Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Psihanaliza Fenomenelor Oculte PDF

    Uploaded by

    sonny me
    9 views59 pages

    Original Title

    Psihanaliza fenomenelor oculte.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views59 pages

    Psihanaliza Fenomenelor Oculte PDF

    Uploaded by

    sonny me

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 59
    indurile fird s& le fi vorbit despre ele - pendantul perfect si, probabil, sursa credinfei adulflor in omniscienta lui Dumnezeu. ‘Cu putin vreme in urma, o femeie demna de incredere, Dorothy Burlingham, a comunicat, intr-un studiu intitulat: Analiza copiilor si mama”, observatii care, daca se confirma, vor trebui ‘si pund capat indoielilor privitoare la realitatea transmiterié gindiri, Ea s-a servit de situafia - care nu mai este raré - in care ‘mama gi copilul se afl simultan in analiza sia raportatincidente ccurioase ca acesta: intt-o zi mama vorbegte. in timpul sedingei de analizi, de o moneda de aur care a jueat un rot determinatints-o scena din copilaria sa. Imediat apoi, intoars8 acasd, biiatul ei in virstl de circa 10 ani intr in camer gi ii aduce o moneda de aur. rugind-o si.o pistreze pentru el. Ea s-a informat mirata de unde (vate gi a aflat c@ a primit-o de ziua lui. Totusi aniversarea zilet se consumase cu citeva luni in urma, incit nu exista nici un mo- tiv ca biiefelul sf fi adus moneda taman acum. Mama il infor- ‘meaza pe analistul copilului de aceasta coincidenta si-] roaga sa ceaute la copil motivatia acestui act. Dar analistul copilului nu duce nici o lamurire, actiunea ficuse eruptie chiar in acea 2i in viata copilului, ea un corp striin. Citeva saptimini mai tirziu, ‘mama se ajeaza la biroul siu pentru a-si nota, aja cum i s-a ce- rut, evenimentul descris. $i ith c& copitul intra si-i cere din now moneda de aur: el intenfiona si o ducd s& o arate la sedinta de analiza. Nici de aceasta data analistul copilului nu a putut desco- peri vreun acces la aceasti dorina Tati-ne, dec, readugi acolo de unde am plecat: la psihanaliza UMAR Introducere.. Lammuriri preliminare... Psihanaliza si telepatie.. Vis gi telepati.... Vis $i ocultism.. INTRODUCERE Freud si oeultismut 1 Jn celebra sa autobiografie, , Ma vie"- souvenirs réves et pen- sdes', C. G, Jung aminteste o interesanta scend petrecut iatre el si maestrul siu spiritual din acea vreme, Freud. Este 0 intimplare care spune multe despre atitudinea pe care a incamat-o Freud fata de aga-zisele fenomene oculte. O atitudine care, Ia prima ‘vedere, vine s8 confirme impresia general a opiniei publice care 1 vidzut in Freud personificatea ratiunii absolute. Dar sa citim relatarea lui Jung apelind si la comentariile aferente: Mai am inca o vie amintire a lui Freud zicindw-mi: , Dragul ‘mew Jung, promite-mi ed nu vei abandona niciodata teorta sext ‘ala, Este cea mai esentiala! Vezi tu, noi trebuie sd facem din ea (6 dogma, un bastion de neclinit”. imi spunea aceasta plin de pasiune $i pe tonul wn taté care sice: "Dragul meu fi, pro- ‘mite-mi ed vei merge in fiecare duminicd la bisericd”. Pujin ‘cam zapacit, il intrebai: "Un bastion impotriva a ce?” El imi " eis tadusere romineasch a acest’ Hurl, Noi am flasitversunea Sanquzeasch apart a Gallimard in 1973 5 raspunse: “Inpotriva talazului de mil al.” Aici ezité un mo~ iment pentru a adauga: ”..al ocultismului”. Ceea ee m-a alar ‘mat, mai inti, era “bastionul” si “dogma”: o dogma, adiet 0 profesiune de credint& indiscutabild, mu se impune dectt acolo finde vrem sit indepdiriam odatd pentru tordeauna o indoiala ‘Aceasta mu mai are nimic dintr-o judecata stiiified, ei relevis rnumai dinir-o voingé personaldt de puter. iAcest soc a tebit in plin prietenia noastrd. Stiam ed nu voi putea adopta aceasta pozitie. Freud parea st ineleaga prin ‘acultism” aproape tot ceca ce filozofia si religia - ca $i parapsihologia care se ndstea cant in acea vreme ~ putea sa spund despre suflet..” in realitate, atitudinea Ii Freud nu era atit de categoricd in privinta ocultului. Pentru c8, cam in aceleasi imprejurar istorice pitintele psihanalizei avea sivi serie tui Jung o epistold in care laccepta si se pleoe in fala fenomenelor oculte, adica si fe recu~ hnoasca existenta, dar, fireste, cu o anumita rezerva, (Faptul Hung deplinge cu atita vigoare dogmatismul mai virstnicului siv ‘confiate, s-ar putea interpreta inte-o perspectiva subiectiva, ut aspect care nu ne va ocupa aici). Sa citim, asadar, gi din seri~ soarea ini Freud - amintim: adresata lui Jung - care arunea o alt lumina asupea relate’ autorului cu ocultul: in cele ale ocultismulus ~ serie Freud - am devenit umil de ind cu marea lectie data de experiengele lui Ferencci, Promit st fred tot ceea ce poate fi cumva rezonabil. $ 1-0 fac bucuros, 0 jut Dar hibrisul meu s-a destramat de atunci. CG.hngopsit. p17? ‘S Freud & © dang: “Comespondance™v0l2, 1910-1914, p.183, 6 Aluzia la Ferenczi, un alt mare discipol al psihanalizei freudi ene, nu este deloc intimplitoare. La intilnirea lor de la Munchen. Jung ti comunicase lui Freud experientele lui Ferenczi in materie de telepatie. La care, Freud ii serisese lui Ferenczi: ,Jung serie car trebui si cucerim de asemenea gi ocultismul, gi imi cere permisiunea de a incerea o expedite in imparatia misticii. Vad ‘cA nu v4 pot opri nici pe unul si nici pe celdlalt; procedai, eel ‘putin, in acord mutual aceste expeditit sit periculoase iar eu mu ‘va pot insoti"*. Din cele de mai sus rezulti limpede c4 Freud, in ciuda repul- sici pe care i-o provoaca “talazul de mil al ocultismului”, nu ezita totus si-gi indemne ucenicii si cucereasca - desigur, in rnumele psihanalizei -, si tirimul mistiii, Ba chiar el renunta foarecum la orgoliul sau stintfic, si admite in limitele rationa- lului (daca putem vorbi de aga ceva in eazul ocultstnului) 58 se plieze in faja faptelor. Ferenczi studiase deja telepatia, aga incit existenta fenomenelor telepatice nu mai putea fi negath ‘in aceeasi perioad, Jung, care avea si critice aga cum am vazut, in memoriile sale, pozitia lui Freud, privea abordarea ccultisnului din aceeasi drectie ea si parintele sau spiritual. lta ce serie el in serisosrea pomenita de Freud Pare-ni-se cl wa irebu sh cucerim focus portnd de ta eoria hbo. Actuainente, md otente spre asrologie. a Cire eunocsore pre indpenscbi pons ielearen mil gfe, Ens licrar forte cudae tn aceste obscura exireme, Lasetmd, rogw 8 rticse fark gran ace nfl Yo adn o recots bogs pon inoasterea sue ome ese, Pens moment tebe 1d Inbdt cu eft maglce * S rea & C.G Jung. op. itp. 173.n5. raspunse: “Impotriva talazului de mil al... Aici e7itd un mo- vrrn ponraaadauga "coconut, Ceea ce ma ela Ia lb re “astonl™ 4 logma dagn a0 vajene de een sexta, mu se pune det acoo vee oam st Pedepartom ot penta ftdeouna o ini “tees mumal are imi dno adel gina, rele rumet co voi peronal de puter Mle goebitmplnprietonta roast Siam cl mo ica op aceasta posite. Freud area 38 nleagd prin eatin aroape tor cova ce feof 9 relia i #4 pvapttloge care se isa arin acca wreme = pea 58 Spun despre set in realitate, atitudinea lui Freud nu era atit de categoricd in privinga ocultului, Pentru c8, cam in aceleasi imprejurariistorice, parintele psihanalizei avea si-i serie lui Jung o epistold in cate laccepta si se plece in fata fenomenelor oculte, adicd si fe recu- rnoasct existenta, dat, fireste, cur o anumita rezerva, (Faptul e& ‘Fung, deplinge cu atita vigoare dogmatismul mai virstnicului si ‘confrate, s-ar putea interpreta inte-o perspectiva subiectiva, un aspect care nti ne va ocupa aici). Sa citim, agadar, gi din seri- soatea lui Freud - amintim: adresata lui Jung - care aruncd 0 at Tomind asupta relatiei autorului cu ocultul: fn cele ale ocultismului - sorie Freud - am devenit umil de 6 Aluzia Ja Ferenczi, un alt mare discipol al psibanalizei frei ‘ene, niu este deloc intimplitoare. La intilnirea lor de 1a Munchen, Sng i comunicase lui Freud experienele lui Ferenczi in matric de telepatie, La care, Freud fi scrisese lui Ferenczi: ,,Jung scrie cf ar trebui i cucerim de asemenea si oculismul,3i imi cere permisiunea de a incerea 0 expedite in implrtia mistci, Vad cf ma va pot opri nici pe unul si nici pe cella; procedai, cel, Palin, in acord mutual; acest expe sntpericuloase iar eu ni ‘va pot insofi™. Din cele de mai sus rezlt impede ci Freud, in ciuda repul- siei pe care +0 provoaca “talazal de mil al ocuitismului, mu evita totusi ssi indemne wcenicii <8 cucereasea - desig, in rumele psihanalize-, si trimul mistci, Ba chiar et renun oarecum la orglil su tintfic, si admite in limite rationa- Tuli (aca putem vorbi de asa ceva in cazuloculisilui) s8 se plicze in faa faptclor, Ferenczi stuiase deja telepatn, aga init enxistentafenomenelortelepatice nu mai putea fi nega Ts acceagiperoada, fing, care aves s8 eitice aga cum am vazut, in memorile sale, pozitia lui Freud, privea abordarea cculismulu din aceasi drei cas pirintele su spiritual ata ce sete el in sersoareapomenité de Freud Pare-mi-se cd va trebui sa cucerim i ocultisml pornind de 4a teoria libidoului. Actualmente, ma orientez spre astrologie, a cdrei cunoastere pare indispensabila pentru injelegerea mitolo- gic. Existd lucruri foarte ciudave in aceste obscuritdyi extreme. Lasaj-md, roguevd, sé raticese fara grija In aceste innit Voi aduna 0 recolté bogats pentru cunoasterea sufletului ome- nese. Pentru moment trebuie sd ma imbat cu efluvit magice “ Sreod & CG Jung. op. cit. p. 173.05. pentru a Injelege ce secrete ascunde inconstientul in profin- zimile sale Ulterior, interesul lui Jung pentru aplicarea teorie libidoului la fenomene de genul astrologiei va pali pind la a dispare cu desivrgire. Chiar daca nu putem acuza o asemenea incon- secventa profesionala - in fond, in tirimul stinfei, chiar si atunci cind avem deca face cu psihanaliza, sintem obignuiti cu aseme- nea reorientiri doctrinare, ba chiar ele sint bine-venite =, nu pputem nega cA ea explicd ulterior eactia acida fats de “dogma- tismul” lui Freud, In conferinja a XXX-a de prelegeri psihanalitice - tradus8 gi de noi aici -, Freud ne face citeva maturisiri. Mai inti, el igi ia inima in din gi firma sus gi tare 8, personal, crede in existenta ‘uneitelepati, adied a transmiteri gindiri. El serie urmatoarele: ‘Sint incredintat ea nu vet fi foarte inctati de atitudinea mea vizavi de aceasta problema: mu prea convingi si totus gata-gata, Probabil ci va spuneti: lata ined un individ care a muncit toatit viata ew integritate ca cercetator stimific si care, ta Batrinete. a luat-o razna si a ajuns un superstitios eredul”. Stiu edi un mare numar de nume celebre fac parte din aceasta cate ‘gorie, dar eu nu ma pot considera dintre ele. In orice caz, nu am devenit supersttios $t nici macar credul. Numai ed, atunci cind te-ai aplecat toatd viata ta pentru a evita coliziunea dureroasa cu fapiele,ifi ramine $i la bétrinefe 0 spinare curbata care se * Seu & C.G.Jung op. Ct, p73 apleaca in faja noilor stari de fapt. Continuind pe acelasi ton, Freud araté ei atunci cind a hus: prima oara contact cu faptele oculte, ,am simfit gi eu angoasa tunel ameninfari vizind al nostru Wellanschawung stiifific care, in cazul in care elementele ocultismului s-ar fi revelat exacte, ar fi trebuit sh cedeze locul spritismului si misticit”, Angoasa se induleeste, dacé nu chiar dispare atunci cind Freud realizeaza ci ‘rebuie SA a intr-adevar incredere In sina, in capacitatea ei de a cculege gi de a integea afirmatiile adevarate ale ocultismului. far ‘ransmiterea gindiri (telepatia), continua el: ,pare s& favorizere ‘cumva extensia modului de gindire stintifie - adversarii vor zice “mecanicist” - Ja lumen mental att de dificil de cercetat™. ‘Vom reveni Ja acest pasaj cu alt rile, cind fl vom completa si supune analizei din alt unghi. Pentru moment sa conchidem c& Freud se declara atras de ocultism. $i nu pentru e& ar fi uns serintit care la batrinefe a dat in mintea copiilor, ci pentru c& e= = tun adevarat om de sting, care se pleac’ in fata faptelor. ‘Aceasta este gi opinia lui Octave Mennoni, care dedica » subeapitol din cartea sa, Freud, ocultismului maestrului psiha nalist. Sa citim rindusile lui O.Mannoni, si concluzia sa: “Atitudinea lui Freud in faga acestor probleme (calculele nu- merice ale lui Fliess, superstitia, et., nn. J.C.) este ,stiitfied": adica el admite faptul c& credimele superstitioase existd si od ppsihanaliza este datoare si le explice. Totusl, nu putem rezuma © Freud: “Nouvelles conférences inoducton i la peychanalyse” Gal ‘ard, 1988, p76, bid. p77 i, Ia aut atitudinea sa. Freud vorbeste de superstijie in aga fel nce ne este clar of el isi analizeazt propria sa atitudine su- perstitioasa. $1 noi stim din scrsorile sale cé, daca el mu a ‘abandon niciodatdatvudinea sa rajionala, el ceda totodaté ddestul de ugor emorilor bazate pe idei superstitions. In diseufia acestor probleme, in 1907 (in Iucrarea Psihopatologia vieti cotidiene, 2. J.C), cind el folaseste formule de genul : daca eu a5 fi superstiios, ap sice cd... injelegem foarte bine c@ aceasta vrea sd cd: partea din mine care este superstfioasa, x pe care © combat fra efort, este gata sé creadd ci. Deja in 1882. th serie Marthei (1a 26 august) despre felul euros in care este gata 58 cedeze supersiil si sa 0 combatd, ca st spunem aga con ‘comitent ,Acwm trebuie sist pun o intrebare tragic de seioa- sa. Raspunde-mi pe onoarea $i congtinga ta dacd, (a ore I joia trecutd, mx cumva ai fost mai pusin indragastita de mine, “sus mai pin preoeupatd de mine ca de obicei, sau poate chiar 4H “infidela” vorba cintecului. De ce aceste rugamingi de prost ust? Pentru c& am ocaia minunatd de a pune capéit une su perstiji. La data respectiva,inelul mew 8a spart in Tocul unde teste incrustata perla, Trebuie sa marturisese cd inima mea nu a tresarit, ma am fost cuprins de resentimente privind deznodamintalnefericit al logodnei noastre, si nici de bawiala abscurd ed chiar in acel moment tu ai fr fost pe cal sf smug imagine mea din inima ta. Un barbat sensbil ar fi simtit toate acestea, dar singurul meu gin a fost e@inelul ar trebui reparat {i 08 asemenea accidente nu pot fi evitate Oricit umor saw malitie ar putea exista in aceasta sersoare. este sigur ed 0 vedem in alté lumina daca ne gindim ta articolul despre Negatie care va apare, e adevarat, patruzeci de ani mai tru, Freud mu putea sd rdmind la aceasta solute ipocrita. A recunoaste existenta tendinfelor superstitioase este evident 0 conditie prealabila analizei lor. Ele se explica, in 1907, prin proiectia asupra lumi exterioare a tendinjelor ostile necunos- ‘cute. Ceea ce personna supersitioasd interpreteazd cu naivitate ca apartinind ordinii evenimentelor exterioare, se explicd printr-o motivatie inconstienta Astfel, atitudinea supersttioasa a lui Freud nu se acom- paniazi de nici o credulitate (subl. a. JC). Jung, care avea fe- blete pentru credinjele ocuite, va incerca, pe pareurstd mari lor ‘amici, sé-i submineze rayionalismul in aceasta privinga. Dar {fara succes, Recunoscind supersttia ea fdcind parte in conditia psihicd umand, refuzind sa o nege, Freud a analizat-o fering se, in chim, 6 Idea c& Freud ar fi putut ceda supersttiet devine de-a dreptul {nspaimintitoare in ochii diseipolilor sti gi in general in ochii tuturor celor care sint inclinati si supraestimeze aspectele rminoase” ale personalitatii lui Freud. si ale tuturor corifeitor culturi in general, Freudieni,aflati mereu int-o competiie dura ‘eu oponentii lor junghieni, caificai drept "mistici” dups mode- ful parintelui lor spiritual, nu ar admite cu usuringa, aga cum 0 dovedeste gi reactia lui E, Jones - biograful lai Freud"? =. un Freud cu gusturi oculte! lata de ce, O.Mannoni, gi el, admite of * O.Mamoni: “Frew Seu, 1968, p93 gum, O"Mitces Eligde reltearh in “orca!” stu o invinplare phn de dl Discutind cu un psihanalistfradian infest cereeitor al fenomencor paranarmele. autora afl e4 un at pshanalist american, ar poseda citeva cro de la Freud care tateszs aes subiect. ind Emest Jones, biogsafl Tui Freo.a fost intebt ce mux pomeni nimic despre ays eva cesta arf ‘spans ia doi pei “eal rabbis” (M. Eade; "Kuma, vol.1 Humanitas, 993,935) Freud a tratat obscurantismul ca un om de stint, animat de dorinja de a integra tot ceea ce este adevarat chiar si in obscuri- tatea supersttiei umane. 3. Dar dacd Jung a incercat - dup cum arati Mannoni - si-i _zdruncine rafionalismul magistrului sfu in privinta fenomenelor de tip parapsihologic, nu este deloc inutil sf mai insist asupra acestui aspect. SA revenim la autobiografia lui Jung si si mai citam un pasa): ‘As fi dorit- serie Jung - si cunose opinitle lui Freud despre precognitie s1 in general despre parapsihologie. Cind am fost ‘sé vid in 1909, la Viena, I-am intrebat ce gindeste in aceasta privin. Fidel prejudecdti sale materialiste el a respins tot a ‘est complex de intrebairi, nevazind aici decit prostit; ese re~ lama dintr-un pozitivism atit de superficial incit cu grew m-am Dputut refine sd muci raspund cu prea multd causttate. Ctiva ani au scurs inainte ca Freud sa recunoasca seriosul parapsiholo- ‘giei si caracterul de date reale al fenomenelor “oculte ‘in timp ce Freud igi expunea «. gumentele, am simit 0 sen- zatie stranie, mi se parea ed diajragma mea era de fier $i deve- rnea arzatoare, ca si cum ar fi format o bolta incandescenta. in ‘acelasi timp, $-a aucit wn trasnet din sifonierul - biblioteca din ‘apropiere, in asa fel incit ne-am speriat amindoi. Ni se parea ct ‘ifonierul urma sa se prabuseased pe noi. Era intocmai impresia pe care ne-o provocase troznitura. Lam zis lui Freud: lata ce ‘

    You might also like