Aurora Max Weber 11884-1920} 4 fast unul dirtre Intemsiwtoni socio- ‘roadertac~ EsOHnist. saclay poten Breda 16 ‘univecaltiois din Freiburg, Heidetucig at Munchen. De cna Date dao humdtaie do socol. maptersren fades conte aH TUS Jere taba’ mono Pertnente celeetateuor aa hia Tenurhat ‘BE esoctere visiuned srw s win eemporare ev 0 susera Pod, {neato PLampheeya pareanals ou. dotaywrye meiod ok en Dietionnaire evtiguy de Jo socieiog, PUF, Perea, TUB). Operate furumantaa ih hn ile Wao! ‘tink acon aay te privarel wociclog. religiee — din ewe fase pert p calebnu stud Eves protestants opritul cepvaigmilid ~ ti"oartaa 30, Wit chai und Gaseiscnaft economies socintae), Wuorarke a0l6 i fis wpecidl cele doun diseureur. Rovuk als Beruf Wicennschall als ecu Pattie, 0 vacate 90 gvofosi, Teapactiv Sint nt voradie profess), prosurm q sticks mal mit aminbt, mt font ttoduse fy numerowne tmbl Palma taduese i limba shana dit ‘pera ha Max Weber epare-acum, i carian ia oma, ‘emunig Inecteas Ea puna ina pa puters prin mionceppetts site tas priate a mmiaara, pon fone souk ones fons eee trek Baril, ia Weber, al roa epotet peltclog din ecem ‘on iss srader ‘Traducere din limba germand de Ida Alexandrescu une oti ate Boral van Max Weaet, erate Auting, Monctinmund Leiprig, 1924 Varig vor Gunaker fino © Eaditura Anime, 1992 ISBN 973-9053-10-6 Imprimat ta Tipageatia Editurti Ani 2, 1892 Max Weber Politica, 0 vocatie $1 0 profesie editura animaeiBUOT_CA CENTRALA WERSITARA SUCURESTI fc U. |! i Bucueosti iin CUVINT INAINTE dle fog’ au fost prozcntate subform une comunécAri orale, in iafna revolutiei din 1919, i ntiaiva Uniuna studea(cst here din Mianeten si poarid, de nceea, aaprenta nemijiocia a cusintulit rostt. Conferinga, asemeni ‘Siingefca vocarie, face pate dinte-un viclu care-a fost continual de mai uli ssratori gi care avea deepl scop sf slujeascd ¢a increplat) fi difesite domenii de Tinerilor de curind deem s ‘profund marci de experients rizboiulu gi perivodei postblies, Conferenti- Jul gba completat expuncres ulterios, in vockevex publiciri, gi cu a apatut fa fisrma de-fay8 penteu peima oar in vara lui 1919. Hefdetberg, wugust 1926 ‘Marianne WeberPrelegerea pe cafe, la cererca diva, urmeszi 8 0 (in, va va dezam? doar sf poate, fa mai mullc privinte. fnt-un discues despre weatia pultch si profesia de om despre politica dec, 4 agent), desigur, chiar gfe voia dvs, 54.80'ta pacific in problemele ce sint astazi ica vilel Dar aoest Jcra se 4a face Yntt-o maniced pur formals, gi swat efi, atunci efnd est vorba despre fnsemndtaica comportaciéatulul politic in cadrul cond wits aan Eee (var trctvul cxdlinc din couferinfa de ast intrchari ca: “ce fel de poviticd #8 faci, ce conginut fac acest Incr -, este expus comsecingelor sile specifice, $i nies masura deosebic de marc Ic este expus cel care luptd pentru o uredinga, fie religionsd, fe revolufionara. $4 lum cn cura drept exemphu: prezentul. Cel care ¥rea 88 instaurezé fn lume dreptatea absoluta cu fur\s, are oevois de aderengi, de un ‘aparat uman. Membrilor acestul aparat, trebuie 8 le ofcre porspectiva recom: ppensclor intcrioare gi exterioare necesare ~ risplata tcreuscia sau paminteas- 2 =, altfel aparatul nu funciioncars. Recompeasele liuntrice, tn condigiile Juptei de clas moderne, sint satisiacorea urit ji a setei de rézbunare, in primal ‘ind a reseatimentului $i & ncwii pseudoetioe de a avea drepinte, a nevoii de ai calomnia gi a-i doclaracretici pe adversari, Jar recompensele exterioare sint aventura, victoria, prada, puterea si profiturile materials, ‘Conduestorul, in succesul sau, cst itregime dependent de funclionarcs i aparal, El-este agadar d de motivayile uderengilor x propril, gi pd la urma de posibiltatea ca aderenti sii ~ garda rosie, ‘scercti, agitatorii de care are newoic — si-gi cnpcte evallait rosompen ru depinde ajadar deo, civeste presesis nice dia punetele vedete dc moivatile aderennilor st, etic. Acestea pot [inulin hi atta timp eit cel putin o parte atovar “Wui-innici uneaz majoritatea, aga ceva nus-a pomenit pe pl ~sintinsuflegini de ocreding’ cinstti incl giin cata sa, Dar nu-numaicd aceasad ceedings, chiar canirh doar o-glegitimare™ ascted ving asta nu ne patem Lisa fngelafi, deaarcee aici 9 exte @ trGsurd in -carc 1c urei cind wrei sé au se opreate in fala expnnen|iker revolutici -, 4, mai ca seama: traditionalul eovidian urmeuz’ dupa rovoluiia entuziel ero! cre- dlingei gi maa ales credinf insayi plese sau devin — ovarianta g! mai frecvert— plrfi companentc alc [razelor couvenionale proferace de funfaroniisitehnicie~ nit politic, Aceast& cvolufio are for deoscbat dé rapid. toemai fn eazul Tapaect pentru o credin(&, cAci aceasta etc condust sau inspiratd dé obieci de ean ‘dicfton adevarali, profef xi revolu{éei. $i, ca in-cazel oricarui sparal condus de SLMAX WEBER tin ge, © condijiem succesulu este scea splatizarsg/ imeanizare, acca proletae ee cia adores, nicer ,dsipine™. De acces, parGzan peitorulul pentru o creding’, 0 data ajunsi stapin aw, de rogull sn rape Spay ae {ele disboliee care pindese orico pulereMarii vituos! ai Tlantrapiel ui acosmic, fie cK pravencau ee fae ‘og indienc,, mu lucrau ou instrumcetul politic al constringeri, impArapia lor su cra ,a lumii acesteis*, s§ (otusi au actional siaetioneazd fn accastt lume, ine Personajele povestirior Iai Pliton Karataiov yi fini dostoiewskieni sint ele smal reupite oGpii ale lor. Cel carc cautd mini vires sufletului su si sabvarea ator suflete, au o face pe calea politic, care are eu torul alie-sa emnea jel bisericil. Imlerdietul papal laves nefneetat cetatea Flo- renjel ~ gf, pe vremea aoves, asta inscrma mult suai mult pentra oameni gi Sandtatea lor sufleteasca decit (cum spuncx Fichte) ,asumaren rece* ju- ice kantiene—, i totusl cetajenil Flareafe se luptaw immpotriva statului papal. fn logitura cu o situajie de felul acesta, un persona} al Iai Machiavelli, {acum pasaj foarte (rumos al Pexatnlor florenrine ~ daca nu ma lel Imad pe aoe camel pent cave mri conta mul ml deck mat acd fn loc de cetate sau ,palrie" — euvinte cure acum nu mai au valoae pent toi vo spre itor! sok = lege problema in sensu! ci iB, fison Karuniy — pemona) di Raho? pace do Lew Temes pron de orga, ‘West mutaratl chi, jan povesiieli pute lu jose e Pee Beeahoe Cort 2 POLITICA, 0 VOCATIE $1 0 PROFESIE spunc. $i fraza aceasta nu se reford la ani Iu, la vista lui, ol spune: a! batrinit, ca sit ingeleget!*. Neam fost niciodatd de plrere c& data dé pe ccettifigatul de nastere ar putca fi un at intr-o diseute, dar nici simplul fapt 28 cineva are. 20 te ani, iar cu mai auult de 50, nu cred ca este o pesTormanga fn fafa circia trcbuie si rdmia mat de-reapect, Nu sirsla cont tolugi obiectivitatea instruitd a privirii asupra rclitilor vic ‘stesuporta gide adeveni, laumtcie, pe masura lor. iF, polities se face cu capul, da do aceasla, nimaoni ou i indicagii. Se poate spne doar wn singur lucru: ddacd acum, in accafe reine ale unei agitatil care, dupa cum creieyi dvs, nu ‘este ,storlit ~ dar agitatia ¢ departs dk a insemaa fatotdeauna pasiune ale varali! -, dac& acum au inccpui si apard dintr-o dat’, ca cupercile: dups poaie, po onvingerilor care spun e& umes ¢ stupid gi josnics, nw feu; rispunderea pentra urmari nu ma priveste pe mine, <# pe exif, pe cel tn slujba ciroca luerez gi a cBror stupidilate sau jossivic a voi eradiea", daca © aga, atunci o spun deschis: imi pun problems echilibrubal interior care st8 Ta spatele acectel et lr sim impresia c@ in nous caxust di nce dam de a fave ov nigte Mluioed-vint care na-g! dau seama ce tau supra Joe si se ‘imbald cu scazafii romantice, Astfel de caznti nu prea mi imereweazs din ‘puna de vedere uman gia mA impresioncara dcloc, Este insi extrem de J impresionant cind un om mafur~ indiferent dacd este: tiagr sau bAtrin -, care simte intr-adevsr, din to sufletul, responsabilitate pentru vem gt actionca conform clici responsubilitaii, spiwie la wn momsent dal: .n-am cv Foe, acest ppresionea2d. Cli oricare din noi, mott, poate ajunge cndva in aceast8 situalic. CAci si.cca a cominperii nu'se exclud reciprec, ci sc complclcs ‘nul axle asst Tea pul reacjiunié va fi veoit peste moi dee mult, iar dia tot ceca ve, dlintre ds. si, mturisese, aceseor gi cn, am cori 53 am sperat, ini docit o mich parte sau! poale chiar nimic rank cel putin fn aparena, o foarte mica parte ~ acest lucru c foaste probabil ji nu m& deprima, dar este desigue » powara Hauntsica stil atunc! ag dori mk sd vad ee se alcs din tofi nccin dintre dvs. care se sit acum adevirati ,politieicn’ ai eonvin- 3MAX WEBER esilor* si iam purtc la gAldgia care se mumegte revolupic, ng wrca ad vid timc, ce aw .alevenit* toi accgtia, launteic. Ar fi frumos dacd lucrurlle ar sta ea in sonctul 102 af lui Shakespeare: lubirea no-annffort hs primavard, ‘Chnd 0 etntam cw cintsce de jow Prac prisghetoarea-n prog de yard Cetace-apol, cindsilele se cox.” Dar lucrurile au stau aga, Nv inflorirea veri ue asieapta, ei mai iti omoapee polard ca intunericul si duvitaisa ei de gheaja, si asta indiferent ce erupare a fnvinge acum, Caci unde a aaa € aimic, nu maumai imparatul, dar i proletarii {ii pierd toate drepeurile. Cind aceasté noapte se va destrima Snexi-inect, cine va mai tri cintre toy cei pent care primavaru w nflort acum eu alia exube- anja? $i ee vor fi dovenit ct launtrie? Blazare sau fanfarouads, 0 sitmpla asumare obtuza a lumii gi profesici sau, « teia gi nw ea mai rard variant 0 evadare misticd din lume a celor dota,’ pentru asta sau - frecvent ji trist ~ a color ce sc chinuie sf urmeze calea accasta ca pe o mada, fs toate aceste ‘canuni, voi trage concluzia: ei ny au fost pe masura propsillor lor Tuptc, ef ni au fost nici pe masura lumii asx cum cste ea in realitate, in cotidianul ci; ci mu aw avut, obiectiy gi faptic, in seasul itim al cuvintulu, acea voeatie pencru politic jn care au orca. Ar fi fScut mai bine si practice fraterntates, modest st simplu, de la om la om, sifn rest 3-5i vada de munca lor de vi cu 7i Politica tascamna, alsuri de pasiune si intuit, gio teacee silent luptacu impotibilul, Este foarte adevirat, pi toate expsrionleleistorici adovedese, chim ‘ar fobyinut posibiltl, dick mu s-ar fi incercat mereu fa lume impasibitul far cel care poate face asta, trebuie si fie ua conduedios simu num wn conduc ci si—in sensu col mi propetu sl eurintull—un erou, Cei care tu Sit guna gh alta, rebuie 88 se inarmeze taca de pc seu, cu acta trie a inimil care provine din ingelarea tuturor sperantelor, cat altfel am wor fin stare sé rcalizcze mi dear eee ce este asidzi posibil, Numai cal care e sigur c& mu se-va da batt daca lumea, din punctul huide wedere, se-va dovedi prea stupidi sau prea josnica pentru ceea ce wea el si-i ofere, eel care ¢ sigur o& va putes, eu toate aceste, spund: yi tatugi!, nual aeela ace .vocafic pentru politica. 2 Skabecpeare ,Sowele” lam Day 1974 In romsegte de Teedoe Dosga $a Editura Anima va oféra cele mai actuate car, cari necesare peti Infelegerea fenomenelor socialy de acum gi de aici, a istoriei roma- nest prezente si trecute, eérti scrise de cunoscatori pent cu: noseatan gi necunareator'. ‘Cititi Pshrologia multimilor de Gustave te Bon, daca vreti sa atlati de la un clasic a psihologie! sociale cum se comporta masale si arupu: rile de oameni, cum pot fi manevrate multimile si cum pot fi in- fluenjate adundrile parlamentare sau nepariament ‘Citi De la cultul puterii la putarsa camenilar de V. Gozman 3i A. Eikind, daca veeti 3a injolegeti in ce consta psihologis inoculate ‘oamsnilor de totalitarism gi care sint caile de scapare din marasmul acestei psihologi ‘Chivi Sutletul neamulul nostru dé Constantin Ridulescu-Motns, daca ‘vra3i 89 aflagi cum pu s-a schimbat peisajul uman din partea locului in ultimele gapte deceni: Chis. Trei discursuri sinute ce Auli Mania in Parlamentul de ta Budapesta gi veti afla care ara soarta romAnilor din Transilvania | Inceputul acestui secol gi cu cita damitate au stiut ei 54 lupte ponte © saart mai buna, Citi romanul Siberia dusintors, 73 de ruble de Elena Siupiur si vet ‘unoaste tragedia de acum 50 de ani s Basarabici, asa cum a fost oa ‘traita de generatia bunicitor nostri. Citi nuvelele ful Mihai Bulgakov: Ouale fatale si Demoninda, jy wate de macstrul Marcol Chirhoag’, dacé vrali sf vi amnueali 6) imagines grotese® 8 comunismului incipient din Moscova unilor “0. Giiti Basareblo prin vocde ei, 0 mérturie a basarabuniior dive Basarabia trecut8, prezemd si viitaare, o seriu de intarviull (wally de Elena Siupiur, din care rézbate un fiux de ontiminiti Galil O® A ridi¢a si ne ridica desunra o#lor mai grave aitialil Citiji In vremurile noastre de anarhie de C. Aiduleneu Muli el sérteri ale unui psiholog, sociolog fl tarot rorniil, Mi eae Wit adresate -vorbe infelepte pentru yrernurl tulburl * tiie Wh Iii putin tinerilar 88 concetateri Comandati aceste cari la Editura Anima OP MF Mieuley Tn curind vopi putea comarca Gustavele Bon: Psihologia sevotufilil D. Barbu: Incercare da interia ie wate ME FNQIHOANON eana 8s