Universitatea Dunarea de Jos Galati

Facultatea de Arhitectura Navala

Descriere tehnica

Nume:Baltag Vasile-Ionut
Grupa:2142
1.Tipul si destinatia navei
-petrolier crude oil,cu densitatea marfii 0.9 t/mc;

2.Clasa navei
- I+Hull+Machinery Oil Tanker, ESP, Urestricted Navigation;
3.Reguli si regulamente utilizate
-SOLAS (International Convention for the Safety of Life at Sea);
-I.M.O (International Maritime Organization);
-I.A.C.S (International Association of Clasification Societies);
-Bureau Veritas;
4.Caracteristici principale ale navei:
4.1 Dimensiuni principale
Lungime totala: 176.76 m;
Lungimea la plutire: 172.09 m;
Lungimea intre perependiculare: 168 m;
Latimea: 26.2 m;
Inaltimea de constructie: 14.25 m;
Pescajul: 10.45 m;
Coeficientul bloc: 0.781;
4.2 Capacitate de transport
-are o capacitate de transport de 29000 tdw;
4.3 Capacitati tancuri
-toate tancurile existente pe nava au o capacitate de circa 6000 mc;
4.4 Putere,viteza,autonomie
-puterea la flansa a motorului este de 6560 kw;
-viteza de serviciu a navei este de 13.5 kn;
-nava are o autonomie de 7500 Mm;
4.5 Echipaj
-echipaj format din 26 de persoane;
5.Compartimentare
-compartimentarea realizata astfel incat sa se poata maximiza spatiile de
marfa. Celelalte spatii se vor minimiza astfel incat sa se poata amplasa
echipamentele fara dificultati, asigurand totodata si spatiile de acces si de
mentenanta a echipamentelor.
-lungimea compartimentului de masini este de 24.8 m;
-numarul de magazii este de 5,lungimea fiecarei magazii fiind de 24 m;
-picul pupa este la o distanta de 12.6 m fata de oglinda pupa;
-picul prova este amplasat la o distanta de 156.2 m fata de oglinda pupa;

6.Corpul metalic
6.1 Materiale

-nava este costruit din table de oel sudate n conformitate cu Regulile de

Clasificare i Construcie BUREAU VERITAS.
6.2 Distante regulamentare si sitemul de osatura
-in zona picurilor, distanta regulamentara este de 0.6m;
-in zona compartimentului de masini,distanta regulamentara este de 0.7;
-in zona magaziilor de marfa,distanta regulamentara este de 0.8m;
-nava prezinta un sistem de osatura longitudinal;
6.3 Punti si platforme
-puntea principala este o punte etansa si continua de la pupa spre prova;
-punte intermediara doar in zona picului pupa si compartimentului de masini;
-punte teuga;
-punte duneta;
6.4 Pereti transversali si longitudinali
-are in componenta 7 pereti transversali etansi,pozitionati sub puntea
principala;
-un perete longitudinal plasat in planul diametral;
6.5 Suprastructuri
-nava are 4 etaje de suprastructura ce servesc atat pentru spatii comune, cat
si pentru spatii individuale, necesare fiecarui membru al echipajului, conform
cerintelor armatorului, dar si al regulilor.
7.Masini si instalatii de masini
7.1Masina de propulsie
-propulsia asigurata de un motor de tip SULZER RTA72U-R1,cu puterea la
flansa de 6560 Kw la 97 rot/min.
7.2 Linii de arbori
-nava prezinta o singura linie de arbori. Transmiterea puterii de la motor la
linia de arbori se realizeaza printr-un arbore intermediar;
7.3 Propulsorul
-elice cu pas fix;
-diametrul elicei este de 6.6 m;
7.4 Instalatia energetica
-se vor folosi doua diesel generatoare si un generator de avarie pentru
asigurarea necesarului de consum de energie;
7.5 Caldarine
- nava dispune de o singura caldarina recuperatoare si un boiler pentru
servirea cu apa calda in suprastructura;
7.6 Instalatia de combustibil
Instalatia de alimentare cu combustibil se compune din:
-tancuri de combustibil (de bunker, de decantare);
-pompe de combustibil (de transfer, de alimentare);
-filtre grosiere si fine: calde si reci;
-prenclzitoare de combustibil;
-valvule;
-tubulaturi;
-pulverizatoare;

7.7 Instalatia de ungere

- instalatia de ungere a motorului este formata dintr-un ansamblu de piese
care asigura ungerea componentelor acestuia, precum si circulatia, filtrarea
si racirea uleiului;
-schimbul uleiului de ungere a motorului este recomandabil sa fie facut cnd
acesta este cald, pentru a asigura scurgerea sa completa, mpreuna cu toate
impuritatile rezultate din exploatare;
7.8 Instalatia de racire
- elemente componente : pompe, filtre, schimbatoare de cadura, aparate de
masura si control, elemente de reglare, tevi (conducte) prin care circula
fluidul de racire, rezervoare, valvule.
7.9 Instalatia de aer comprimat
-pornirea unui motor cu ardere interna se realizeaza prin aplicarea unui cuplu
exterior la arborele cotit, astfel ca turatia acestuia sa ajunga la o asemenea
marime la care sa se asigure formarea amestecului dintre aer si combustibil,
aprinderea si arderea acestuia;
Se folosesc doua tipuri de instalatii:
-introducerea aerului coprimat direct in cilindri motorului prin supapele de
pornire (lansare) comandate pneumatic de catre distribuitorul de aer;
-introducerea aerului comprimat in cilindri motorului prin supape automate,
care se deschid la momentul determinat de catre distribuitorul de aer (prin
care trece de aceasta data aerul de pornire);
8.Instalatii si echipamente de corp si punte
8.1 Instalatia de balast
-are rolul de a mentine asieta normala;
-de a corecta inclinarile transversale si longitudinale ale navei atunci se
descarca nava;
-de a asigura pescajul minim atunci cand nava e goala;
8.2 Instalatia de drenaj-santina
- are rolul de a asigura evacuarea diferitelor acumulri de ape reziduale;
-ajut i la eliminarea apei din tancurile de balast pe care pompele de balast
nu o pot elimina, ct i a apei din compartimentul de maini n caz de avarie;
8.3 Instalatia de stins incendiu
- utilizata pentru a preveni si a combate incendiile de la bordul navei;
-pompele de stins incendiu se pot folosi i n alte scopuri cum ar fi servicii
generale, santina, insa cel putin una trebuie sa fie gata de utilizare n orice
moment;
8.4 Instalatia de apa potabila
- aprovizioneaza cu apa potabila, apa pentru spalat si apa tehnica echipajul
si pasagerii, asigurand n acelasi timp si evacuarea peste bord a apelor
reziduale si a dejeciilor;
8.5 Instalatia de ventilatie si conditionare
- printr-o buna ventilatie se poate primeni aerul umed si cald din magaziile
cu marfa asigurandu-se incarcaturii conditii optime de pastrare;

-o ventilatie buna inseamna asigurarea unei circulatii constante de aer prin

hambar si incarcatura astfel incat aceasta sa permita evacuarea caldurii
,umezelii,aburilor,gazelor si mirosurilor emanate de marfa,asigurand prin
aceasta temperatura de care marfurile au nevoie pentru o buna conservare;
-fiecare magazie trebuie sa fie dotata cu un numar suficient de trombe de
ventilatie astfel incat sa fie asigurat schimbul de aer necesar pastrarii
calitatii marfurilor;
-dimensiunile trombelor de ventilatie si felul lor depinde de felul navei si de
marfurile pe care le transporta in mod normal;
8.6 Instalatia de incalzire
- necesarul de incalzire se calculeaza pentru fiecare camera, astfel incat
toate incaperile in care se locuieste trebuie sa aiba aceeasi temperatura,
indiferent de pierderile de caldura;
-ca sa vedem cum se va comporta instalatia pe timp friguros, aceasta se
probeaza la rece. Proba de presiune se face in functie de presiunea maxima
de regim si de modul de executie al instalatiei;
8.7 Instalatia de guvernare
- menine directia de drum n timpul marsului i schimb direciei de
navigaie cand se dorete acest lucru.
-are doua regimuri distincte: regim de mars si regim de manevra;
-instalaia de guvernare este alcatuita din maina de carma care furnizeaza
energia necesa rarotirii carmei i carma care interacioneaza cu curentul de
apa;
8.8 Echipamente de semnalizare
- pentru a se prevenii producerea unor defectiuni care pot avea urmari grave
asupra functionarii instaltiilor, acestea sunt prevazute cu instalatii electrice
care au scopul de a constrola functionarea, in anumite limite, a unor instalatii
si de a semnaliza aparitia cauzei care ar conduce la producerea defectiunilor
sau avariilor, ca : presiunea insuficienta in instalatia de ungere a motorului,
supraincalzirea apei din instalatia de racire a motorului, scaderea nivelului
sau presiunii aerului din instalatiile de franare, comandate hidraulic,
respectiv pneumatic, uzura placutelor de franare, rezerva de combustibil in
rezervor;
8.9 Instalatia de salvare
- instalatia de salvare a navei este destinata a servi salvarii oamenilor aflati
la bord in cazurile de forta majora (esuari, coliziuni, incendii, explozii, etc.);
-mijloacele de baza pentru salvare sunt constituite din barci si plute numite
si mijloace colective de salvare;
-in afara mijloacelor colective de salvare, fiecare nava si cu mijloace
individuale de salvare (in functie de numarul persoanelor aflate la bord);
-o instalatie de salvare cuprinde: totalitatea echipamentelor de salvare, a
mijloacelor pentru pastrarea lor la bord, precum si mecanismele pentru
lansarea si ridicarea lor;
-instalatia trebuie sa raspunda in intregime prescriptiilor cuprinse in
Conventia internationala pentru ocrotirea vietii umane pe mare SOLAS;
8.10 Instalatia de manevra-legare

- asigura fixarea navei fata de cheu sau alta nava, pentru orice lungime
necesara, datorita rezistentei mari la intindere si flexibilitatii lor deosebite;
-trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: rezistenta mare la rupere,
rezistenta mare la coroziune, flexibilitate mare pentru a putea fi usor legate
de tamburi de diametre convenabile, rezistenta la uzura prin frecare,
elasticitate cat mai mare pentru a prelua socurile mecanice la acostare;
8.11 Instalatia de ancorare
-asigura fixarea sigura n raport cu fundul apei i permite desprinderea
uoara n orice condiii climatice;
8.12 Instalatia de remorcare
- instalatia de remorcare asigura legatura dintre nava remorcher i navele
remorcate, cu ajutorul paramelor de remorcare, legate de babalele de
remorcare;
-orice nava trebuie s poat asigura remorcarea altei nave sau s poat fi
remorcat;
-navele specializate pentru remorcarea cu parama (remorchere de tractare)
sunt dotate cu: crlige de remorcare, vinciuri de remorcare, curbe de
remorc, blocuri de ghidare a parmelor.
Parmele de remorcare lucreaz n condiii defavorabile, datorit variaiei
periodice a tensiunii, mai ales n cazul remorcrii pe ap agitat i la
tragerea navelor euate, precum i datorit aciunii corozive a apei. Variaia
periodic a tensiunii din parm provoac, la rndul ei, frecri de alunecare
pe curbele de remorc sau n nrile de parapet, nsoite de uzuri de
abraziune la firele exterioare ale parmei.
9.Instalatii electrice
9.1 Generatoare
-transforma energia mecanica in energie electrica;
9.2 Tablouri electrice
-parti ale instalatiei electrice cu rol in distributia energiei electrice si in care
se gasesc montate aparatele electrice;
9.3 Instalatia de iluminat principala si de avarie
- necesara pe perioada noptii pentru a oferi vizibilitate cat mai bine asupra
aparaturii si mediului inconjurator;
9.4 Instalatia de avertizare incendiu
-sistemele de detectie si avertizare in caz de incendiu, gaze toxice si/sau
explozive sint ansambluri complexe, compuse din declansatoare manuale de
alarma si detectoare automate, conectate la echipamente de control si
semnalizare (centrale de semnalizare) ce pot identifica zona aparitiei si tipul
evenimentului si pot actiona automat dispozitivele de alarma (sirene, lumini
intermitente);
-aceste centrale mai pot comanda instalatiile de stingere a incendiilor, de
ventilare, de desfumare, actionarea usilor antifoc, alertarea pompierilor etc;
9.5 Echipamente de navigatie

-montare, punere in functiune si service pentru echipamente de

radiocomunicatie GMDSS;
- montare, punere in functiune si service pentru echipamente de navigatie
(radar, sisteme de navigatie integrate);
- confectionarea de tablouri electrice de joasa tensiune;
- reparatii si montare de echipamente electrice pe punte si compartimentul
masini;
9.6 Echipamente radio si comunicatii
-pentru a asigura comunicatiile radio nava-uscat si uscat-nava, in benzile de
inalta frecventa (HF) statia romana de coasta "Constanta Radio" este dotata
cu o consola SAIT DEVLONICS care poate asigura o acoperire radio HF in
benzile maritime de frecvente de 4, 6, 8, 12, 16, 22 MHz, datorita celor 4
emitatoare comandate de la distanta (cca. 2 KW fiecare);
9.7 Antene
- antena este partea cea mai importanta a receptorului
Antenele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Precizia in goniometrare;
Eficienta ridicata;
Caracteristici constant;
Diferentiere buna a polarizarii;
Durabilitate mecanica si rezistenta la zdruncinari si lovituri;
Comoditate in timpul alergarii;
Protectia impotriva umezelii;
Simplitate in constructive;
Usurinta la acordare;
Securitate in timpul lucrarii;
9.8 Comunicarii interioare
-este necesar pentru a mentine personalul la punct cu cea ce se intampla pe
nava;
10.Amenajari
10.1 Materiale si mobilier
-materiale si mobilierul de pe nava vor fi stabilite in funtie de gradul de
calitate dorit de armator;
10.2 Izolatii si captuseli
-nava va fi dotata cu izolatii si captuseli comform normelor regurilor de
registru si conditiilor impuse de SOLAS. Izolatia catre exterior va fi de 200
[mm] si cea de interior va fi de 50 [mm];
10.3 Usi, ferestre, scari
-usile catre scarile de acces vor fi dotate cu izolatie ignifuga, fiecare camera
de locuit va avea cel putin o fereastra pentru a servi la o iluminare naturala;
-latimea scarii min. 600 [mm], latimea intre balustrazi min 600 mm,
adancimea treptei min 150 [mm], cu un unghi de 50 de grade la mai mult de
trei trepte se prevede balustrada;
10.4 Amenajari cabine

-fiecare cabina de locuit din suprastructura va fi dotata cu un pat(simplu sau

etajat), birou, scaun, dulap si o cabina de dus;
10.5 Amenajari culoare, saloane, spatii de recreere
-culoarele au o latime de 700 [mm];
-culoarele vor fi prevazute cu o mana curenta; daca latimea culoarului
depaseste 1 m va fi prevazut cu maini curente pe ambele parti (acestea se
deduc din latime);
-nu se admit culoare infundate cu lungime mai mare de 7 m; daca este cazul
se vor prevedea iesiri de avarie;
-culoarele de evacuare vor avea iesirea (usa, scara) la capatul lor si nu vor
continua dupa aceasta iesire de evacuare;
-spatiul de recreere poate fi compus din mai multe incaperi dotate
corespunzator pentru camera de fumat, camera de lectura / TV / jocuri, sala
de gimnastica, bazin de inot;
10.6 Amenajare timonerie
-amplasarea si amenajarea timoneriei trebuie sa tina cont de functia acesteia
ca post central de comanda si control al navei;
Pentru aceasta trebuiesc asigurate:
- vizibilitatea in exterior;
- accesul in timonerie si in afara timoneriei ;
- spatiul interior pentru echipamente ;
- ergonomia postului de comanda si celorlalte posturilor de lucru;
Accesul in timonerie trebuie asigurat atat prin interiorul suprastructurii (scara
interioara) cat si de pe puntea de comanda prin usi laterale sau un pupa
timoneriei. De asemeni pe cat posibil este recomandat accesul de jur
imprejurul timoneriei pentru mentenanta;
10.7 Amenajare spatii tehnice
-in interiorul suprastructurii se prevad spatii care nu deservesc echipajul in
sine ci buna functionare a navei;
Dintre acestea:
- chesoanele de ventilatie pentru spatiile de sub punte si trecerile pentru
evacuare gaze;
- chesoanele de treceri tubulaturi si cabluri;
- magazii de materiale;
- compartimentul DG de avarie, AC, baterii, giro, radio, CO2, etc;
11.Vopsitorie
-toate tablele si profilele trebuie sablate. Imediat dupa sablare, se aplica un
strat de amorsa de zinc, inainte de fabricare, cu grosimea de 15-20 microni,
in strat uscat;
-toata vopsirea trebuie executata asa cum este indicat mai jos si in
concordanta cu recomandarile fabricantului;
-toate culorile finisajului trebuie sa corespunda cererii armatorului;
-acolo unde amorsa este deteriorata de arsuri, sudura sau zgarieturi, trebuie
tratata cu piatra abraziva sau folosind unelte manuale pentru a indepartarea
ruginii sau a altor materiale straine, in totalitate;

-inainte de a incepe vopsirea, suprafata trebuie perfect curatata si uscata, iar

zonele deteriorate trebuie tratate cu un nou start de amorsa, pentru a fi
pregatite;
12.Protectie catodica
-protectia suprafetelor ude ale carenei navei si carmei se efectueaza cu
ajutorul anozilor de zinc si aluminiu, realizate o data la cinci ani;
-in tancurile de balast, sudura protectiei catodice trebuie realizata
corespunzator;