Professional Documents
Culture Documents
tiinele politice sunt un grup de tiine sociale ce studiaz viaa politic i problemele politicii
(politica intern, extern sau internaional, doctrinele politice sau fenomene politice cum ar fi, de
exemplu, conflictul).
2. Determinati fenomenul politicii - domeniul de definiie al tiinei politice.
Este stiinta preocupata de studiul fenomenului politic.
Studiaza:
evolutia gandirii politice si aparitia fenomenului politic
Sistemele si subsistemele politice
Partidele si interactiunea dintre ele.
3. Examinai legile, funciile i categoriile politologiei.
Legile:
Crearea unui sistem politic bine echilibrat ce asigura cresterea bunastarii
Existenta, organizarea si conducerea democrata a societatii
Unitate organica dintre libertate si responsabilitate
Corespondenta activitatii politice cu valorile general-umane
Functiile:
Cognitiva
Normativa
Prospectiva
Educativa
Categoriile: Categoriile studiate de politologie sunt de maxima generalizare si se refera la sistem
politic, stat, putere politica, partidism, democratie, regimuri politice, doctrine politice, actiune
politica etc. Ca si legile, categoriile politologiei au un caracter obiectiv, impuse de progresul
istoric si aflate ntr-o relatie de cauzalitate si interdependenta.
4. Analizati definiia, originea i funciile puterii politice.
a) PP este posibilitatea si capacitatea unora de a-si impune propria vointa altora.
Trsturile specifice ale puterii politice sunt:
asigur organizarea i conducerea societii;
deine capacitatea, asigurat prin for, de a coordona celelalte forme ale puterii;
se exercit, de regul, n baza unui sistem legislativ
b) Puterea ia natere odat cu procesul de dezvoltare a societii, fiind n acelai timp i o
condiie indispensabil a existenei ei. La originea puterii politice exist conflictele i
tensiunile care traverseaz orice societateuman i care trebuie s gseasco metod de
rezolvare. Exist trei surse universale de conflictecare au loc n societate: a) deosebirile
dintre sexe; b) opoziia dintre cei bogai i cei sraci; ameninarea prezumtiv venit din
exterior.
c) Organizatorica (a societatii)
Ideologica (elaborarea strategiilor)
Decizionala
Coercitiva (de impunere)
De pregatire a cadrelor
De control
5. Analizati dominaia politic, legitimitatea si legalitatea puterii politice.
a) Dominaia politic, dup M.Weber este o mbinare a dou elemente: pe de o parte, o
legitimitate care i asigur stabilitatea i, pe de alt parte, o autoritate care i confer o
form.
Componente ale dominatiei:
Autoritatea politica
Legitimitatea politica
Legitimitatea traditionala
Legitimitatea legal-rationala
Legitimitatea carismatica
Resursele Dominatiei:
Productia si schimbul de marfuri
Mijloacele de comunicatie
Monopolul coercitiei
b) Legitimitatea
Legitimitatea politic constituie un principiu conform cruia un sistem de guvernare, o
putere politic se exercit pe baza unui drept conferit de ceteni guvernanilor, pe baza
unor nelegeri legiferate.
Legitimitatea reflect modul n care o societate definete legalitatea unei guvernri i
dreptul sau autoritatea acesteia de a conduce. Legitimitatea transform puterea n autoritate.
Legitimitatea exprim efortul puterii de a mobiliza acele resurse care s-i ngduie o
exercitare acceptat la scara ntregii societi. Cu ct este mai larg acceptat i susinut de
agenii politici, cu att legitimitatea unei puteri este mai mare.
6. Examinai resursele dominaiei puterii politice.
Producia i schimbul de mrfuri
O societate trebuie s se intereseze de problema satisfaceriinevoilor materiale a membrilor si.
Principalele resurse capabile s fie mobilizate n acest sector sunt banii, tiinele tehnice,
calitile de expertiz, competena i ceea ce numim capac itateadistributiv, adic
posibilitatea de a distribui posturi, slujbe, privilegii, avansri, n scopul cel mai
adesea de a construi reele de clientel.
Mijloacele de comunicaie
ntreaga societate posed instituiile sale productoare de valori,credine i norme sociale.
Aceste instane ndeplinesc un rol de definire i de difuzare a tiinelor legitime. Fiecare
societate acord n aceast sarcin, n funcie de istoria i de trsturile sale culturale,
o influen mai mult sau mai puin inegal Bisericii, colii sau mediilor de
informare.Principalele resurse nglobeaz nu numai organele de pres sau de
radiodifuziune, dar i uncapital de notorietate savant construit n jurul meritelor individului.
Monopolul coerciiei
Statul de drept oblig societile s c entralizeze utilizarea legitim a constrngerii. n
ciuda unei scderi de necontestat a violenei sociale n democraiile pluraliste, acesta pstreaz
o real importan ca resurs a dominaiei politice. Mai ales prin control i
utilizarea forelor armate i de poliie, care ofera oportunitatea de a defini
granitele, indestructibile, ale ordinii publice
7. Analizati definiia i funciile sistemului politic.Structura i tipologia sistemelor politice.
Un sistem politic este un sistem localizat la nivelul sistemului social care ndeplinete funcii de
natur politic i privete guvernarea. Este de regul comparat cu sistemul juridic, sistemul
economic, sistemul cultural sau alte sisteme prezente n viaa social.
Functia de selectie politica vizeaza recrutarea indivizilor care vor ocupa functii si
demnitati publice in structurile sistemului politic.
Tipurile de SP
Dupa criteriul culturii politice:
1) Anglo-american (repartitie stricta de roluri, cultura politica consecventa indreptata spre
apararea valorilor liberale, consolidarea culturii politice nu permite discrepante in
realizarea PP)
2) Continental-european (fragmentarea culturii politice care adesea duce la conflicte
serioase-politice si la schimbari esentiale in politica interna si externa)
3) Pre-industrial si partial-industrial (subculturi regionale care duc la fragmentarea culturii
politice)
4) Totalitare (exercitare excesiva a puterii politice de un grup anumit politic)
Dupa criteriul poilitic:
1) Liberale
2) Socialiste/Comuniste
3) Populiste
8. Analizati evoluia sistemului politic n Republica Moldova.
Moldova a trecut ntre 2001 i 2009 de la o democraie incoerent la instaurarea unui
autoritarism nc neconsolidat, o situaie des ntlnit n spaiul fost sovietic. Preedintele
Vladimir Voronin a concentrat deciziile majore n minile sale i a mutat centrul de
greutate al politicii la Preedinie, asta dei Moldova este, conform Constituiei, o republic
parlamentar. Sursa puterii lui Voronin nu este funcia de ef al statului n sine, ci
controlul exercitat asupra Partidului Comunitilor din Republica Moldova, partid care la
rndul su controleaz statul. Valul de revoluii colorate din 2003 - 2004 a provocat
o micare oportunist din partea lui Voronin de apropiere de UE, ceea ce muli au numit
revoluia din capul lui Voronin.
Fcnd o analiz strict a evoluiei cantitative pe ani a partidelor politice, vom vedea c cea mai
mare amplitudine de cretere o gsim ntre anii 1992-1994 i 1997-1998 care a coincis cu perioada
preelectoral a alegerilor parlamentare din 1994 i 1998.
Reieind din dinamica descrisa, putem observa c dac partidele de centru-dreapta sau a Alianei
pentru Integrare European vor ntreprinde nite politici adecvate i benefice poporului, aceste
partide vor fi n guvernare pe nc cel puin 8 ani. Deci urmtoare faz ar putea dura cel puin pn
la 8 ani care ar culmina cu aderarea la Uniunea European i ntrirea politicii sale externe i a
securitii n regiune.
9. Examinai conceptul de stat. Apariia i evoluia statului.
Stat- organizatorul activitatii unei comunitati, care stabileste reguli si urmareste realizarea lor.
Apare atunci si acolo cand apare diferentierea sociala, divizarea muncii si proprietate.
Printre factorii care au determinat aparitia statului se pot include:
atingerea unui inalt grad de evolutie a triburilor si uniunilor tribale, prin cresterea lor
numerica dar si calitativa, prin tendinta de a se transforma in popoare si de a deveni
sedentare, in care functionalitatea comunitatii nu se mai putea realiza doar pe baza
legaturilor de sange, prin supunerea copiilor fata de parinti, ci prin altfel de relatii superioare - oferite de organizarea statala, in care apare o noua relatie conducatori condusi;
diviziunea sociala a muncii, legata indeosebi de aparitia agriculturii (viata comunitatii
incepand sa capete un caracter sedentar) a generat necesitatea de a organiza comunitatea pe
un anumit teritoriu, pe baza unor structuri politice;
diferentierea sociala, ca rezultat al aparitiei plusprodusului, care reclama o armonizare a
intereselor privind productia, circulatia si, mai ales, distribuirea si redistribuirea produselor,
ceea ce ducea, totodata, la necesitatea existentei unei autoritati politice cu mijloace de
impunere a vointei proprii.
10. Analizati trsturile i funciile statului.Structura de stat.Forma de guvernare.
Trasaturi:
a) Poarta un caracter istoric
b) E cel mai organizat dintre institutiile politice si inglobeaza in sine 3 elemente esentiale:
puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca
c) Are un teritoriu bine-definit unde sunt realizate politicile sale
d) Poarta un caracter suveran
e) Are institutii specializate
f) Are caracter national
Functiile:
a) Legislativa
b) Executiva
c) Judecatoreasca
d) Economica
e) Sociala
f) Administrativa
g) Culturala
h) Externa
i) Apararea statului
Structura:
Tipuri de state:
- Unitare (nu are subdiviziuni federale/locale)
- Federale (2 randuri de organe- federal si regional, partile componente nu sunt beneficiare
ale dreptului international)
- Confederatia
Forma de guvernare
- Monarhie absoluta, constitutionala, duala
- Republica (responsabilitate juridica a presedintelui) prezidentiala, parlamentara.
11. Determinati trsturile definitorii ale statului de drept.
se intemeiaza si functioneaza pe baza legii supreme a Constitutiei. Constitutia este cea care
fundamenteaza, legitimeaza, argumenteaza, orienteaza si conduce intreaga activitate a
statului, a institutiilor sale;
nceputul erei televiziunii in politic se cosider anul 1952, atunci cind televiziunea pentru prima
dat a fost utilizat n scopul reflectarii campaniei electorale n timpul alegerilor presediniale din
SUA.
20. Ilustrai influena politic a mass-media. Rolul n viaa politic.
Relatia dintre presa si viata politica se concentreaza n jurul unor teme (si dileme) fundamentale:
este presa un factor de "civism" sau un agent al depolitizarii?; este ea capabila sa prezinte n mod
clar si echilibrat evenimentele politice?; sunt jurnalistii capabili sa exercite o functie de
"observare" si de "critica", n mod neutru, dezideologizat si devotat interesului public?; este presa
un loc al manipularii?; influenteaza presa comportamentul liderilor politici?; dar al electoratului?;
daca da, n ce sens? etc.
21. Explicai fenomenul conflictele politice. Noiunea, izvoarele, etapele de evoluie.
22. Explicai conflictul Transnistrian. Geneza i situaia actual.
23. Explicai perspectivele soluionrii conflictului Transnistrian.
24. Precizati tipologizarea, funciile i cile de rezolvare a conflictelor.
25. Explicai fenomenul cultura politic: conceptul, formarea i structura ei.
Cultura politic constituie valorile sistemului politic, recunoscute de comunitate.
Ca form de guvernare, regimul politic democratic nu se poate realiza far o solidacultur politic.
Ea se implica atat in fundamentarea i structurarea sistemului politic, cati in funcionalitatea
componentelor sale. Eficienta funcionarii unui sistem politic democraticeste indisolubil legata de
modul cum membrii societatii ii nsuesc normele i valorile politice,cum le transpun n practic.
La baza culturii politice i a dezvoltrii ei stau: cunoaterea, valoarea i comunicarea.
Din combinarea celor trei tipuri de cultur politic nu sunt excluse forme hibride: parohial de
supunere; de supunere participativ; parohial participativ. Exist caivaautori,care susin c
cultura politic a unei ri este o cultur mixt,combinnd n proporiivariabile cele trei culturi n
funcie decriteriile care au fost artate mai sus.
26. Evaluai tipologizarea i funciile culturii politice.
cultur politic parohial
corespunde unei structuri politice tradiionale,descentralizat la nivelul regiunii, inutului,
satului; n cadrul su nu se manifest un intersdeosebit pentru problemele de politic
national;o
cultura politic de supunere
corespunde uneistructuri autoritare si centralizate la nivel naional. Subiecii acestei culturi
sunt contieni de existena sistemului politic naiona1, dar se mulumesc cu o atitudine de
pasivitate n privina participrii la conducerea po1itic.;
cultur participativ
n care cettenii sunt contieni demijloacele lor de aciune asupra sistemului politic, ca si
de posibilitatea lor de a influena cursulevenimentelor politice prin mijloacele specifice
participrii democratice: referendurnuri, alegeri,actiuni de protest, greve etc. Ea
corespunde unei structuri politicedemocratice.Aceste trei tipuri de cultura politica dau
nastere si la trei tipuri de personalitate.
1) Functia de cunoastere a realitatii politice, a fenomenelor si proceselor vietii
politice din societate. Obiectivitatea acestei cunoasteri tine in mare masura de
valorile pe care ea se intemeiaza, de optiunile si orientarile politice ale creatorului,
de nivelul sau intelectual, de obiectivele si sarcinile urmarite.
Democraie social sau social-democraia este o doctrin politic care s-a lansat spre
sfritul secolului XIX. Iniial, suportul pentru democraie social a venit de la marxiti, i
primele partide social-democrate au inclus socialiti revoluionari, precum Rosa
Luxemburg i Vladimir Lenin, lng socialiti moderai ca i Eduard Bernstein i Karl
Kautsky. Dup al doilea rzboi mondial i Revoluia Rus din 1917, democraia social a
fost asociat n exclusivitate cu o form de socialism moderat i nerevoluionar, diferit de
alte doctrine de stnga precum comunismul.
Democraia cretin este o ideologie politic, care urmrete s aplice principiile cretine n
politica public. Ea a aprut n Europa secolului al XIX-lea sub influena
conservatorismului i a nvturii catolice sociale. Ea continu s fie influent n Europa i
n America Latin, dei ntr-un numr de ri etosul ei cretin a fost diluat de secularizare.