I Introducere

Ghidul ISO/CEI 2: 1996 definete standardul ca fiind un document, stabilit prin consens i
aprobat de ctre un organism recunoscut, care asigur, pentru uz comun i repetat, reguli, linii
directoare sau caracteristici pentru activiti sau rezultatelor lor, cu scopul de a se obine gradul
optim de ordine ntr-un anumit context.
Standardele variaz ca i caracter, subiect sau volum. Acestea includ mai multe discipline:
ncepnd cu toate aspectele tehnice, economice i sociale ale activitii umane i ncheind cu
toate disciplinele de baz cum ar fi limbajul, matematica, fizica etc.

Sunt coerente i consecvente : standardele sunt elaborate de ctre comitetele tehnice care
sunt coordonate de ctre un organism specializat i asigur depirea barierelor dintre
diferitele domenii de activitate i diferite politici comerciale;

Rezult din participare : standardele reflect rezultatele activitii desfurate n comun

ce implic toate prile competente i sunt validate prin consens pentru a reprezenta toate
interesele relevante: productori, utilizatori, laboratoare, autoriti, consumatori etc.

Sunt procese active : standardele se bazeaz pe experiena real i conduc la rezultate

materiale n practic (produse att bunurile, ct i serviciile, metodele de ncercare etc.);
ele stabilesc un compromis ntre cele mai ridicate nivele de progres i constrngerile
economice ale timpului;

Sunt actualizate : standardele sunt revizuite periodic sau dup cum dicteaz
circumstanele pentru a le asigura actualitatea i, de aceea, evolueaz mpreun cu
progresul social i tehnologic;

Au statut de referine n contracte comerciale i n instan n cazul unei dispute;

Au recunoatere naional sau internaional : standardele sunt documente care sunt

recunoscute ca valabile la nivel naional, regional sau internaional, dup caz;

Sunt disponibile pentru oricine : standardele pot fi consultate i achiziionate fr

restricie.

Ca regul general, standardele nu sunt obligatorii, acestea avnd o aplicare voluntar. n

anumite cazuri, implementarea poate fi obligatorie (cum ar fi n domeniile legate de securitate,
instalaii electrice sau n contracte publice).

Rolul standardizrii
1

Standardizarea este recunoscut astzi ca fiind disciplina esenial pentru toi agenii economici,
care trebuie s depun eforturi pentru cunoaterea motivaiilor i a implicaiilor acesteia. Acum
20 de ani standardizarea era un domeniu rezervat doar ctorva specialiti. Astzi, companiile au
preluat standardizarea ca un element tehnic i comercial major. Ele contientizeaz faptul
c trebuie s joace un rol activ n acest domeniu sau s fie gata s accepte standardizarea
care se desfoar fr contribuia lor sau fr luarea n considerare a intereselor lor.
Un standard reprezint un nivel de experien i tehnologie care face ca prezena industriei n
elaborarea sa s fie indispensabil.
Acesta este un document de referin folosit, n special, n contextul contractelor publice sau n
cadrul comerului internaional, pe care se bazeaz majoritatea contractelor comerciale.
Standardele sunt folosite de ctre industriai ca i referin indiscutabil ce simplific i clarific
relaiile comerciale dintre partenerii economici.
Standardele sunt documente care se folosesc din ce n ce mai mult n jurispruden.
Pentru factorii economici, standardele sunt:

Un factor de raionalizare a produciei : standardul face posibil stpnirea

caracteristicilor tehnice, pentru a satisface clientul, pentru a valida metodele de fabricaie,
pentru creterea productivitii, dnd un sentiment de securitate operatorilor i
instalatorilor;

Un factor de clarificare a tranzaciilor : n faa unei oferte supraaglomerate de produse

sau servicii, care pot avea valori practice extrem de diferite, existena sistemelor de
referin faciliteaz o mai bun evaluare a ofertelor i reducerea incertitudinilor, ajut la
definirea necesitilor, optimizeaz relaiile cu furnizorii, elimin necesitatea unor
ncercri suplimentare;

Un factor de inovare i dezvoltare a produselor : participarea la activitatea de

standardizare favorizeaz anticiparea i prin aceasta asigur progresul simultan al
produselor. Standardele au un rol favorabil n inovare datorit transferului de cunotine;

Un factor de transfer al noilor tehnologii : standardizarea faciliteaz i accelereaz

transferul de tehnologie n domeniile care sunt eseniale att pentru companii, ct i
pentru persoane fizice (noi materiale, sisteme de informare, biotehnologie, produse
electronice, fabricarea integratelor pentru computere CIM etc.)

Un factor pentru selectarea strategic a companiilor : participarea la standardizare

nseamn introducerea soluiilor adaptate la competena unei companii i echiparea acelei
companii pentru a putea concura ntr-un mediu economic competitiv. Asta nseamn s
acionezi n spiritul standardizrii, nu s supori costurile.
2

II Tipuri de standarde

Standarde naionale:

Standardul este o oper colectiv. Includerea unui standard naional n programul naional de
standardizare i elaborarea acestuia se face sub autoritatea organismului naional de
standardizare, care l i public. Prin urmare, standardul naional este o oper protejat nc din
faza de proiect, dreptul de autor aparinnd organismului naional de standardizare.

Standarde internaionale:

Din faza de proiect n cadrul comitetului tehnic, standardele internaionale sunt protejate prin
drept de autor, aparinnd organismelor internaionale de standardizare (ISO, CEI). Exploatarea
drepturilor de autor este n mod automat transferat ctre organismele naionale de standardizare,
membre ale ISO i CEI, pentru elaborarea standardelor naionale. Organismul naional de
standardizare este obligat s ia toate msurile care se impun pentru a asigura protecia proprietii
intelectuale a ISO i CEI pe teritoriul naional. Fiecare proiect de standard internaional i fiecare
standard internaional publicat poart meniunea de exploatare a drepturilor de autor, constnd n
simbolul internaional al dreptului de autor, numele editorului i anul publicrii.

Reproducerea standardelor

Standardul nu poate fi copiat, reprodus electronic sau transmis, n tot sau n parte, sub orice
form i prin orice mijloace, electronic sau mecanic, inclusiv prin fotocopiere i microfilm, fr
acordul scris al organismului naional sau internaional de standardizare n cauz, dect dac nu
este prevzut altfel.

Utilizarea reelelor publice, inclusiv a Internetului

La toate nivelele naional, regional sau internaional organismul naional de standardizare

trebuie consultat n prealabil n cazul deschiderii unei reele electronice publice sau private
(Internet, Intranet sau ceva similar) destinate diseminrii, transmiterii sau schimburilor de texte
sau pri ale textelor standardelor, n cadrul sau n afara activitii de standardizare. Indiferent de
situaie, exist o obligaie strict de a urmri recomandrile organismului internaional i naional
de standardizare n cauz ori de cte ori sunt utilizate reele publice sau private.

III.Standardizarea internaional
Standardele se elaboreaz la nivel internaional,
regional i naional. Coordonarea activitilor la
aceste trei nivele este asigurat prin structuri
comune i acorduri de cooperare.
Standardizarea internaional

ISO Organizaia
Standardizare

IEC Comisia Electrotehnic Internaional

ITU

Uniunea
Telecomunicaiilor

Internaional

de

Internaional

Organizaia Internaional de Standardizare, cu numele scurt ISO care vine din limba greac,
unde , isos, nseamn egal; n englez: International Organization for Standardization,
este o confederaie internaional de stabilirea normelor n toate domeniile cu excep ia
electricitii i a electronicii, care sunt reprezentate de IEC (n englez International
Electrotechnical Commission), i cu excepia telecomunicaiilor reprezentate de ITU
(International Telecommunication Union). Aceste trei organizaii sunt unite n WSC (englez,
World Standards Cooperation)
Din 14 pn 26 octombrie 1946, n Londra a avut loc ntrunirea de organiza ii naionale de
norme din 25 de ri. Acolo s-a hotrt organizarea unei noi organizaii, n care ISA (eng.
International Federation of the National Standardizing Associations) nfiinat n 1926 dar
care i-a oprit activitatea n anul 1942 i UNSCC (eng. United Nations Standards
Coordinating Committee). Aceast nou organizaie numindu-se ISO, i-a preluat activitatea
n data de 23 februarie 1947.

I.S.O. este o retea de

institute nationale de
standardizare din 157 de
tari, cu cate un singur
reprezentant pe tara, cu
Secretariat central in
Geneva, Elvetia, care
coordoneaza
intreg
sistemul.
I.S.O. este o organizatie
non-guvernamentala:
membrii sai nu sunt, ca in cazul sistemului Natiunilor Unite, delegatii ale guvernelor nationale.
Cu toate acestea, I.S.O. ocupa o pozitie speciala intre cele doua sectoare- privat si public.

Aceast lucru se datoreaza, pe de o parte,

faptului ca multi membrii ai institutelor
fac parte din structurile guvernamentale
ri cu ISO 3166-1 care nu sunt
membre la ISOdin tarile lor, sau sunt
imputerniciti de guvernele lor. Pe de alta
parte, alti membrii isi au radacinile numai
in sectorul privat, prezenta lor fiind rezultatul

Harta cu indicatorul apartenenei statelori la

ISO
Legend:
ri membre ale asociaiei
ri corespondente cu asociaia
ri observatoare

parteneriatelor nationale ale asociatiilor industriale.

5

Din aceast motiv, I.S.O. este capabila sa actioneze ca organizatie de legatura prin care se poate
ajunge la un consens asupra solutiilor care sa reuneasca atat cerintele activitatilor
comerciale cat si nevoile societatii.

Norme/Standarde
Standard: document, conceput prin consens si aprobat de un organism recunoscut, care stabileste
pentru uzul comun si repetat, reguli, coordonate sau caracteristici pentru activitati sau rezultatele
lor, cu scopul de a atinge gradul optim de ordine intr-un context dat.
Standardul trebuie sa se bazeze pe rezultatele consolidate ale stiintei, tehnologiei si experientei si
sa fie orientate spre atingerea optimului de beneficii pentru comunitate.
Nucleul care a demarat dezvoltarea standardelor ISO atrage atentia asupra faptului ca "pentru ca
un sistem calificat sa fie eficace, procedurile lui trebuie definite si dezvoltate intr-un mod
coerent". Fapt pentru care incepand cu anii 50 in tarile puternic industrializate s-au alcatuit
norme/standarde- bine documentate, continand majoritar specificatii tehnice- aplicabile pentru
anumite sectoare de activitate. Aceste norme au fost pe parcursul timpului rafinate pentru a putea
fi aplicate in fiecare tara pentru domeniile de activitate in cauza, sau chiar pentru toate domeniile
de activitate, asa cum este cazul standardului de management al calitatii ISO 9001:2000," a
world standard"cum a fost el perceput.

Ce inseamna standardizare internationala?

Cand marea majoritate a produselor si serviciilor dintr-o anumita activitate comerciala sau sector
de industrie se afla in acord cu Standardele Internationale, atunci se poate spune ca exista o
situatie de standardizare cuprinzatoare a industriei.
Aceasta este atinsa prin intelegeri de comun acord intre delegatiile nationale reprezentand toti
pilonii economici implicati - furnizori, utilizatori, reglementatorii guvernului si alte grupuri
interesate, ca si consumatori.
Ei sunt de acord ca specificatiile si criteriile sa fie aplicate complet in clasificarea materialelor, in
fabricarea si furnizarea produselor, in testare si analiza, in terminologie si in furnizarea
serviciilor.
In acest fel, Standardele Internationale furnizeaza un model de lucru de referinta sau un limbaj
tehnologic comun, intre furnizori si clientii lor care faciliteaza tranzactiile si transferul de
tehnologie.

Prin rafinare, aceste norme au evoluat de la o scala nationala la una internationala. Fapt pentru
care standardizarea desi uneori vazuta ca o constrangere, ramane necesara pentru a asigura
valoarea in privinta produselor si companiei in ochii clientilor.

Principii
1. Statutul si intelesul Standardului International va fi respectat astfel incat oricare dintre
Standardele Internationale sa reprezinte pe cat posibil o solutie internationala unica.
2. Angajamentul de a participa la dezvoltarea si fezabilitatea Standardelor Internationale
pentru a putea fi relevante pe toate pietele. Este recunoscut fapul ca in unele cazuri exista
solutii diferite necease pentru a indeplini cerintele unice pe anumite piete locale din diferite
regiuni. In aceasta situatie organizatia va analiza problema "out of the box" pentru a gasi cea mai
buna solutie, cu scopul elaborarii unui standard aplicabil si relevant la nivel global.
3. Accentul va fi pus pe dezvoltarea performantelor si nu pe prescrierea de norme. De cate
ori este posibil organismul de standardizare va specifica standarde axate pe cerintele cu privire la
produs in termeni de performanta decat in termeni de design sau caracteristici descriptive.
4. Avand in vedere diferentele existente si legitimate dintre diferitele piete, unStandard
International va trece printr-un proces evolutiv avand ca obiectiv ultim, pubicarea la un
anumit moment in timp a unui Standard International care reprezinta o solutie
internationala unica sub toate aspectele ei

I.S.O (International Organization for Standardization)este cel mai mare creator de standarde.
Desi principala activitate a I.S.O este dezvoltarea standardelor tehnice, standardele ISO au de
asemenea importante repercursiuni economice si sociale. Standardele ISO creeaza o diferenta
pozitiva si conteaza nu numai pentru inginerii si producatorii pentru care rezolva probleme de
baza in productie si distributie, ci si pentru societate ca intreg.

Standardele Internationale pe care le dezvolta I.S.O sunt foarte utile. Sunt utile pentru
organizatiile industriale si comerciale de toate tipurile, guvernelor si altor organisme de
reglementare, oficillilor comertului, profesionistilor pentru evaluarea conformitatii, furnizorilor
si clientilor produselor si serviciilor in ambele sectoare: public si privat, si, in cele din urma,
oamenilor in general in rolurile lor de consumatori si utilizatori finali.
Standardele ISO contribuie la :

Realizarea dezvoltarii, fabricarii si furnizarii produselor si serviciilor intr-un mod mai

eficient, sigur si curat.

Fac comertul dintre tari mai usor si mai corect.

Furnizeaza guvernelor o baza tehnica pentru sanatate, siguranta si legislatie de mediu.

Ofera sprijin in transferul tehnologic pentru a sustine dezvoltarea tarilor.

Standardele ISO sunt utile de asemenea protectiei consumatorilor si utilizatorilor in general de

produse
si
servicii
facandu-le
viata
mai
usoara.
Motivul pentru care lucrurile merg bine de exemplu sistemele, retelele, utilajele si aparatele
functioneaza bine si sigur este de cele mai multe ori pentru ca ele sunt conforme cu standardele
iar organizatia responsabila pentru miile de standarde care aduc beneficii societatii este I.S.O.

Beneficiile societale ale standardelor ISO potrivit I.S.O.

Pentru oamenii de afaceri - adoptarea pe scara

larga a Standardelor Internationale, inseamna ca
ofertantii se pot baza in dezvoltarea produselor si
serviciilor pe faptul ca vor fi acceptate pe arii
extinse in sectorul lor. Acest lucru la randul lui
inseamna ca afacerile care adopta Standardele
Internationale, sunt libere sa concureze pe mult mai
multe piete din lume.
Pentru clienti - compatibilitatea tehnologica
globala dobandita atunci cand produsele si serviciile
au la baza Standardizarea Internationala, le ofera o gama mai extinsa de posibilitati, beneficiind
totodata de efectele competitiei in randul ofertantilor.
Pentru guverne - Standardele Internationale asigura bazele tehnologice si stiintifice care
fundamenteaza legislatia cu privire la sanatate, siguranta si mediu.
Pentru tarile in curs de dezvoltare, Standardele Internationale reprezinta un consens la nivel
global, constituind o sursa importanta de know-how tehnologic. Prin definirea caracteristicilor pe
care produsele sau serviciile trebuie sa le indeplineasca la intrarea lor pe o piata straina,
Standardele Internationale, dau tarilor in curs de dezvoltare o baza pentru a lua decizia corecta
atunci cand decid sa-si investeasca resursele, evitand risipirea lor.

Pentru consumatori - conformitatea produselor si serviciilor cu Standardele Internationale

asigura garantia calitatii, sigurantei si fiabilitatii.
Pentru toata lumea - Standardele Internationale contribuie la imbunatatirea calitatii vietii in
general, asigurandu-se ca transportul, utilajele si uneletele folosite sunt sigure.
Pentru planeta - pe care o locuim, Standardele Internationale cu privire la calitatea aerului, apei
si solului, al emisiilor de gaze si radiatii contribuie la eforturile de prezervare a mediului.

IV The International Electrotechnical Commission (IEC) - a fost nfiinat n 1906, este cea
mai important organizaie internaional care pregtete i public Standarde Internaionale
pentru toate sistemele electrice, electronice i tehnologiile asemntoare - cunoscut sub numele
de electrotehnologie.

Obiective
- ntrunete n mod eficient cerinele pieei
globale
- sa asigure folosirea la nivel mondial a
sistemelor sale de sandarde si conformitate
- evalueaz i mbuntete calitatea
produselor i serviciilor certificate cu
sandardele sale
- stabilete condiiile de interoperabilitate a
sistemelor complexe
- crete eficiena proceslor industriale
- contribuie la imbuntirea santii i siguranei n munc
- contribuie la protecia mediului nconjurtor
9

Standardele Internaionale nlesnesc comerul mondial ndeprtnd barierele tehnice, ducnd

la dezvoltarea de noi piee i cretere economic. O component sau un sistem fcute dup
standardele IEC, fabricat n ara A poate fi vndut i utilizat de rile de la B la Z.

Importana Standardelor Internaionale vine i din faptul ca ele stau la baza Acordului privind
Obstacolele Tehnice in Calea Comerului (TBT) Acord al Organizaiei Mondiale a
Comerului, ai crei peste 100 de guverne membre au recunoscut rolul pe care il au standardele
internaionale n mbuntirea i creterea eficienei industriei i dezvoltarea comerului
mondial.
Comisia Electrotehnic Internaional (n englez International Electrotechnical Commission,
prescurtat IEC) este o organizaie non-profit, non-guvernamental internaional de standardizare
care pregtete i public standarde internaionale pentru toate tehnologiile electrice, electronice
i conexe - cunoscute sub numele de electrotehnic.
Standardele IEC acoper o gam larg de tehnologii de generare a energiei, transport i
distribuie, electrocasnice si echipamente de birou, semiconductori, fibr optic, baterii, energia
solar, nanotehnologie i energie marin, precum i multe altele. IEC gestioneaz, de asemenea,
trei sisteme globale de evaluare a conformitii care certific conformitatea echipamentelor,
sistemelor sau componentelor acestora cu standardele internaionale.

Membrii:
Canada - Standards Council of Canada
Franta - Union technique de l'lectricit (UTE)
Germania - Deutsche Kommission Elektrotechnik Elektronik Informationstechnik im DIN &
VDE
Japonia - Japanese Industrial Standards Committee
Italia - Comitato elettrotecnico italiano (CEI)
Marea Britanie - British Standards Institute
Statewle Unite - American National Standards Institute (ANSI)

10

V. Uniunea Internaional a Telecomunicaiilor (UIT) este o instituie specializat din cadrul

Organizaiei Naiunilor Unite (ONU), avnd sediul la Geneva. UIT are ca principiu fundamental
asigurarea cooperrii dintre sectorul guvernamental i cel privat, pentru dezvoltarea domeniului
tehnologiei informaiilor i comunicaiilor la nivelul infrastructurii i serviciilor, n vederea
susinerii procesului de dezvoltare
economic i social la nivel
mondial.

A fost creat la 17 mai 1865 prin

semnarea, la Paris, a primei
Convenii Internaionale privind
Telegrafia.
Conferina
Radiotelegrafic
Internaional
(Berlin,
1906)
a
adoptat
Convenia Internaional privind
Radiotelegrafia, care avea o anex
privind reglementarea radiotelegrafiei, anex devenit, dup amendamente succesive la
conferinele de radiocomunicaii ulterioare, Regulamentul radiocomunicaiilor (Regulamentul
radio). Pentru coordonarea studiilor tehnice necesare interconectrii reelelor de telecomunicaii
internaionale, au fost create trei comitete consultative, Comitetul Consultativ Interna ional
Radio (CCIR, 1927), Comitetul Internaional Consultativ privind Telefonia (CCIF, 1924) i
Comitetul Internaional Consultativ privind Telegrafia (CCIT, 1925). La Conferin a de la Madrid
(1932) s-a decis combinarea Conveniei Internaionale privind Telegrafia cu Convenia
Internaional privind Radiotelegrafia i schimbarea numelui n Uniunea Internaional a
Telecomunicaiilor. n 1947, prin acordul aprobat de Adunarea General a ONU i de Conferina
Plenipoteniar de la Atlantic City, UIT a devenit o agenie specializat a ONU.

11

UIT se difereniaz de alte agenii specializate ale ONU prin rolul rezervat sectorului privat. Pe
lng state membre i observatori, UIT admite i membri de sector i membri asocia i, care pot fi
operatori, laboratoare de cercetare, productori de echipamente i alte organizaii similare.
Parteneriatul cu sectorul privat permite echilibrul financiar, reprezentarea tuturor prilor
interesate, aportul de expertiz tehnic, etc. UIT are n componen 193 de state membre i 567
membri de sector. Uniunea este mprit n trei sectoare: Standardizarea n Telecomunica ii
(ITU-T), Radiocomunicaii (ITU-R) i Dezvoltarea Telecomunicaiilor (ITU-D).

Principalele obiective n crearea sa sunt:

Creterea cooperrii internaionale (pentru a mbunti telecomunicaiile)

Sprijinirea dezvoltrii de mijloace tehnice i utilizarea lor mai eficient
Armonizarea eforturilor naiunilor ctre obiective comune

Principalele activiti ale Uniunii:

UIT este cea mai important organizaie de standardizare n domeniul telecomunica iilor.
Standardele elaborate de UIT (cunoscute ca recomandri) acoper practic toate aspectele
telecomunicaiilor. Colaborarea cu alte organizaii de standardizare, globale sau regionale, a
permis reducerea incompatibilitilor i accelerarea ritmului de introducere a unor noi tehnologii.
UIT constituie un forum de dezbatere adecvat pentru noile orientri ale sectorului i
promovarea unor noi modele economice i tehnologice. Aceste dezbateri pot avea loc att n
cadrul adunrilor i conferinelor, ct i n cadrul Forumului de politici de telecomunica ii, al
seminarului global pentru experi n reglementare sau n alte ntlniri organizate periodic.
Efectueaz alocarea benzilor spectrului de frecvene radio, distribuirea frecvenelor radio i
nregistrarea alocrilor de frecvene radio, pentru servicii de spaiu, a oricrei pozi ii orbitale
asociate pe orbita gestionar de satelit sau a oricrei caracteristici asociate cu sateli ii de pe alte
orbite, pentru a evita interferena duntoare dintre staiile radio i diverse ri. Administrarea
acestor resurse, alturi de interconectarea reelelor i interoperabilitatea serviciilor, constituie, de
fapt, scopul originar pentru care UIT a fost creat.
La nivelul resurselor umane, UIT promoveaz transferul de competen e prin organizarea de
cursuri i seminarii, acord burse de studiu, finaneaz dezvoltarea unor materiale educative i
furnizeaz experi i consultani care sprijin realizarea anumitor proiecte n rile n curs de
dezvoltare.
Evenimentele TELECOM (expoziii i forumuri dedicate noutilor tehnologice n
telecomunicaii, organizate de UIT) servesc drept loc de ntlnire pentru reprezentani ai
guvernelor i ai industriei, permind decelarea tendinelor i facilitnd ncheierea de contracte.

12

Promoveaz i ofer asisten tehnic rilor n curs de dezvoltare n domeniul

telecomunicaiilor, promoveaz mobilizarea resurselor materiale, umane i financiare necesare
implementrii acestora, ct i accesul la informaie.
Promoveaz i dezvolt facilitile tehnice i operativitatea cea mai eficient cu privire la
mbuntirea eficienei serviciilor de telecomunicaii, crescnd utilitatea i fcndu-le pe ct
posibil general valabile pentru public.
Promoveaz, la nivel internaional, adoptarea unei abordri generalizate a problemelor de
telecomunicaii n economia i societatea informaional global, prin cooperarea cu alte
organizaii guvernamentale i non-guvernamentale regionale i internaionale preocupate de
telecomunicaii.
Promoveaz adoptarea msurilor pentru asigurarea securitii vie ii prin intermediul cooperrii
pe servicii de telecomunicaii.
Strategia actual a UIT se concentreaz pe o serie de chestiuni strategice ce reies din drepturile
persoanelor cu dizabiliti, pe proiectarea tehnic a unor standarde accesibile, oferirea de
educaie i instruire n accesibilitatea tehnologiei informaiei i a comunicaiilor, dorind astfel ca
accesibilitatea s devin o realitate. n acest sens UIT: ncurajeaz schimbul de bune practici;
ofer posibilitatea creterii cunoaterii prin intermediul conferinelor i publicaiilor; promoveaz
securitatea informaional i a spaiului informaional; promoveaz reducerea decalajului digital
prin construirea unei infrastructuri informaionale i de comunicaii; ncurajeaz comunicaiile de
urgen pentru prevenirea i reducerea efectelor dezastrelor. Tema lansat n acest an la Ziua
Mondial a Telecomunicaiilor i Societii Informaionale (17 mai) este "Protejarea Copiilor n
Spaiul Cibernetic".

VI Comisia Codexul Alimentar

a fost infiintata, in anul 1962, de catre Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si
Agricultura (FAO), impreuna cu Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), cuprinzand in prezent
reprezentanti din 133 de tari. Are ca scop coordonarea activitatii de elaborare a unor norme
alimentare, activtate desfasurata de organisme guvernamentale si neguvernamentale din diferite
tari, asigurand punerea de acord a normelor si publicarea lor, dupa aprobare, intr-un Codex
Alimentarius. Impreuna cu normele alimentare adoptate de alte organisme.

13

VII Standardizarea la nivel european

In scopul asigurarii unei aplicari mai eficiente a standardelor internationale de catre organismele
nationale de standardizare din Europa, pe de o parte, si a armonizarii standardelor nationale sau
pentru elaborarea de standarde noi, pe de alta parte, au fost create organismele europene de
standardizare CEN si CENELEC.
Comitetul European de Standardizare (CEN) infiintat in anul 1961, regrupeaza
organismele nationale de standardizare din tarile membre ale UE si AELS. Aceasta asociatie a
fost urmata, in anul 1962, de o organizatie similara, responsabila cu domeniul electrotehnic,
denumita Comitetul European de Standardizare in Electrotehnica (CENELEC). In anul 1989, la
propunerea membrilor Conferintei Europene a Administratiei Postelor si Telecomunicatiilor
(CEPT), a fost creat un nou organism de standardizare, Institutul European de Standardizare in
Telecomunicatii (ETSI). Acest institut elaboreaza standarde europene armonizate in domeniul
telecomunicatiilor, fiind corespondentul, la nivel european, a Uniunii Internationale a
Telecomunicatiilor (UIT).

VIII Preocupari privind realizarea unui sistem global de standardizare

In contextul preocuparilor actuale de eliminare a barierelor in calea comertului
international, o importanta deosebita se acorda armonizarii stahdardelor nationale si a celor
regionale cu standardele internationale.
Astfel de exemplu, la nivelul UE, organizatiile de standardizare CEN , CENELEC si
ETSI colaboreaza cu organizatiile internationale de standardizare ISO, CEI si UIT, in vederea
elaborarii unui ansamblu armonizat de standarde europene, armonizate la randul loer cu
standardele internatioanle. Asemenea demersuri pot fi puse in evidenta si la nivelul altor uniuni
economice regionale, printre care: Asociatia Nord-America a Liberului Schimb (ALENA),
Forumul de Cooperare Economica Asia-Pacific (APEC), etc. Pe de alta parte, este evidenta
cresterea interesului SUA si A Japoniei fata de standardizarea internationala.
Se apreciaza ca in perspectiva acest proces de armonizare a standardelor pe plan
international se va amplifica, ceea ce va favoriza realizarea unui sistem global al standardizarii.
Un pas important in directia realizarii sistemului global de standardizare s-a facut prin
infiintarea Retelei de informatii ISONET, asigurandu-se interconectarea centrelor nationale de
informare in domeniul standardizarii. Aceasta permite schimbul rapid de informatii cu privire la
activitate de standardizare si la cea desfasurata in domeniul evaluarii conformitatii, din diferite
zone ale lumii.

14