Logica ,ingredientibus” (Glosa a I1-a la Porfir, ~Glosa de Ja Milan 0” ~ Prolog) Cand incepem logics, #4 incepem d¢ Benul ci, exe ¢ Milosofla, spunind mai intti cite despre wasztura ei proprie!. Bocthius au numeste filosc otice stiingd, ci pe cea care constd in cele mai impona were; it a soft pe orice gtiut cidoar pe ceia eXror inteligenta patrunde lucrurile subt speculativ Boethius’ distinge wel spect ale acesteta feferioare 1a natura morald~ privitoare la onestitates vieyi ce teebuie uemat 4H rajionalareferioare la metoda argumentelor ce treb formate, pe care grecit o numese logicl Dar unii av separato pe aceasta gi au spus cd nu € pz lndea in es celelalte gtinte In mod clar luereaza inte anume fel cind folosesc argumentele el spre demonstra 1 probleme, ca gi cum, dact exist o problem: 4in logica. Impottiva lor, acelagi Boethius’ a spus es nit nw opreste acelagi Iucnt #4 fie gi instrument, 1 pam aceluiag! lucru, cum este mana pentru corpul uman. Inte fe pare ci logica Isl este adesea proprivl instrume cind demonsweazi prin argumente propril probleme ¢ apartin, ca gl in cazul: omul este o specie aanimalulut.t nu ¢ mai puyie logica pentru faptul cf igi este instrum La fel, nici mat putin filosofie, dact e instrument al sofiel Acelagt Boethius dictinge, de azemenes, logics celelaite doud spect sle filosofie! prin scopul et prop care consta In formarea argumentelor. Desi filosoful na construieste agumente, despre acestea au fizica tl fay ci doar lopica stabilita gs tedusi la cegul certe ale argumentirs, a Incat 54 nu conduc prea mult in eroare prin False prope pe cel cu mintea raticitoare, flinded celor nu apar in natura Iucrutiler, ea pare ef le consteuiegte lor tm felul urmator: ,Socrate e corp, dar corpul este ‘Apol: .Socrate este corp, dat co Pentru a redacta un watat de logica, aceasta ordine necesara, astfel incSt cel care Ml ecrie in chip desava uebule $2 serie ta primul rind despre concepte, + despre propozitil, pentru ca in final s4 destvargeasca sce logic prin argumente, fuindes argumentele sunt forn din propozit, tar propozitile din terment. Aga cum af 41 principele nostra, Aristotel, care 2 scris doctrina Cat rillor pentru concepte, Despre interpretare pentru porn, Topica si Analitica pentru argumente Porfie a pregatit o introducere pentru Categoriile deci Socrate este alb” Avistotel, aya cum aratd titlul ei, despre care tot © demonstrat cA este necesara pentru Intreaga logicd, distingem, pe seurt, fate-un mod mai subtl intenya conginutul, madul de a trata, utilitatea si sub ce par dislecticlt este pusd aceastt gtiints cittorul in Calegoriile ui Aristotel, astfel Incat 2 se pc Infelege mal upor ceea ce este tratat acolo. Aceasta 0 !hhh mma wratind despre cele cinci , car nutul acesteia, gi anume despre gen, specie, difere propriu 1 accident, a cfror cunoastere 0 considers util particular pentru Categoris, flinded despre cle disc aproape tot textul Categoriilor. Cees ce am aumit prin ¢ cinei se poate refert la gen”, specie” gi la eeilals term dar, oarecum, $f la ceea ce ei semaifica. Porte exp Intr-un mod adecvat semnificatile celor cinci termeni care Aristotel fi Foloseste, astfel Incdt, atuncl cAnd ajung la Categorit, si nu se ignore ce webuie inteles prin Inte-adevis, 8e poate discuta despre semnificayiile tut. acestora ca gi cum ar Mi cincl, deoarece, chiar daca genurile sunt infinite gi la fel speciile gi celelalte, totus inci, Flindea se discuta despre toate conform celor ¢ proprietatl, 1 anume despre toate genurile dupa cum + genurl gl despre celelalte la fel. In acelayi mod sunt « te cele opt part ale discursului conform celor proprietatt ale lor, chiar daca, Iwate una cate una, admise o infinitate Modul de a trata este acesta: dupa ce natura fiecdreia in diferitele lor utilisé, Inceput dist entra o mal bund cunoaytere @ scestors, ly aseménaril Ia proprietayile lor, Cum aratt acelagi Bocthivs, usilita , pe langa faptul ca in principal conduce la Categs ene de patra feluri, aceasta o vom explica mal amanu mai rsiu, acolo unde ef” insust o discus Daca mai intdi vom distinge atent partile logic, v clar imediat eteeta tt apactine gtiinta acestei luerdei. Conte wl Cicero i lui Boethivs", ce compun log sunt doud, $f anume guint de a descopert argumente aces de a le judeca, adicd de a le confiema 4 proba, oc ce au fost descoperie, Pentru a arguments, sunt nece doud lucrurt: primul, 54 se descopere argumente prin sf se demonstreze, apoi dacd cineva le cried drept view sau insuficient de puternice, sa stie sf le i reased, De aceea, Cicero! spune ca descoperires < este natural prioritara, Aceastd gtlinia!? apartine amb Parti ale logicll, dar mat ales celei de 2 descoperi, cf parte <2 logic este gtiinja de a descoperi. Cum p: luate argumente din gen, specie sau din celelake, dact sunt cunoscute cele tratate aici? De aces, Aristotel in introduce definitile acestora ia Topica s3, diseuts despre Jecurile tor, ca $i Cicero in Ines, flinded de unde este descoperit argumentul, to acolo este $1 confirmat, aceasta stinga au este straint judecsts, Caci la fel cum din natura genului sau 4 spe fel din ele este confiemat « cite extras un argument, argumentul pentru a ardta ef @ animal §\ dae cineva acuza, imediat explic acest argument adeevat, aeatind na speciet sau a genului te acesies, astfel incat din ace! relajit ale temmenilor este deseoperit argumentul ¢/ es! confirmat Totusi, unit separ aceasts puilmys 91 pe cea a prec mentelor sau a diviziunil gi definitiet sau chiar gi pe © Propozitiior de de a descoperi gi de a juc gi nici au le acceptd In vreun fel pri partile logiell, chiar dacd ei le considera necesare pe Intreags logic’. Dar atat sutorkatile, e3t ¢i catiunes par ae opune. Cict Bocthius™, in Is Topice doud parti se includ reciproc in aga fel ineat fiecare con toatd dislectica. lar prima este stiinya de a descoperi g4 ludecs, « dous stiinta de a divins, « defini sia com Pe acestea ef le reduce in aga fel una ia cealalta, inc stiinta de a descoperi, care apariine primet divizius Include ¢1 gtlinga de a divide gi aceea dea defini tH argumentele suet formate atit prin diviziuni, At $i defini. De aceea, gf stinta genulut gt cea a species Setiinjel> de a descoperi . Insugi Boett spune despre Categorit c4 este prima dintre ciel logica, Din aceasta results cd nu putem separa Categ de naturd are au nu un anume Iucru. Nici calleatea Potitillor nu este indierent’ argumentelor, Seaportul> unela cu alta fle drept contrary, fe « contradictory sau th orlee alt fel de opoziic. Prin ure Intrucat este necesar.. sd stii eve."*. Urmand $3 despre continutul agazd la incey prefaid in care stabileste atat consinucul, cat si uUll operel ¢1 promite un mod introducuv ae a serie, cu cee ce filosofii au considerat pe bund dreptate de acestea, Sunt iret semaiticatit obignuite ale snecesanut si anume clad este folosit pentru inevitabil (de pila, penins ce € util (ca a merge tn for") 91 cand Tnainte de a wrece la celeh adecvat #4 spund util decdt inevitabil, Cael, arunci c explica ceea ce numeste .necesar”, el strecoata semoific altceva. Inte-adevar, utilul se raporteazd la ceva, inevital Intr-adevar ce eate genul etc., adic ce Fel de propric Merurtior Definigiile nu runt date conform substanel cl conform proprietalor lor accidentale Bineinye Iintelegem mat conform proprietatit decit conf substantet mule Pentru a etc. £1 enumers patra , spun ,prezentare” fn putine cuvt adicd moderatt. Cees ce explica imediat spunand : pes. 41 sub forma unet introducer. Di poate cauza prea multa neclaritate, conform despre eategorih, cit de amdnuntit, dar gi noi vom atinge totusi, pe scurt, acer Mai fneai, capitole” contribuie la despre catego lerea genului apartine despre categoril vom arita cum fiecare dintre aceste ‘ie lucrurilor. In acestea, el cuprinde semnificatile infinite tuturor lucrurilor, flind de genuri diferite, acestes nu pe cunoscute decat dupa ce a fost cunoseut in prealabil ge: De asemenea, cunoasterea specie! nu e straing de catege fara ea, bineinjeles, au poste exista nici cunoasteres gene Ist dobandese esenta ¢i cunoagterea una de cealalts, flind corelative. CAct este necesar ea si contra cael ele dovedeste. $1 diferenta, care, sdaugata genulul, intrege specia, este necesard la diferentieres specie! gf, de © menea, la cea a genului, in care, oda folosita diviziun diferenta face cunoscutd semnificatia lucrulut pe ca contine specia, Intr-adevar, multe sunt introduse de Aris in Categorif acolo unde este vorba de cele trei (gen, sf 61 diferenia), care, daca nu sunt cunoscute In prealabt Pot f ingelese. Aga este regula Gon urile divers ¢ etc cunoagteres propriviut este folositoare, finde stabi propriu subtantei ad fie una gi seceasi numeri pentru ca a4 nu rimang necunoscut: priulul trebule explicaca alc Totusl, trebule observe Porfir trateaza doar despre cele proprit specilor inf dar Aristocel cerceteaza cele propril genurilor, Insa or! din similitudinea acestor propril se aratz s1 natura Flinded cele proprii genurilor se spun in acelagi fel pre cele propel speciilor, g1 anume In aga fel ineat ele + inteegii mereu. Cine se uneia singure $i lndolegte e4t de mult contebule cunoasteres acciden la despre categori categorii doar accidente? Pe lingd aceasta, Aristotel ir cerceteaza atent $1 freevent proprietatile celor care Inteaun sublect,adicd ale accidentelor, la care contribute ales capitolul despre aceident™, Cunoagterea si de acces capltolcle despre gen, diferen specie ajut Ia ef. Descriptia este For: Freevent din accidente. De aceea, cunoasterea acciden! este folosnoare pentru ea, Cunoasterea propriuiul servtn general wwuror definiilor, car flinded gi ele se convertesc cu definite! pastreaza o asemar ele, ea ear face mai muk la intimplare deckt dups + reguld. Acest {apt trebuie examinat penttu fiecare divizi in parte. Exiatd teei diviziuni esentiale, gi anume: 4 gem tregului gi a cuvamuului; mat departe, ex ziunt accidentale, s1 anume cand fie accidentul este dis in subiecte, fie subiectele in accidente, fe accident Accidente. Diviziunea care apartine genulul se face can specii, cind in diferente care tin loc de speci atat genul, ct 51 specia st diferenta ajuta la aceast servesc Ia infelegerea diviziunis Intreguls! 1 2 cuvantt Acestes, ori de eite ori sunt faeute, ar putes pares <: De ac fi cunoseuta ia prealabil, ca i cum, de exemplu, genurile sunt predicate univoc despre fiecare specie, clad inteegul au se predict separat despre parti gt cuvintul cu multiple au revine univoc sunt foarte utile divigiuais cuvantului echivec, fl sunt utile definitilor, c4cl prin definiti se observa ce echivoc sau nu. Cunoasterea accidentulul este necesar diviziunii accldentale, prin care ea se realizeaza, Cele! Reayilor> sa sunt utile Injelegerit acestei ays < ‘Asa cum am pomenit ia mod dlar st descopes cunoasteres celor cinct serv de agumente sau confer mam pe cele descoperite dupi natura genului gia spe sau a celorlate . Boethive” a nvmit in pasa) cele cinct contear acestui fapt s4 au vrem ca locucile #4 exis concluzia perfect a silogismelor. Dar, negrestt, In pet genului, el abuzeazd de cuvant special, 91 a0 Folosind silogismul in loc de argument; altminteri diminus utilitstea, dzed af raports-o doar Ia silogisme demonstrapi. $1 locurile pot fi sta pentru coneluziile perfecte ale gismelor, nu ca gi.cum ar fi ale acestora prin sine, cif cle pot convinge de evidenta acelor prin Firmarea entimemelor, care sunt luate din aceste prea addnc explicd in ce fel mentine stilul introduc, adiea nandu-se de la intrebarile dificile si obscure si tratans peu masura™: Intr-adevar, se poate ca un lucru ad fle uy Sine, dar sa nu fie 51 tatat eu claritace In continuare despre genurt. £1 stablleste care Intrebarile mai profunde, chiar dact mu le soluyioness expune motivul ambelor , adica al faptul ome 54 le cerceteze $1 al faptulul ca totus! le va ment Nu le trateazd flindes nu este euficient un cititor nein: pentru a le cercera sf intelege, dar le menjioneaza pe ca cititorul 54 au le ignore. Daca ar fi 1deut in inteegia privinia lor, citiorul ar ft neglijar complet sf le cerce Cum spune Boethius", sunt trei ascun Foarte utile, atacate de mulfi Mosoft, dar rezolvate de pt Prima este astfel: dacd genurile $1 sp.subzista cau sunt puse doar ; ca 9 cus spune: daca au Mints adevarata sau exista doar In op A dous e: dacd s-a admis cf sunt cu adev Incorporate? A treia sunt ele esente corporale (sau sunt separate] de cele sensibile sau sunt agezate in Caci specitie lucrurilor incorporale sunt doua”, fi unele pot rdmine aceleayi in incorporalitates lor in « celor sensibile, precum Dumnezeu gi sufletul, aitele au lucrurilor sensibile In care sunt pilda linia f4ex un subiect material. Aceste intrebs, parcume fn geab4 spunind astfel: In continuare, me fori sd spun despre genuri $i specii daca ele subzistd ‘Sau, ele subzistdnd, sunt corporale sau incorporate si d arunct cand sunt numme tncorporaie, sunt separate lucrurile sensibile etc, sau dacd sunt permanente”. luera poate fi tnjeles in mat multe felurt $1 anume, pt intelege aya, ca si cum arspune nite mal sus 3! altele privind permanenta lor. 91 alte ,sicaracterul lor permancat si cum am adauga o 4 patra Intrebare, 91 anume dac #4 dispund de un anumit lucru real care 3 le corespunc Actul de aumire sau, odati ce numitele lncruri au fost s. mate, universalul mai poate consta ined in semnificatia Intelect? De pilda, cuvantul .tandafir” la Topica lui Cicero astfel: orice ambul, flindca jinteste sa pregateasca asculcacorul, © cum ac spune in Rotorica™, fie li capteart bundvointasocica _iansp eve Bus 1 pregareste atentia, fle 1) Face docil™ presmbul sf apart uns dinire|sedsi tel anu Se cuvine cain eu siguranys, doud p: observate ate! doci 4 uUilitayii sale impatete, Wratatwl despre cele pe care anticti le-au oranduit invatarea celor rau unde Iq an stilul introductiv. Bunavoinya nu este mecesara In acest 4 stin{d au este respingdtoare pentru cel are nevoie de expunerea lut Porfir promis, s4 le cercetim cu grija gi s4 le rezolvam. 91 fiir este clar c@ genurile $1 specilie sunt universailt (cael Ir studiazé natura tuturor universalilor), 24 distin larelor gi #4 cercettm dack ele tevin doar cuvintelor # lueruritor”. ui in Despre interpre deept cea ce este apt prin naturt sf se predice de mai muln™, tac Partie singulacul, adicd in: Chiar 64 Aristotel ™ uul sa se stle ef genul este, intr-un fel, o simflitudine mukor spect, care arats acordul eubstantial dintre acestea". ,A semnifiea” gi .a arata” se spun despre cu pe cand 1 St apot si Fi semnificat™, despre lucrurt fou-un Fel, este © specie ce contine indivizi sub ea” nu este numit In mod propria .epecie”, fiindel mu cuvdat substantial, ef unul accidental Este fark indois cact 1 ze pottiveste definiia universalule aict este Stabiltt ca universalille sunt gt cuvinte, cact revine 53 fle terment predicativi al propozitilor Fiinded se pare cM atat lucrurile, cat gi cuvintele Senumite wuniversaln”, trebule cercetat cum poate de! @ nict un lucru, nict © colece de lucrurt* ou este Caci degi acest popor, ac je se spune despre toate partile sale a ut ristica universalului eck pimeni nu le numeste totusi pe toate acestea unive fundca predicarea lor nu ajunge la lucrurile singula! plus, un lucru se predicd cu mult mat putin 0 colectie. Atunci, sa auzim cum nu universal un toate opinile lor Unit ineleg Iucrul universal astfel neat admit te Ie ucts sau © colectic st #2 exp ce difers reciproc prin forme o substanta identich*” tn esential, care este esenja materials" a singularelor tn se afla 9 care este una in sine, dar diversa numat Formele celor inferioare. Daca aceste forme ar ajungedatoriek diversitstii Formelor, difers materia este, In mod exential, tov oamenti, distinct! numeric , exists act substants a omulus, care devine aici Platon, pr accident, ¢1 acolo Soceate, prin alt . $426 par Porfie a fost complet de acord cu acestea” prin participare Ia speci $i spol spune": Cele de felul acesta se aur Indivigt, flinded fiecare in parte constt din propriet specie diferna de animal o substanja .animal", un aceeasi in mod esential, pe care ei o extrag in div speci prin primirea unor diverse diferente: ca si cum aceeasi ceard, 0 dats ag face statuia unut om, o data pe 2 unui bou, potrivind diverse forme unei esente ce ran complet aceeasl, Totugl, se refers la fap. ceara mu formeazd aceeagi statuie simultan, aga cum admis in cazul universalulut, gi anume c4 universalul comun, spune Boethius™, astfel incat acelagi intreg simultan in diverse Iucruri a c4ror eubstants 0 formeaz ara cum ¢ in sine universal, Ia fel prin addugarea form este singular. Fara ele, el subzistd in sine in mod nat dar nu rimine actual in nici un fel. Este inteles ea uaiv« In natura aa, singular in act gi, {0 simplita sale, ca incorporal $1 nesensibi lucrurl, conform ul Boethivs™, subzita ca cingular autoritati par ai 0 accepte, fizica | se opune in toate felt Dacd ceva esential identic s-ar regasi In singular, asumand forme diverse, atunci ceea ce este afecta anumite forme ar trebui af fle identic celui care 3 asu site forme, de pild4 animalul informat de rationalitat Fie acelagt cu animalul informat de irationalitate 93, 28 animalul rational sf fie animalului irationsl, As fe acelast lucru ar exista simultan contrarit. Sau, mat b aibeata, nici negreala nu = De pilds, simultan, chiar daca acelagl lucru ar fi alb dintr-un mot arfinegru din alt mowy, la fel cum ar ft dince-un mou motty dur, st anume, din caurs albetit #1 contrariile diverse nu pot fi simulta Nici chiar teoren acelagi lucru, de exemple relativele 31 multe altele Arisiorel"!, Ia despre relatic, demonsireaz cmare™ $i mic", despre care arat ca sunt simultar Beelagi lucru deyi sub raporturi diferite, nu sunt cont doar pentru e2 sun simultan In acelasi lweru Dar s-ar putea spune, conform acelet opinil, 2 4 nalitatea #4 (rationalitatea nu sunt mat putin contrarit ¢ Se gasese astfel in acelagt lueru, pt anume in acelagi gen in aceeagi epecte, decat dact sunt confirmate In acc individual, Ceea ce se araia in Felul urmator: eationalit ai irationalitates sunt In scelagi individ, find Dar fund Impreuna In Socrate, se arata de acolo ea sunt Socrate. $1 tntr-adevar, Socrate #i Burnellus sunt Soct fiinded Socrate este Socrate gf Burnellus, 9f anume file Fi Burnellus este ardtat, conform acelet opinil, astfel: 0 este In Socrate, diferit de forma lut Socrate, este 5 In Burnellus, diferit de forma lu! Burnellus. Insa « ce este in Bumnellus, difert de forma iui Bumellus,Burnellus: ceea ce este tn Socrate, diferit de form Soceate, este Burnellus. Insa daca e asa, flindea it arumat mal sus este adevarat, gi anume ca orice es! nici formele lui Burnellus nu aunt Burnellus, cael at accidentele ar fi substant4, nici materia impreund cu fe Jui Burnellus au sunt Burnellus, cact atunct ar trebul a a un corp $1 Un non-corp sunt In mod necesar corp’ Sunt unii care, cautand un refugiv™, nu critica jude cl doar cuvintele propozitiel .animslul rational este an ieational animatal amt evident, un lucry, deg! acelag! opuse. Dar cu siguranta formele care aderd simultan con le aceleagi” lucruri au se mal afld in opozitie ; la Fel, a! ny critica propositiile .animalvl rational este animal 7 tor” anu .animalvl sib este animal mergiter’, ftinde! Prin aceea cd este rational este el muritar ¢ ~animalul tational este animal ieational”, Hin se spune rational int in bara unor fe Prin aeees ef el este alb este menitor, el pe ace Inordeauna le considers adevarate, flindes acelayi an are simultan ambele , chiar dack in privinte « tite. Altminter, s-ar admite 8 nici un animal ou ar fi maxime. flinded tn fiecate categorie este descoperitt (9 esentd, care devine diversi doar prin intermediul toate substanjele sunt complet aceleasi, [a Fel toate cal si canutatile ete. De aceea, cand Soceate gf Platon au Ingisi lucruri din fiecare categorie,acestes Intr-adevar in esenta lor, Ia fel cu. aunt diverse nici substantele Ia care aders, ca de calitatea unula gt calleatea altula, flindea ambele sunt forme ia sing ny aunt diver natura calltsqii dec3t prin natura substantel, finda este esenta substantel lor, precum si a calitatii lor acelagi motiv, nici cantitatea, inteucat e la fel, ou ct vreo diferent, ¢i nici celelaite categorit, Astfel, at sine, aga cum nu se disting nict substancele Mai 1 considerim aubstamele nur aubstantz care este sublect rmane complet sceeagi? despre Socrate nu spunem cd este multiply in sens nu: penteu ef ar primi multe forme La fel, nu ge poate mentine cees ce nu este fundament al acestora, cum nici omul nu este al diferentelor aratd cf, In toate cazurile In care ceva este In substsPrime ca In sublecte™’. Din acestea relese clar c4 01 care suatines cf aceendl esenflleflsi simuktan th complet in huerusi diferite eate total nerationald plindu-se mai mult de sensul probleme), afirma ca si larele nv difers reciproc doar prin fame, ci prin esent Individuald. Astfel, nici cea ce este Tntr-unul mu este cv fe altul, fie ef aceasta ar fi materia sau forma lui, gi aie pu pot subsista mai putin ia esenta lor odats indepa Fommele lor, flindea distinctia lor individuala, 51 anume conform cireia un luers au e altul, au este dart de fo cl de diversizatea esenjel, aga cum si formele sunt reci Ja safinit, astfel 52 presupunem pe dif erentei unot lucruri alte . P Inca ar webui a vazut o astfel de diferentd intee genul maxim 3i sf vreodata gen maxim, nici genul specie infima”. Ca gi ar fl apus cd diferenga lor sti In fapeul cf exenja unl ceate gi esenta celuilalt. La fel, nici diversitares catego: nu rezulté din cAteva forme care ar produce-o, ct diferentierea propriel esente. Desi ei vor ca orice luce fie In aga Fel diferit de celaiait ineat aici unul din ele s panticipe la celflalt nici printe-o materie esential iden pick printr-o formd esential identics, totusi, paateand, universalul in lucruri, ei spun ed lucrurile diferite a Idenuitate prin esentd, ci prin indiferensa, ca si cur spune ci fiecare om, diferitin sine insusi, e acelasi in adied ou diferd in natura umanitaqi. 51 aceleagi uecur care le numese singulare datoritd diferentes, le nun indiferenjot ¢\ acorasiut in Inea ¢1 aici exista dezacord. Gaci uni sustin ca universal nu ar fi decat Inte-o colectie de mai multe. 1 i numese in nici un fel pe Socrate gi Platon prin si specie, numesc pe tof oamenit adunat impr specia care este omul §1 pe toate animalele luate impr acea specie care e animalul ¢i la fel despre altele. Un considerata nimic altceva decat gandul adunat din tudinea substantial a indivizilor, genul Ina din st tudinea speciilor"*. Gand spune .adunata din similitud * Altminteri, nu s-ar predica in veeun fel despre mai mull el sugereaza .adunate din mai multe nici au s-ar fi inclus mai multe in universal, 1 nici nu mat pujine universal deat singulare. Sunt aly care nu numat ca numese oamenii adun specie, ba chiar pe fiecare . $i, prin aceasta, versalul> se diferensiaza de acel comun care e comun partile sale, ca de pilda ogorul ale carui parti diferite af unor diferifi, Mai mult, Socrate" s-ar 5 fn acelagi fel despre mai multe prin p eale> diverse, ca gf cum el Insugl ai Mai mult, orice pluralitste de oament lusti impr poate @ numitd universal; pentru ele def Universalului ela fel de sdecvats ca definitia species, Incat intreaga colectie de oameni ar include atunci specil. La fel, nol am num! orice colectie a unor corp suflete © singurd substanta universals ; dar, colectie a substantelor este un singur gen suprem, duy una ar fi indepariaca gf ar ramane celelae, am ave substanselor multe genurl supreme. D: poate obiecta ef nici o colectie, care © inclust tn suprem, nu ¢ genul suprem. #u opun le aceasta Fapt dact o e separatd de calte> substante, col fi un universal nue gen ramane ined subs vniversald s1 cacea coleqiie> webuie 52 fle © spec substante! ¢i a aib4 o specie de acelagi fel sub acelagi | se poate opune? specie 2 substanjel este continutd in inteegime in ea Dar ce cact sau sre te comun cu 2 indiviail; es animal rations! de indivisit propa. Tosa 0 colectle de orice fel de | care este formats. Apol, Boethius, to Despre divtz, Sabliege 0 difcrengs Inise complet #1 univ ca Intreaga colectie a oamenilor #4 fie 0 mukime de ant Intotdeauna aceeas Sh, Intr-adevar, cum se wuniversal” fiecare individ finde seamand cu algit gif Admit ca acest indivizi se predic despre mai multi, ¢ pemtru ca ei ar ft plurali, ci fundea seamana celoriat Faptul c& sunt mai mull. Dae®, dact a fi predicatt < mai multi este acelagi lucru cu semana cu mai mult unui singur lueru? Cum se mai face diferenta intre uni si singular prin intermediul ui a fi predicat despr mul dact in acelagi mod complet coun < aseamana cu mai mulyi, se aseamang si Socrate? De omul, fn masura tn care este om, 1 Socrate, In mas care este om, seamana celorlalti; Insa nicl omul, In Mai mul, dack se admie of lucrurile sunt co aceleagi cu sine, ¢i anume omul care este in Socr Inaugi Socrate, nu existd nici o diferent’ f acela”. Intr-adevar, nici un lucru nu este vreodata sin diferit de sine insusi, flindcd orice are in sine, are iaacelagi fel, De acces, Scerate este 41 alb gi gramath degi are in sine diferite , towsi au este datori diferit de sine Insusl, Liinded el le are pe acestes dows exact acelasl fel. Nici nu © gramatician In ak fel dec Insusi sau alb In alt fel, dupa cum nici albul si nici gr tictan nu sunt altceva decat el. $1 cum pot cel ce spu Socrate seamana cu Platon In faptul de a fiom #4 acceptabil acest lucru, dacd se admite eX to oamenit d wunul de aleul atit din eauza materiel, eft gla formel? inte-adevar, Socrate seamdad cu Platon in faptul fom, lar nici un wens nu ar fom decat acel Socrate #3 alwl, atuncl Socrate trebule 4 semene cu Platon fie in Ineusi, fle In altul. In sine insugi este Insa mai dee diferic de Platon; $1 In celdiait caz se admite acelagi Hiinded Socrate insusi au e altcineva. Sunt unti care ia! 12 Se asemana in faptul de 2 fh om” in mod negati, Cum ar spune: Socrate nu diferd de Platon in faptal de ‘om, Insd la Fel poate fi spus” cf ci nu diferd In om nu este mai mare decit ¢ capecia> piaira, poate doar dact o anumitt prope preceds , ca $1 cum ar spune: sunt oa flindca nu difera In faptul de a fom, Dar nict aceast poate rezista, cael este pe de-a intregul Fals ca el nud faptul ed este om, emu diferd> nici in sine insugi. Dack diferd in aine de Platon, gi dacd Socrate ar lucru care este om, cu sigurantz Socrate ar fi difer: Platon In faptul c8 © om Acum, dupa ce au fost arstate motivele pentru care lucrulsingular. nici cel luat Impreuna nu p fi numit universal, fiinded ar fi predicate de Himane sf atribuim o astfel de universal mai multi, Pri", la fel unele expresit simple sumt desemaate de dialecticient universal”, altele .particular”, adic& .sing Universalul exte cuvantul apt, datoritd inventie: sale, predicat despre mat multi, unul cAte unul, cx si cuv cate este unit numelor particulare ale oame sublectelor despre care este rostit. § larul tnd este ceea ce se predic doar despre unl si conform natur multe cuvinte cu semaificatie,flindca fetr-un singur cu conform lui Priscian”, apar mal multe nume. De a mai mul(t", acel .ceea ce” pus jnainte ou sugereaza simpltatea exprestet spre a 0 deosebi de o prop: Dups ce am ardtat ce rol are in definiia univers: acel .ceea ce” pus Inainte, vom examina cu atentic dowd care urmeazd, si anume se predic despre mai multi Se predicd” inseamns .a fi unit cu adevaeat cu prin foria enunsaed unut verb substantival”™ ia prezeat pilda, om" poate fi unit cu diferite prin predicate despre mai multe, au puterea unui verb sub tival in copulativs. De aceea 5) Aristotel” In Despre interpretare, (121: ,In se comporté la fel ca gi reste ar fi adaugat”. $1 apot spune”: .Nu exista n deosebire intre -omul merge: ¢1 -omul este mergato:100 4x .4NG Rew exe Bes Faptul cd spune despre mai multi" reuneste num referire la diversitatea celor numite de ele. Altmi: Socrate sar predica despre mai multi atunct cind spune: ,Socrate este acest om, acest animal, acest alb, acest muzician”. Intr-adevar aceste nume, desi diferite in semnificayie”, totugi ele au complet acelagi | ca subiect Refine insd cf una este unirea sintactic’ pe ca studiaz4 gramaticienil, aka unirea predicativ’ pe cz ‘examineazd dialecticienii: cAci conform fortci constn sintactice, Ia fel pot fi unite at&t om” gi .piatra” si orice fnume> in cazul nominativ, ca animal” 91 .om", binein In vederea clarificarii unui act de infelegere, nu In vec clarificirit starif® unui Iueru. De aceea, unirea sinta este de atatea ori buna de cite ofl indica 0 jude complet, fie ch exist’, fie ch Unirea predicativ’ pe care © admitem aici priveste ni: acestora. Daca ch ar spune seifel: omul este piatra’, unind .omul” ¢i .pie el ar face 0 constructie cu sensu! Indice. nu contine vreo greseala gramat dicata alct despre om, carula | se adauga ca predicat conformitate cu Faptul c4 gi categorice au un termen predicatlv ~, totus, conform naturil lucre nu este predicabila despre acesta, Cat timp definim versalul, ne intereseazt doar forma predicativa Dar se pare ci niciodatt universalul nu este ab unui apelativ s1 nici singularul nume propriu, ei rapartul lor este asemenea celui larg de cel ingust. Caci umele apelative si cele proprit au doar in cazul nominatly. ci 51 In cazurile oblice, care at Fi predicate $i din aceast# c2uz4, prin intermediul sina, se predica” sunt excluse din definisia universalui ce Sunt In cazurile oblice. Fiind mai putin necesare en care, conform lui Aristorel”, este singura nu au fost inte-un Fel acceptate de Aristorel nume, ciel le-a numit cazuri ale aumelor, nu nume cum nu este necesarca toate numele apelative #1 pre Fie numite universalii sau singulacii, la fel nici inver universalul nu include numai nume, ci si verbe gi infinite, cirora, gi anume celor infinite, definitia apelativ, pe care o dA Priscian"®, nu pare a3 lise potrt Acum, dupa ce atir definitia universalulut, ct singularului au fost stabilite pentru cuvinte, 52 cerce atenyie mai ales proprietatile cuvintelor universate. barile au fost puse despre aceste universalii, fin legaturd cu semnificasia lor exista cele mai multe cei se pare cf nu au nici vreun lucm pus sub ele, + stabilese vreun act clar de injelegere despre ceva. N universale pareau cf mu sunt impuse nici unui luer toate lncrurile separate subzistd in ele si nu se asearn alt lucrs, dup cum a fost artat, iar numele univer putea fi impuse conform asemanarii cu un im puse lucrurilor conform diferentet date de separay Aindea nu ar maifi comune, cisingulare, atunci nu F fapt, fiindel nu existd nici un faptin care seamd semnificatie, mai ales dacd nw stabilese nici un Intelegere despre vreun lucri. De accea Boethiu Des pre diviziune, spune oa cuvan ul om" produce oLOCICA INGREDIENT BUS Inteligents celul care aude multe este trata In tulbur erorilor 51 este dust departe. Fara ca cineva sa spec si-1 indice pe acest celul care aude nu ar aves ce 24 Injeleaga in mod rath un lucru pe care Injeleagd. De acces, Boethius in Comentar orice act de intelegere apare dintr-un aubiect, fle ¢ run anume fel, fle dupa cum au este. Cae telegere” $4 totupi au este aga. Caci ele semnifies prin numire, lucruct diverse, neformand totus! ut telegere nascut din aceste lucrus, cf unul care apa comung, si anume c# sunt oament, pe tof! El stapllegte ua anumit ac felegere comun, au propria, gi anume cunul> care + Hine cuturor , a caror similtudine comu anume care este cauza comund In baza cireia este acc numele universal, care este conceptia comuna a intelec despre similitudines lucnurilor gi dacd se spune .cu comun’ fie pe baza cauzel comune In care lucrurile seam Fie pe bara conceptici comune, fie pe bara ambelor Mai intdi, 21 examindm cauza comund. Toi oan reciproc separati, flindea diferd atdt in esenta proprie si fe forma, cum am amintit mai sus cAnd cercetam f omul ou este decat un luceu separat , ci spu prin faptul de 2 fi om*. lar dacd cere: atent, faptul de a fiom nu este nici om, nici vreun It la fel cum nici anu fi intr-un subtect au e veeun nicia nu admite contrariicau anu admie mai mule sau aseamind conform acestora, manare intr-un daca existd cumva asemanare a unor lucrurl, trebule = Infeleagd in sensul ef au este un anume lueru. Ca ure Socrate $1 Platon seamind In faptul de 2 fl om, dupaamSndol se numescnon-oament, De acces, wiferite fe sau nu ", de pildd 0 fie om so Se pare ed trebuie a3 evitim ad interpretim asema Wwerurile care sunt, de pilda Dar nu stim nimic mai decat ea ei sunt oameni gi conform acestui fapt nu « deloc: spun .conform faptulul ef sunt oam ent", chiar fu apelam Ia nici o esenya. Numim srarea omulut fap, cleste om, ceea ce nue un lucru gi toemai pe acesta fumim 9: cauza comuna de impozitie a numelor luer ingulare, inirucdt ele seamand reciproc. Adeses le a cauze gi pe cele care nu sunt anumice luerurt, de cand spunem: .A fostpedepsit findea nu vrea si m in for’. Faptul C4 au a veut la for, care admis drept cauzd, au este o esenyz. Purem aumi si omului luceurile stabilite in natura lui a cdror similin comuns a ingeles-o cel ce a impus cuvaatul Dupa ce am aratat semnificayia universaliilor, $4 a1 ca ele lucruri prin numire, $1 dupa ¢ indicat cauza comuna de impozitie a universalitic clarificam ce sunt actele de Injelegere pe care le stal universaliile. Tar mai Inti sa distingem natura tuturor actele Inyelegere tn general. Flinded at&t simpurile, e8t si inte apartin sufletului, diferenta dintre ele consta in fapt simyurile sunt puse In miscare doar prin organele cor st percep doar corpurile sau cele ce sunt In aceste cum sm uni in nimic in starce de = f adic Intrucst sunt oameni Intelectul, fiinded nu are nevoie de organele corpul nu trebuie sa aiba drept sublect un corp spre care 5: Indreptat, cl este muljumit cu similitudines lucrulul pe io ereeara mintea gi spre care igi diectioneaza actit Inteligentel. De aceea, dacd tmul este distrus sau supsi senzatia ce actiona in suflet plere, pe cind actul de | legere ramane, odatd retinuld in suflet similtudine: Dupa cum simpurile au sunt lueruriie care sunt indreptate, la fel nici actul de iafelegere au forma luerului pe care il concepe, ef este © anumitt act imyite a sufletului din cauza careia se spune ef el intelege: forma spre care se indreaptd este un lucru imaginar fictiv, pe care mintea FI creeaza cind vrea gi cum ¥ acele cetsy Formele unui artefact ce va fk construit, pe care un arti imagineara urmind modelul si forma constiuit'’. Pe acestea au le putem umi nict subst: cum sunt imaginace ce apar in soma ict accident, Unii numesc aceastd la felca , » Incat eu concep turnul fabricar Ia fel ca pe cel absent #4 cA este inalt, patrat si agezat in spatiu, la fel cu cea ¢ Aumese a turnului, Aristotel pare si fie acord cu acestea, esci, in Despre interpretard”, el num pasiunile sufletului similitudini ale luccurilor, pe care act le denumesc intelectit Dar noi numim imagines similitudine a lucrului™; a nu ne impiedicd sf numim gi actul de injelegere int ce este numit tn sens propriu similitudine a luceului am spu similitudine. Ma Totreb Ins dacd acea forma patratd 31 inaljime sunt conducd la aseminarea cu cantitatea turnului si compo geste corect, c& actul de intelegere este difer inur-adevar forme ale intelectului cate acestula, Desigur, gi adevarata forma patrata gi adeveLOGICA ING RED TENT BUS” Inaltime nu sunt decat in corp; dintr-o cal nu poate ft produs nict un act de Injelegere, nic esenta adevarata. De aceea, eamane ca, la fel cum € calitate imaginata, 52 existe $10 substanta imaginat Hi este subiect. §1 imagines din oplindd ce pare ma ar putea fi _nimic™, adeseort In suprafasa limpede a oglinzit apare o call culoare conteart ca sublect al vazulut, umes Cand sufletul simte gi intelege simultan acelagi | aya cum distinge o plated — se poate cerceta dacs leetul sctionessd simultan asupra imaginii pictrei sa intelectul impreund cu simurile care corespunde unul nume univers: cepe o imagine comuna gt confuza a mat multor luce cand produsd de un cuvant singular c Forma proprie unuta 1 oarecum singular, adica una nu este inteleet toti camenii astfel incat este comun tuturor gi nici Propriu. Dar cind aud .Socrate”, spare o anumits fo suflet care exprima o similiiudine cu o anumitd per De aceea, un anumitiuceu este facut cunescut si dete fn suflet un anumit model care ae raporte LOGICA INGREDIENT! BUS" prin acel cuvant — care e Socrate ~ gi care aduce In © forma proprie unula singur: prin numele om", a Infelegere depinde de forma tuturor impr. apare confuzia In aceasté comunitate, astfel Incat nc Intelegem un anume dintre tot, De aces, se 5 fiindes de fapt Socrate” poate nu numai #4 numeascd un anumit sing numeste pe loti in parte Ci 91 sd determine lucrul care fl este subject Urmandu-l pe Boethius, am spus mat cus ca fh Ineleciie are un Iucru care Ht st ca subiect. De acee inwrebam: cum se powtveste aceasta cu intelecwiie versalillor? Desigur, trebule s4 retinem ca Boethius aceasta intro argumentare sofistiea, prin araia ca actul de Intelegere 2 universaliilor este vid™ nimic nu impiedicd justified amumentele evitand et celorlalfi. Noi putem numi subiect al intelectului fie varata substan}d a lucrului, de pildd, atunci cand este impreund cu senzajia, fie forma conceputa 2 unui carecare, cand lucrul e absent, iar acea forma ar | comund, la care ne-am referit, on ar fi pro Spun .comund™ In ce priveste similitudinea pe ca Pastreazd cu multe lucruri, chiar dacd In sine este ¢ derata ca flind un singur lueru. Astfel, ca st se natura tuturor leilor, poate fi realizatz o singura pt care sf reprezinte ceva ce nu este propriv nici unula d ald fi realizats, una care denots propria acestuia, ca $i cum bar pieta gehiop sau fareste pictatd o anumita figura comund 2 luerurilor, tar 2 unui singular, la fel ceva este conceput, adica fF altceva singular In legaura cu forma aceasta spre care este Indre Intelectia, nu este absurd sf te Indolesth daca si num: semaifica, c4t gf de ratiune Gaci Priscian™, In partea Intal a Construcpitlor, dus indicase impoziia comund a universalitior in eazul indivi lucru ce pare 53 fle confirmat atat de autor se pare ef a unit semnificatia acestora de 0 alta, gi ar de 0 forma comuns, spunind: .Realitayile care ir stabilive lor generale gi speciale ale luceurilor 2. inteligibil in mintea diving, inainte s4 apard in corpur acest pasaj este vorba despre Dumnezeu ca despr artizan care va conatriiceva gicare concepe dinainte f exemplar a lucrului ce trebuie constrult, conform cu clactioneard. Se spune cf ex ar trece in corpuri cin dupa Aceastd conceptic comund este atribuitd pe bund dre lucrs adevarat este conatruit asemanares ct lui Dumnezeu, gi nu omulul, flindea stdrile generale speciale ale naturil suat opera lui Dumnezeu, au a artizan, de exemplu omul: sufletul sau piatea sunt omului asemeni celorlaite. Nici cuvintele penteu ele nu sunt subst opere ale acestet a finfima. De aici, aceste concepte sunt atibuite pe | dreptate mintii divine, $1 au cele: umane, prin abste prin si ajung doar uneort sau nu ajung niciodats la 0 asem Inteligenta simpla, iar caracterul sensibil gl exterior al dentelor tmpledica sa Inteleags In mod 1ocrca INGREDIENT BUS” natura lucrurilor, Dar Dumnezew, caruia fi sunt cuno In sine toate cele pe care le creeaza gi pe care b Sainte de a fi, distinge toate siarile in sine insugi. Sim nu sunt un impediment peniru el, care singur are inteligent4 adevirati™. De acees, se intimpld ca o8 52 alba mal degraba o opinie decat un act de Intel despre cele care le ating cu simpurile : ceea ce ne in chiar pe cale experimemtald: gandindu-ne la o anumia pe care nu am vazut-o, cind ajungem Ia ea, noi desco; altceva decat am gindit, De aceea, despre formele intrinzect, care nu aju simyurl, cum sunt faptul de a fi raylonal, murkor, pa de 2 sedea, eu cred cf nol avem mai degraba o Totus, orice nume al oricdrui existent in sine, produce mai degraba un act de injelegere de opinie, finder intenjionat s4-1 real conform anumitor aaturi sau proprietap ale lucrurilor el nu a stivt $2 alcatuiasca clar natura sau propric lucrulul, Priscian numegte aceste conceptii comune ger sau speciale, fiinded ele ne sugereazd oricum nume sale sau speciale. Inu-adevar, el spune o universaliile ca nume propri penteu aceste conceptii. Chiar daca semnificatie confuza in privina numitei esente, ele ce Imediat sufletul celui ce aude Ia acea conceptie comu fel cum numele proprii Ia pee: Se pare ca gi Porfir”!, cand spune ci sunt formate din materie gi forma, asemanarea materiel gi a formei,a injeles aceasta cone cand spune dup asemdnarea materiel gi a formel”, Is ne-am referit pe larg Ia locul potrivit. $1 Boethius™, pune cd genul sau specia sunt o cugetare colectat asemanarea mai multor , se pare ca a Ir aceeagi conceptie comuna. Unii afirma ca gi Platon in masura Inc inventatorul a semnificafost de aceeapi parere, 91 anume si numeasea_genur specii ideile comune pe care le pune in mous. Poat aceasts cau2d Boethius™ a mentionat cf Platon nu + de acord cu Aristotel, acolo unde acesia spune cf P dorise nv numai ca genurile gi speciile st celelalte + Intelese ca universali, ci pi a4 existe gid subsiste in corpurilor. ca $1 cum ar spune ci ela injeles ca unive acele concepyii comune, pe care le stabileste, separa corpuri, In nous, probabil fara sa accepte universal sensul predicatiei comune, cum face Aristotel, ci mai de; une: similitudiné comune mai multora. D: fn nici in sensul pare c@ aceas despre mat mul, cum este un ume care se potrivesti concepiie nu este predicab Ceea ce spune despre Platon, of €l cre: universaliile pot exista in afara celor sensibile, por explicat i altfel, In cea ce priveste op filosofi, af au fie nici @ controverss. Aris astfel inc& pune cf universaliile subzistd mereu in lucrurile sen: referindu-se la act, gi anume fiinded natura care este malul, desemnatd prin numele universal irelativ la ac este numita juniversal” printr-un anumit transfer, da Ie schimb, P i incat, chiar dacs au este sublect al simjulul, ea ist past: ietdinuta in act doar in lucrul sensibil considerd c4 aceasta subzistd In sine in chip natu} Siinta naturalt conform careta este numita ,universal”. Ark refuzd in act, pe cind Platon, cerce al naturii, © auibuie unei aptitudini naturale, si ast: exists nici o controversa intre ei” Dupa ce au fost prezentate aceste autontati cep. arate 3, prin numele universale, conceptele comune desemnate ca forme, si rajiunea pare sf fie de acord aceasta>. Bin: eles, ce altceva inseamnd a le concer LOGICA .INGREDIENT BUS” ele? Cu sigur inceleetit semnificasia numelor apare ca fiind un al treilea, pe 1 ajutoril numelor decit a le semnifica pr daca le consideram ca find diferite de a luctu $i intelectie, Desi autorit ny este contra ratiuni S4 stabilim ceea ce am promis mai devreme sf def festelecrepta acenst si anume daca comunitatea aumelor universale este c: deratd fie pe baza cauzei comune de impozitie, fie pe concepiiel comune, fe pe bara ambelor. Nimic nt opreste pe baza ambelor, d pare cd are o mai mare putere ¢ comuna, care este admisa conform naturil lucrurilor Ar mai trebul definit cea ce am amintit mat su anume ca intelectia universalilor are loc prin abstr: precum sin ce sens le numim doar pe ele ,unice”, .sim spare’, dar totugi nu goale” Mai intai, despre abstractic. Trebuie stivt cd mate: forma existé intotdeauna in spi in sine, uneori examinea2s dosr forma, slteor pe ambele Intrepitrunse. Primele doua at prin abstractie; ele abstrag ceva din lucruri unite, ca cerceteze natura. A treia are loc prin unire. De p substanta acestui om este $i corp, $i animal, si om, si $1 acoperitl de forme infinite; cind o observ in es ‘materiald a substangei, dupa ce am indeparat toate fore eu am un act de injelegere prin abstractie. Apoi, + examinez In ea doar materialiatea, pe care o unes oe gime intrepdtrunse. Rati ululare 0 asifel de putere Incdt uneori obser a ma le inte substanya, gi intelectia care a observat doar natura sub ei, finde’ existd prin unire cu prima, are loc prin ab getea altor forme decat materialitatea, dintre care nu exam de pilda faptul de a fi sensibilit sajlonaliatea, albearaProbabil, din acest matlv asemenea intelectii «1 prin abstracile par s4 fle false sau goale, cand p luceul altfel de cum subzista, Cand examineaza s: materia in sine sau forma, desi nici una dintre & subzista separat, totusl acele par #4 inye lucrul altfel decat este #1, din acest motiv, goal ny este aga, Dacd cineva, pe aceasta cale, Intelege luc alfel decat sunt, de pilds si examineze un lucru in + sau proprietates pe care nu o are, intelectul lui e: sigurantd gol. Insd aceasta au se face prin abstractie examine? acest om doar In natura substantel sau a cor st st ticlanulul, cu siguranya au injeleg nimic altceva dect in ea, dar nu examinez tot cea ea are. Iar cand spur examinez doar in ceea ce aceasta are, acest, se referd la examinare, nu la modul subzistentes, alte Intelectia ar fi goals, Céci nu lucrul ar avea aceasté unite, dar au ca flind sep flindea ele nu sunt separate. La fel gi intelectul obs separat, prin abstractie, dar nu ca sepa altminteri ar fi goat Towgl, un intelect care examineaza cele unite ca! inte-un sens separate gi in altul unite gi invers poate f fiona corect, flindea ata unirea, cit gi separarea lueru pot avea dous sensuri altul datorita une! similitudial, de pilda doi oament intr alaturdei sau ageegaei, de pilda forma ¢i materia sau vin apa. Acestea sunt unite intre ele, Intr-un sens ca desparsite si In altul ca unite, De ac Boethius atribute spiritulut o astfel de putere incar, ratiunes lus, el poate 64 $i uneased luceuri despartite, desfaca lucruri unite luerulvi, ci pereepind doar ce este in natura lui, Altmin fu arf ratiune, ef opinie, gi anume dacd inteligenta indeparta de starea lwerulut Dar aici apare 0 la preved: artizanului: oare ea este goala, cit timp el pastreaz minte forma viltoarei opere, desi Dac aceptim aceasta, suntem nevoiti sf numim goa providenta™ lui Dumnezeu, pe care el o are inainte constituirea lucrdtilor sale. Dar este fals e4 providenta goald, chiar dacd am spune, In privinia efectulul, de p c4 Dumnezeu nu ar realiza prin opera sa intreg contin providentei. I corespunde inca stdrif vitoare a lucrului, spaima de o doctina foarte rea”, dar In fond au schimbat nimic, Este adevarat cf starea viitoare 3 lumi existd tned material, cat timp ordoneaza a inteligibil ceva ce incd este viitor. Noi au obisnuir numim ,goala” nici gandirea, nici prevederea cuiva, d numim vn anumit lucry unit ct stfel incat sunt conce, dar fard a excede In nici una na Intrebare referitoare lucrul ined ne exi dacd am spune cd este goald fiinded 9 ne fecimdacd este Fara efect, giniei nu spunem ca gandim ia decat dacd au incheiem printe-o Iuerar, aceea, schimbind cuvintele, nu o numim prevedere pe cea care nu gandeste In zadar, ci pe aces care cor Iweruri ce ined nu sunt materiale ea gi cum ar subzi aceasta este fireascd oricarei prev Desigur, reflectia despre cele viltoare este numita previ cea despre cele trecute memorie, iar cea despre cele zente propriu inteligenga. Dacd cine spune cf cel ce reflecta asupra stdrii viltoare ca sic fi deja existenta se ingald, mai degraba se ingala el, ce © spune. Caci nu se Ingald cel are prevede viltorul, dacd el crede cd acesta exist deja aga cum il preve nici conceperea unui lucru non-existent nu ingald, ci addugires credinjei cord rational, dar nu cred cf este aga, eu nu ma Ing fel, mu se ingald cind prevede, fiindca considert ca existent ceea ce gindeste ca si.cum ar: , Dac eu conce acum, cil gandeste ca 51 prezent, ca si cum Lar pu prezent In viltor. Desigur, orice conceptie 2 mintii oarecum despre cele prezente. De pilda, dacs fie inteueat dera pe Socrate fie inteucat a fost copil batean, unesc copiliria sau batranejea sa oarecum Tr mod prezent, cici eu il examinez in prezent privind prietatea sa trecutd sau viitoare. Totugi, nimeni au s cd memoria ar fi goald Tlindes cea ce este concep prezent a fost examinat in trecut. Dar despre aceasta discuta pe larg in comentariul la Despre interpretare In privinga lui Dumnezeu, este mai firese 2 spune substanja lui, singura neschimbaroare gi simpla, este fiabild prin conceperea lucrurilor sau a altor Forme. Chiat folosirea umana 2 limbajului presupune st vorbim I numim provide creator ca despre creatura, end LOGICA INGREDIENT BUS” sau inteligent”, totugi nimic in El nu trebuie 4 fie ca fiind diferit de El insugi sau 4 ar putes fi nici veeo alta forma. De aceea, despre intelect cu referire Ia Dumnezeu este superflu intelect, orice inte dacd ar fi si spunem si mai clar adevarul, atunci preve viicorului mu iaseamng penteu el aimic aliceva de: uct r4mind ascunse cele viitoare, caci el este ade raylune in sine Acum, dupd ce au fost aratate multe despre n abstracties, $4 revenim Ia intelectia universalillor, caret sa alba loc mereu prin absteactle. Cand aud albeasa" sau ab", nu Imi aduc aminte, prin forja nus de toate naturile sau proprietagile aflate In sublecte, ¢ de muritor 51 de rajional. Api am 0 concepjle distinets a accidentelor posterioare, « confuzi. CAci si intelectile singularelor au loc prin abst: $l anume cand se spune: aceasta substanja, acest acest animal, acest om, aceasta albeaya, acest alb, Cac wteest om” eu examine doar natura oamenilor, Faport cu un subject determinat; dar prin om” aceeagi naturd Intr-adevar simpla In sinc, si nu pes De aceea, este indreptatit s4 spune intelectia Universaliilor este unica” gi ,simpla” stp com? doar de animal dintre oameni unica wer Hind sensibil; simpla In privinya absteaciiel formelor. fiinded nici un lucre, fie cf © materie, fie cd © form devine cunoseut in acestea, gi de acees am spus mais © asemenea concepyie este confuza. Acestea find spuse, s3 trecem la rezolvarea intreb lui Porfir despre genuri $1 specii; o putem face acum, dupa ce am dezvalut versaliilor In privinja simpurilor, caci ele nu percep fie a unora; puri de orice in privinta sepa deja natura tuturorPrima era daca genurile i specille subzista, adica s: fied Weruri intr-adevar existente, sau se gisesc do intelect ete., adicd se gasese in opinia goala, fara luc: numele de ,himera", ,fap-cerb", pe care o inteligenta toasa au le produce. La aceasta trebuie raspuns cf, de fapt, ele sem prin numire luceuri existente in mod real, identice cel care le semnificd numele singulare, gi cd in nici un f sunt puse in opinia goald. Totugi, ele apar oareeum pe Intelectie unica asa cum am ararat nimic au il imptedica pe cel care intreaba sa dea un a sens cuvintelor cand intreab4, lar cel care da rfspun: le dea alt sens, cand easpunde, ca si cum el ar spun Intrebi dacd aunt puse doar in intelect ete. Te poti int simpla i pura aceasta aya Incat sf fie adevarat, cum am ardtat def sus. Cuvintele pot avea acelagi sens peste tot, atat | care eispunde, ct gi la cel care tnteeaba, gi primi membri ai celor doua intrebari dialectice (si a1 de asemenea, sunt puse doar In unice, simple $i | rezulta doar 0 intrebare ce nu mai are opuse Acelagi lucru poate fi spus la a doua subzistente sunt corporal Incorporale, adica, admiand ca semnifica subzistente, dacd sunt sau au gi semnified unele corporale sau Desige ceea ce este, cum spune Boethius™, este fle corpor: Incorporal. Aceasta Inseamna cf acordim aceste num corporalelor sau ale incorporalelor fie corpurilor gi corpurilor substantiale, fie celor percepubile prin sim corpulul (ca om, lemn, albeatd) ¢1 celor neperceptbil suflet, dreptate). Caci ,corporai" poateinsemna partic ca si cum am inireba dacd semnifici sau my particu Flinded semaificd subzistenca. Cine cerceteaza bine ade problemei nu examineazd doar lucrurile care pot fi afi In mod adevarat, ci gi toate opiniile eventuale. De chiar dacd cineva este canvins cf nimic nu subzi afara particularelor, totusi, finded eate posibili opit ar mai exista gf altele, au f4ed rost le cerceteaza si p Desigur, aceasta ultima acceptle @ corporalulul pa dacd sau conving mai mult intrebar particulare. Dar, cand spune Boethius c# .tot ceea ce este fie corporal , poate cd incorpors parea superfluu, flindea nici un lucru care exista m fie incorporal incorporal, adicd non-particular. Nici au pare sf fie it tant cea ce este intradus In vederea ordinil intreb sincorporal” divid subzistengele gi tm alt sens, la fel p wad ca existente sunt numite corporale, altele incorporaie ‘ich, ca gi cum cel care Intreaba ar spune dintre ele spunem noi cd sunt cele semnificate de ui cele particulare In esenya lor, gi incorporalele In ce pr desemnarea prin numele universal, gi anume c4 umese in mod particular sau dererminat, ct confur am aratat suficient mai sus. De aceea, si numele unive insele sunt denumite corporale in ce privepte natura | silor si incorporale In ce privesie modul de a semr deoarece, chiar dacd denumese particularele, totugi = numese> In particular gi determinat A ela Intrebare, dacd se afld in cele sensibile pravine din faptul cd au fost luate ca incorporale, sa fiindea un lucru luat intr-un anume sens ca incorpo divide in a fi gia nu fii cele aensibile, cum am po mai sus. $1universaliile se spune cd subzista In cele sen, fi anume cf ele semnificd substanta intrinsecd exit un lucru sensibil prin formele lui extertoare 1, desemnificd substanta care subzist actual In Iucrul sen. rotusl ele o indica In mod natural ca separats de Sensibil, aga cum am stabilit mai sus conform cu Platon aceea, Boethius'™ spune ca genurile 51 specile sunt ine ca neexistind in afara celor sensibile, gi anume cl realit genurilor gi speciilor este examinald in sine, ia mod ratie In natura el, In afara oricdrul aspect sensibil; eacl, 0 indepartate formele exterioare prin care ajung Ja sim pot subzista cu adevarat. Flindes adm 3 toate genurile 51 speciile sunt inerente lucrurilor s bile, dar cle nu par 2 fi in lucrurile sensibile, fiir intelectia lor este numits mereu .separats de aceea, pe buna dreptate s-a cercetat daca ele pot fiveeo in cele sensibile ; gi unit au raspuns cf sunt, dar agai persistt natural in afaca domeniulut precum spus. In a dous intrebare, putem accepta .corps si Jincorporal” pentru sensibil si nesensibil, asa ‘mai convenabil pentru ordinea intrebarilor. $i, Flinded neam c& intelectia universaliilor are loc .separat de si Inte-adevar, trebule Intrebat dact ele sunt sensibile nesenstbile. $1 5-2 faspuns ca unele dintre ele sunt sens in raport cu natura lucrurilor si cd tot aceleasi nesensibile in rapor cu modul semaifiedrii, i anume fiir nu desemneazd lucrurile sensibile pe care le numese | cum sunt ele simtite, i anume ca particulare, si nici sit rile nu ajung sd le cunoascd prin faptul c4 sunt indicate aceea, persistd intrebarea dacd numese + lucrurile sensibile sau dacd mai semnificd $1 altceva aceasta Intrebare se raspunde cA ele semnifics sensibilele, 51 conceptia comuna pe care Priscian| mai ales minyit divine sensibil, $#privitor la permanenja lor: conform cu ceea ce it gem aici ca flind a patra Intrebare, eum am amintit mai F4spunsul este mai existe odats ce Iuerurile au p cdi ele nu se mai pot predica despre mai multe gi niv mai aunt comune vreunui Iueru, ea gi aumele trandafir cand trandafirii nu mai existd, Totusi, desi lipseste refe humele continud #4 aib& semnificatie datorita intele altmintert propozitia .au exista nict um trandafic™ au . Desigur, Intrebarile au fost formulate despre cuvi universale si nu despre cele singu te indoieste aga de semnifieatia singu Caci modul lor de a semnifica se acorda, pe bund drep cu Starea lucrurilor. Pentru ca ele in sine sunt particu sunt semnificate tot In mod particular de . $i intelectiile au un singur object, ceea ce veesaliile au au, Apoi, indea au seme lwerurile ca particulare, par si nici nu le semnifice asemanare, clei lucew asemene, cum am aratat mal sus. De aceea, flindca © © asa de mare indoiala in legaturd eu universaliile, Po! ales sf le tratere doar pe acestea, excluzind singul din intentia sa, ca si cum ar fi suficient de clare prit insele, chiar dacs el le teateazd intimplitor uneori din fu vrem deloc ca numele universs indcd nimer Trebuie observat cd, desi definitia universalului ( Renulul, fle 4 specie include doar cuvinte, cotust a ume se transfera adesea gi la referingele lor, ea si cu referinfele speciei din referinjele genulul cuvdatului este explicatd conform semnificaties, este v lucruct $4 freevent # diferents, = cand ne odata de cuvinte, date de nutunora este folostt pentru celelaite 5 tracarea ambigud, atat logicd, cAt gt gramaticald, i cond datorita transferului numelor, de foarte multe ori pe # in eroare, daca ei nu disting corect fe proprietatea num de 2 avea imporitie, fie aburul datorat transfers lui , #1 ales in cercetarea inteeb: ae pirea drept #4 neglijim cea ce el Speci. $4 parcurgem ins& si noi, 1 54 ne Indreptim atenjia aga cum trebule opinia mentionata, Agadar, aici, In cercetarea intrebar pentru a rezolva problema mai bine, prima datz , Dar genurile gi spec care trebuie #4 fie comune mai multor lucruri, mu pe una numeric $1, astfel, mici unul. Dar, fiinded cineva p: 52 spuna, contra acestel asumpil numerie unul care aunt comune, e lor lui ,astfel e4, inte-ade numeste genu trebarile pe scurt, fie eu privice 1a Faptl ef semn cA existd unele luc respinge acest refu; orice lucru comun numeric unul este fle comun d partilor , fie este un intreg datorits succes! lm pulu! sau simultan, dar aga tncat nu formeaza subst celor cdrora le este comun. El indeparteard imediat t aceste forme de comunitate att pentru gen, cat $4 pe specie, spunind e& ele sunt mai degeabs comune a incat sunt simultan intregt in lucrurile singulare gt le meaed substanja. Desigur, numele universale nu parti prin parti la lucrurile diverse pe care le denumese, ct ca intreg gi in inteegime gi simultan in numele singular Si ele pot fi numite substante ale celor carora le comune, fie din cauzi cf ele semnificd prin transfer 1y file care constituie alte lucruri, dupa cum un animal aum in cal gi in om ceva care este materia lor sau a inferio om", fle pentru cd sunt aumite cele ce intre substanja, ces ce Intrun anume sens apare In opinis despre acele , flindea cle sunt nv substantial acestor lucrurt, caci omul desemneaza Intr care este animal i rational si muritor. Dupa ce Boethivs aratt despre un universal, cl o dovedeste despre cele multipl anume aratind ci mu este nicl o multitudine de luc diferite, un gen si respinge oF conform careia cineva poate spune cd toate substar adunate Impreuna sunt genul .substania” si coti oam sunt specia care © omul, ca gi cum ar fi spus: daca adm substantial, toatd aceasta multitudine ar ave in mod nal aliceva deasupra sa, gi acela, din nou, ar avea ceva, ¢ asa la Infinit, Ceea ce este inacceptabil. Agadar, #-2 3 cd numele universale, in ce priveste semnificarea lucrur fie 2 unuia, fie a mai multora, nu par universale, gi an adica pt nici © specie, nici fiinded nu semnificd nici un Iucre universal, cabil despre mat multtApolel argumenteaza cd ele nu trebule numite univ nici In ce privegte semnificares intelectillor. El Sofistic c acea intelectie este goals si anume fiinde: lege altfel decat este luenil care subzists, Minded lucr, jae un nume este cons apelatiy datoritd unel multitudini de lucrurt, torugl F spunem nici c4 lucrurile semnifica, nici ed sunt ape