puri de analiza econoi ul socio-economic in care activeazd, intreprinderea trebuie si-si abilitatea, capacitatea de concurenta si adaptare, n sp: Tprobeze permanent ativ-calitative ale ra ete. modeme au constituit rpretarea socio-economic’, sistemica, vizind tehnici declarate operatic Intreprinderea reprezinta 0 entitate si toare, cu o structurd proprie, delimitati economicd de sine-stiti- in relafii de id sustinute in guvernamentale si bugetare etc., cu capabile si desfigoare 0 a: Problema gestionari stririi intreprinderii, indiferent de obiectul de activitate gi de scopul propus, este complex. Aprecierea diferenfelor de performanj depinde de natura intreprinderii si de sistem utilizate in gestionarea patrimoniului, ceea ce presupune in mod necesar existenta analizei pentru cunoasterea stiri economice si financiare a acestora, pe de o parte, iar pe de alta parte, pentru fundam Analiza reprezinta o metoda de cercetare care const in descompunerea sau desfacerea unui intreg (obiect, fenomen sau proces) in elementele sale componente, procedind la identificarea factorilor, cauzelor si condifiilor care si, respectiy, influentat. iza economico-financiara! teprezinti un ansamblu de concept metode, tehnici, procedee si instrumente care asiguré tratarea inform interne si exteme, in vederea formuldrii unor aprecieri pertinente referitoare la rd a unui agent economic, identificarea factorilor, ie, Editura Beo " Maria Niculeseu, Dingnostle ec 8, Bucuresti, 2003, pag. 22. {de complex al acestor fenomene. Nu pot fim | ai 4 # Fundawenteleanalzel economicefnancare a 15 cauzelor gi condi r care au determinat-o, precum gi a rezervelor interne de \bunditifire a acest din punetul de vedere al util eficiente a resurselor umane, materiale si financiare. / Complexitatea® studierit rela [ conditiite an r cau2li ~ efect este amplificati, in izei fenomenelor economice, ca urmare a caracterului deosebit imalizate o serie de aspecte care deriva caracterul complex al analizei cauzale: * acelasi efect poate fi produs de cauze diferite; + efecte diferite se pot combina, dnd o rezultanta a complexului de wea cauzei pot determina nu intensitatea fenomenului dat, tatea lui; * in fenomenul analizat pot aparea insusiri pe care nu le avusese nici un element al fenomenului = in realitatea obiectivi insusirile esenfiale se amestect cu __ neesenfiale, secundare sau intamplatoare Tn decursul mai me au avut © evolu impresio- pani in prezent. ,,Imbogitirea"* ‘reptati a patrimonjului analizei economico-financiare s-a realizat prin intermediul unor autori de marc ca: Charles Babbage, Frederic Taylor, Frank si Lilien Gilbert, H.B. Maynard, Pierre Conso, Gerard Charreux, E. Cohen, Ph. Avare, G, Legros 5. subliniind, in acelasi timp, contribufia scolii economice prin Catedra de Analizt Economico-Financiara din , dar gi a altor catedre din Suportul dezvoltirii analizei economico-financiare din decenii Ia constituit activitatea economico-financiard concreti, principal pivot este intreprinderea. all cirei ‘Tipologia analizei economico-financiare Diversitatea activit situafiilor x desfisurate de citre o intreprindere gi varietatea nite privind confinutul, nivelul si caracteristicile performantelor we ale acesteia reclama necesitatea utilizarii mai multor care pot fi structurate dupa mai multe crite a) in functie de raportul dintre momentul in care se efectueaza ii fenomenului, distingem: analiza si momentul desfigur’ Margulescu (coord), 194, pp. 13-14, ics,6 economicofinanciar8 + Analiza postfactum, postoperativa sau analiza realizari tivelor constituie un element de ,supraveghere si reglare a de funcfiotiare a unei tntreprinderi. Postfactum, ca sens nofional, defineste o activitate, proces sau eveni care a avut loc sau care s-a incheiat, analiza acestuia efectudindu-se ulterior producerii l Analiza postfactum presupune cercetarea rezultatelor acesteia potrivit lor cauzal-funcfionale, ea dovedindu-si utilitatea in activitatea practicd a {ntreprinderii prin aceea c& fumizeazi informatii privind gradul de realizare a obiectivelor programate, respectiv iincadrarea sau neincadrarea rezultatului obfinut in limitele estimate ca fiind normale. Aprecierea in sine mu poate fi consideratl ind si suficienti, daci nu sunt luate in considerare si masurile menite a contrib a remedierea unor situatii nefavorabile pentru fntreprindere.. * Analiza previzionali sau_prospeetiva presupune determinarea evolutiei viitoare a unui fenomen economic pe baza cercetitii factorilor (a relafiilor de cauzalitate), a acfiunii lor in perspectiva inclusiv cu luarea in considerare sia altor factori decat cei ‘cunoscui). Analiza previzionala constituie 0 etapi premergitoare in elaborarea strategiei activititii economico-financiare a intreprinderii. Ea este utilizata de cdtre centrele de decizie pentru stabilirea obiectivelor ce trebuie atinse in perioada viitoare. in conditiile economiei de piat®, angajarea unei investi soliciti in mod obligatoriu elaborarea de scenarii prin care se prefigureazi rezultatele viitoare ale realizArii aces Intre cele dowd tipuri de analiza, analiza postfactum si analiza previzionala, existé 0 serie de particulartiti generate de faptul c& analiza activitafii se bazeazai pe variabile certe, cunoscute, in timp ce analiza previzionala se bazeazi pe variabile incerte, presupuse. De aici rezulti deosebiri de ordin ‘metodologic datorate faptului c& analiza activitatii economico-financiare studiaz& © singurd variant a fenomenului, si anume cea de execufie, prevaland legiturile de tip determinist, in timp ce analiza prospectiva studiazd mai multe variante si apar frecvent legituri de tip stohastic. b) Din punctul de vedere al urmiririi insusirilor esentiale ale fenomenelor, deosebim: © Analiza calitativi urmireste esenfa fenomenului, caracterist sale fundamentale, Rolul analizei calitative const in elaborarea modelelor de analiza in care sunt surprinse elementele esei le fenomenului.. 1 Fundamentelo analze| econamico-inanclare a intrepindei w + Analiza cantitativ’ presupune cercetarea fenom miniri comensurative exprimate prin greutate, / snumir, durati ete. {in determinarea modificarii fenomenelor si cuanti luenei factorilor asupra fenomenelor analizate, sunt u /matematice, Subliniem primatul analizei cal proceselor economice creeaza premisele aplicd analiza variabilelor unui fenomen economico- oferite, urmare a utilizirii metodelor matem: ©) Dup§ nivelul la care se desfisoara analiza, distingem: * Analiza microeconomicd cerceteazd fenomenele econon ciare la nivelul intreprinderii sau al compartimentelor funeti cadrul structurii sale organizatorice. Acest tip de analiza -viat relevarea comportamentului acesteia privind realizarea produselor lucratilor si prestatilor de servic, potrivit obiectului de activitate, in raport cu obligafiile asumate prin contractele incheiate cu beneficiari, performanfele economico-financiare re Analiza mezoeconomicd studiazi fenomenele si procesele la nivelul sectorului sau al ramurii de activitate in scopul evidentier firmei pe piafi, a capacititii concurentiale a acesteia etc Analiza_macroeeonomici presupune studierea fenomenelor la nivelul economiei nationale sau al economiei mondiale (conjunetura intema si internati legislatie si reglementiri, —factori demografici, de cultura si credinf’, nivel de dezvoltare, probleme sociale, factori climaterici etc.), operind preponderent cu mérimi slobale sau agregate ca, de exemplu, produs national brut, produs intern brut ete. 4) Dupi modul de urmirire in timp a fenomenelor, distingem: " Analiza staticd studiazi fenomenele, precum si clementele si factorii care influenfeaz’ asupra lor la un moment dat, relevand, pe baza relatiilor existente intre acestia, o anumiti pozifie a feno- menului supus analizei a de static este legatd de modul de efectuare a moment dat) si mu de natura lor, nu pot fi statice, Analiza dinamick cerceteaz fenomenele si procesele economice in relevand pozitia pe care 0 momente ale evolutiei lor. izei (la un prin naturaAnal econamico-fnanciars zei dinamice se stabilesc factorii cate au determinat mbari, precum i tendintele evolutiei lor viitoare. © Dupa orizontul de timp pe care se cerceteazi fenomenul, distingem: * Analiza pe termen scurt serveste managementului tntreprinderii pentru conducerea operativa a activititii pe perioade de timp de pind Ja un an de zile, Acest tip de analiza opereazi preponderent cu modele de tip determinist, = Analiza pe termen lung opereaza cu date care depagese termenul de tun an, utilizind in acest scop modele de tip statistic sau stocastic. fn firile cu economie de piafi, se opereazi frecvent, Ia niv microeconomic, cu modele in care intervalul de timp analizat este de trei-cinci at )-Dupa criteriile de studiere a fenomenelor, distingem: = Analiza tehnico-economicd imbinii caracterul tehnie cu cel ic. Actiunea de crestere a productici fizice este rezultatul ico-economice efectuate de specialisti cu cunostinfe tehnice si economice (in mod similar, pot fi tratate si actiunile care vizeaza Ia nivel de produs reducerea costului sau cele privind cresterea rentabilitatii pe produs). + Analiza economico-financiar® tratea74 corelatiile dintre activitatea economic’ (de exploatare) si cea financiard (analiza riscului finanoiar trebuie corelatd cu analiza riscului de exploatare). i vizeazii cu predilectie fluxurile financiare care se de gestionare si plasare a fie de pozitia analistului, distingem: i are un caracter practic, facilitatea efectuatii acesteia faptul cA analistul are 0 pozitie privilegiat’ deoarece beneficiaza de o serie de informatii despre intreprinderea analiza. Pe baza acestor informafii, analistul poate detecta stirile de dezechilibru din diferite domenii ale activitatii intreprinderii, precum si cauzele acestora, sta vederea remedieri Elaborarea acestor analize serveste conducerii intreprinderii atat pentru cunoasterea stirii de fapt reflectate prin nivelul performantelor economico- \ financiate si exercitarea pe aceasté baz a controlului privind modul de reali- zare a sarcinilor programate, cdt si pentru fundamentarea activititiiviitoare, 1 Fundamentoleanalizo!economico-fanclare ainreprinderi 19 Diferitele categorii de utilizatori folosese informafiile financiare, precum si alte informatii oferite de evidenfa contabild, statistics si operativé a in vederea diagnosticirii activitifii acesteia, iar pe aceastii baz -conomice gi financiare, Analiza externa se efectueazi de partenerii externi. in fundamentarea lor lor, partenerii extemi ai intreprinderii se bazeazi pe informat famizate de analiza financiara. Exemplul clasic il constituie procedura utilizata de binci pentru studierea ceretilor intreprinderii privind acordarea de credite, care urmirese capacitatea acestora de a-si achita datoriile. fn acelasi mod, partenerii de afaceri (fumizori, ni etc.), statu Pentru cunoasteres in profunzime a evolutiei fenomenelor si proceselor economice, in procesul de analiz8 este necesari tmbinarea tuturor tipurilor de analizi in vederea fundamentatii stinfifice a deciziilor de reglare si optimizare a performanfelor economico-financiare ale intreprinderii.. 4.2. Rolul analizei economico-financiare si utilizatorii rezultatelor acesteia Tendinjele actuale din economia romaneasci vizeazi real programului complex de reforme menit si conducd la desdvarsirea privatizi ‘ntreprinderilor, restructurarea economiei in ansamblul stu, Lirgirea cadn inamizarea activitati piefei financiare, reducerea rotului statului jderea wea in economie, toate acestea avand ca scop cresterea flexibilitatii gi des citre realizarile altor tir Procesul de conducere este caracterizat ca un ansamblu de interventii prin care se prevede, organizeazi si coordoneaz activitatea intreprinderii, considerati ca find un sistem complex socio-economi iau decizii si se controleazi activitatea acesteia obiectivelor curente si de perspectivl, respectind criteriile de eficienyi economicd si de utilitate sociala. Realizarea principalelor functii (atribute) ale conducerii implicd analiza, de stare a sistemului in diferite momente ale functionarii sale.20 Anak eonomico-fnanciars ‘A prevedea inseamna a scruta vitorul, respectiv a Intocmi un program de actiune care vizeazi atingerea obiectivelor propuse. Realizarea acestui program presupune ipsi a lua in considerare atit activitatea trecutd, eft si pe cea prezentt Dacii ne referim la procesul de organizare, in sensul de a construi dublul organism material si social al intreprinderi, acesta presupune, pe de 0 parte, asigurarea intreprindei parte, ansamblul de actiuni privind utilizarea eficienté a acestora Funefionarea oricdrui sistem nu poate fi conceputi firi coordonarea sat armonizarea tuturor elementelor sale (faptelor, eforturilor, actelor etc.) in i in mod eficient a rolului pe care fl au. Una dintre funcfiile conducerii al cirei confinut se re implicit cu ajutorul analizei economico-financiare este controlul reprezint& un atribut al conducerii, care consti in urmirirea sistematicd a modului de realizare a programelor atat pe sectoare de activitate, ct si la nivel de intreprindere, stabilirea abaterilor si a cauzelor acestora, respectarea obligatiilor asumate prin contractele incheiate, utilizarea eficienta a resurselor, confruntarea dintre situatia faptica si cea scriptica ete. _-~ Realizarea obiectului de activitate al intreprinderii se inftiptuieste prin /éesfagurarea unei multitudini de operafiuni care au loc sub impulsul continua al factorilor endogeni gi exogeni, care imbracd o diversitate de forme, fiecare dintre ele fiind expresia autonomiei functionale a intreprinderii, Ca atare, fiecare functie reprezinti un ansamblu de atributit specializate si omogene, personal, financiar-contabila), indiferent de forma de proprietate, imbritiseaza totalitatea aspectelor activitatii economico-financiare ale acesteia, fiecare fiind atit o conditie, cit si o rezultant& a celorlalte ~———Thtercondifionarea tuturor aspectelor acti este rezultatul manifestirii tuturor funcfiilor intreprinderii intro. strinsé dependenfa. Manifestarea unei functii implicd si manifestarea celorlalte in sensuri si ritmuri bine determinate. Desi sunt deopotriva corelate in mecanismul lor intim de manifestare, fan totusi grade diferite. de generalitate a, pri ‘mecanismul intreprinderii, precum $i prin ti sale, are o putere foarte mare de sintetizare. Aceasta fun ‘comun' pentru insumarea tuturor aspectelor act Luiind in considerare faptul c& obicctive seri tn funetiuni conducerii, rezulté c& analiza se afld la confluenta acestora, constituindu-se autonoma cuprinzatoare™*, prin exercitarea tuturor atributelor conduce .caz prin intermediul unui anumi Analiza economico-finan functionale ale conduce perfectionatii, cons proces de sporire a eficientei oricar ‘mentarea deciziilor economico-financiare Principalii utlizatori ai inform: mnciar’ sunt: Wr furnizate de analiza economico- L. Furnizorii de capital 1, Acfionarii si consultantii acestora sunt interesati rand de privind rentabilitatea viitoare, Investitor ‘monitorizeze felul in care managementul controleaza si or resursele intreprinderii in interesul actionarilor, astfel incat si poati evidentia managementul ineficient si si ia decizii in consecin’ Pentra aceasti interpretare, informatiile privind rentabilizare: ramurii sunt absolut necesare, in condifiile tn care ele reprezint& o bazi de comparatie inatacabila 2. Investitorii in obligatiuni au obiective diferite de cei care participa la capitalul social al firmei. Daci intreprinderea are o rentabi mai mic& sau mai mare decét media ramurii este destul de putin relevant pentru capacitatea firmei de a-si achita principalul gi dobinda. Rezulti ci lucrul cel mai important pentru aceasti categorie de utilizatori este capacitatea de plat, adecvarea fluxului de lichiditati la nivelul indat acest caz profi ramurii reprezint& un indicia important pentru. estim: investitiei in obligatiuni emise de companii 3. Bincile si alfi investitori sunt o categorie de utilizatori interesati in mod primordial de monitorizarea capacitatii de plati si de gradul de indatorare al firmei. Desi sunt f dr. D. Margulescu (coord), buna Economica, Bucuresti, 1994, pag 21 fare2 ‘Analzk economic Snanciar ntreprinderii (de exemplu Marea ientali, inclusiv cele di n rol proactiv“’. Una dintre explicafii pentru aceasta diferent provine din gradul de finantare a economiei cu capital bancar. fn situajia fn care banea a furnizat o mare parte din capitalul unei cor i, este normal si urmireasca gi pentru apreciere i decizie profilul financiar al ramurii din care face parte fntreprinderea, IL, Partenerii de afaceri partenerii comerciali, eft gi de securitatea (din aceleasi motive pentru care sunt interes cu exceptia actionarilor, aceasta deoarece, capital in proportii importante). In cazuri particulate, rela ofertant si client poate fi de natura special, de exemplu atunci cand cea mai mare parte din oferta companiei este directionati catre un singur client, analiza financiard a acelui client devine extrem de important. Clientii au in mod tipic cea mai relaxati atitudine in legiturd cu standingul financiar al partenerilor pe linia din amonte, Totusi, ei nu pot scdpa din vedere eventualele efecte nefavorabile ale problemelor finan- ciare ale fiumizorilor (seiderea dliscontinuititi in aprovizio cca urmare a problemelor financiare etc.). Mai mult, in cazul contractelor pe termen lung (uzuale in productia cu ciclu lung de fabricafie), costul dezechilibretor financiare ale clienilor poate fi semnnificativ. Angajatii si organizatiile sindicale sunt orientate indeosebi_ pe securitatea locurilor de munca si negocietea salarilor. in ambele cazuri au nevoie de informafii financiare la nivelul firmei gi la cel al ramurii in cadrul negocierilor sau pentru a_previziona viitoare ale somajului si ale salarizirii. in majoritatea relafiile salatiati — organizatii sindicalé — patronat sunt esi datorita faptutui c& se susfin pe informal celul intreprinderii, al ramurii si economie nale. 1990, pag. 5 Capitol t + Fundamentle analiza eoonemicoinanclae a nteprindti 23 IIL. Statul impozitarea iv, profilul i al industrilor din cadrul economiei nationale este util in le, precum si in comensurarea factorilor care influenteazi veniturile bugetare. Guvernul si organizafiile evasiguvernamentale trebuie si for- muleze politicile economice, si conduc economia si sa motitorizeze anumite zone economice. Ratele financiare medi ale industri iza acestora reprezintd un input esential in realizarea obiectivelor specifice. Prin agregarea informatiilor economico-financiare de la nivel microeconomic, guvernul poate evalua corect sinatatea si performanfele sectoarelor economice gi, de asemenea, poate aprecia feedback-ul politicilor promovate. Nu trebuie neglijata problema acelor zone din cadrul economiei care sunt supervizate direct sau inditect de stat; este vorba de sectorul bancar, al asiguratilor etc., precum gi de operafile specifice care au impact major asupra stiri de sindtate financiaré a economiei (privatizisi, nafionalizari, divizari, fuziuni etc.). Toate aceste zone trebuie analizate cu deosebita atentie din prisma impactului major pe care il au asupra economiei nationale. 3. Autoritiifile locale au ca principal interes industriile care sunt primordiale in zona pe care 0 administreaz, avind ca scop sit asigure iveluri ridicate de performan{i economico-financiari in zona de autoritate, inclusiv prin utilizarea parghiilor de care dispun (emisiunea de obligafiuni, acordarea de facilititi, atragerea investitoriloretc.). IV. Alfi utiizatort 1. Managementul firmei utilizeazd (ar trebui si utilizeze) freevent analiza propriilor rezultate si performante financiare prin raportare la situafia industriei si a principalilor concurenfi pentru a-si localiza ‘opria pozitie. Monitorizarea performantelor ramurii influenteazi nivelul si momentul investifilor, politica de cercetare-dezvoltare, politica de marketing-promovare etc. in alt ordine de idei, politica de achizifi si fuziuni este fundamental bazat& pe analiza financiaré fn contextul specific al industriei si economiei nationale. Firmele-{inté si/sau potentialii agresori se stabilese intr-o bun misuri pe analiza financiari, chiar dacd factorii intuitivi sau ‘emofionali pot avea gi ei o influenta importanta.2 Anais economico-franciar’s 2. Organizafiile profesionale. Unul dintre scopurile acestora este sit redued interferentele statului in actvittite profitable. in mod tipie ele sunt “organisme care se autoregleazi si care pot cfstiga o ineredere important publicului, dar in cele mai multe cazuri eneficiaza de o putere de influenfa redusi. 3. Analistii si consultangit se regiisesc adesea in categorile prezentate anterior, fie ca firme de consultanta pentru fumizorii de capital, fie a agentii de rating care produc si furnizeaza informafii economico- financiare. Aceasti categorie este cea care infelege cel mai bine importanfa existenfei si utilitsfii profilului financiar al ramut 4, Auditorii. Orice judecata a auditorilor se sprijiné pe continuitatea versus noncontinuitatea exploatirii ca fundament al evalu activelor si datoriilor firmei. IAS nr. 1 consider’ continuitatea exploatirii ca fiind ,,ipoteza contabili fundamentals’. fn mod indiscutabil, analiza financiari in contextul consideririi profi financiar al ramurii oferi informafii valoroase pentru aprecierea continuitatit exploat 5. Publicul are, in general, un interes modest pentru informal economico-financiare, Situatia se datoreazi limitirii accesului datoriti limbajului specific si absenfei unei literaturi financiare pentru publicul general. {in concluzie, existi o gama foarte largi de utilizatori ai inform: oferite de analiza financiati, in general, side profilul financiar al ramuri Existenfa acestor radiografii financiare ale industriilor poate fi considerata cel putin la fel de importanta in domeniul economic ca si analizele si radiografiile in domeniul medical 1.3. Obiectivele analizei economico-financiare Delimitarea obiectului de studin constituie o problema esent oricdrei stiinfe sau discipline stiintifice si consti in determinarea continu fenomenelor pe care le studiaza sia sferei lor de actiune, precum gi in fixarea raporturilor de conditionare cu celelalte stiinfe care cerceteazi fenomene si procese din domenii de activitate conexe. de studiu al oricit sttelor stiinge este 0 problema otrivit_clasificdrii_stiinelor, analiza Stiinjelor sociale TASC, 1975, Paragrat 7. fic, analiza s-a afirmat in vi si economic’, ind, prin metoda ipului, ca si alte stiinte, , inoredere in acti si-a revizuit conceptele si term aplicative, dar si-a pistrat nealterata constructia teoreticd ei economico-financiare in a de particularititile aces i oamenilor, in domeniul socio-economic insi, procesele si fe menele nu pot avea loc decat ca urmare a actiunii factorului uman, ‘In ceea ce priveste fenomenele din naturi, gratie posibi lor oferite de cercetarea stiinfificd in domeniu (metode, t instrumentar, aparatur’ et. fe premisele p&trunderii in structura inten’ a acestora prin microanaliza. in aceste condifii, obiectul analizei poate fi redus Ia dimensiuni de laborator, dar firi ca astfel si fie afectate concluziile ana Caracterul particular al experimentului in domeniul fenomenelor din natura nu are relevanga atunci cand este vorba de analiza fenomenelor socio-economice. Cercetarea fenomenelor socio-economice, aviind in vedere caracterul com- plex al acestora, face imposibili utilizarea in acest scop a instrumentarului de rator i nici nu permite depisirea dificultatilor legate de generalizarea conclu in analiza fenomenelor economice, un rol insemnat revine puteri abstracfie, ceea ce exclude posibilitatea experienfelor pure in si desprinderii actiunii izolate a unui factor, asa cum este posibil stiinjelor naturii. Meritul revine logicii, al c&rei demers este hotirator asigurarea unei gindiri coerente in procesul analizei economice. Analiza economic presupune cercetarea unui fenomen sau proces din punet de vedere economic, ceea ce implic& corelativ evidentierea atit a eforturilor dimensionate prin consumul de resurse materiale, um financiare, eat si a efectelor, circumscrise rezultatelor ca valori sociale utile. Deoarece activitatea socio-uman8 apare in dublt ipostaz’, consumatoare de resurse si gencratoare de efecte, aceast depiseasca sfera activitatii economice, vizdnd efic in toate domeniile (inclusiv cele sociale, tehnice, admi Prin intregul ei confinut, analiza tm realitatea fenomenelor studiate si fumizeazi informayii_m activitiii economico-financiare la nivel micro si macroeconomic.6 Anal’ economiconancard a economico-financiari studiazi realitatea obiectivi, respectiv rezultatele aferen desfigurate sub forma indicatorilor economici- financiari, prin prisma corelatiei cauzi ~ efect (un factor poste constitui suportul/cauza apar aga, acesta se poate trans! Prin metodele, procedecle si te serveste Ia descompunerea unui feno componente, studiind comportamentul acestora alte componente, Ea oferd solutii de combinare si maximizarii performanfelor acest {in acelasi timp, analiza cerceteaz migcarea si transformarea feno- menelor economico-financiare care au loc in interiorul firmei din punct de vedere can atic si dinamic, evidenfiind factorli endogeni gi exogeni, corelatia dintre acestia, cauzele si consecinfele modificirii lor, iar pe aceasti baz’, permite diagnosticarea stirii lor in scopul fundament actiunilor de reglare si functionare stabil si efficient’ a firmei in mediul competifior desfajoari activitatea, Relevarea specificului cercetirii fenomenelor economico- nivelul intreprinderii este de natura si sublinieze primatul analizei calitative in raport cu studiul cantitativ, Cofelativul analizei il reprez cafe are loc reunirea intr-un tot unit unui obiect sau fenomen cercetat. Dac& analiza presupune descompunerea unui fenomen in elementele sale simple (inclusiv determinarea functionale si a celor cauza — efect), sinteza consti in exat unitatea lor, Cunoasterea deplind a proceselor sau fen inanciare necesiti imbinarea intr-o unitate a analizei si sintezei, ca mijlonce ale cunoaster Complexitatea activititilor desftigurate in cadrul terul dinamic si agresiv al mediutui economic fac ca un sistem complex de tratare a inform: i sinteza, care defineste procesul prin "ameliorarea managementului pe baza unui diagnostic general prestat = adoy = analiza comparati ale altor competitori. inanclare a intreprinderit 2 societitilor comerciale cu earacter productiv este o tatea Incest sens, scopul ste de a descoperi /ale pisilor componente ale fenomenului cercetat, / financiara precede si insoteste sinteza, conditiondndu-se reciproc. impreuni cu / liza ofera conclu: | urmeazi si'se adopte la diferitele niveturi \ 1,4, Continutul procesului de analiza / economico-financiara [ Drumul parcurs de analiza este inversul evol le a fenomenutui tudiat. Analiza pomeste de la rezultatele procesului incheiat citre elemente si {factori, procedind la descompunerea intregului in pirfile sale componente. ne are un caracter evolutiv si consti in imbinarea unitarit a rezultatelor analizei cu sinteza, ceea ce di confinut si conditioneaza caracterul stingific al analizei. Continutul procesului de analiz8 economico-financiar’, inclusiv imbi- narea acesteia cu sinteza, presupune parcurgerea urmitoarelor etape: a) Fixarea obiectului analizei consta in identificarea anumitor fapte, fenomene, rezultate, care se exprima sub forma indicatorilor economico- Delimitarea obiectului se face in timp si spatiu, cantitativ si calitativ, utilizand anumite metode de evaluare gi calcul. \ b) Stabilirea elementetor, factor Descompunerea | inmod succesiv, trecdind de la cei cu actiune directé la cei care actioneazi indirect (prin intermediul me direct@), pand la stabilirea cauzelor final. Potrivit principiului descompunerii in trepte, procesul cunoasterii este adancit de a 0 esena mai putin profunda, cétre alta mai profundi ©) Determinarea relatillor de conditionare dintre fiecare factor si fenomenul analizat, pe de o parte, c&t si dintre diferifii factori care actioneazi asupra acestuia, pe de alti parte. fn acest scop, este necesar a se determina relatia cauzi — efect, respectiv raporturile de conditionare dintre factor. Parcurgerea acestor trei elape conduce la elaborarea modelelor de i28 ale proceselor si fenomenelor analizate. an2 ‘Anaizé economico-fnanciars @) Misurarea (cuantificarea) influenfelor diferitelor elemente sau factori asupra fenomenului analizat. fn aceasti ctapi intervine analiza cantitativa, care, pe baza unei metodologii proprii, permite miisurarea influentelor, dimensionarea rezervelor inteme gi aprecierea cét mai exact ©) Sinteza rezultatelor analizei constituie etapa stabiliri conclu aprecierilor asupra activitiii desfigurate (in functie de obiectul anal Elaborarea masurilor, respectiv a decizilor menite a contribu fa factorilor de productie, la objinerea unor randamente maxime acestora in vederea asiguriri marjei concurenfiale, a viabilitiii intreprind Catacteral stintfic al analizei'ca metoda a cunoast parcurgerea acestor etape. Respectarea etapelor este obligatorie, iar parcurgerea lor se impune cu ocazia analizei oricdrui fenomen economico-financiar Desfagurarea procesului de analiza este prezentata in figura 1.1° care ite evidenfierea relajilor dintre fenomen, elemente, factori $i cauzele nd, totodati, conceptul ,ordine de analiza, fafa de evolutia reali a pet finale, fenomenul FenomenulX ener 1 L3 ih bate Figura 1.1. Schema desfgurdri proce Ordinea de anal Evolufa real a fenomenului ©D. Margulescu (coord), Anatiza eco Economies, Bucuresti, 1994, pag, 20. “Gapitolul 1 + Fundamontol analizel economico-tinancare a inteprinder 29 Schema mai sus prezentatS permite, pe de o parte, sesizarea conditiilor in care acfioneaza un fenomen, precum si a elementelor sau factorlor care {eda asupra acestuia, iar, pe de alti parte, pune fi ine in evident dou’ tipuri principale analiza structurald (prin elemente) si analiza factoriala (prin factor) / Elementele reprezinta parti componente ale fenomenului analizat (de Exemplu, costul produsului pe articole de calculatie sau pe clemente primare /'de cheltuieli), in timp ce factorii reprezinta forfele motrice care provoacd sau (determing un fenomen (de exemplu, numérul mediu fat de ciffa de afaceri). {in ceca ce priveste cauzele, acestea reprezint& fenomene care, in anu provoaca si respectiv explicd aparifia unui fenomen (fie fenomenul joneazi asupra acestuia). Termenul ,factori* este at in general pentru fenomene mai complexe decat ,cauzel le reprezint& ultimele cauze descoperite in procesul de ani mitele sferei de cercetare a analizei respec \, procesul de analiza, acestea apar drept cauze finale deoarece procesul de analiza reprezint& inversul evolufiei reale a fenomenului. Din punctul de Wwedere al aparitici si dezvoltari oricdrui fenomen, ele su Cauzele ‘cauze primare. \ 1.5. Metodologia analizei economico-financiare in studierea fenomenelor, analiza economico-financiar’ utilizeazi Imetode, tehnici si procedee specifice sau comune cu alte stiinfe. Acestea pot fi ‘grupate fn metode ale analizei calitative si metode ale analizei cantitative 1.5.1, Metode ale analizei calitative Principalele metode ale analizei calitative sunt: modelarea, comparatia, gruparea, diviziunea gi descompunerea rezultatelor. 1.5.1.1. Modelarea fenomenelor economice-financiare Modelul este un instrument de cercetare bazat pe reprezentarea catia realita Dupi modul de reprezentare a fenomenelor, modelele pot fi ice si simbol cnoqehce) fn cazul modelelor imitffive, fenomentl este reprezentat prin el dar la o alti scard (exemplu: harfi fotografii, machete ete.) ita susi,— ‘Anal economico-fnanciars Modelele analogice se caracterizenza prin fapt fenomenului studiat sunt reprezentate prin alte mod diagrame etc. folosie pentru vizualizarea fenomenelor economico-financiare. Modelele simbolice se caracterizeazi urilor pentru a reprezenta fenomenele economico-financiare. Se regisesc, de reguli, sub forma unor ecuati In analiza economico-financiard sunt folosite modelele simbol 1.8.4.2, Comparatia de comparatie (criteriu de refering’). {n functie de criteriul ales, se intélnese urmiitoarele tipuri de comparatii: mp, ce presupun valorile fenomenului in diferite momente ale evolufiei sale; b) comparafii in spatiu, respectiv cu media sectorului de activitate, cu firmele concurente et venituri_ si che programe etc.); ©) comparajii cu caracter special, pentru care intervin alte criterii d cele mentionate mai sus (de exemplu: compararea unor variante in eazul unui studiu tehnico-economic, comparatii pe baza metodei scorurilor), Pentru ca infor ute ca urmare a comparatiei si fie corecte, trebuie respectate mii: sfera de cuprindere a indicatorilor folositi si fie si miisurarea si se fuck in acelasi etalon (unitate de miisura) si s& se asigure permanena metodelor de calcul 1.5.1.3. Gruparea Gruparea este 0 metodi de cercetare care presupune separarea colectivitatit studiate in grupe omogene de unititi, dupa una sau mai multe caracteristici. Caracteristicile de grupare se aleg in funct studiat gi de scopul folosi mai multe vechime, sex, nati perfectionare profesior de specificul fenomenului uman se pot dupa varsta, forme de de persona i de formare_profesion 1 Fundamentoleanalzel economice-nanciare a capi 1.5.1.4, Diviziunea gi descompunerea rezultatelor Rezultatele activititii intreprinderii_ sunt misurate cu ajutorul unor indicatori economico-financiari care se divid si se descompun pentru a permite studierea aprofundata a acestora, ig urmatoarcle forme: junea dupa timpul de formare a rezultatelor (de exemplu: ritmi asitilor pe zile, decade, luni etc.) permite analiza de desfigurare in timp a rezultatului studiat b) Diviziunea dupa locul de formare a rezultatelor are rolul de a prezenta contribuia structurilor organizatorice ale intreprinderii, precum gi a abaterilor de la tendinfa generala, (De exemplu: analiza productiei objinute pe seefii si pe zone geografice). ©) Descompunerea pe elemente componente permite st bufiei acestora la formatea si modificarea rezultatu cifrei de afaceri pe produse; analiza costurilor pe elemente de cheltui irea contri- i total (de exemplu: anatiz etc.). 1.5.2. Metode ale analizei cantitative Metodele analizei cantitative au ro elementelor componente si a factorilor la formarea si variafia fenomenului studiat, precum si pozitionarea firmei intr-un mediu dat. Unele metode ale analizei cantitative difera in functie de tipul de legituri functional-cauzale, care pot fi de tip determinist sau de tip stocastic. ipalele metode ale analizei cantitative sunt: metoda ratelor, metoda toda substituirilor in lan, metoda corelafiei, metoda scorurilor, metoda grilelor de evaluare, diagrama Pareto, cercetirile operafionale ete. 1.5.2.1, Metoda balantiera (input — output) Metoda balantiera se utilizeaza atunci cénd intre elementele fenomenului studiat sunt relayii de tip determinist de forma sumei si/sau a diferent Modelul general al unui fenomen care presupune aplicarea metodei ere este umatorul: M=atb-c Pentru stabilirea influenfei modificarii unui element asupra variatiei fenomenului analizat se aplicd urmatoarea regula: se calculeazé diferenta dintre valoarea efectiva (informatia de stare) si valoarea luati ca bazi de comparatie, finandu-se seama de semmul cu care elementul respectiv figureazd balEd Anais economico-faanciar {in model. Suma influenfelor elementelor componente trebuie si fie egala cu variafia totalé a fenomenului studiat fn cazul_modelului general .M", cuai elementelor componente se prezinta astfel AM = M;~M 1) Aal™ = ay — a9 2) Ab™ = by — by 3) Ac = — (ce; ~c9) Aa" + ab + cl = AM area influenfelor vari 1.5.2.2. Metoda substituirilor in lan Aceasti' metodii se foloseste in cazul in care intre factorii fenomenului studiat existi relafii de tip determinist de forma produsului sau a raportului (intre fenomenul studiat si factorii de influenta existi proportionalitate direct sau inversa). Metoda substituirilor in lant se bazeaza pe trei principii, si anume: a) ordonarea factori conditionarea lor economic’, si anume: factori cantitativi, factori de structurd si factori cal ©) un factor substituit se menine ca atare in operatiunile ulterioare. Aplicarea metodei se poate face pe baz de mirimi absolute si pe baz de indici. Cazurile tipice de folosire a metodei substituirilor in lang sunt: factori si raportintre factori rodus A) Cazul produsului intre factori Modelul general al unui fenomen economic de acest tip este urmitoru! Fsaxbxe Aplicarea metodei substituitilor in lant pe bazi de marimi absolute se realizeazi astfel: AF =F,—Fo unde: reprezinta informatia de star 90" reprezinta baza de comparatie, analizei economic nanciare a inteprindet 33 Influentele factorilor asupra fenomenului studiat se stabilese astfel: 1) Aal*? = aybyco — agbyco = (ar ~ a0) buco 2) Ab? = arbyep — aiboco = a(b1 — bo) co 3) Act? = aybyey — aybicy = arby (cr — ca) AR = Aa? + Ab@? + ac Aplicarea metodei substituirilor in lang pe bazd de in astfel: p= Fit00 = 4851090 Fe at 100 qa b i,=“x100; i, =2x100; 5 ay by Alp =Ip- 100 Influenfele variafiei relative a factorilor asupra modificarii relative a fenomenului studiat se cal 1) Ait” =i, 100 ixi, 2) aif = 1X va 100 3 air = Xi i 100° 100 Al, = Ai? 4 ai 4 agar Indicele unui fenomen oarecare ,N*, influenfat de n factori, se determina Influenfa unui factor oarecare ,K" se stabileste astfel: 1) AX eae AXig ade Ai ae « 100% 100% ; i numérul de termeni ai seriei cercetate; "y? — dispersia lui y. 1.5.2.4. Metoda scorurilor Modetul general al unei funcfi-scor este urmatorul: Zim OX # a2 + ae FBGKy unde: A, 2 dy Feprezintl coe ig Xz we Re Feprezintd varia i de semnificatie; lele independente (ratele luate in calcul) Stabilirea scorului presupune parcurgerea urmitoarelor etape”: 1) alegerea unui esantion de firme care si cuprind dows categorii de {ntreprinderi: falimentare sau aflate in dificultate si fri probleme financiare; 2) compararea celor dou’ grupuri de intreprinderi, pe un interval de timp suficient de mare, pe baza unor indicatori susceptibili de a fi semnificativis 3) selectarea indicatorilor care realizeaz& cea mai buni discriminate; 4) elaborarea, prin tehnica analizei discriminante, a unei combinafi are a indicatorilor semnificativi (Funcfia-scor); 5) alegerea unui punct (sau a unor puncte) de inflexiune care si realizeze clasificarea predictiva a intreprinderilor in cele dows grupuris 6) analiza a priori si a posteriori a ratei de succes a scorului prin compararea clasificdri predictive cu situafia cunoscuta a firmelor din esantion. Scorul constatat la nivelul unei firme permite estimarea riscului de faliment la un moment dat. "Ton Anghel, Fatt pp. 37-38, = Rodiografe si predicie, Ed. Economica, Bucuresti, 2002, Capitol 1+ Fundamentleanatzl economioo nana a ntprinder 3 1.5.2.5. Metoda ratelor Rata este un raport intre doi indicatori comparabili din punet de vedere economic, cu semnificafie superioara celor doi termeni luati separat. Ratele, dup& natura lor, pot fi grupate in urmatoarele categorii a) rate de structura, ce exprima contributia partilor la formarea fenomenul Permit comparafii intr recuim si sesiza modificirilor structural b) rate de ef eficienfi pot fide tipul = efectfefort (de exemplu: rata rentat Dilitifii resurselor consumate, product in efect si efort."Ratele de itifii economice, rata renta- jitatea muncii etc.); = ofortiefect (de exemplu: ratele de eficienfa ale cheltuielilor, costul unitar ete.); 6) rate ale echilibrului financiar, ce reflect corelatia dintre posturi sau lichiditate, rata solvabilitifii globale ete.) Ratele servese pentru comparatii in timp si spafiu. Ratele sunt folosite, de regula, pentru a analiza pozifia intreprinderii fata de media ramurii de activitate, fata de principalii concurenti de pe piafa, fa de situatia economicd general etc. De asemenea, prezint’ o importanti deosebiti si comparatia cu realizirile anterioare ale intreprinderii 1.5.2.6. Diagrama Pareto (metoda 20/80) Aceast metoda are la baza ideea de a se acorda, in analiza, o important proportional cu contribufia elementelor la formarea unui fenomen. Etapele aplic&rii metodei sunt": carea fenomenului si a parametrului specific acestuia; srametrului specific; + ordonarea elementelor componente ale fenomenului in ordinea deserescitoare a parametrului specific; + calculul valorilor cumulate ale parametrului specific; * delimitarea a trei zone A, B si C-(metoda mai este denumita si wmetoda ABC’ ‘= reprezentarea graficd a curbelor ABC (curba teoretica pe baza datelor statistice si curbele reale pe baza informatiilor din firma analizata). Domeniile in care se foloseste frecvent diagrama Pareto sunt: analiza stocurilor, analiza costusilor, analiza cifrei de afaceri, analiza * Maria Niculescu, Diagnostic global straregi, Editura Economica, Bucuresti, 1997, pag. 46.@ Analzd economico-fnanciard 1.5.2.7. Metoda grilelor de evaluare® Folosirea metodei presupune urmatoarele etape: a) stabil aluare a activitigii studiate; b) determinarea coeficientilor de ponderare (suma lor este intotdeauna egali cu 1); ©) notarea criteriilor de evaluare; 6) calculul notei medii ponderate pe baza rel N=Xepixn unde: epi ~ coeficientul de ponderare al criteriului ni — nota acordata criter 1.5.2.8. Cercetarile operationale Cercetitile operationale sunt stocastic, reprezentind un ansamblu de metode folosite in adoptarea deciziilor atunci end intervin numerosi factor . Cercetirile operationale se caracterizeaza prin": a) studierea unor sisteme organizate, influenfate de un complex de fac- toris ) aplicarea unor metode stiintifice de evidentiere a legaturilor de inter- dependena de exprimare a lor intr-o forma matematicd si de atribuire a unor ponderi fiecdrui element sau factor; ©) rafionalizarea deciziitor. Metodele utilizate in cercetirile operationale pot fi grupate astfel + deterministe: programarea liniard, programarea dinami ic etc; ile MARCOY, teoria firelor de asteptare, metoda 5 i, teoria Tribuna Economics, Bucuresti, 1994, pag. 4, / tel Capitolul 1+ Fundamenteleanalizoi economico-nanciare a ntreprinder 39 1.6. Sistemul de informatii — premisa a efectuarii analizei economico-financiare Analiza ca metodi a cunoasterii presupune studierea legiturilor dintre multiplele componente ale unui sistem si acfioneazi in directia regl functiunii acestuia, a schimbirilor de stare in concordanfi cu obiectivele stabilite. Analiza economico-financiard are un rol deosebit in cunoasterea comensurarea influentei diversilor factori ce conduc Ia cresterea eficienfei activititi economice. Managerii intreprinderii, pe baza cunoasterii mnomenelor si proceselor economice, trebuie si adopte o suit de iii care si determine obfinerea unor rezultate economico-financiare superioare fai de obiectivele stabilite in program sau fati de perioada precedenti, fn acest context, pot fi sesizate acele zone ~ puncte critice ~ din activitatea intreprinderit si, pe baza unor analize profunde, temeinice, si se adopte decizii care si determine o schimbare de stare in functiunea intreprinderit ca sistem in concordant cu programele adoptate de organele de conducere. Informajia economicd reprezinti materia primi" necesari analizei economico-financiare gi are un rol deosebit in conducerea unititilor economice {ntrucit trebuie si satisfact cerinfe multiple, pentru a asigura o percepere cit ‘mai coreeti a proceselor Ia care se refer Pentru a asigura adoptarea unor decizii eficiente este necésard realizarea unui sistem informational functional care si poati oferi o informatie economici ct mai variata ~ mod de exprimare, grad de prelucrare, mod de inregistrare, provenienta ~ si care si satisfacd cerinte multiple si si asigure 0 percepere cat mai corecti a proceselor economice la care se referd. De aceea, se impune ca informa{ia economicd si fie realé, sintetick si concisi, multilateral, operativa (folosité in timp util), s8 ofere precizie si siguranf Cu eat informatia economica este mai bogati, mai complexi, cu at decidentul are 1a dispozitie mai multe elemente care si-i permit o profunda cunoastere a fenomenelor si proceselor economice si, pe aceasti baz, si adopte misuri eficiente de crestere a gradului de fol materiale si financiare, Informatia economicd, 1a nivelul intreprinderii, se constituie din uutmitoarele surse: = surse externe fntreprinderii ca sistem ~ informafii privind progresul jc in ramura respectivé, conjunctura piefei, informafi oferite de organele fiscale, binci, burse de valor, mass-medi |, simpozioane ete. irguri si expozi| | 4 ‘Anal economico-fnanciard cesare manag u a spre acele zone sau sectoare care oferi ii de eficient&, in mecanismul complex al Folosirea surselor interne de elementele necesare pentra eventual acesteia in anumite perioade si sectoare de act ariate, cum ar fi ) dup& natura lor ~ info logice, politice, sociale, juridice ete. ) dupa gradul de accesil Dilitate), limitate (accesi ©).dupa provenient ~ 4) din punct de vedere func (ie normativa, informatie efectiva, de si wanciare, Pentru a fi folosite in procesul conducerii uni je trebuie sa raspunda unor c tate pentru managerii uni tate — prelucrare corecta a datelor; * profunzime — reflectarea complet a legiturilor cauzale dintre fenomenele si procesele economice pentru a desprinde concluzii judicioase in vederea ad conduca la cresterea eficie te — informafii deschise (larga. accesi- lor econ ice, jucerea proceselor economice; {in care nu au existat preocupari de lor $i pe aceasta baza pot fi adoptate decizii necorespunzitoare; * valoarea informatiei — este determinatii de posibilitatea adoptdtii unor decizii efi | Respectarea cerintelor ment procesul de cor asupra activititii desfagurate si va asigura premisele necesare pe tunor masuri de crestere a e c 1.7. Sisteme organizationale ale activitatii de analiza cunoasterea_legaturilor fenomenclor si proceselor compartimente iar pe baza unor an punzdtoare pentru imbun: La nivelul firmei Procesul de at desfisoari eficient pent2 Anaied economico-fnanciars Ani de fenomene gi procese economi: in organizatea ynor colective mixte formate din special intreprinderii si din diverse structuri pn evaluatori, experti contabili) care, pe baza unor ana aspecte variate privind promovarea de noi produse, analiza ca concurentei, e fn acelagi ize pe probl Hi publice locale etc. si care domenii privind achitarea organele fiscale, bancare, investito I cum este respectati modul de contractare si ‘h concluzie, ansliza economico-financiarii se regiseste ca o preocupare permanent in activitatea compartimentelor funcfionale, pe probleme specifice, si temporara in eazul abord reprinder aceste sisi rispunsuri clare, exacte la problemele tactice gi strategice ale firmei. 1.8. Etapele activitatii practice de analiza economico-financiara Desfasurarea oricarei analize economice complexe sau tet pune parcurgerea mai multor etape, cum ar fi 1) Elaborarea tematicii de analizi, Aceasta presupune cu a problematicii ce face obiectul analizei pentru a putea s cat si neajunsurile existente in vederea adop' iti. Tematica de a si ofere spe ‘modului cum vor actiona pi Capitolul 1 + Fundamentleanate’ economi inanciar a intrepid cy concluzii rationale privi si fie valorificate ulterior in procesul de an itatea desfiigurata si ca In acest context, m 3) Verificarea complexit a datelor supuse analizei Procesul de analiza presupune existenfa unor informa baza cirora analistul si poatd determi Aceasta presupune urmirirea respect inare a indicatorilor, de prelucrare si stocare a informatiilor, de utilizare eficienti a acestora. Este necesar ca informatiile folo liza fe sit reflecte veridic fenomenele si cunoasterea ntre diversele structuri organizatorice $i si ajute |: conducerea eficienti a sistemului. 4) Prelucrarea si analiza datelor pe baza metodelor si procedeelor specifice analizei economico-financiare fn funtie de tematica de analiz8, pe baza datelor culese, se realizeazi 0 sistematizare si prelucrare a acestora, pentra a cunoaste evolufia indicatorilor fntreprinderii in _comparatie cu nivelurile programate, rezultatele objinute in perioadele precedente sau rezultatele objinute de alte unitafi cu profil aseminator. Analiza situafiei generale permite cunoasterea legaturilor dintre principalii indicatori si, mai ales, ajutd la sesizarea corelatiilor normale dintre acestia, Ulterior, se impune o analiza structural pentru localizarea rezultatelor respective, in timp si spafiu, pentru @ putea evident contributa fiecaruia gi a orienta misurile spre acele zone mai putin detalierea rezultatelor pe perioade cét mai scurte (luni, decade, zile) si structuri organizatorice cat mai mici (sectii, ateliere, echipe) ete. Analiza diversilor indicatori se realizeazi pe bazi de modele si se urmareste cuantificarea influenfei elementelor sau factorilor respec funofie de legaturile de cauzalitate, pentru a stabili gradul si sensul in c: influenat, mis 5) Elaborarea coneluziilor si a misurilor pentru cresterea eficientei activititii intreprind Finalizarea procesului de an stabilirea unor concluzii ~ favorat nefavorabile ~ care privese moi organizare si desfasurare a activitatilor si care trebuie si se rewiseascd multitudine de propuneri, de misuri concrete p valorificdrii resurselor si care vor face obiectul de managementul unit A pe baza datelor pr lor ce vor fi adoptate deBait econ anit Concepte-chele: 2. Care sunt principalele tipuri de analiza economico financiar&? 3.Cum defini procesul de analiza economico-inanciar& si care sunt etapele acestuia? 4, Care sunt principalele metode de analiza c 5, Care sunt principalele ipur de comparat i 7.Care sunt principalele calegorii de rale operafjonale in analiza economico- financiaré 8. Care este: i Pareto (metoda ABC) 9. Care sunt principalele surse de inform {in analiza economico-financiar&? 10. Care sunt principalele categorii de formatilor furnizate de analiza fnanciara gi ce urmaresc acestia? iogratie Cojocaru, C, Analza economico‘inancard a expoattilor agricole g sivice, Edtura Ecanomic, Bucurest, 1867 Georgescu,N, Robu, V. Anais economicevnanciaré Edtura ASE, Bucur 2001 Gheorghiu, A. ‘Analza \economicofinanclaré la nivel_ microeconomic, Editura Ecanomic, Bucures, 2004 escu,A,,Robu, V., _Analiz economicefnanciars, Edtura ASE, BucuresH 2002. Hristea, AM, Vasileseu, C. Margulescu,D. ‘Anal economicoranciar,EcltuaTibuna Econcmicd, Bucurgl, 1994, (coord) Niculescu, M. Diagnostic economic, Etura Economica, BucuresH, 2008, Capitotul2 Analiza activitatii de productie si comercializare Cuprinsul capitol lie si comercializare pe baza — masurarea gi interpretarea acfiuni fact activi = prezentatea si cuantificarea conseci functie de speciicul domeniului de f modifcati:principalior indicator’ ai