoarece permeabilitatea termicé este mai mare decat cea stabilité prin. cul, ca urmare a cilduriiantrenate prin patrunderea apei si a umeziri de durate « olistirenului extrudat. Avantajele acoperigurilor-terasa cu structurd ranversat® sunt: durabilitatea mult mai mare a hidroizolatii, inertic termica superioara, reparaii fird distrugerea placilor termoizolante. De asemenea trebuie menjionat c& si la acest tip de acoperis nu se recomanda folosirea jgheaburilor si a burlanclor Perimetrale deoarece se pot obtura prin inghet, cauzénd infundarea acoperisului.