Dr. G. SCORTESCU Ing. G. CHINTESCU ing. R. BOHATIEL TEHNOLOGIA LAPTELUI SIA PRODUSELOR LACTATE carl EDITURA TEHNICA Bucurertin1967ghee arc coe PREFATA Indusivta lapteut tn Jara roasted se gaseste In plind dezvol tare, faza actuals caracterizindu-se prin construct de nol tabrt, ‘eutlarea fabrictior vechl, marirea eapacitattor de protactie.» Inhioducerea proceselor tehholgice moderne, Procesul de pertectonaré continua a tehnologlet de Sebrfcate Si eresierea elfcientei economice, reclama cadre bine. preqatit, Posedind cunostnje teotelice si practice corespuredtoute. Aces cunostine pot ii insusite in prim tind din Mterature de spe cinta. Prik carten de Sat autoril au edatat 86 completere unele go Juri din tveratura noasiza de specialitate privitoare ta fundamen ‘area feoreticd a unor procese tehnologice si sa prezine ultimele ‘emulate si experlenfe din tarife unde indestelaliearea. laptet © tins um Inalt grad de deevoltare Aceastaiuerare cuprinde oud volume. fn primul volum se treteazé despre compocitia chimica, pro prictatie fciee si bacterlologice ole taplel, Insistindu-se astapm metodelor not si rapide de apreciere @ eat lptelul in pire, tut de vedere a! comportiel sb af inusinior tehnologice In contimnure sint abordate aspectele privind problemete de Infenizare « lapictul prin procedee tizice sh chimice. Se trateazt ‘mai detollat intventa ulerltelor tsatamente Termice esupra. eh ionlef bactericlde a teplelul si modiliedtle componentefor. came iniluenteaza asupre veiorl sale mative To! aicl se predinta procedes sf instalats moderne de pastes UHeare sf sevtiare a aplelu, igienieare prin radlutt fonteante actinirare si tratare prin procedee chimice,‘Se descriy apoi princpli si procedee noi de preparare a call- turilr de bacterit laclice, care asigurd slabiittea compote! Imicrobiologice, determinind deslasurarea normcla a processlot ermenlative caracterlstice. Se dau Indleati) privind apreciereo calleft cultrlior, a cauzelor oparitiel unor deleete sf mésurile pentna combeterea Io. fn eapitolu! Tehnologta produselor lactate acide, av fos Ino use aspecte meroblologice prlvind insusvile nol pe care trebuie 54 le Indeplineasea calturle de bacterl lactice penira a asigura valoarea proilatica si terapoutied In neife conditil de Solosire pe scara Inrgd a antibioticelor in terapettiea umand. In domeniul conservelor de lopte se traleaxd perlejlonarile recente de objinere a laptalul concentrat ew zahdr s! a Iaptclul Cconcentrat strilizat, Se descriu noile instalati de concentrate ca productivitate s1 eficienta economica ridicata (concentraroare c1 placi A.P.V,, concentrate eu flux expandat, conceniratoare een felt), Ia tehnologia de fabrieare @ laptelu!prat se nslsta osupra pro ‘cedeclor $3 tpurlor do Instalat! de uscare prin pulverizare, care Ire ultima! timp au capatat 0 iarga extindere; de ascmenca se Insita ‘supra dlferiielor procedce de objinere a laptelul prat cu solubh Ite raleata (lapte prat instant Tot in cadral aces volum sint prezentate procescle de Sabet care a unor sorimente de produse lactate acide sub forma uscata entra cop. [Lucrorea se incheie eu eopitolal privind tehnologia de labrleate @ inghojatet Voluml al doslea va cuprinde probleme legate de objinerea smintinei de consim, fabricarea si depositarea untulul s! va acords O alentie deosebite procedulei de maturare a smintinsl proce lor de prelucrare continud 1 untulal 1 espectelor privind tm natatirea consistent, eromel si conservablitatea nt Un alt capitol important ve fi destinat prelucrdt! bringcturtor 1m care vor fl expuse principle care sta 1a baza color al im porlante fare tehnologice s| teknalogia speciata @ prinetpate sortimente de brinzeturi. = Chima parte a volumuta vat ezervatevatoriiart!subproty selor tate (apte smintini, ard 31 rer) Im climente. penta Bana omtal $1 anineletor, cit 81m produse eu utliare “nd 4a elaborarea tucratl autor’ au finut seama de literatura de ‘pecialiate cea mai recenta side propria experienta1 compozrpia cHIMICA A LAPTELUT Laptete este un lich de culoatealbi-gélbule secretat dle unde ‘mamaré © memlterelor. El consituie in aliment complet, Sagara) ‘core serveste pentru tana teretulul dup nestere, tn’ pereale {de crestere. . Laptele se caracterizeuz8 prin mates complexitale a compote sale Leptete de vaci, avind subsianté uscaté totald in medie 125%, fare irmatoarea conpouitie chimics (it tag 10 100 6h ' sunsTANTE ORGANICE cans, rmcuicenon 30 Componente asociate substantel arase a lapteli —e 2 Prot soaa fH Eesea te | } SUISTANTE NEATOTATE ‘Vitemine rae suanina 3 = SUBSTANTE ANORGANICE _ x GAZ a =) 5 esesycr= 8 Coppporitis chimicd comparets a taptetul dieritelor spect de sssmdle"Gcmestice ete presenats ty label 1 bin act Baba ulté'co exists varia mari in-comportin apielai de la specs Ta Specie sf chiar In ‘cadraleceelas speci we [cain on ose | Se | eo | Sas" ime |A. SUBSTANTE ORGANICE Grisimea Japtetul este un amastee do trigiiceride st substante de gsocistie in eantita. reduse ca: losiogiceride, sterol pigaient SVvitamine solubile in gras st acl! gas bert. Grosimea prop Bai (tigeeride) formeaza 91%, din fan grasa. oe coraclerizeazs prin mares na complesiate, coea ceo deosebeste de alte qresin Eontine 20 ecizt ‘east diteril (euros pind In prezent, sn tmp ce grasinile solide ole animelcior ‘conlia punial SF Continutal sau in aczi gros $i propcietatite ior principale sint| pregentote In tabelul 2 Tp lapte sidsimea se gaseste sub forms aeutr’ De fapt qrésnes neutra mu se poate Identifies In imple, deonroce ilotdeauna 9 parte fin aceasta este hidralizata st in consecnia react este sled aida ‘Actaltatea grasimil laptelit proaspst mule este fe 0.04 grade (ailitet de NaOH 1m la 100 g qrasine), Culearea este galbend la aptele de Vaca sl ala 18 cel de oxie $i copra. Culoarea este data de plgacall solubllzatt in gheeride incolore, Proprietiile chimice si fzice ale grasimil pleut deplnd de confinutut sau fo dent geielgrast. Toll istco-eimtel ah grasa, faptelut se caracterizeaz printt-0 gmuaita-comsinaa, de aceea at! Tost denumily sh constonte ale gra sim ‘Cet mal important Indie) Chim sint uemsori; indice Rei- chert Mets, Indiee de seponticare, jew de iol, inden Hohner ‘ST indlce Poienake Indleele Reichert-Meisel arate mumstel de mitt de NaOH 04m folositi pentru neuttalizaren cidior qrast voll Scibil ‘palin distatal obit dint-um gram de grastan Tndicele de saponiiicare ara nmara de snllliti de KOH nece sori ponira sapotiiicarea gliceridvicr 31g aciaior Boeri dintramn fram de orasime Trdicele de fod ara cite grame deol stnt nesare pentrs sat area. scizior grasi nessturati lin. 100 ¢) qrasine Tnaieeie tletner arate canttaten de acieh qr ieol¥bt in ape existent in 100 9 grasime, Theva 2 Comnia inact rato gris ltl de vech fat Ati) |= EPS | ee cee | ss iP |e P| “SEES aveelers | [ete ' vue trades | os | adit Indcele Poionske ares momar de iiss de biroxtet 04 a cesar pent eutralereaacloe ras la seb se apé, obtiaut! din 5 q qrasime. a ‘Cel mal porta nel tel of ges lpi trate eae sigerat Temperotuna set punctal de tpt, de scare sol {ates dente (gretaten species} nese de recie ‘inet de topice s!-srovmi apltel se stweass tee 209 ue Sen \Punetul de soliificare ttre 16 312°C Densitetea grasa lapteldl Ja 15 varlazS tntre 0936 si 0950. eoarcee la temperatura de 19°C eau 20°C grisimea este sulla, foie indicat ca determinarea reid specifice si se. electuere ia lore. Greutatea specified » grasimll lepflui la 100°C se situoazd in tee is OFS nace le Telrctio el grin aplolub varies tote 1453 a lab Grosimes tn tapte se giseste sub forma de globule cx di aetrul vatind lntte 3 s1 Ibu. Deoatece greutates pecticd « gra Small laptelul este meh mica’ deett restulul componettolor sal Slobulele de grasime au tendinja ce « se ridica la suprsfalt for. Rind un stat de grosime varlabile in unclie de cauitaee. Ue {risime cin lopte. Fenomeaal este cunoscut sub numele de sep Fore. naturat sats sponta rin amestecare globules se disperscaza dln nou in topic, ceea ce arts ch le au fuslonears pentru s(orme lobule de dimension fa) mar glomeraree nu ate loc. dxorta taplalt e& flecare glo bis de grasiine posed un invelig'sau aembran8,Dups detee cl thal recente membrena globulel de gtisine este Tormats in Goud tatu: intern, format din Tosflipice s proteine extern format Gin diferte componente ale plasm! lpll ‘s Componente asociate substaniel grase a lapetul. Substanta grasi @ lajtelul confine ifotdemuna ure de store, fostoghoor.de, Floment! ete, care constitie impreusa 2, din taza grasa a lap ‘Seroll Laptele confine colestorol, exgosterol gl 7-debidrocole~ sterol, Pinte acestia din punct de Yedete conttsuv col. mel in portant este colesieroil (03%). ‘Serollau Insusitoa dee intirala sau de opt eciunes selon Cotesterolul (CeMgOH) este un monoslcoo! cx masa molecu tard de 386 TEigoserolul (CyHgOH) si 7-dehidrocolesteraul (Cxti,OH} ‘SPifostogliceride (losilide). Sit tipi fstorice contin! a lecald de acid fostorieestertiat pe de © parte ci un alcool poli alent st pede alta parte de.o grup shoclce a una a1coo! emlnat fn taple se qasese te! fosfoglicerie:lecltina, clan si singo- acing. Valoarea nuittiva @ fosfoliceridelor este foarte rdicata. Fost liceridele au un rol important in formarea giobulelor s-grasine {x mamets, He intra int-e proporie iosemnata in compociia: men branel globblei te graslae, Fosfogliceidele, sin inlons hidrofl, propietate datorita a wea jgiturd intre faza grata) cea epoast lay Exist o legaturdstrasd infce confinutul in fostogticaride si proprieiale rganoleptice ale lepteul 3! capacitatea,s0 de cos Lecitina, con mai importants dine fosfogicerie, este distant In prezenta cupratul sla uot siturl st acts cial un mito pro funfat de peste care Se tntfimeste mai des le'unt si le leple pret Lecitina este un bun emulgetor forming in jural qiobulelor de risime 0 pelicula’ care impledica roperse enn CConfiauiul tn leciting af Taptclut sal unor produse lactate est preventat in tabelul 3 . ——S 2 suMsTANtE azoraTE «, Substanie proteie sat proto mbioarete subelante pr St proteoze-penions Cazeina, Se cbtine prin precipitate cw un acid la pli—st Este inschbils, Se combing et éncin, de acova Tebule Foxedore © Reteroproteing : oul, Laptele confine re-hemzein, latalouming, lac) ovineCompozitia elementard a cazeinellapelui difertelor speci de suimate este prozentata in abel ” Tanelut & Compania slemetrs« carla ta a Se] 48 [Bs ra Pa] Ba [WRN ara || Zar | Bas Oat (ga! | oar SER | £6 |183t loam [ogy] 8p | Tne? eee ‘Fanelol 8 Componiia potted» aio! st canclertete Proporta Intre cele tel frectiunt ale cazeinei au este acoogs 4 cazoinele dictiteior spect" de antuale, cosa eb me poate sees 4m labeial 6 Tenet! & Frapoia fle cle tet taen ale cee din ape nor a ee ‘vach | a | a | 7 _ B) ¢ ] i Cazeina K (Kappa). Cazeina K a fost descoperita in anut 10 de Waugh Ba se poste Spare i unplea aetn fat in 9 {eponimativ opt ort mat mrs exset Tt) Pi Cessna Kes sensi 30 cali. Ese solait ta peeenta nor concnttoi eae de calc Precpis sub seis. ches ulin sbnene cele, Contae rat pata fosfor sparc Sil oe moc collate caine Are out propre! inportente cre condiiocacd tre sus pani coedate «canelny “aclu sisbitatd fata de componetele cazie seas bie i ety + cheng Protec sat cele mal compos shea dn chia foto sich. Conpoctin elementars cate cmoscata (MN al O} Str a toate proteins cazaina repent @ inline peptic seit ‘amia lei Cazena. Can ins sur Fale! fstrtSind o proteind fosforlats, Radicela fosioric al eszeine! este for: ‘ist probabil de un lant de patru molecule tie wil sesianeonte Po~ OCH {Acest radical fosfonie imprima cazeinei 0 reactle net sci, 4 tabelul 7 so prezinta’ comportia caseivel In etal Satna Cazeina conline putind clstins, dar online opt acizt sana sential care impreuna cu éei din prtsinele. Yeni tepierath Sursd nutitiva importants cu mare ‘alaate, Sielaies Gazeine netiv’ se afl in lapte sub forma re fsiocezctna de cate, ay E100, 806 slat (27 g cazeins 40.37 g C20) 17 9 fos fn acest complex 1/3 dln grupele acide rimtn liber Natura fosfatuul nu este bine stablita, se erode ¢8 se qaseste. In lapte sub forma de sare tricalics, Na’ este Tamurlt ct ames fe logare a fosfotulul de cezenat. Propritatie cazeinel. Proprietati fice: sub form pur sate 9 pulbere albs higroscopica, lara gust s! miros. Greulatoa ope, fife I 20°C este de 11250. Punclalieoelectric se efid la pli dd 7 ; Proprietat chimice: cazeing d& reactit colorate po cate le dav substaniele proteice: feacla Biurst, Millog at santoprotelce, Propretaile sale acide sot mal promuntate dectt cele bazice, comportindu-se ca un acid. Rososte turnesolul si descompune nce! farbonatul de cateiu ‘ea prodcere. de CO Cazcina este solubila I apa ia proportie ve 0.2—2%. Este. so- lupin solutt divate de alni si fu soutt sealing slabe ot tan ste usor solubila in solute apoase ale sarurlor neulte. Preciptaree czzeineis — iin diugarea de acizl dlual. tn Iapte caine se gaseste sub ford de cezeinat de eacius adauigatea progresivé'a unul acl Hab eibereaz ceciul pin se atiage ponctut tlectic Ta Dit ts find are foc preciiterea, prin adaugarea sarurlor metalelor grele. Sarutie metalelet role precipita cazeina obfinindy.se un zor Tourte eet, Precip: 9 cazeine! cu CuSO, este folosia a analize pontra stad laphe a “rin adiugarea unor reactivi. Pentra preciptarea cezettel din Tapte tm laberator, se Tolosese wrmatoarele substante: fore fe mercur, Jodura bisiutico-polascy, feroclanura ce’ potasii ts Binal acidal pleric,acldul galie, acid Toslowolftamse, ackied for fomoitbéenic, eld trleloracetic ete prin adaugetea alcoolului. Adaugindy-se in leple_canttif suliciente de elcool se obline precipitaren, cazsine!. Cantitatee ie slcool necesard precipita este tnvers proportionalé ei aeidiiates Saptelus Aceastinsusire esto folosité analiza laptlul si snume pent gprecletea in fabrci daplelul cy aialtate prouuniatéy este dene ‘itd probe elcoolulu 3 consta in atagarea la Tapte'@ vat volun ‘gal Be aloo! ~"Coagularen cezeine’ prin ad re de cheag.Coagularea cazeinel este un fenomen fizic de geiticare insofit de 0. actiune envimeticd de ‘atacate a cazeinel st solubicare & ‘une met part din aceorta (9%) In present so crete ci este vorba de 0 allrare du natura en vimatiea, Chosgul er ataca bn component al caveincl care ae uy fol colodal protector abupra'celoralte componente ele cagsine! Acest component plerzincust ste! proprvetdtle protsctoare. Tee Tul dovine'instabil st precipita. In prezenjaalelul sol enomenmsl ar evea loc in lou ave succesve 1) fazd encimaticd-de etacare 8 coveinet si solubllizaea nei tutcl part din ‘a. Reaclio are. Toc sim albsena celciuiah ea ne find legaté do prezente acestviay 2] faze do cowqlefe cate afecteasa cea mal mare parte @ ca einel, Ea nu tye foc In absenita inilor de caichs Cogguiaree Doate avea loc Tata ce, in prealabi, st ft avut lac eaclia en ‘matics. Careina K este substratul specie pontru cbeag in retctia pri- ‘mata, entimaticn Proleoza ‘sau albumora zorutul a se poate obtine din cazeina sou (Girt K), ceea ce domonsteaza ch ford caneina K Teactia fnaimatiea nt are oc In carl precipiitl cazcines cu acl, de exempln cu ack acetic la pH=46, zerul contine mal putin snot decit al bfiaat pi cow ulares lpelvi cr cheag. Si acest cru demennreas prezesta Une atlun! enzimatice aeupra caatnel Viteza de. coagulere dopinde Ge proportia de calciu si fostor, Hu temperatura reacfil st temperatura la cate # fost lh peat ‘abil inca Taptele, compoziie cazsine! s1 anomie in Compo fa Loptout namie Paracazeine formata sub actiunes cheagului din punct de ve- ore al comporifiel elementare si in acl aitinaf-ny fe teoseboste le Cea a cazeinel. pare insa Ia paracazeina hou gtpare ase tota terminals s! anume fenl-alamina, Bectrotorctic se cna sCdtune 2 cazelnel in doul pari eget ‘Deosebirea principala Inte wee dona proteine se refers le so- tubilltteg sar de catca" parscaasiutul de. calcu formeesd ws fel ieversbil Complexul tosfovparscazeinatal de coleht este tal nineralizat decitfosfocazeinatu de calla, la timpul coagutaci 0 parte din calelu st fosfor solubll se Txeasd pe ‘complex: Proteinele zerulul, Proteiaeie zerutl formesai un com plex de substente din care o parte se ail in soufie adevirats, tir festul Sub forms ce’ solujie coloidalaneialiablls, Acestea sat Tactalbumina, Tactogiobuline si protenze-peptone octabuming, Prin ultracentritugate st electroforeri. au tot iwolate din ver, in functle de stestates molscutard, tel torine te {ectalbuming: «sy. aLactalbumina fe greuietea molecules ea mat miciy Bulncalbunine se caracteriesst prin accleast pis. prletali ca si iactogiobuline far y-lactaloumina este kiontica eu Bhimtna Serulasemquin. actogiobuling. Se. separa din zor dun precipitare cu so lufie salurata de sulfat'de magnesiy sau semisatutata de sult ‘ie smo Din lactoglobuline fac parte f:lectogloblina (insolubi Smaps dar solubilt in solu saiae.Siabe) euglobulioa iasolubi Ty ‘sp4 inlipse Hirttle indictoare pentru. mesures pFi-lt)laptelui tute 8 albB o seara de velo de prt de wal plod ie 02 Acidilatea ttrablla» lptekst exprina acidltstssglobala « aces- lula si se determing prin trate st sls de NeOH cu concentra ile cunoseit, in prezenta fenolftaeiel ca Indian, Pentru determinoree acidla't globle & Taplelut se cunose trei mato ‘Mota Soxhlet Henkel. 50 ml ibe se neultlzears cu NeOHT 044 n Aetetaten se exprima prin aia doit foles Peo ‘fu neutealizare,inmulit eu 2 pents «se rapora Ia 100 Metoda Thrne Se liteaza. 10 mi lepte eu NaOH O.tn. Rezu)> tatul se exprina in rect de milf folosti Ta ttare. Flecare 20 ine repreinte un grad Thorner. Metoda Dorn. Se ttteazs 10 mi lapte cy NaOH 0. 1, Nam: ral de zecimi de ml foloit la ttare exprine namaral de grade Borate. ‘In comul aceatel metode se foloseste 0 solutie de NaOH 0,8 0 pontru i acidul lactic are o yreutate moleculara de sprosiimatiy bain acest caz: Dom mg acd lactic Ia 10m lapte sot Og aed fact Tote sau 0.01% atid lactic Folosincu-se metoda'Dornic, i snele tari aciditatea xe exprim dug in acid actie Tntre aciciateatizabils si pH nu exists o corelatie precy a= lerite probe de lapte proaspat cu aceien pH pot aveu aelditatt eile. tite sl tavers, probe cu aeasi acidtete —"velor tiferte to. oh Aceasta se explica prin aceew cd prin tirare eu hldronid se satu, foar8 opacities tampon a feptelit ln limitele de pH intre, 6.6 51 82-05, Capacitates tampon toptalus depinie de cantiatea ce sibstanje tampon in soluite(proteine, lost ctrl ete}, Ga et laptele este mel boget in substan protelce si anumite Sitar co le aciitalea sa va fl inal mate. Prin urmate Voloaree acieitall Utrebile @ lupiolu! proaspal exprins capeclteice tarpon & aot Hin pamel centiatea de acizt din lapto, spre deosebire. de "vale, ite pH care arata coucentratie de font de hidrogen'a Topleiut toa Intedsitetea reactielfonice 8 laptelutoot 3° FACTORI CARE INFLUENTEAZA PRODUCTIA $I COMPOZITIA LAPTELUI Producti $1 compoziia chienica & aptlul sat supuse vail Intze snumtte Tntte, sub iafluenta disnjor factor sl condi ear Yor‘ preaentate in cele ce urmeasa. "Rasa. Rasele de vaci so deasebes prin cantatew de tap caro. provlue lt! prin comporite leptelul ‘Se constat cd in Generel productis mare ce lapte la o vacé este insolits de un continut mal Seazut al loptelu im grastme 9) pro feine. Ca exempla se poate da rasa olandeza ey produce tare die lapte, dat cu contiaut mic de guasime 3.40%, 's) rasa lersey eu prodtcti de late au prea mare, dar en win continat de 57", grisime —"o iliferenfa de procent de grasime de 2%) de la 0 Faso To alta Desigut ca ateasta tequla nu ote decit 0 var Toate aproximaiiva, deoarece prin sacle este posit Ip 0. pro: Aico rdleata a unor vase s6 Se obling slective cares dew lopte oun contnat rdieat de substene rtetive Inaividuatoten st selectie. Nu th indivi ta cada aceleiagh fase au aceleas! nsusii Ta-fere, Ble varigza dela ndivid a i vidi ‘anumite Tonite caracteristics vase! respective. Incividualtates se manilesta ati! in co. priveste cantitales de Jape protusd cit stn ce: priveste. compoaltin sa Deoarece ereditatea este puternics pentra cele dous componeate principate ale Taptelu (grdsimes si preeinele), char may Puiersies Aecit ea privind pracueta de lapte, prin selecta Indiv iifer ct tne Susi superioare 8! folositea Ingamisjarior arlifcale este posi {nian timp relatly seur s8 se imbunalatessea septelul de taurine In aceasta directle Deoarece eisté o coreatie poslva, dest shi 40.48 (dupe Aurel) Tatee tole ous componente ale laptelsl oscar eden lect Indreptata spre marivea procentlul de gtisime Va duce is plicit sla Fifearea coniiautalut apts ta. proline, b, Factort de exestere. Laptele confine fectrl de erestere pen- tru bacterin care ce! mal important sntvitamivele dia grup. Bie Sint necesare In special pentni Wervolloven hectetilor Loctice Dintre substantele azotate neprotcice, acai! ala! sl pep dole sint colo care stimuleazd eresterea,nieroorqaaismelor. Dintre peptide, streplogeninele stinuleaza tn special dezvol tea bacterltor in lente: Sueplogenine’s sit polipeptide care. th 1112" ect aminal, Ele se formensi in timp srolze ca antagonisme fo fara factositor do meds care in ieazd Gervoltarea Dacteiloy trebule Malt Const dlerare si factor! legos de fasast natura mctobilo, “Anunite sp ‘disau (ulpin de mierobl faporizears sau init dezvoltarea alta, Ang Joe Te ase-numitele seco seu" gtagonisme Exempiu de esociere: o Talpiad a une! antmite hactelt sen imuljeste lent si re o activitatefermentatva slaha tn lap, dept Find de activitates sa proteoltiea, Daci accusts hacterie so ames fea eu alta eu aetivitnte protelitea so va corstote un elect i iulatv supta peimel, datoriiapeptldelor secon amina bee fevaltal dia hidrolza'protelnelorTaptelut de ctte cee deve due ‘Aeestg este cazul asocleril inte ‘Streplococeus ther mophllis 31 Inetebacilias bulgaricus. ‘Aslel te asorierh se constas ces tn Japte crud sh brinreturi ind streptococt slimutoses tanullizenlactobacliles, Exemple de aslogonisme: bacteile lactice oprese dezvoltarea bactorllor cate nu au Insusiten do « revista la un'pH sciuh (4) de asemenea unl lactobaciiprodue pa oxigenata care Iahibs Mlervoltares clostridilr, a bactenlor colitorme sa stollococton, ‘Un exomplu de antogoslsm tpie este secretia de substan|a sutigosies, misian de cate unele tual de Sieptococcus Tact Snliiotie core inkiba vervoltares clostndilr, “4 Influenta temperatunl. Laptele proaspit dupe cum sa ara confine. subsanfe bactriestatice laceniene) "a cdvor tins “supra baeteiilor se manifest in lapte supa mul © amumita pe Tloada, tn care numarul de gorment in Iapte ramine stationar sou ‘chlor descreste, “Acest tp de acllune bacteriostatic 4 lost denumil fa bacte- elas Puterea bactercila 9 Taptelni dopa om anumit timp se eps eand. Cu eit tomperatora Ia care ste faut Toptele este al £8‘2uta ait dlstrugorea substantelor bactericide dia lapte este mai inceata st durate (arel bectericde este mal lunga. Pe de ita part fate ennoseut loptul-c8 iy temperatar Joaseiaillres bacterior ‘Ste in general Incetinita PentrD avea 0 Imagine asupre inmultrii mleroallor din lapte apor cu Tomperatra de convervare, este prevent tabelit 1) “ane aye | Hitiy | = | (pom | usfimam | ax2en a0 | Forom | Samm | aStconae [cass oaneon |= apt ia emi pra ee Incalatea lapelul la tomperaturlridleate are urmatoarele electe supra leroorganismsor ita probebi ‘aistugert.Isceninelor” ca lurmate se recomanda hcatsires vaplelsh deslinat preparer cule terior te a5. seine 96 120 jantocgvara dae a orn arial proteinelor eu formare Ge pepte, cece ce ate ca elect ‘imularea’ crestor septation ‘ca emp egradeasd parila sl lactova ei formate de ifeite substato Te: Aebtoare alate care al ackul formic cu activieele smuletoure Sshupre crest lactobacion, sittilaltes peste 120°C duce Ia distrugerea factorilor de estere 0 substantelor slimulatoare, cuca ee are ea elect Genie, tea cresteril mierobilo, 4. ALTERAMLE cowponesrELon patvere ate Altearte provocate be microurganlane in lapte 3) produse nent priate: Taion proteins nici aciora poste fi supuse dlerlclor fermentie, careterizate cab gitste de acit orgie fementale tactics produsa. de bactet tcc). Acosta ents formentaie coal ee Goa tai importa in praca inion "saz organic Gero fda proponce, bate wlirice jetty gees aoa foster ein ghpal soe nace teak lactic etertieraentate alee sh aico! (ares ~ ‘ubstate viroase (alert nerbl oteinele snk degrataie a formre de potone, ail mina Grisinilo su actunea Upezslor mictobiene sin Mrolizle tne nporiiua gust ate fe Tne otaptes sf dere ca poder helgsmaate ale compen {clr principe ate Tapel cu formate ae hips eee Japtelul) si diferlte mirosuri, Bement (oon 3B, MICROORGANISMELE LAPTELUT Bacterlle lactice le lpleivi sit cuprinse t familia Lacto bacteriacoe tn care intra si bactelite care Tomeast wih facie dar an fermenteavs lnctona : Bactert imobie, nesporslate, gram pozitive, ow produe Sit nective fet de'aitrat” © :Sint wicroserofile si foarte pretentoase fal de sursa de brand szotatt si vilaminles, Nacesita, ca sua sie aot, poplide si an ‘mil-aciz aminall st vitemine i upol B ‘Activitatea Tor proteoties. in laple este neinsomnatd, der uncle speci degradegza protelnele esto) de buternic hr Lampal fete Uist brinzaturor, Fermenteaza “aharurile eu predilectie dizaharele (actora, aharoza, maltoza) In continuare se prezintd 9 clasiicare w bacterllor lactce dupa Berges 9) Grupa homotermentatlve. cess grup. cuprinde hactert core formesct 40074 eed lacite ale de Tactene Termenatd 3 Dumal urine de produs! secuncar I, Lactobaciltes Subgenal Thermobacterium (Orle J enssai) lemperatuca optima S745, Tactobacils: lactis, helvetieus, aeophtlus: temperature ope uma 4562, ‘Loctobaciius: bulgaricus, thermophilus: bastonase slunsit,l20 late-sa tn lanturl ture ‘Sint acidifiont! puternici products pind a 27% acid lactic ‘Activiteto cazealitic promuntat I, Laciobocrus Subgenul Streptobacterium (O11 Jeusen) lemperatura optizos 22-—52"C- “aciobacilis, case, planiarum: bestonage. scurte, in antur Aciiftanll Ten(, ined formeatrs 1 acid ache st thal mat sult Au activate careoitice 1, Streptococeus (Grupa tact, Strepiococcus: lactis, cremoris= forma sferick laurie hs sin iferte;acidiaati moderatl: Ob 14, weld let ty genes Fal au hidtelizeara caneina b) Grupa heterolementative. Formare dle acid lacti Formeaza 5! alli act dierite nite mbstanfe: si gaze (CO. TV. Lactobacias. Subgenu! Themmodacteriun (Orla Jen Sen}! temperatura optima tase aclobacitus biltus. bastouasse evil in culturé veche capete bite; produce acid acotie in eantita} aprecialle, anaerob, se 9d. Seite in fecalele sugarion “Lactobacius eaueoslcs: bastonase subir. sh vaslate ca forma, teolate satin flementey produce ala Ue acid loci si ail one cinie s-gazei taieyte In Simbioaa ‘eu droit in granule: de chet staba. ¥, Lactobacillus Subgegut Botabacterium (Orle Jens ens temperatura opting 28 C actobaciius brevis: bastonase cu margini_ rotuajite, izolete sou in Tanfurt seat; au acfloneas ssupra ravine VL. Leuconostoe: temperature optima 20-25%, Leueonosoe: dextanicum, cirovonun: Tomy frie ssomi toare streptococilor;proyin din vegetale in descompunciey ter ‘tenteazd pentozee, desebmpun pactiaeie, : Proc! muclagiy la. fermentarea,zahator Streptococl tactic, din punet de vedere fiziologc, se carac- terizeata prints-o mate rapidiate de dervoltate, se ieswolta i. loldeauna’ mui Tepede ce laglobacil, in schimb a 0 Patores at itlants mai mici deci lectbbectii $0 redisten maf redusa le tn pt soba Bactoile lactice formeaza partea coa mal interesanta @ micro: floret lapeloi i a produselor lartate Datoria lor se procuce act. Aitlerea spontent lapteiiy ele Intervin in obiinerea tuanor oo Susslorfacate care conjinlactozt st slat neste Cole mal reprezentative bactrit din aceasts ealegorie sint cele fn grupa Colleerogones, dn eare Excherichia coll cate de Origins Jecola, lar Aerobacier aerogenes provine din pamiat sau ce pe ve: tale vstensile mur Prezints importants din punct de vedere tehnologic, deoarece pov gaze gun aepleit in prods one Be provoat Dale hire timpure # bringeturlon, Avind 0 dezvollare rapid, find tolerante la varletit mari de femperard te pot depis actorieTacice iy eestere, prov cin Unele tipuri de Eschirichia col! sit patogene pent om, de ewes prewenia acestor bactert prezintt importants aa plat de Vedre igieniewActEM! rRorroLrne sesso art o Sint anserob facultative, nesporogene; principala tasesire ese feimentarea lactation sts not sahara," producers We, a propionic. acid avec, Bowid de catbon sale ‘ebstaniee Sica Sa indi ecae 3h cobalt we Bae ah apie ‘Acestebuctri siguta nor brian ce’ Emucnthel sau Griyére’ dosent! aroma tatucterisic : 5. omospu sr Mugrcatent , Dro. Saccharomyces trgtis st Jacts frmenteaz& lactone tnoaze'o perte cin iicroiore rot ume‘ brinaskurion TM et ge ate nicitlium glavcum, Watletatea roquefort one st ah AS at atSNM! 6 APRECIEREA CALITATHL LAPTELUI CRUD |S. STABILIREA CONTINUTULLE LAPTELUL IN COMPONENTELE SALE PRINCIPALE 1 se foloseste 3B. APRECIEREA LAPTELUI DIN PUNCT DE VEDERE ‘AL CALITATILOR SALE TEHNICE. 1 DETINCAREA LAPTaLCT PROVENEE DE LA VACT 0 ArECTIUNT MAMABE Laptele proveait de Wa vaci ex mamite este un lapte snormel fu comporitie chimicd mouificata, care mu se preteac ie prele Puneres in eviden{& In fabriel e unci astfel de lapte, care se iiseste cle oblcel fa emestec At lapte norm e@ poate face To {sor cu sjutorul probe’ Witte, tehnice de: lycra find. foarte Split pe'o lama de sila se” pun cine! picutur din laptele de Cetcetat 1 tows picaturl NaOH! In’ se amestecd cu o begheld fe Stic, Cind amestece!rimine omogen tulbura, reacla este (ativa. Cind apar flocoane, teecia este poziivé. Dup marlanee Hocomglor notirle se fee de la + pint le fF + Metdla acousta prezinth un oarecare neofuns si anue, sen sibiliftes foarte inare. Pract @ precpitare fing, notatd Cu, tn Singur + nu trebule sé constitaie un criteria de relurare @ lap. Fell: contitates do Taple patologic tn amestee, {lid mie ma Donte influenia caltates tetnicd 9 laptelul, Consttuie Ins un foe ici pentry depistaren vacilor co mamnite, de acaea se Toromandd cq rentatele obfinute cu proba Witheside si fie comunicate er. 2 PUNEREA IN AVIDENTA A aNmatomerton SUANTSETICRLON DIN LAPTE AnlibioticeTe sintfoloste din ce in ce mi mult in trataments) snimleior domestice fala ce siferite malaii's) in mod special Deatra Tratamentl local a) mamitsir fa vacle de laste Se pare ci penlcilia este col mal des folosts, orf acest antl Diolie ere ectitnes cea mal puternice acupra bactetler lactic Gantitates sau doza critica de ie cate se poate observa o de preciere @ produssir, de exempla « brinzeturlor, depinde,, tecensibilitetea bactenilor care contribuie la obtineres produstlt Sere de procera tabxslogie fotos PL SSPPEMcAeh laurutal ga Drlnzet eval, cantatas, ds ao aegte duce la depracierea progcaciar exe forte anuibiolice car peeping de ia 10 Ui de penicthad te Hire, ato mick 3 anu mutate fol Sioptocorcus ther mophitis. pe. Ed aes le doua grouse, Jn caaul qvalferlut bactrile Cie mrtice au sonsiitatce cara fala de, antbloie ponies gen) Cedar doza esitch este ce 100 Ul ori mai mar. ek MONE. antiseticele,acesten se Intlinese rat in cantl a geile in laptes Provin de sbicel de 18 teciplente care HEE PRbsintecie nu au fost clate suticient (de 20ce ps deine Mapa, oxigeneta, eaaugote travdalos 10 epte sl, ‘arg ponte (gist ip eanttai ma mari Fe Post asbitort pontra dervoaren bactertlor tactics, it UGnese in fined tamarel le qormon! fe 1m ‘Numirul de qerigent obfinat x aceasth metodd este mal rica decit cel abtinnt prin metoda altar pertra ese mumara st ce Inete. mart . “4 Determinerce gradutut de contamsinare al tatelut ex proba reductazeh Laptele‘prosspit ve un) botenilal redox. porit Eq simbolal prin ora se eaptimd acest potential esto cuprins inte “iba sh_10.0 V. Mbsirates ul se face asemandtor cu determin eo pgulul, Dierenta de potenti) etoats prt tntroducerea unt Ensctvod de plating fold de een a uns! electro’ de calomel tnd Yaloaren fy. O valoare ported (oierdote de electrant de cdlre Ping} inlice. proprietaf, oxisonte ole slutfel, veloare nego {iva [elstig de electron indica. proptietahreducatoare Taptele are ‘in sistem TeducStoy natural propria, reductewe aldehidies a tat Seherdinger. ‘Alord de aceasta. bacterille, tamullindiese fa Tapte, a © ae tivilate resucttoare, datorts trmdtoarelor doxa fonomene = adsorbtin exigenulet dlzelvat format in urma_resptrate) bacterin een ce provoncd scores Ey-vul “—"producersa un sistem Yeducator propria bacterior. Tntensitstes acestor fenomene depinde de numarul_ de hactet side natura lor tspecta}, Arte! bacterile din stupa. Call-acrone td at Hoare stv, ar bate mporegene' 3 feererstete Dractie nt Infientoor. Se Ts proctce intreprinderien,nivelul potext iazh Cu ajutors! moleatotlor care sau se decolareg2a Schimbs cutoutes intre anumite lite de Fy rarest sop cel mal des se folosest. aibastta de metiten st jlului redox se apte:Proba reductozel cu albasimu de metiten, Aceasta const in adaugerea la lople a une! canitai redime de solute apoasa de al Dastra de metifen, Incubarea probelor le J7°C i uemariren ein fervale stablte modiican! culorh de ia albastu le ald. Dupa timpul aecestr deculoriti, Taptele poste fl lncadral in ilerte clase [tebelul 12) Tavetel 12 Caaeaes tapes aps probs resus: atasty de men om Tamarzim | Turan 1 tapi oe ta caaen| poe 6 ‘a, 9.0 i ip Ca) ESSA, ae | Re fbive 2 ln 2 ne © clastic mat simpld 39 foloseste in RP. © Germanic Casa I: decolorare In general peste 412 ore (Jabricile de svalier Insa, incadreaza Japicle in aceasta elena care decoloreezt ftbasiral de metilen fn mluianum 1/2 of) ‘Clase a lea: 24 1/2 ore Casa a I-a: sub 2 ore (labricile de svalterincecewca laptete In aceasta clasd care decoloreazd albastrl de steiien sub 9 ote) In uncle far, pentru clasfiares laptelul dua thnpul de rede cere albasiruful de metilen, se le 1p considetare st temperature fexerioara let respective itt! Ia ora 10 la umbri, Aste, Belg clasticarea aptelnt pa timpul de reducere a albastrulul de mellien se face in functie le lemperstara exterionrd Moat a ‘oa 10 la unbra), ‘Toate analizele se efectvens® 0 data, duph pistraree lor te IZA, cel tral dupa 13 ore te ta recltanen lapel Tn tabelul 19 sin prezentele erterie de cinsificare « types scares lopli dp pode eauctaet apt tmp de eaters 4 bos ao metien tempers strana lst Belg I Frants, de esemenea, clasiicarea laptelut pe calltatt se face in funetie de tinpul de decolorate a albastrulal de metilen 91 tax- pevatara exterioarl, folosindiese Inst chlficare.slmpltticas (tapered 14). “Toate Prabele slat analizate la ora 14. Pentru laptele intret sa (eorled dupa ora IL se idicd probe tare se pasttears pind oda Silatrigiter sub &C.A sou 21 lv ora se cot ara st se pastes ‘Fohetui 14 Chacarés lps oops pro rouctarl (ps impale te: ‘eves aaa ge melten i tompeatura eterna) flat Iw Fen24 pind Ja ora 14 Je umbri, lng’ un sid orfentat spre nord. Ane Tiza' acestor prabe se face 101 a ofa 14. Temperavare exterioara care se Id in considerate este cea de la ota 10, rob recto vesnurin In cot aes probe care se boezesea po aca! princpiu casi proba cu alosstiu de metllen flies tevultateor se face sup | ork de termortatae. Clasifica {ea laptlut-pe caltai-se face, in fencie do culoarea tn care © uns emesterul Topte-tesorurng, dupa acest limp ee termosttare fie prin apreceree cal ca eutora) tu, comparator Lovibond 60 dele coorale sander, He uo scart de cient etalon, fn cova! (olosieit compatatarals,leptele poate fi clasiioat dupe crite presentate tn tabelt 15 2 [Re [Betts [owen |» i | « be ee {In cozul folosct scart eu eulori etalon clasticaren laptelul se poste face cain tabelul 16, Ip RF. @ Germanlel se folosese in prerant urmitoarele crit o clasivcate a Joptelul dupa proba remsurine! Clase Tr atbastrucpastel Clase @ iis albastrucvotet (Clase & Tia: rosucviolet pina Leal In fare probe resarurinal claslee de ord sintcunoscute prabe le 30 in, 10. min 31 8 oe Probe de 30min facuieste proba de 1 ord, scurtarea timpulai ie lermostatare prezehtind in avante| pentru iaboretoerele cate Sfoctiewza un numar mate de’ determina? Ctiterite de apreciore sink urmatoarele: — lapte: normal {calltate tyad): se ne. 56 (comparator Lo vivond eNapte de calltate medio! dise 4—1y ~ fapte ‘de. proasta‘clit'e sc 0 Probe resazurinel ile 10 min serveste moi ales pentru. teres fapida si Sumara a laptolui Tard permite 9 clasificare. cores, Deoarece exists si alle teste si mal simple pentra irierea lapte rag ve insista asupra sceste probe, bloba resazarinel de 3 ore: in caval cind apar tonurl inter ‘mediate mal eles inte albasini-vioet si rosuevidet #1 exist in dela nce priventomclestcae coecta pin pretunltes timp ie termostatare se poate face © apreciere mai precisa felosinN ur Baloarele cee, ‘eat : : tae eductee pint rps n Dopa tor m opt 2 ore u Dies Prova sesazurine! poate da unaoet rezultate neconcordante «1 probe albasteulal de melilen im cama clad in apte exists un mut fut mare de Jecocite care infventoa7’ reactis fpotenjall dee ‘duce find mat taleat dec! ia cazal albasrulul de motion), ©. Aprecierea calitatva a microflorel laptelth cu proba isto fermentanl, Accasts proba consta in exatiiagsea aspectill cough Inlet tp bieuburee probelor de laple la 37°C, tmp de 12 sal 2 ove, Lapteie de calitate buns cooguleaz8 in 12 ore. Congulul omegen gelatines epreciat dupa 24 ore de incubare inca o ferme {etieTactice aproape pura spongios ca bule de gare — o ferme {alle provocata de bucterti din Grupa Coll-cerogenes, tlecanos $1 In faze de slubilizare ~proteoltza produsd ce bacon proteoi~ tees ‘Se poate intimpla ca leptoie <8 nu coogulere, dar 8 Inceapa si se alteroze prin solwilizajes Cezeine’ st aicainaate, “Aces Ten0- ton apsre tel rer she datoreste hecterilor proteaitiee, Probe ere 0 deusebta veloare peatru aprecieea cat lapte vat destnal fabricebriaeturion A Aprecteres gradulil de contaminare al splelul eu bactert sporogene anacrobe cu ajutoral probe! Weinzitl Laptele se itvo- ce nteun tub care cotine ctres 1S mle. paraling sh 3 Ineal= este 10 min la 85C, Prin reir, petting. formeeea “un cop te Siprafal, ceind cont de enaerobie in lapte: Prin incdaite Le ceasts temperature se distnug formes vegetative ale barteri, Hominid nual fornele sporitate. Mreenia, becterilor sporedene Snuerobo se manifesta prin prodkicee de gaze care Tidiea opt 4e peratina 6 UNE ear DE PLATA A LAPTALU Dora caurrate Plata laptelul dupa calitate are rolul dea stimwla. sau de imentine la nivelul cera calitatea in act de vedere al Compoot” {let chinice st al proprctatilor mslerobotogice. Principal de bara’ al plat laptelsi dupa. caltate este ustiicat si economic prin celitatea plodusclor #2 cousumunior “peciiee {al bune obfinute La stebilires Prelurilor dierentiate ve ta ce obiel i conside- ore compositia chmlea. « laptelu Pista laptelul dpa coofiautal In substan[& wscatd este becats pe ‘aptul Ca aceasta contliuie veloatea ‘economics a laplel Supsteuta uscata a laptelu este constr Jo vee mal ane parte fin lactord, qrasime, proteine si situni minetale- Deoarece cout ful in lartora sh sorurt mimerae a! lpllut este practic constant Yoriatile cantilative ale lapieai tn sibsiantausatasint date Jo frasimt 31 protein. Fate logle deci ca plata Taptelut sa se foc to Shnetie de Coalimutul lapteldl ux acese suostanto Plata faptelul nual dupa confintul sau desime a fos for losita st se Toioseste ca siagur eriteri de plata « laptelul in multe lar, inte care sin fara noastra. Accosta in primul rind datora Inna’ preciviet metode. Te multe fore fost niwodwsa tn ultima vreme plata tapteli + dupa continual mr pote, Folestee palit lapel tp arisime sou protelne sau dips saminda aceste substante ese in funcle de destiatia care se El ispleit (vanstormaren in unt sau Orinzetu ‘in alt erteriu de lata loptrulevte dupa cathatile sale ii ices se determing gredul de auurdeie at apelut ey proba latte irate Aplicares plait lapteli dups grata) siu de contaminare cu micronigarisme ene Legatd cee serie de grevtatl cnt care ea tial importants este-aceeo c@ ridiearea probelor si analiza Tor thai covet este 4 30 foc Ia loeul fe prodartte at Tapletul cee este tacomod st greu te Tealaat In pracien, de moemenea Ct etoile talstente nu se poste face declt aprectere Feallve Gu toate neahunsurle pw care le predata’epresiersa cali inicrobloiogice i late laptoo! tops ateasa calico se apd te praptich in nimeroese arte: Olena, Elvela, Dsnematea el tar? industria pte dervottats Apliceree palit loptlol capa cailtea sa aucroblologica te acest fra fest cictala de neceslote obtinrit nto pet ante! ‘inal materit prime de caltole superioart de care tepinde i ta Int mate parte calltles_prosuselor binmte. Acosta constie {nut ‘tin motivele principale care: consideram ra ve Getermina ‘itor’ in Tara noasire ottoducorea plat diferente’: Tapiekl thapa caitaten sa meroblonogicay cmoscinducse aplal ra export te" produse lactate dn fro toast este in contin crestore, Metodlo uzvala pentru aptecieroa caltail_microblalogice. ste probe reduce eu aest de mcttn, entre evea 6 imacine asupre tehnicl de apreciere a lt. lui Tivtat de" productlor se predinta spre. exempliicae. sistem folosi in Otende, Tntr- singuzé 2 toate probele sinteuelzate Ia aceeasi ora dupa te au fost pasate th aeteath condi. Penta Tecate pobusator S fac pairs determina pe han, dou pent laplie de camineata at doud pentru laptete de sera, cartl colecta,'o Sigurd. aa bette far pat determinse elope de amesiec (seat et a heat. Rlicaren probe! se face la seston laptel Is fac. Po. Sele ae pastas pind lo exeminare fare linge Zul oflentat Se‘nord. Analiza probelor se face Ja oF 14, Probl slcate seara se pastreara lo Wigider ping la ore 9 dimineata. cha se scot alata, Urmind a se analiza de esemenea Ie ore 1d ‘Clasifcateslaptelut pe calltaft se face dupa erteile preventate tn teal Fametsl Caps apt saps eae nelemctehtotee _Aprecierea calitiitlaptelul livrat ner de producator s# face dupa potsle ‘objiaute Ia cole patra probe. ride: mote tolala 7 sou 8elast Ts — fle sub 7, dar fara a even nota 0, sau cel mult o singura ddtamclase es Thole compoitind dau nots 0 sau mat mulle=clasa a Ia \B) TRATAMENTUL PRIMAR SI TRANSPORTUL LAPTELUL astatea calittis inlfiole @ leptelvi din moments mulgertt s ping a preluctare are e importenie economied deosebit, Hints ‘oma dé modificarle pe care pot sufer. prinipslele componente tie Taptetul, mal ales Sub Inivenia microorgenismelot. La nceast Se ma adage efectil daunator a1 unor facto fies cum sit I mina sf eld, Laptele conline o microflord iniialé care se imbogateste, aut In cazuy unor malad ale ugerutuy cit mal ales In timpul operate e mulhere si menipulare neigienict a Taptell Fev bactericid a Japelui ce se manifests in primele 2 ore dup amulgere nu sigura o distugere a getmenion: ma sles 'm caval oor onfemiart masive, ulterior fazal bactericda, lapele prin inst Sructura sl componiena st consttule ua mediu lavorabil dezver ind pentru 9 varietale foarte mare ae mleraorganisie, wut fis Factoat Tavorizants cel mal importants find temperatura, situsts Imediet dupa mulgere, Ja un nivel Toarte spropiat optimal de dleavottare al germentior patogen Amplostea cexvoitarl mlcreorganismelor in laptele rad, in funetie de temperatura este lustata ko disgtama di Tig 3 Lnitarea moditicarilor importante pe care le ot prove mito frgonlamelo prin activates lor envimaticl in comporitia apie lacteiiere prin fermentorca lactone, degradarea substantelor bre telce) ate o dewsedits importants, seoarece laptele pe iinga fal a poste devent improprie iadusiralizrl, mal poate constitu ‘nijloc foarte periculos de proliferate ¢ unor hol rum sit Drece Tote, tuborcilora, febra tteids ete, ‘in diagrama reruts cd limitarea numéralui de germeni in pie opine de Go factor!s1 anume,incareatarainiilé 8 fomperatits2 crobiene initiate cit mal mict de Obhinesea une ‘de conti tn ore se destasoat pinde te sonata {nudsut si manip Respeciorea unor norme iglenicosenitare riguroase pot asigurs uu Japle cu un conjint de circa 50 @0 germent a Un & Unitator deo extrema Important {1 constituie. te poralurat cea mal rospinaité metods de Iretement primar al lapte: fui este racizea Tul imediet dup mulgere Ia tomporaturl copeltse Inte 2 sh C, ine nite tment dupa uae asporté si se raceste laptele de la mal mulfl pio RAucdtor, in favoares raciri opto la raja. Newasta mstoda per Inte, de asemenea,ralonslizares transport, icaresloptel de {a pioducator putiadurse lace ta fntervain mai mat le i> (pine ta Were. In fig. 4 516 sint nfajisate citeva tpust de récitourefolosite In prozent pentru rac Taptlul la producator. rin pastes ie indelungat lapel er Ja toneratur ‘uprinie' ate 0 513°C se dezwols tn lupte tnele mleroorganisae ‘are secreta enclme protslitien 3-0 ipa foarte ermoreristent Datorita sctiitail acestor ensime loploe “rd postrat peste 48 ore la femperaturl Jone poste prevent, movitiest se gust, mies 5) Racirea profunds a laptelut crud are perspective de aplicare si i fabric, Unfad seome de tentinja ce a stoce latele colectal leis de Tepaus legal Aceasta solute se reflcta in mod favora Dit aaupra productvitits munel Uiiajut Tolost 1a réctea leptela! dup mulgere sa diversifica foarte taut In Ultimll ani, find elaplal colon mal variate com st eerie Transport taptelul de Ja producator Ia tabricd se electucazd x ajutoral bidospeler Sau al eutocsternelo, fccate din aceste Sateme presantind ot avontaie elt si dezavantale. Transport in Didoane "de 25a T capaciale ste avantajos i canal in care fabrica se aprevizioneara do ia um mumbr tare ds prosucato\ ce livreaea “canttall relay recuse de lapte, Bidgonete Tolosite tn Tare. onstea Sint confectionste din aluminis st aw 0 ‘apariale ly comparatie cy bidomnele de taolé cositorita toloite in tre ut Didganete de aluminta so disting printrco greulae ial cocoa at cele de aluniniy spre deossbire de cele de fer tu fovoriscare Serie de procese de degradore sibstaniel gras in lape tine Tan se experimenteard flosirea bidoanelor dy materiel pi Ue'at csror principal avania) consts ip qeulateo 4) cost resus Unul din peaeipaeie devavantaje ale acesul tip de Dido este legat de ‘proprelatite termotolante le polietlleney thn sare este confections, datorita cators, rica lapteul in acest tp de idan Uinrowea de 3.4 of! tal mult decit iy eazul eelor metal. "rransporiul leptelul In aulocisieme lzoterme are. deosebi! ‘avanta) de a prevent ldiarea temperatue!lapteul in timpul tens Sonululssigura 0 Importanta economle de manoperd $1 permite S"iglosie mal ratlonala-a capactatit de transport “Trensportl. in aulocsterne este aventajon ta condiile. apr visionarit ela un numer feds de furnizort ined idles probleme In‘ce priveste seleclionarea Taptelul coletat de Te dhferith Turk ‘Bin acest punct de vedere se recomanda ca sisterna s8 fe coo: purtimentetd, pentru a nu fl necesard amestecorea Tepteial ceca Mia eterte ‘ Folusres conductelor cespolistilond (aga-numitele lactoducte, pentru trensportal lapisiui in zonsle grew eecesbile, sty date oltate bun in reginnile munoase ele unor tant (Ausira, Evel, Frantecone 8 IGIENIZAREA LAPTELUI Datorita comporiiel sate, leptele este considerst un aliment complet, Indsponsabll crestert si eezvelter erinonioase st ech Iibrate a organismulu. El prezins. canst insusite st in_cazul alcroorganismelor, de cele mai diferite speci, priate care si cele Petogene, actstea gsind in lapte condi! cnt cele mn favore bite denvoltaris i multe Multiplele manipulét| pe care le suoré taptele de le recoare pind Ia consunator contibuie la Impurifearea si infectarealapte: {hi'cu un aumar mate sf foarte varlat de microorganisme Pe lingdacestes, in lapte mai pot epitea o serie de micraorgs- flame provenite in insist glanda tamara a srimalsor volnsve de tnele bol! cum sot: tubereaioze, bruceloza, fee eitoas, febra @ sau titosuh polmenar 5 allele Tinind seama de locul pe care 1 ocups laptele si produsele Tac tate in ratie slisentard ales camenilo pescolul pe care poate prezenta consul laptelul ca atera (cru) pentru sinatotey publica este evident, Pe bara acestul conseren,efortrileoamenir de stata s-an ‘oncentrat in directa elaborari nor metode cars sa Inature acest foafe neajunk pling tn acla ting Insure Talite ele Tope: ‘Metoda larg rispindté a flerberl pte inainte de af consu~ smal nu poate fl considerats ca find salistacitoare, datorta modi ‘arior importante pe care le suferé princpalele ‘omponente, mo: ‘ifictri ce implies 6 iminuare a volori' nutritive © nlc Proceitee de Igtenicare. Procedeste dle igieusate a lptelul se bazeera pe stud! efectolor difertilor factort extern asupre io ceselor Yiloie ale celulelor mleroorganismolor Tinind seam de facest crteriu ele se pot clasfice In: procudve fii, chimes st Imiate (Bizice s!chimien, ice $1 Uhimteer inte acestea, in prezent, an intitle ponderee a i at rie A. PROCEDEE FIZICE DE IGIENIZARE A LAPTELUL Procedeoletermice ae bang, pe efectal bactticld al caus si constau in reicares temperotortlapelul st mentinetea acestei i in'anumt nivel pent © perioeda determinate de Timp, cee 5 asigure acest fect. ryuuel de vedere al cfectuls bacteici sf dect st al tral rmontuly tenis aplicat, se disting feel procedee termice 3) anu prstegizaren, stenlzareo st feaberen. ‘ Pastourzatea,Poseuszerea eae procodeut prin care ae ari. rosie usttageres Tormelor vegetalive ele. mictoorganismelor a fepte. Acestea sit relay sens ble la ridfeatea temperotrit si sat ‘ietrie ta temperatn tferoare punctulut de flerbere al eptelit icece 16). But tind ch microorgnismele patogene ce $0) de Nott in Tapte snt nespordite, pentru @ existe ceritadinen distri eri log, Ru este necesarsinclziea Taptelul fa temperatrl eiore’ sau hat apropiate ancl de Heer,” Acest, fk Pensttuie'um mere avanta) decarece perme edopiorea unui te tment tenmfe care asigurdslngeres efectulut becterichdurmét Mi'provenct woiicarimpotiente ale componenteloe taptel ‘Refined estfel valoarea netitva a acestle a un nivel propa Ge cea a apteul crud Ex'unllten regimstal de pasteurzare se eu in vedere tome sta st dufato mentineri temperatura un enumit nivel, cele GMilane lstrugeree,leroorgenfameloe celor mal Terstemte etal bactorisd el ealour obliterate temperature data do menting care" sigura distrugeres diferelor spect de micreorgantsine pa ishene is Tapte: Distr tof agentepatogent Mycobacterium tube. floss maniesia cea mil mare fedstena la achunoa cAidutiin datele cuprinse in tabelu 18 rezultdfaptul c&, cv ett tem peratura este sat ridieatd cu alt Umpul necesar distragert mero a Srgticineor Stade, ptin‘u-ae siege 0 comblnale temperature é 2 ile temperatura:tiop (regimul de pasteurizare) Se aleg estfel In |. i secant uote tie de pau core a ay “se - a, RTF 2 Pesteurizaree In vend, constind in incalzirea si mentineres : 4 g dd = laptehit Teo temperature de Minimum 69°C timp de mf 30 L i "pasauriaes a lomo ta (220) pentru © dara a i sae ab i ré-timp proventate sint doar i a care permit atingerea obiec: Ey Aye _ ime aa ei aif ‘agrame lin fia. 7 fal eo] e gil ra gst dutata de menti S aliiei gai ine a be a aaa HE or iograra a Dateng Haj W one (g."7) ateasta“elaie eleIn consecina, orice punct stat deasupta acestel drepte cox epindetel combine fongeaturistny, cave agua elect Factorial wrmant prin pasteuriare, Tinind insd seome fe feptal eb pe lings dstrugetes germenitor petogenl cli lapte, prin pesteutieere se urmdreste si aentinerea pe eit posi a proprletallior fsico-chimice iiiate ele laptelu, ste netosard Cunoastereavalotiar temperaturil 3 duratel 5.18 Care acesto modifica! nedorite Incep st oi98 Belle okperimoia wn ental ces cae marcheasS Inceputul modifcast propcilatior lopelui sub’ actines cla, este determinsté tot feo Telaie de tip! Inv= ape 1m care insa vatorile constantelor « si f sint dilerte de cele din Teleia care caracterzeera dreopla. ce corespunde.dlstrugerti I IMieobaeteriaay tuberculosis, ip diagroma Jul Dehiber, dreapte care marcheaza incepta! mo attest proprotaitorfsico-chimice Iniile ale laptlu, este ‘no tata cu G. Orice punt situat deesupra ecesteldrepte corespande Une combinat temperaturatimp, are pe linga efecto bacter ia urmarit implica s mosificarireversbile ele comport in Hate’ laptea! (Ca urmare, orice combinatic tomperaturdtimp, ee corespunde ‘una Teg optim de pasteursare, trebule a4 fie sista wre esis lous ‘drepte limita (A's) Ch. Dreopta care corespunde unor re ‘gimuri Ge pesteutizare optim, este holsld in tlaqrama (ul Dahl berg, cu 1 Sleriizarea, Principelul neajuas al pasteulearit 1) consti tule" rapt ed pe liga ‘uncle spect de mnieroorgenisime erates Fecistente (in special termofiel syprevietviese.snlcroorgents. mele sporulate, Accasta mictolora rertuote determing, chiar 1a Einperaturt relat. scdeute, modifica importante in compoditia Japtela, reducinén.s conservahiitatea Tn leptete pestourznt qerminalia sporilor st dezvaltarea micro= Hoel tcrmoresistente restuole este faverizala se whsenia Pale Flor lative, dlsizuse prin nactvurivare, Conservabiittca redusa @ teptelst pasteuizat constitute. un mare nesjuns din punet de vedere economic, esee con dtertinat S0se Inleprinda rorcetat in divacieelabordi uaor proceso are st permite obiineren unt lapte total ipet de mlctoorgunsine, a in Slare vegetative ci #1 sporuat cw site cavities ste La'baza procedecior moderyo de steriltzarestau cercetarie efe: tuate de Keplen (1883), Varma. st col, (sl) Bur ton Frenkiia Chapaien aly privtor te temmoteistenta de titel spocit de aicroutganiine sporulate, presente In lapte, Dintfe microorugniamele sporufateLdnilicte Tn Tape ae amin tes; Bacilus purrlicus tonuls, Bae. amylobacter si Bue, tetane: Iorius fate cnacrobe), Boe subtilis, Bae, cereus, Bac. elcutae Bac, siearoteroopivkey dn categoria olor aerabe ‘in lomine cunostincior acuale (Burt ou" 1868) sporti Yuk Bo situs stearotermophy'ts pote it cel mat Tezistent la tatamenta termi Tn diograms (ta. 8, 0 este reprerentats scidotea concontalil sporitor ce Baclus sieacfermophyian in tant de tins, 10 Fert temperatur Byun spose ete ofan ogame do timp, 1m ont rata dste tre! Togaritmel seciaa a niu de sport Pome far pe abscisa timp! in sae, Bin ‘diagrama te desprind dous conclual foarte importante si samune; in prin ind seerea tumsruel Ge spor ate Toc i ten Peratar Superioare punctate flerbere {le presine normmel&h Jel ote rid fp oo de ce cteteres tempera Wika iistragere sporlor creste sea fonrte rapid Vitec seidertt concanttatct in sport ese tustrats de_ pants epic corespnctoare siete Fegan ue temperatr) Pentru steitizoa regimuhst option ele stelizae, tn ofaré de efer ful sporich al clu este absolut nocesara sl cinoterea fers tor fotamenttl terme eoupra structnt #1 componestelor laptel Principatul nealuns a procedeeior de Sonizare mal vee} Tan lesioare anu 1050) cosa toemal in wodifcarle nedorlte ale aor componente ate lapteltl si anune, maditicast de gust, te care ‘Moulticarie Inlervenite in structta sl comporita laptekas sub Insinensa caldurt se datorese resteif vitscel ce reacts ew. tow Bereta. Una dhuire Teoctle care previa tcl ‘mul mare Valeres Seoarece se rasttinge In mold direc! supra proprietafior OF gens,snes esp 28 28 ts dei. leptie ale lapteln. este reactia dinte lactoza si protelne (reactia ‘alld, marcata prin apatila unel calor! brane. "In abiives unt togim corect ce sterizare este fonrte Inapo fanté cunoasteresinfluenfel temporatur asupra vitezel cu care st esdsoara’eacile -chimice “diate dieriele componente ale Tepteta Dependenia de temperaturs a viterat de reaclie, este data de rela ih van" Ft un care: vy este vitera de reactia corespunratoate temperaturtl ts US Gitesa te reaeie conespuncatoare temperatutl f “i Goeftelental Me proporitonaitate,denumit 3m tod arent coetteent de temperature” cu Molalla Qs f, — tilerenia de temperatura Cooticionti le temperatura Qje dupa cum eezults si din relala lus Van't Hot, indica oe efte an efese viiera de rearie, lao. cree teres tomperaturt ew 10 ‘Coycetarlie experimental Tnsoemar rdlontive —ilapandente oe toupestrg) sy dat urniatoarele valor! pentru Ow ‘Se menionserd cd asillarea tenomenslor de distrugere a ce lufetor bacterlene sia sporlor cu teaclie chimice este ustificls le Taptul vo tistrugeres tell! vit are la bara o serie de veactil el inice printre care denoluratea si denrasares proleinsior, Alatr ge FeptUl ca Inre Qp corespunzator resctilor de brunificare s (Qy corespunator aisttagerlt sporior esto aierenta coniceratil lnseamnd ca la 0 erestere a temperatur tu 10° electul spores este mult" mal tepede cecit siera ct cara oe destasoara, Pro Tn diadioma Wedb- Holm, Ii 0) leyomenele sint re rezentate seat: cvrhe A teprerinta limite peste care. ince te ‘ifcarite componentelor Tapteli. Tar cB este wotata cura de Stenitaane. restores mai Tonth 9. sitere)proreselor le moi ‘te decit cea’ atectulut de stesiizare ese, marcsta de pantsdifrita 9 color doua curbe, Se vede cf etice regi de sterilizare Situat ip ‘stings punctulul 0 intersectia celor dowd urbe), atrage ‘dupa sine modifedr| cy atit mat Important cu cil-aedeplasdin tal mult spre stingay dimpotriva, ortee regime sterizara, si {at in dreapta punetolut de intersect al lor dows carbs, attage slaps site moder! "mat pulinpronsatte aie cafecteristielor hhommale gle Taptelul. Acest"Yapt area mate imporinis. practice Sota beza tuluror procedesior mosere de. serine @ Tate |ui, sa-numitele procedee UNIT (Ultra High-Tempetatre: Tempe atu ulte-inalta. ‘Acestea sint caractrizete prin incalaisa rapldi 4 laptelui le temporatarintre 145 st 150. timp se cieva.secunte, Tespectiy mal pulin dels alle procedee thal vent {sterituatealaptel Iibutellat in autoclave sou in instalati continue} folsesc temps: aur mal reduse (113—1g0°C} pentru 0 datata de ‘nentinere. tl Indetungata (30 min respectiv sa I tain, Evideat, la earul ocestor procetee, modiieanile Caracteristieslor fiico-chiince ale. lyptel Hint mat promuntate cit In a In lumina consideratilor prezentote, trobuie avuta in vedere si durata de Inedioie # respectv race ltl, care vor felt Scurte cu pulitay 9 prendre « duatel de inediase respect facite, creeeza copditit favorable desfasurai processor te th. ficate @ carectritclor lapel cc Fletherea, Ferberea laptelul este prasticata in mare misira de Catre consuinator. Aces obicel isi ate explicate Ia fapul Iajoritatea popolaticiutbane era aprovirionala ia teeut cape erud diect de cre produciton ‘In prezent, cind eprospe toatd popula urbana si o parte a populaieh rurale din fara neastre este. eprovinional. capes pas Teutizat,Ferberea Taplclat Tard recomaniatie special nisi Gi este jusiicarea. Fletbores raaiae utr aioe le Wieazate indi Densebil ponteu cel ce se aprovizionent a lapte rad Din punct de vedere bacterlologic, fatberea este tal elicients ‘ect pasleurizares dat find cd memtinees laptelut la temperatar fe circa 100%, pentru ‘urate variablle Je tmp. (cles fectiale pind la cilova minute) are ca elect distrogeta si a une par} dl hnicioflora sport i acolast timp lass, se creoazs condi favorable dervoltrit aierofioret spotulote fomanente #i aceasta wal ales Ig esau Unei Fini Jenle a laptell, apt ce se peteece in mod practic foarte frecvont Hustrare so prozinta im tabelvl 19 (dup M. P2.o.m mot) ‘voluia numarufui de sport In Taptelesiert, im tunetie do tem Tatura de’ pastrare 9 Tape Fabel 16 Eveuig mma de spor tn pete set te suneie ie anperstrseple ane Acosti germeni. prin enzimele pe cars le proiuc,hitrotizeass protelncle (aucliis” cereus) "sau pot Tt producatot de tex {Clospdtum pertrinocns Pol Tinga Gezaventajele enumerate, ferberea provoacs modi- fice! importante aie componentelor lapteiuy dimauineuci, vaoa tea allmantare si afecind proprietaiie organoleplice ale lapteht (aust de ert Flepberea nu se practicd pe scara industrial, find © operate anovoioasa, costisitoare 2) RMGHENTA BACTEMGDA A TRATAMERTELOR TERMICE Prin eficenia tratamentulut Sesmic se tnfolage, tn generat, ta port intre nutmaral de microorganisme dlstuse st muinara total fie microoganisme existente Inia! In iapte. cu alfe cavinte, et Sorta poste fi comsicersta ca Int randaimentol hactorici! 9 to tOmentiie! terme. Th cazal insaiatilor maerne de pasteutizare de tip HST, cficlenja pasteurivar este le misimam 19% cveg ce seams Sa acetteinstolail esq titregeree’« minum 98% in lore Ile vegetative aie inlcroorganismelor existe in iaptele ti Eticiema une! insalafi depinde in primul tind ve Tespectafes Feolmuu de pasteutzare statea et totaies de espectaroa presci. flor de intreinere si xploatare a acestla,bits importants Nofiunes dle fteenta » pasteurnari are 0 devsebita important owt tat ind pee te age concn 1 cet pi yee micro cgnoseue, umars! ce gorment sexual depinde altar te rmen di lptle vows pasteaianie exempta, presupunind ¢2 se supine pesteuriziit un lapte cru en continu nia de 500000 germent ma 3 iti et omnes pastouraar de 89%, reauta ese poate conta pe dir. hist ¢ Rns00 germeni/m, amarol de germen residual Gnd de BGiait Diagrams, (hq, permite detecminores mlcroforel re- a sata’ eicenye se esteurizari in funcie ie Mima ‘de germeni in Taptele crud #1 ol | 5 i | VAAN ) Le eat] USHA ye | Gea A 7 f Z = 7 Cet Ly Z| | Ee Satan Skene eats Din diagram? se desprinde o concliate foarte Important. din dune de vecere proce a smumne' Cay pont obling eftclealt Hales folenizert laps" ests felent shse contese. Pe tata fermle in ste ac teveltalitentzand este conc. Nat-de oll foctorkeare‘haleazs crestren mamaru de germeni Tape de Te molgere ps a fobrics sus gle usu 4 mantputai, a Tacit sf rasmporuisl lapel dle producto: Dit le unstaie de preiecrare fo" Cab: Vil in canal stevlvany protien’ cient elect de stertizae Imbpace un pect mal Complex” Petra simplfcae in pargrateleapterioare admis cd tte toga wont ge apor esidull | durta de mentee It ‘ehperetra Ge. sores exh." telifie iar Be "Conutatet Int expenaientl Galesl 90%, ch in cars) soya fare rs despot de seven evra de 2"dkepia, covering converges taf te esa tipo (10) Dip dagrame Te-ult cle apt curba te seraare pose comsderata ca Steapa‘Inun interval ima late peste SASH eS eure» roca de estar) Siecle serlvare cade, enalpaind & exrepeat olPontro caractertzarea efectulul ¢e stetiizare, a fost introdus! tormeall yfeducerea zecimala” sh otimpul We relveore zecinals™ Primul relerinducse la reducerea.mimrulas de sport Ia. 110" sin Fhumaral infiat iar al dollea, Ta tiapul necesar obiinerit acest sleet In carul ip care distrugeroa spotlor este o functie lviard de timp, dnpul de reducere zecimata ete constant [priionca dreapts ‘2 curbel dle sorlzare). Penteu a putea caracterie efectul de ste- flare sin cazw! in cate curbed stetilizave deviaza de lao “reapls, easul real redat in ‘lagrama de. cura B Galestoot efit efectal de serfirare prin mumérul de yteducer! Zeck Inele" po cate le produce procest! de strllzare ‘Astlel, un proces cle sterllizare care produce un mumir de 7 steducest Zotimale” are electul de steriizare Ey~7, ‘rectal de steriizare se poate deduce po bers reat: B= log S,— 109 S: in core: B, esto efectul do storitizare; 5; — numa ined de 530 SS) — numatal de sport residual Astlel, in cazul unui procede de sterilzare care reduce mu sora) de. sport de la" 10000000/1 laf sporefecul ‘do storll~ rate Een Tnstalaile de steriizare fotesite ia mod carent in Intustrie pot tinge un efect de sterlizare te pnd Ta. 10-IH © CONTROLLL BFICENTETRATAMENTELOR TERMICE Tinind ssoma de importanja eficenfel tratamentulul termic de igienizare e lapelut pentra sanatates publica, mimeroase stati ai ibot consecrate elabotar unor metedete control cote sd Gaanteze ralitelee bectetologice@laptelul dle consum In special. Tp cazul pastourlzill, eficienta este daterminalé. prin asa-nu- suite prob a fostaterel, Dat filma cd fostatayn din laple are Tet oresitents ceva ta} Teicotd dct bactialtuberenlozel, se con Sliced cd absepfa el indica ©. pasteuizare.efiieata robe tosatae so barca pe 0 reac de culoare, reactia de oxidare a fevfostetluiedsauie sob aclanee nsinels CaO PO.N + KO + GRLOHE § Naso, In afara de proba fostaterc, se mal dotormina namarul de ger neal fla ‘i rsealabaceriior calor cease tin wad serveste ca un ‘nciugrivind eventualele recontonints! be ‘care te poste safer lapteie 18 urma pasteurzri. ° Condilile bacterilogice impise In lara noastra tptolat pastew na destint ‘consume tare, it cuprinse la SASL OT ‘oe privoste lapiclesterizat control este mal if! ham Jnborios, Este dle retnutfapig) cin cava! lopieul stella, prove foslatazel au este conciadents din eaura fenomenuiil de react ‘Ca metoda de control se foloseste instmintrea 9 oud, probe 4g lant, in paral pe ‘ned spsciate. termostatoe ie tomperaton titeite si anuime: la" 30°C tmp se 2 re pentny spor mesoril 8 12135 pentro sport termofi Prezenla sporilr termofli este indicata de o coagulare vieh ‘uu, Probe necooguata in 10 ze este considera steri etiateh i hat emceelagrama tui Dah berg) este legals de denaturarea unor subs {aule proteice fagiutinia), care favorleaza aglomeraroa particu Telor fe qrasime in agregate mari. {a consecinte. 19 ceil cind Taplete este supus unil Feglm de_pasteurizare exafetal, sebararen Spontand «© qrdslmllse produce mu lent eel in cov laptela cred ‘Pentru unit consumatori aceasta runstituie un defect ce poate fA cella prin fexportorea regimutul de pastourizare In timtele orespunzntoere curber de pasteutiare (B pe fiagrame Tut Danibersy Ia earul feebert laptetal yx contact cu aerul(procedeut ueus! In gospodarieyo parte din grasime trece in pelieia eo se forms: 1 le supratalelaptclul cu srest pel 1 Blectul termic asupra,proteinelor din lap Componente lapteluh cole mat sensioie la cresleten emperaturit sine substan {ele proteice. Rezisenta leemich a plaseivelor lptelul este die Nia, in tunetie de structure Toe ‘Sensbiltates cea mal promintata a manifests proteinele so bile [proteele zerull} respecty /slatoglobulina,atactoulbumine sh imunogiabulinele Deasturares scestor proteine se manifesta prin insoluble Jor, care efeste rapid ctv temperature. Fenomenh de denaturare ‘ete legat de morificar! structorate imervenite in rma desacerl ‘taor legatur de hidrogen sau eqatut de Up covalent care deter ‘ning wn rearanjement a! lant polleptte ‘Gradul ae denaturare poate {5 evaluat dupa proportia de pro- teine soluble existent in solutte Ta pH 1.8 (punctul(zoeertric fi cazeine). In tabelal 29 (dupa Larson” st Roller) se Indies proportia de proteino salwbile tn Topte Incaist le aeite femperstur tmp de 80 min Taveras a rr ia en ape cet Ie rte (oP ga Ce cleat stntate)Comportares cazsinet sub influenistratamentolvi tsrmle poate 4 considerata'ce-o tezultantd a comboréel Tracjallor do ef $) Keeezeing Dup Swirski, Allonf st Cheftel © solule de Becazeln’, inedtzta time de 40 ‘min In 120°C, rh sera practle totifcasl ale proprletillor Inifiale, pe cind «careina in aveleast ‘condi sl mosified soluniitaten, contostade sefimentara, oats snutul in Tosfor st proziata reacfia “le ruloare ea zoharusile [De neomenea, tratamentaltermic face. viters hléralael cx ttipsina’@ acenztine, fants noezints 9 seesshits imnortan dia Pune! re vedere al valorl nutritive, resect al gest! Reachia dinire qroparea NH @ amlnoarlzilr st erupare CHO f Jactored devine jreversibié a0 tennerntird re depagens HIPC Aint nm nrorve ealorat in bran (veartin Maillon) ‘Un dans de fecazeing Incetinesteteoste moti Brunitcares (A Ip dlagrama lui Webb sf Holm) este un fe. nomen nedorit ait in punt de ‘veree ordanoiptc cit mal ales Gin ponctul de vedere al valorit musitive « produsiuly react Matiard provoact blocarea inet ‘ub forma sot prods ce. ni ponte fl descompu da envimele tabi digestiy,lipsiad astel orga Dismul de unul din aminoaclll sential. Brunificarea Tapteltt se. poate evita prin algerea comets a rogimulul de steriizare (Hlagrama Web D-H ol) Tnedlziea Teptoll reduce aetiunes coagulant» cheaquis asi pra lapel att in cata precipituril wor siruet de fostor st cali Cite Satori Tormari inst complex de eatre Kecercina cs flo Boing, Astle! se explicdefectil” stabivant al preincatrill In ee rut procesuiul de fabricare a Japieul concentra sla. scieril feapactils coagulante a Cheagu!, Ta eazal lapte! pastaurzst. ‘Carelue’ din lpte, tm prezanta’ acl lactle provent* dn for mentarea lactozel precipita a flerbare, datortd separa "unel part dia calelu do"catre acidel Tactic cozeine procipit® ctigr 1a emmerature se pastovrisars, ine folnscen wat apie ci eciitate Care daptsesta 18 T, in casa! sterilaiti, provosrh oper) me ‘Sn pe schimbatoarele de ealdura, puiad ice leeaimatatea insta: Tatttor. fc, Hlectel termle asupra lactozel. La temperatui de peste 70°C, tactoaa este parlal descompust. cut Tormarea not aczl, tn special Bacal formic, infiuentind Tate-o. oarecare manus aciditatca lap fetut In urme flerberii indslungate sau incalzni 1x temperaturs de peste Joie, lactosa resctionsars cu qruparle Nil ele aminoe: ioe, dind produst colorat!(reortla Mallard). “. Blectul termfe asupra enzimelor. In ganeral, enzimele dn Iepte sat inactivate Ja tomperaturl de peste BOC, Inaclivarea exzimelor tebuie puss pe seama doneturdsti site stanjelor protetce ce int in compre fia acostore, Enzimele cel mal cps inilnite In lapte au 0 termoraztstents cerita, Aste), cel mai ropit ste Inactvera arallaza (incalatro te finin fa W0'C}, pot lpaca (15.4 ta 77), fostataze alcalina (S + fs FAZC), catataza (30 min Ia BC). Perox'dara este Inactivat’ ta 0 Iacalsfe de I-A min la 6C. Uropri-totee lostaez~t al-aline de ‘avon 0 termoreristenia ceva mal ridicata decte Mvcobacterkim tuberculosis este folosta Ip controll pasteurizast, In sensul ck fabsenta ef dir Inpte indicd'@ pasteucia’e eiicionta ‘Un fenonien al carul mecanism ined nia fost elucidat 11 cone stiule ssarnumita reactive” a unor enim ia urna sterIzii Taptelul la temperaturi forre inalle Aste, In laptele supus, ster lisasitdups| proveteu! UBT, se constala 0 Teactivare @ fostatize! Dealine, a citalavel sl chiar « peroxtdazcl TExplicatia acestut fonomen ar putea consta in asa-nomita te- moreyonersre ® envimelor;inedllfle bruste (cum este cazul Bo: caleclor UH) pot anitena.eaaima Ihtrun coal protele ce fexerela o cette protectoare asupta acestela, ‘Geliicarea laplelss concenirat fabrcat din Tapte steritizat prin procedee UNIT dupa elleva fun! de depeatare, este atfhuita reac: Livorit nel ensime proteoltice (Nok al, Wilson siifer re ih ‘0 Hlectul terme asupra saeuilor sl gazclor in Tepe. Crest ea‘ teniperatut lniuenteava eehlioral Safa Iapteul in sexs (8 Jo temperature paste 05°C, actu fostoric format scoale 0 parte din calcu! logat de cazeina din sistem snb forma de fodat frlcaice Insolubi. De. asemenoa, echilibrul Ca == Ca (nvio- Hlzat) este deplasat sub InflueniacAldaet) In. directa computor Sab 'cociaf, contibuind ante! Io. eresctea stabilizer cazetae, Solubiitaten goveine divolvate In lepte (in principal COy Ny 1 Of} seade cu creslerea lempersturl. Brezenta mal ales a oxie lu este sie netorit tin caura proceselor oxtalive ee Je ceca. Seat, afecind in special vitamina C ‘Penira eliminaree aarsior aizavate In lapte, se recurge: Ya do. uavare [laptele Incl la 79°C este treeut prinr-un Feciplant veuumat} sau pasteurizare sub vid (veerentor). Se asiqura_ este! si liminaree tor subslaite volatile "au mirositoare de origind ra jer {. Efectol termle asupra vitaraneor din apie, Vitemincle din lapto provinta stele o-revotenia dena la weffonge cold eta" iminele Hidrovolubile find in general mal termviabie sect sls Tiposotubite: Acest fenomen esta pus pe seazna ectam protestoate grit Dupl date reronte (Gregory 4 Burtom) petdetie in ele vitamine ‘lin laptele ‘Supa unr testamente tease folose ta Imod curent pe scare lnfustial@ int indicate. tn abel 3 gem [it lelilels Din datele prezentote result ca in cara inst pastourizis ra fionole, nletderie de vitemine sint recuse: In carl procedeclor fe sterllzare UHT (in Tunctle de procedeul wplical). se pot nbfine Fecultate simile Plerderlla insemnate de vitemina, a cazul proceleetor de sto- rare. ip butell, cosstituie unl din prinetpalsie lor. Ceravan- foje, scolind In evidentd superioritaten procedesior UH. ‘De mentionat ca plerderlle de vitamink C sint putemic fnfoen- tate de prevents oxigonului etmosferie sa fonilor metalelor aslo {ip spectal cupru st fer lposolubile au sint practic afectate de etectal ea In cazul laptelui Sect, pierderile de vitaming C slat foarte mart Ipot ajungo pind ta 100%), lar pletderia In ceelate llamlne Uepind de urate Heber SINLUENTA TRATAMENTFLOR TaRNnCE ASUIPRA Velostea nutritv’)@ lapteiut supus lfertelor trotemente: ter. ice este lelerminatade"modiiciite suferte. de. componentele ‘aptena TLaptele constituind sursa de proteine deosebit de valoronse In ailmentalia oul, datorta conlinatulil tn amigoatci esen tial principal criteria ile apreciere a valor uuttitive iI constite modifier suferite tn ‘cursul proceselor de prelucrete te cate Sustantele protelce Valoaree alimentara « laptelvi este inliuentata side plerderte lle itamive, saris! minetalepTactoza ete, dar in masded mult i) mies. Plerderea patisld 4 acestor componente in urme tratamentulal termic ponte firelally sor comeneate Stadt recente (K 07} ab aratat cd valouroa biologic’ @ prot hlor ima este afectata de densturarea proteinclon solabile (pro teineley erulul et nual de gradu de branlicate intensitates eae Mallard) tenctie care blocheasd line tatreun, comps Habll cu lector, Denalurareaproteinclor soluble nu otraye dupi sine lis ruarea valots-blologice (grul de utlizare-t protein! tle eats Srgamism) ef determing o merire.s digestibiltall, Kan ayeta (3 lic, ny existe 0 diletenld nite valoaree biological &Teptelt Pastoutizat prin procedeal HSTS sf cel steriizat prin proces! HT, spte deosebire de laptele steriiat in butlli, ear kt care: va Toate biologics protellor seade ex cnca M. Tce privestelaptele tert, datorita ett formaié peliculel_de le supratata'cit sta depuneriior pe perell recipient, plerterile de falelu si proteine sit te citen I, lar tele de gréstne ta. cite aon (Kom INMLUEVA TRATAMENTOLL THRMae ASUIPRA Prin incaiate,potentiaul oxido-reducitor el apts se red be seaina scaduri)solubitat oxigenulul, tar in damental tome Fituilor de stetllzare, seducoren ‘valor fy se_datoreste. acu Teducatoare a qrupariior ~SH Tibere,‘Vatoarea Fy mal este influentats si do continutal tn, ec I ascorbic [vitantina C)'al lplelui precem 9) de talearen pH care 1a indul or sintIafluenjate de tratanmentul terms 7 INSTALATIL De PASTEUMZARE A LaPratUt Instalatile do pastourizate a teptste foloste tn induste sint schimbitoare de cligurd in care lapse este aaa a temperature Ge pestouizae co ajutora, aera a pet cle, Fastalatie Toloatepentsa pesteatiares oss sit, constitute in vone tu capactate ewprioks inte 200” sf 12001, taconjurate Geo'munta in tare se lowadtce fio! murtaer de caldura (abur Supa cada, ‘a scopul tmbundlatsl transteruat de cildur, este necesard agllren Permaneata a mascl to eps, tr fluid puro: de ca atid ete silt sd clrcule pmtsvo serpenting suds de petetele ex terior af retplenutut (8. salle de acost gen dau bune reruilele ta_canal fabri car brinteturior,'« peseuragnit pl desteat preparit eal- forlor of pasteurizanl-emestectriier conlinind diterite ingredente {eum este“caul amestecurior penta indhetate ec Punelpalele devevantaje ale ces tip de stall int wtma- toatele: Cracterl discontinns a serllel, lmiarea cantar de Tapte st profuse ce se pot prelier, rise) Sipratnchtitor locals rare du In arde~ fet laptehi de. perelireclpientatal i Costurl “lat rida In. explontar, fatorith Tet posihiiilor te recupee free. cider 'in cal operation de icalare st nicire Dezavantajolo.pretenate resting slo aentul de allizare at acestel tp de In Stalfle. pusteurizares tn vowed te iizaid neni in secil se capadiate mica procesulti tehnologle impune (fabri area, hgisjatel saa uoor profuse Tac= ig t.vant depaeci —(l6 CU 80st) © buns pare din dezavantaele enameraie mal sus sint ne sistem Todt (fig. 12), ' : . inp ental aco stem cont poste (10002000 'h), miscarea.turbuleata a laptelut contelbulnd ta gests finp eo umbinatatire 8 consifioy de Transautere a cl ion ' 1 Ri eine team aa le pst oy Toevb Wie piane Jn miscare, Oste robust 1 expe= functionares instalajioi poate fi complet automatizata,reall- aindu-se'o economie de forls' ce munca st siguraia in elicienta fexploatrly "— splarea $1 deainfectla se poate face mecantat, In Bg, 14 este redata schema tip de funtionete a une instalati moderne’ de pasteurizaro, lar in lg. 18 schema de circulate 2 flutdeor prin ‘place unui aparat de pasteurare De remorcat faptul of toate instalaile de pestetizare cu pict smovierne (ip HIST] folosese ca flu purtitor fe eldusd spe cal vilindaso in acest fel pericolul supralacdllgior locale. De 02: fe, temperatura apel'nu iopasoste pe cev a lapel cu mal mult fe's-5 Printre dgpoattivele automate cu cre sint echipele pastensizo toarele cu plac si regulatoarele. pentru presiunes aburuiti, ve 2,8 Sees ete stor pata portent ‘mutul de rectrelate @ laptelvi cate mu a ating parametrit dori Unsuflcent pasteurzat, Integistrate grafce @ tampereturtion le pastourizare’sl racite etc Tistelatile de pasteurizare cu pact functioneaza In exclusiv- late in regi HIST (lempereterdInalt-tiup scutt) sau Flash™ (pasteuriare instantanee). ‘Seu construt st install de pastourizare ialt, tubulare, ($1) keborg, Stork se4, tsa ruspindizea lor este. limitata. [b iit oni, apatind necebtateaelimindr sno produai voli cate fonfereat lapielul gust st mitosurstrdine fin special le origiak Iurajer}, unele Intalail de pasteurzate ay fost cchipate. cu ase huraitele desodorizatoare (fg. 16), constind din Inercalarea Ih secelefatie terest, in miss 4 — Vscortstea namicd Taplelul i kg-s/in 1 Din relatia cle nai bus rezulté c& vitera de separare @ qlobule, le grésime este proportional. cu patratul race si invers ‘propor Homes ew viscoatston laptet a vad, Causal, redceres dlametrut globe de iiine aire ind oe o elaceme svepunvatote eet OS Sa Wun factor ce. poste i influent ta wed Masira, iu. sensil ca pastrares. pte ia temperatasi scam (£C)"taroste inc ‘oaeecare masire viscoltstee westules it Fa ace cna fat otar ers ee fay proces! de omodenlrae digmetra globselor e_grosine se reduce ce le 6 w im medie la O5—1 a, cu alte cuviate inte 6 31 12 ori vite de separate « acestora scizin! tm mud coruspun tor Inve 36 si 14d ors Ce urmare grisea i laplee, ooo. iat muse. mal, sepero spate Te sipretata Hekigulth che in onde el deporte relatv Indekogate. tient caogea al se" aprociaca priate ‘examen microscope Wl probeley de lapte nainte si cups omogonivare Iacinturse © qumuratoute’s alobulelor de grdsime ve depasese’ dlameltul de 2"y. “Aste! indicule Fartl este numarul te gobule oc se oh net Jepaseste 24 oteeun cin e100 yawn gtosianent ae Ti In gener, eticienta omogonizart se cousidera.satisfaealoae 1m cazil in eare ‘ndicele Portal este tat mic iiec 10Noting cu w confiautul de qrisime tn, a statulul superior. recoltt in conditine.desctise seu continual de arasime. ai Festlul de leple ramas in feciplent, gradal ce omogenizere Har feven expres nose sm ln procticd omogenizatea se reallzcez8 in sxe-numitele omoge- lzatost (fig. 31, a, compuse dlntr-e pompa cu piston care eet: Jeazd leptele print-o fant. Diemetral lobulelor de qrisime se micsoncerd ca urmire & frecari scestora inte ele In cursul procesulul de aminare carve Teptete ti este supus in moment tecerl prin fant (supepe de ‘omogenizare} frecerea Intte globulele de _grasine se datoreste vtezet dife- rite se doplasere a acestora. tn inferierul curentulal de lich Particulole slate la margines cureniulti au o vileri mal redust facit cole ce se deplasoazt pa mijn) carentulu. Frecaren glo Dulelor de grdsime intre ele craste ou, cit curentl de laple este fot ingust sl cu eit vitesa de deplassre a acestula este mai mere. prin soc mecanic (fig. 32) oe comet ee amestecurile pentru inghefata, [ = “Procesul de omowenizete ateclerd intro nurecare masurd substantele proteice, avind ca elec o adsorblie # acestora a" pralale ‘ioduleior ie grasime. Subiites protenelor sade ca mate 2 ndsorbiel se ‘eitre faa grasa sia foslaiior Si eltatlor tn apt. ‘Lavtele omodenivat cooguleaza mal repede diad wn coagul mat modi stm fi tnousi care determing Toosrea bat cu precio: the tu pediatric. Gnogenivorce conlerd laptelui e culoare mai albé (laptete ‘ievine ital opac) sia vhcoaitate mal mare ex urmare e repart ‘aril mal unilorme a faze! grase io plasma Tn'ultiud timp, sabllizaroa emulset de grisime din taptele oh consum se Tealisaiza cu ajgtory) unot fastaelleunosente sub ¢ fumes te elarfxatoares sou wslabllizatoae’- Din punet’ de vedre construaiy, clarlfxatoarele san stabil zaloarele se aseamna co curatitarele centiugae In flg, 4 este preventata 0. sechinue prin tobe wnbl darifixator. Leptele preinedtzit la 35—G0°C exe Introdas pa la pariea supe doara } si isirbuit im pachetul de tlere 2 sub efectul forte! fentrituges globulele de Grasiime parcura un drum ‘ascentent. in fivectia axulut tobe, ajunginc! tn felectorul He sminting 4 Tepteke suintinie-percurge, se asemenee, un drum ascendent in pre fel i dh prt prin cota 7 at lle impurity pe cane Te contine pele si_¢ cor greutate. spe Giieg cate mail mare decit'2' plasne! laptela. sub actiunea Tor Centritage, sint provectate la periecia tobel unde Se acumileaze Sub fori de sediment (mile seprator), alte cuvine, car ittatorul pe ting omogenizare efecueaza slo cperatle de curio 2 laptclul, Dalorite coustruclieh sectake a dscutior tine. 5 al 6 ‘lobule de-grisiae ale smintin! din colecteral mobil ¢ (solicat GP tobe: clanixatorain’ 9) atoms focuriior sf virtelutlor pro Guise, sint sarimate,oblininch-se us sfect ce omagentvare Patliculele de grisime (arith), datorité presunil create in colectoral 4 sin diijte dint nou in todd, ateteclnd-se co lap lobule le isime 9 carur dimension eng, de ena ; epard sub cfrtul rie! centrifuge, cle thn tobe separatorutut impreuns eu laptete, prin conducts 7. In Coleclorul de amintind 4, jung tubal globule de grasine 2c ror diametiu depaseste lu input funcionarit aparatutu, in intetioral tobei acest se protluce 0 rocirculere permanent statin. seomogenteate Ua Giteva minute dupa panetea in functiune a canfixatonaluty i We ebitul lapteut ee Ina in eparat st cantiatea de stmt ' ve se recircula in interior tobel, se reaizeez8 um achilibeu, es fel Inct laptele tare Tese dl aparal, prin conducla 7 ore acela afin desi’ lpi ee kts be coarse 8 prt dis satna colacat in colectm) 4 poate fi eve uo tin apaat pa condics Bapurael poll Seta las Tne paras aps ‘Sintiratonelefabiste de firma. Westin Separtor (ate in arg ttre noosa) inetfontans pe tina eerieue cu clarifxatoarels, eu deoseblroe ci racitculares sintinii se rea- lizenza i afara tobe (fg. 35,4; stablizatorul putind Tanclioon a a separator de sinnting obisnuit, nomal curate, sau 8 apie ‘ator 'i curator, prin manevrarsa eorespungitouie @ catlelor 5 Se lg. 35,5) Jn comparatie cu omogentzatoarele, clarifixtoarele asigutd. 0 clficienta a omoyesizart mei reds, viloaree ful f find iprinag Inte 24 sl 2 considerate insasatistcatonre in carul laptelat de ‘sum pasteuriat (5 35) Avantajel clarilixstourelor 31 stabiieatoarsior const in costal ‘mai reds, consumul mat tedus de energie. elected 31 fapll ch toctueaza simultan operatia de. curl{ite. st omopentzare ‘at omogenizarea et 31 ariisarea, avin! ct clect masitea oratulil ‘do disporsie a. gras, favorizeacatpartia gustal de Goxidat” in lapte, datorita condition favorable create activa lipeosi, pin dlsttunerea membrane! lipoprotelc, core asi un relator alobulr de graine, Dip aceas cura se impure absolut necesara pastewizarea imediata a lpieui Gupe ome. gare sau clanlixare, in vederes inaclivaril bear Detsemenea,laptele mmovenizat esto malt al sensibil le ace fines Tumtsit dectt laptele obignut. Din cess cauras se toeae tmande comercalizarea laptcist omogenizat, in amibalale: opace. Procedeele de omogentzare. ci ullrasuncte nyu fost tno: dause'In proctlew industrial ‘Modul de ambatero si prozentere ai laptelul de consi depinde fn mere mauutd de prelitniele consumatorilor de coos ‘ate thi descajoara ‘activilatea.rejeaua. comercial, Disinibutia ‘si destacerea laptelul de ‘consim in ldosse de 10-25 1 copacitate — este o forme depasita, nesienicd, aplcabile ‘uumai in cavul"tarter ‘consumatort (restaurant, erese, splale toe Ambalaree si comescalizatea laptetul de consim ia, butt de stile llerite capacital (inte 290-1000 mi) Bote i sonst: ‘etata In prezent ea un procedeuinim adi Principalole avantaje ‘alo acestalpeoretew i constitu pretal feu al-ambalojulul care esto in acelas timp igiente. 3 pectic ‘tin punctal do vedere al consumetorultlIn crsul allo, butelilor It aa adn o srie de imbunatati satin ce riventereatstena In sacle trnie st mevanies fora Yutelin tebe 8 te fecd fate in ustlaile de aplare ‘se emelioren coma fr rotate in eror Cu subetarie care Sé,_rotic alten sibstantelor proteice Io. perelll side opi surat oporailor de ruse, conlectonstes bution ‘lin tice de caine inchisa pont fet Drove te aetiunee ‘Saugatoare «lini asipre vitamineor. ras ete Parte cus devvatared industriel Se thsetiale pesice, in nee lar Sau facut incercari is locuite s butelifor ie. seid ro Duel contectioaate in polietieng. Avantajul acest tip. fe ‘embalaj I! conse arewafen redisé 3! tevistenta, meeenies Ambaajele in polietien prevints diieulsti legate de spe laree' sl tevinteciores acestore.Folosites ambelejaitl etal mule or! fu este nidicat, est neajans latewr® raspindiree pesca tara & acestul anata Jnkima wrede, firme fance2a freileMectl & produs un am ‘onfeciiona pris exitudere, din poletiens de Soct pre lune, Rinoseut sub denumirea. de botiplats. acest tp te hot se ‘caracterizeaza prin. greutite neds, hind “confectionet 1S Misia preupbalani produstll, Ambstalal este nevecuperebt Inchileréa se face prin suduré le calé, este sucient te rabsst 2 petite st Setizatea laptelst ip ambelal: Pref) ane! hte fate ceva mal Fdieat dec at unet butell te aeeeas!rapecitete Sore deovehire de bulelile folosite Ie ambalaren feptelul de ‘ous pasteulvat, on eazul lapels sterile, tlie. tebue “presto 0 Tezistentd porta ta srestile lermice, iat chica ne elansetate pertecta. acest oly ut ey ira prin redacores consiaerabilé a eanstruad gr la circa 20 mm fae de 4042 mn cit att tlle ob ites folewina-capstlelor cx qoeiturd te plots spre deeseole le fola de aluminiy folosia a belle cu tape, pester. In hq. 37 ssie'preventata 6 instlaie minderna de spa tli Tas iat in fig M0 insta le ar - cule lapis te rons ‘Ch toate je on flosites bstetiloe de stick ems elu te consti previnia settee newlwnstt eam a a @e produn (gresnatea uel Bull de mh ene WO gh, fevisteutintichema ha soleitanImecanice, Imobilizarea uner spatlt importante nentru.depoitare, fecesteize folosin nor instalath veluminease. st costsitoare Peete alle, Spars umerea ulloy, Cam's 9 onsuma important ‘bur, ener. sm luturafee eestor aeslunsurl ext posbie in introduerea asacnumitelor smbeloje ypleratte” sou nerecuperabilePenirn ca un ast de embala) sa poata fi introdus, este 19 primal rind nectsar ¢a prefal sau de comt ste slicent de reds Fa ae uu inctrce in no exegerat prlul produsuil finind seamo fe faptul ci intregge se valoare umeara al recuperat Intr-un Singur ciein de utfizore, spre eowbire cle buteli te atic care foc veaize pint [a It’ Gelurl st deci, efectoare prelul produ {puma ce 9 zecine dip vatoaree sa Wetateqorie ambelajelor norerapeiablle cere Sau impus pe scare fnrga sin rocipientele confesionate din carton trlat ©: Deteting, microcerut cristene sa ras. sinelice “Reesie tivutl de atmbalnje se Yemaree print serie de clit cum or f sfeutate zedusd) restatenla mecaricl satistacatoae, lar taleficle cia care sin confection. protejesrS prods Im poltive railalillor lamosse, elemeat foarte important. In conser- oreo alta! produsulul. ‘Procedeu! steder runosext sub donumirea de Tetra-Pek const ip ambaiorea “laplelt In recipiente de hirtletratate @y pole lent caracteritic pentru actate ambelaje este Taptul cB se fonfectoneazs in ritual ambatarl, cwoa ce fnlsura tm mare mi Sire pertcolul do: contamigare pe care i pot preeenta ambalajele ptetabricate Tirta. specist tratata (hirtio.sulfat trata cx poltetiens) = pistresat seb fonna le sulor? conpacto, cares monleerd {Dasint in momeatul ullzar Pe misuee desidscrarii sululul de bist, occasta. este trecuta prin dreptul unui disporitiv de ump st apol de sudare Is cal Rmbslujelor ise a6. 0 forma tetecdricay”deowebit d= evant jAost penttu ssezaree teciplentelor im cosurile de menipsare i Tn fig, 32 este redaté schema de principle 9 aosinit Tetra-Pok Slstemul Tetra-Pak_ a reznivat in mod eflcent sl ambalarce lapietut stent dans procedewl UNT, prin interealarea in dr mul bene de fife s unl cove ch perhdrol, tae asigur® str fatea amboejual lk. 300.0) Tn scopulimpermisabiliarii redentslor etd de oxigen, lingd stat de Polletiends sa sual apicat pi ua strat de fale Ge thutuinte este {uci provedeol “TstrPale poate © cosiderat tn ovent ce unt) in cele mal avantooee procedes de ambalare opie cu durata lung de conserve ‘Uncle procodee care folosesc eabelale din hice tras co otite ras sitetice sou parafins eau perfeconst sh in alle (Porge-Pake PuresPel Senirgnt wey : ("sole lateresanta’priving ambalares loptea\ ce consi {pastearzaty o restnta si" procetetl Polak, pas In puncte ® fled svellana rocedeal ‘we eatortertnasa’ prin lotsiren “nl {ub 'de pottetlons montat be tmssue de ombela. in fond de fake hs tere Stag ra uate fa a ie copete cuprncind contta ce 23,200” saa 1000 ml tapl ‘imei ae et sho ce 35 patna Het) st itt de resist! ie memipuart, Brocade sca pus pra” cos Feds ol embaljulal pe uniates de progas = Pr COM DDEPORTAREA, ANSPORTUL SL DISTRIB min aise iaiann manta Si CE ei ai a re vere iy fo 2a de spt fe ‘Bie sae orp noice api a semi eu embn,acect lode Se eee ee aed ees = ia Sie ee nocSpatile de depostere « taptetul de consum sint este dimen: nate inet s& iqure temmperator!cuprinse inte 6 st BC. (Tre- ine evilate posibiiteten seader.tomperotuil sub puncia! Se Inge pena, nu existe rise lngeteri_ prods) Ml dee de deporiare sintastel omplasate tut dromal par curs de prot la seca de Inbutliore cit stdin depot Ie ramps Ge"Iochtesre a mijlorcelor de transport sé fle cit mel scurt. De octal tfeboic at fe wate! coastal Iocit sf asigure 0 cu Uerintecie tsoard, s| an front de hice sufilent a lara, pentre © jermite 0 manipoiare ratlovala gi repida a produsite Peni 2 feel province veriaila de temporaturé pe input transport, in special it perinadele caldurowse ale nl, tras portal acestuise'efectueaza in autovehicule toterme, transport| Paeemtoene deschise find postll-mumal In cureal-noplil ans Sriinse orgeniscars in ase fel inelt durate de eprovizionate © penal ie'desterere. sane Tact tntian timp eit mal scurl posta, Calaltle comerciaie care deslac laple oe consain tree fie dotete ev camere si dulopnel ffigorifce, Deporitarea.leptel fe consuin in spell weracte, expus Inmioi! solare bat orifiiate {enae (lamp! tw vaport se" marcur) duc tao, rapa. depreciere egteatulay mei alee's lapleul omejontest,ambolat Im recipient transparent Thea im aparents, lplcle sierzat nu ridicé probleme cont nulla tonjual Frigosiie inte proucator 9) consumator, lapel ‘tunitat ve recomani fers te temperatur haieate sf le 1 fuente amis Untnd seat e foptul ca cu tate mavule inate Inimpal procesulut tehnologie, Iaptele nu oste inotieauns 100%, Merl Gxlca rineut unel reactive @-micrfiorel teziduale: de ase REGO Caldurest lumine tavoriveazA serie le react chimes memetigertele componente als lapel Feectt care. a fou st nis gracviel avannat de dapersace a acestora i plasma Tapto Aceste poeedee, inbrodune recent in tehnotogia laptelul si « produseior Iortte,urmitesc. mosilieareacorapvitiet_niisle @ Rinslet seu eorectagoe' arestia,nihd seam re toil de ale ppraigeie sau curative eae iaptele 1 fe in special ales fate copia said fltgale ace procalee jatre Imbogaies Japa in (mboralirea Yaztea! in vitemine: Un procades de viteminizars aplicat pe seord tidustala. in ubele {ati i conse, Mader Haotetui "cy vace(t uttaviotete, im scopul ubogai acest Vitamine Dy fantirafiie) tint ‘ ei : i “eama de feplul C laplele Im begat taming Donte ul tin hlowele ele mai slice de conta him iol Yaptelui ae vitentine Dy rin hos de 'stlntad atleast pte nineties i achceie pein itaiere prediné evantaul c¥ fy acest cat vi lana Ove wave pe tas tase, a anata fy Hisporsats Sec nina ct, oe Se Tawar amin. we grate ual "ita 8 poate shige pine Yo Procedey! prin itedste ride si mele teu te fenomes ati legate de fompmenwle veeunclate ce au or in special okiserce Uris st ‘thames radiation uigavielste Usptede nat poste f Imbogdl in vitamins C; prin alaon de seid) astatuie sub form’ de sole ‘Fluorhheree lopli, Puorinares laptel se. prct lari (SUA, Anita, Bella) co Urner ectiall preve "ra. acedt haloyen iter in carl eariior Jentare flea mat mst's Napel thority compara cv cea ape tortate Se daloreste foptlu ca laptele presinte ate Fen{G) mel inlunget ie hupens toi pera conte ds rites fiverui sspra ailerons’ ‘Fhuorinscce taptol consta In adéugarea tn late @ 1a de 90 tune Ste ivoroee tsa, Nawesoase expen ae dea le gies Ericsson), ca. araosil te thvor mu modiied guctul Sette propre he Tape i acta tn notes ‘Tratares aptesul ev sebimbon de lout, Prin teatareslaptel ive pesae a acetal rd a atamental lob o sna aun Pilpsielor componente ale Tapteluh (grasime, protine, ncord Teese Stele eu schimffor Tool se peate face att is condi stance fenetinind © snwnté.cnlitate de lap in. con SO ddlne o anumits perioada do timp) seu dlnamice (aptele ise'itccat fy fux contin print-o coloand ce contig schimbs torn deo et wetefea lapteiul cs un anionit In clea hidrall (anion ceca Sree sh an ae a aye : ee sodha sau polasi durate de contact ind de circa 45 win. 10 CuLTunr seuncrioware pp pacrER ‘$I MUCEGAIURI : vulluri pure de microorganisme selectionate. 7 A. CULTURI SELECTIONATE DE RACTERH LACTICE specalizate, sud forms lichlda sea cata, oe laborstoe de fabricile amplasate le distanje rel Taboratoral case entru prelungirea termenulul de _valabilitate ion fe Gach inainte de oxpedier, dorvoliatea cult coagulaes Und conservabiltate, sint preierateslp 2) puverbares unul Leki concontza aptle) cotintnd Sino marede"bocett pe mii in eon Se ce iota ttzare Price deus prone Tse seree rcatna Liiva sigue fale ie Celle proceiee od sige ing eer tn eat Cle we ste Satcher ene A cae oa exes Wert sau sca ptrodus un ax tet Tayo, bioid de carbon No See ek esta citer conasresioe urate viaitat,cutasiior Woiizate verith tava iy, tunete ce atti et ute care ol ml porate uma atte Mane ne oot hae acdve 2 a Comite hac, Peparares eatotlon tm tbrice rele as jure hntoaei com iow dea : ve apore etna spec prepary calli, care pe tuasira posibitailor st Re sperala ct mot doprte st sl tro Te'sectile de fabricate a inceunts incapete se asigut © pardowas mpwcmraii eel fant wou Sopa Se pentru se putea slo Infect ante Me" racomans ca in acest incipere sterile (050) pentms sorties scroll Ga apaitire 8 tnvontarnnecatre Zrmentoate tonnostte ent inevbaren ruil Tempeatur veatante Sista a oft nica asa poh fe tee "wetfrepararen tutor ce denebeste, de ake opera ce ciociueet Insti lope in Tata tcl ersona- incare"e ekectaeard 0 pregatie tics sown sal ale ‘hulle fu sons! scrupulosi postal masurlon “te Sonat se calate pentru tle foot Ta prepa cu sur: Pony eparaten euler te aber esa nn raenetca Tope CieTcee mal buos alate (prevent lea nnloa 1Saitowe,"procapas cu'un compel aioe ty lctoea 8 ce bar rede germent Tin tle de fap se poate objne cle. le anumiti producator a caror efective de vac! Sint ‘connate. petaiie asuprs tablet fie instalate tampi be cate 1 produc In azul cind acest contol, din snumite motive, fu eate Ti"insttut, este Tecomantabil sé se folosoosca Tops Proaspat, de sare aipste, tn care eventoniele swovtanie' ine foare pentru “bacteiile lice se gases inde svanisats neputint practic intents dervolaree acetor ‘aptele ‘bu trebuie s4 conting flocoane te mote in mili de hudroxid fe sod 01-9 folosih pentru Hiarea 10 mt tstet In 30 ma ma on fn preparathl microscopic trebule sa. aparé smal cock ase~ a cite fl sas In Tonto de Tune vatatl Microtloracultori pontra iatt est reprezeniald de doua epee Sireptococeas thermophilus si Luctopeels betgareus, Inte aceste fol speci exists Tapertarsimbletce.Aecasta teu in fapht Co crestorea nica a lturlpreperete separa ct flecare in ESiedousspecih este mal lena desl In cazal amestecul, ce Stomence, atone sullurl de omestec este mel prenuajels deci! Sihluretiecarel speclt ln parte, recat fadied formate Mal abu ‘lente ete aclal volt In caret nesect Prepararee cults pentra int comporta urméloarete operat laplete se pasteurizenrd Io. SC. in de’ 30 in. se raceste pina "SC. ae insaminjor’ cu culture inl say culture mama Ih propor hehe Fenostataen fac le 45C. tem Tatura cate este eovsiferata optima, Coogulatea iatervine tre P33 ore. In cavul nel inaeulon de Tt, Ineputen caomulant fre loe dupa 2-2 ore. La sirsitel cougularil se atinge @ #i “pune aveusta se Sutrosice ia frie, Prparares eviteriion armétogre.sefoce, cups acenasl tenia Pistrares ptonorfiet inter streptoond sl iactarih eae rebate sa Hiede Tet sau thiar steplococ) 2 par si jectobacili (parte alles nisi dace se respecta_ntocmal,instructiunle ‘le proparare. Trebuie slink ca in cadral simbiozei celor dua spect ‘Steplocuceus thermophis este gesla cate se Gezvoltd mat repete “attel, in momenta coagulant aportl Inte. Strepfococcus. ther inophlius st tactobaciils bulgaricus este Ue 15 Ir stupa um tap Ast de art cht ecltotea ate peste °F raportu se sehen SVdevine 231 Remith osadet, c& prin mocificares duratel de. termostotare ‘ste posit a se hiterven! penttu pastrarea erhilibreat Totre ele oe niroordanisme Sh Apreciorea caltall cgitur pentow saurt. © culturd wnt entiy fourt treble 08. af§aunmatoareiecaracevilc: ‘ss formere un coagal compact; se admite 0 Sad elimina le zor Io sopretate coagulall ust 5 aroma proaspal aerigor,aromet, Aciditatea: 100 rer fn acu iustmiotarit i propertie de 1%, incepote) conqulat ‘rebuil sa aiba toe. in 22! oe Te exemenul sicrosenpie treble s& pars numal streptovcel vi tactobactl 44, Cuitusa pentru beinzetutt cu incalares a doua ta omperatuh Joase, In comporitia mirobiclogics « cultuilor penta brinzeur Fun due inelzie la temperate joase ila specie de streptoroc Inoieate la culture de nt (Steptococens Jeti, Si. eremoris, Si. Uluru’, euconeatoeeiroverom a Late ektranicuim $1 Lac baits case (Streplabectertum easel Orla Jensen), eifeter Hinducse ce ateaste print-un alt taport de combinaze eit $b in Darticinares diterta a scesor speck funete de predasu) pene Mou! de pregarate a acestor cuttin fabric me se eiferon fst sint e260Aprecierea calli nel culturi pentra brinzoturl cu incezes 1 dows la femperatar! jouse so face'ra st pentru 9 altura de uxt fy se pun nee condi privind contiates de iti voll i Hacet entry cure care se cults 1a 280 Cultura pentru brinzeturt cu incdtivea a doua la temperaturt iieate. Coa tal Teprezentativa culurs este avestimita cular Iiata, in care intra Srepiococeus ihermophilus sl un lactobacit fenergic acifiant ra Inctobacilus helvetieus sau Lactobacilits Jctis saw chiar Lactobacillus bulgaricus ‘Aceasti cultura este seminitoare culturit pena laurt, Se fol sesie In spatial Ta fabricarea svaijerulu Poste I olosta Je feb" ‘erea si llor bringer! cu past® lt, Prepatotea ecestel culturi este aproape identice eu prepares cuttont ponte laure. ‘Pentru fabricarea brinzeturior cw a doun tnciace ta tempera turl Hace se folosese tlle tpurl de cultuel, cy a)utoral carore Se urmareste sd se oblind o acidifiere cava tal laste ectt #3 cara) cclluri mixte care este considera oneort ea fn prea energic formatosre de sci ‘Astfel, pentru febriarso brinzetutor eu oa dows inealive 1a lenjperatint tna, in URSS. se falsesio un aestec de Gous ‘cultun care se prepara separat astfe: — amestec de lctobactlitermoril st Lactobacilus case eultura obisnsté penira unt sau cultura pestru briseetur ey nedlivea @ doua la tenperaturs jose In RD.U. se cultivas separat Strepiecoccus thermophilus, acto bacitus helveticus, Lactobweitus Case, in cullut care se fatoduc de asemeues separat in lapte pastourzat destinat fabricar brin fei sau se Dlopard malaue de producie din amestecul acestor cult . Apreciorea culturllor pentra. brizoturl cu incilzirea dows 4a temperaturt vidieate Aprecierea culurltnixte solace a fl ca 4 pentru inurk penta collra formals nan cit amestoc de lato Dad termofil edule sae bina seame de urmatoeeleeriveri — si formere un coagul uniform $1 compact, O usoard separate de ger Ia supratoja coogulutat cote aimlss, “"ustul si aroma: proaspal, acrgor pina la aero, Acidtatea 12016077 caret NRRETONATE He waa CATE @ 3% Con insamintarit in. proporie do 5% si Inocularit te S40 o'caltura bund ebuie sb nuice elites in fel! ae ups 4 ore — a0°r (090%, acid tactics Sipe 6 ore — Grr (09% elt lati Supa 7 ere — 85°F (oe acid lactic — ls examoma) microscopic treble 8 apard bastonose: Jung Si bostonse i Tons (nepeobesiri = Cultura penne Japte acids! revisten ta antibotice, Este for mata cntz-n amnostee de tupint Se Lactabacilis cestophilas reds fen a anti In ore noms n prodce cen ape aca S rocomanda CANARD CULTURA AteESARE FON In tabelul 24 sit prozentate pent orientare canttafio de cul- turd intermedia seu’ de prodtuctie ce se gdauj a lapte pasteuti- bat pentru preporares difeielor pratuse Lactae, Era a Ege ee Berm tp sec ae ‘str fae Gian | Le fabricarea brinzel Bucegh, in ate culturl de barter lactic, se Intracice tn lapte sou in nasa Je coogul io cultura cle muceal Ipulbeze de sport) (Penflllum roqucort La bnaza Comerbert etre de wuregat se woud sa forms de pat prin presararea la supratat bucailor oe brings dupa sara teat lor sa pra stropires cu o suspense de. spot In fabrcile de produse lactate say observat destul de des ince ‘oath ele procesuiit de acidliere la labricarea eiferitelor praduse lactate, ford a se conoaste mull timp causa acest fenomens © data fu destoperitoa bacteriaiadtlor stroptococlior lctit [1090] @ deve nit lar €2 ipso culturlar de steplocodl provacata de bretertoteg fepfeint unin causee principle ele inceinfetmentai Bacterofagul esto un vine al bactrilor. Se prezinta cas corpuscl, de Cele moh multe qr a forma spermatovoicels, dar et fost descrise st forme rotund’ so de bastonas. La forgote spermatezoidale fornia capulil varlazé dap: nature lagulul. Copul poote Ml rotund, oval, thunghlular st bontagord, Diametrul tapufut Ta eri fogi sariera de la 10 mn Parlga codala este fe dreapté Le indoits, Longimes par aie vakiaza tutte 100 si 230 my uma! la tage! pentrd Sireplo foceus eremorishungimes part codele atinge 30-610 my, acest Fine fag cu coada cea mel lunge 4. Interactlanea bacteriofagoial ca bacterlle. Principala. ins sine’ ictorlotagulul este mullite To) In interior celular Teriene. El poate sa se lnmulteasrh gual In celule inicrabiene il tere, ‘Ciel deevoltirt bacterolaqulul are patru etape ‘sorblig bocteroianulol la suprefata cele! mlerobieniy 2) vt bacieribiggulut kt calular i) ingns linea Ia) in tater Ful celule gaze; 4) liza celal laectate a) raspinrea particule: for ‘de fag’ formete, in. mort neasjuratr. Prima etapa si coe mai ‘mportanta este alsorbfa fegulnt 1a so pretala elute! mictoblene, Ea exe specifica Car ip carul, uooy Inodiifcar: netoseainate a insisirior barteri, acsarbla tol Pe Telugu mal ore foc. Depa majortalew astoniion advortie ese epaiftonata ste situcbira chlmica a straurion scperticiele ate fe fulut shale celulo, hind ‘n leqatara stinss cw structure ant flea ‘a'celule! bacterene, Adsorela fagului pe celvia mu este fe la de metabolismut celui, pentiu ca celtlele moarle distiuse prin caldura int capable +8 ofeoatba fagFegul se fneard de coluls the on partes cadets fe eu carn int Ratranderit faguisy in eelunapirele sini imperite. Se crode te orfla fan pe Conor os rere td Sins Speciole de vale fag care face co permeetiteles menbrate ‘eiae ste hole. reo ee acon ribo {Soult ce protoplasma celulera: membre faguiut rama! ta vata celal, tn momenta) conlanioart celle! cw fa mul iifen acento esie opt, tamalt fen faguluh on ela duce ty Hiea "iviel“miccbiene. Repeice member elute a respintten in telat Inconjutoy'a ei teeta paiele etn frat Pevioata de Ta tonlaminaren celule s1 pido Tied se mumest yest Toons drat pina We mara au 1 Raspindea bacteritagilor It tabriclle de produse lactate peupiiteare au iret faq ac{ionesssupre sreptocociloy lac Ue fos Wniteheeu st Cox lsh) aie Nowe. Zeelonde \ceanlaeescoperite's gauerat in ttite or mutase eter «pte tuomenwtas battetotagie tn inifeprimire de proase ieaRte, Ceetarie at" demonstrat tepindires ipo 8 fexomene tort bactrifagie fabric ae prasace Tate Atulel, sin 118 probe de lapte cul Ne pomne cota gant fay in 109 (82%). Paulo fost proce tole ae {inpurite snulul arene ales Tule aprtte fal, Aceasta ire Vis toguhl in tte cud ente rnirmta si fe alt etetatot Taptele pasteurieal din tancurile de depovite sa c@rane st siovedita contamina! co fo it porte ve acterioogt au fost gis cle sewenea 10 ctor, smiotins, ver Zar gorl din ineaperile de proniele ete Concentralile 2 dalton nrmstorche! opts B00, compet ms smith Dasteurvete 0.100 comput a hae sh eta au a Dacte= ‘edou ta un itu foarte ndlest{10-*=-10-%). Faq to itor rh {Ste Seou guste semenea in Bveturle beloote Tu rooe ce priveste pretenta Yaqui i cull, acest o ost ideutitinat ur 20%, in probele examina titte le copuseult We bucetiofag a reprezinta 0 rsa principale {le contaminate pent apte si cull ceca re 6 ler De i tor of consider aural Ga eet ma impavinta srs te can laminate: ‘Oats surcs importante. constitie Zerul, care ate raspindlt in slile de fabrvalle prin sierite-m ‘nti stointei Sea sabi cd Utrul fagulul din zer este cx att mai idicat oy cot este-mairidical combautul aeruti In particu de fo Tn peticol permanent de contaminate fu tag it consti prec ica expeller yeruu la fetmiy in bidgane In care Th ziua. tal Yoare st exnectiart laplele la fabriel Primejdia pe care @_ rete binla acest bidoone caer apare evidents ocd Se {ine seat de Faptorca tara gerutu th fag, To expediere, poste ajunge le 10 si'ca spalarea bidoanetor lo ferme ni poate considerate eiclonte entra indepariates fagon, ‘Oricare ar 1 sursele de gontaminare cy tes tn caew) acum tnt Ia once bar nae devine. patil pent furl fn ste de sitath protejares ior fala de tag devine aproape iposibila. Corpusctll de faq sjunsi tu cultura provoack fies cele lelor microbiene, ceca ce tice le bmpiedicaree destasuraeih Mt. male a fermenteliel lwctie, © Combateres hacterloiagull, Pobeme combatest! bacterc faguiul,a presupus efectnres de stud in Vedetea canoaglerit bo Tegiot Aste, penta utlivtea in practice « acelor facion! capattl SPoproescd leevoltarea Tagitor CKinoesteree Yapiulal £8 agul nw se poate dezvolte fara pr venta ontlor de cele, lar i psa acestora te Ba, Nasi Ste os la elaboraren tnor melode de suprimere deovoltarfagutuls 4s fer se hincheazd Tout de calelu dim Tapteleslestnat prepara eu turitor put aduostl tne amestec te ste Hostel dsc sf fos smonopotesic) ‘Actvitaea culturot i lapte cu tose este le fel de mare « i imple tara odaosut, Treipatrd paseie pe tepte cu fostat sr ‘ea wificente ent 9 cysnfo cultura ie ucterotagh Folosires adgonulut de fostali in Yabriei este eftcace petra pu ‘caren cnlterion mate Tinind seame desensiblltee deosebits la 4s « diteriteor tulpint le steptocne) Tactic se pus problems utlsat eat tanoy ‘are coin tn amvestec Hr uma thal hare de tui Intros feats pracles fabricar hrmngeluritor sts ogi ® arested prep isn acess prop hota Constit'e prima saps importants Tuptel pote, ba Irfagior in tntcts ape Praia a aaat tle cc ‘ature combitate nt pot fessta ntodeauau fa afiunee toate Specific Nu a mi patut ice completo calulelor incroblese tar coumutetes ¢ fost cheodate semuicatiy trata Se menFy conrins mzecronare uence scsi new2a ca Ja alegerea culturilor mi 6-2 luat ip seams reristente fate de faq, ch nual cepacttatca aciianta e cestore Ulterior s-a ridieat problema necestatit de 2 Tua tn conside- rate, In seleclin cutter, reistenla nelutala« sor lpi la de> fiunes bacterlotagier, S.a arafat ca, cultutile proaspal izolate si in majorlates Jor rexistonte le fo c4 fogorezistenls nu este.» proprictate stabla. Prin urmare, folosica indelungats in product's acoleesiculturh fagoresistenie nu poote tazolva. problema ‘combate bacterlofo- ulul. Poraina de la acest fapt a fos claboratt-metods Tolosinit fullilorslterne cate coasts in Inebulntares a tre-patrcultur) fagorezistente In mo! altemativ. Fiecate cultura lind foliar za 4 alle, contaminarea uel cullun ce baclesifeg) nu se perpe- us, Hind tepede Inlocuta cu alta. Coacitla principals este Inea 38 nna se foloseasca cultati reristonte, inmate din punct de Vedere al comportarl fata de tog [Necesitaten folosirt culturitor teistente Ie bocteriofesl a fost lunanien recunoscutd astel ca In prazent Tabortoarele” ce collar! Sslectionate oleq penira folosire ta productie tllurle cu o ante dita verlsteata Tala da fagl ‘Alogerea si folosiroa ralfonalé « cviturilor nu este tous sufl- lenta, Pentra combateree bactericagior sit aecesare mast die detinfectie in secfite de producie: De aceca s-au efecuat cer ‘cetini pentru stabiiea nctvnit. viride a aiferiilr adsl. dezin- Tectanii asupra ‘aqui, Deelnfectanil ew actlute visetda prezen: {afl lt ordines descrescindé a sti lor sia urinator lor saturlle cuateraare de amoniu, permanganatul de potas, peti ‘rolul, akdehida formica, clorare aeteurica alcool etille st for~ solu. ‘Se considers de asemenea ei tadierea cu lamp) bacteicite U,V; ponte fi folosite cu succes. peut distrugerea bacteriofaqul dia aer si de pe uliajele din fabric ‘radlerea cu tadalt UV. trobule considerata ins mumai ce imasurd suplimentera peatra combsterea bactetinfogutul, deoareee fe este cficienta nual pentra sterlizarea aerulit sa supratelelor pe cave cad razale direct raminind nedesinfectate supratetele Uae brite; de aceea se recomanda sa lle asoviat cy dorinates. 8, CULTURA DE BACTERI PROTEOLITICE Cultura contine Bacterium tinens si se foloseste Ia fabricarea briazetuiior tp Tarzor, Romedut, Tis ele: Se ivreaza sub forma Heiss. Continutul stele} se pulverizeaz8 tu jutorul una Pulver ‘ator la suprafela bnazetutior dupe saree, © CULTURE Dx BACTERIT PROPIONICE Culture de bate propionic se folosesc i abreace bin 2eturlor eu pasia tare pentfa formatce decent, ust sto. fuel Se foloseste de oblcel bropronbactertam Shetmmant Cul ile'sevreera sub forma lehida. De obice nu se. prepa. fa. brick Cantiaten aro” se-edauga ind mica st ‘conservabultatea ae, Se permite folositea iret elton comer D. CULTURI DE MUCEGATURI Cultura de Pencitlium candidum se folosest lo tabricarea bri. zeturilor Camembert, Bile. ele. Se. poate folos! prin sures Ci loti uscate la suprefale brizcturior dupa sarare, sau puvetizazea te stspensl ct alutorul wna pulvericator, Cultura de “Ponleliliam’ yequelort se floseste Ia tabricatee brinzetarlor tip Roquetort, Cultura tvcata sev ta suspenste seb Troduce fle in Tap lle tn bo.eco cottn’ soot «tater capt 11 PRODUSE LACTATE ‘ACIDE AL 1AURT [Settee | [esse Ieurtu este un produs originar dla Asia Mieé s| PeniasuleBal- ile conied respindit in prezeat in foarte multe 482. . | ate "saci gone towte elementele slztive ale lapte su forme eee sor digestola Tiger Htoticd a iaurluli a fost pus tn evident te incep- tl semslul secol de Meciat k ov find epot confiemati sem ear) ieee) (eae iret at ferceton ' Se eet se repremsts de_Steplococes they x no aa pal fcae au eat tpt th uate eee sna erent ot oieas lout) prepart dn Yate de sack. deal, de bivolsaw a cana olliete sacar spe = ee eee ee aren ia determin oe, elas pd recs ma alates Ne ie eile promt, mpl por Eee ees ses nec tn costa = ae ee cg dm feta nn ale Tonio Fee aac oe Sea ocen neon ahs Foe a ela Repu erai olln de alete « aera sa Beton Sete bane’ rh oe Le resis le 8a ta de 99a = See ee emetic 2s 2° timp de 180 [emer reee min. Pe cen sisleinde pasteurlzare are loc o densturare a pro {Rinelor solubile ele veruith care. tn urge fermentart precisa Fy Seton tnsctlunea acidulut lactic format, tmpreund cu cazeina, determining Schllnerea tnul coagul mal consistent Totadata are loc tecorea Parlait» fostoilor st citron solublt Im. sArsti insoluble, ees ind astfel posbiltaile ce hidratate 2 cazeinel, ceea ca dice ia Imbusataireeconsistenel proses Une din coraceristicile cele mai importante ale iourtuiui este consistenta, Pentru obtine um jour or consisten Bune reco: ‘onda folosltes urmatoarelor proceden: 1) edaosul «1015 9 ctorura de ealeky 1a 100 } lapte, penteo a corecte defects) couguiaivs moale ce apare. In urma tata ter tnice prelunglte a lepteluls 2| marirea contiautulul de substanis uscats, espectiy a den sith pind Ta eleca 104 sau a. titlul protete pind. 1a” 50-53 Sseest Idcru se roalzeac8 prin urmatourete modal “= "Amestecaren loptel de vard cw lapte le ove si bivoita Jn wrmitosrele propor Shot, laple vac + 20% Japte de oate sl bivlit dia care 134, lapte de oale “"F0%, lapie de vac + 0%; lope de bivotia Se practled de osemenes, amesteal eu uml 10-15% lapte e oale sau bivaltd, SMMasaost! de lapte swintinit, soncentrat, cu densitatea de 10101080, fa canitatt core sd don amestecull 0 densiate Ze ass —1 40, SS Adunsil de 25%; lante rat saistinit so integral, obfinat prin pasteurizare: in acest con, Taptsw prof so cerpe a1 a6 sighed Intt-o cantitote mal ed de lapte inerel, cate upoi ne emesters (0 Intreoga cantltate de lgple das*Inatafabricalle, Prin acest procedu, desi se imeuatajeste consistenta, qustut Jayrufuy obfiabt este Inrucitva nepucut, Pentru acost molly pro- ‘ede! nu se foloseste pe scard lara wSialaosul de pareeazelnat dle sodiy tn proportio de 3), dé laurtalil 0 consisten{a bund, dar” um gust’ aeru. cesa ee impune pentru corectarea qustulul advos le lator a concentrarea laptelul prin flerbere in vase desese saw in parate sub vid ping la fedcerea veluaulul cu 1413 aste, de SSemenea, un mod de marie a confioutulol in substantia uscats ')) Omagenizares.laptelst constitu nal in milloarele cele mai eficare de imounntatite a. remstentst iota st ehlan 3 Gustulut Ea se face la GO-W"C Bl le © presiuue de 150—20 al Prin omagentzare se restioazs 0 consistent bund o fourtula, fre All novove sa se concentrere lope Imunataires gustulat Taptest omogentzat se datoreste mat list glomuletor de qrasime care impresionsarapapilele susteloe ep supratala mal more deci in mod abisnu fn iaurta’ omegenizat, srisimea este repontirata yniform in toatd masa, lacona si cazsita sint mash wsor Uigestbiles ter eli oreo ferulil este ‘requsd. fo” mloimum, rin adaos de lapte concentral, astlel ca amestecul si alos 15,5 16s, substants teat sl apol-omogenteare s= abfine ant iat Hemos core paote fh psteat 10-8 ile tarda elimina rer Recitea lopteli. Dupi pastourizare urmeaca racir opti do ‘nile a fost mento, pins In semperotars te insomint are Tnsomintarea si fermentten laurtubit Temiperatra de insaiin tare este cuprinsa nite 40 45°C; va Gepinge de hungimon train tour de la vanele de inszmiaare pint le masintie de urphut 3 de Aturgtatanipularior ping fe ermostatore Tssmintaree laptetl cu cultura de praductie ve lace incel in ie sue a eotinga agare, Penn fepartivtea cit mal al forma bactarlor In ineeage taeda laptell Pentre a evita fermarea grunfller, care constituie puncte de fermentare pateroica st duc lt sparita in iaunt @-qolorlor ce fet Menlare, cullura ineinte dee ft intrechsd in lpte, se omogesnizens Bina si-se dilueaza intro cotitete ict "le Tapte Proporila de cultura depinde ce aclvitatea eultrit, de cali tea luptelut st mat ales da tempsratira ile termestatae. Ta poste orig intra 1 31'S, peatry a astgura ftmentoren fauFtale in Repertizatea laptelut hsaminjat in pabare sau boreane trebuic facut eft mat repade posibl patra a ve evita Taclres laptelut stb Temperatura de ermotatare. in scestscop este nececar st ve feo Scanct-masin de impale rapacitele corespunsatoare. Veli In prodie(ie! ae laut 9 abril Bontru'a evi racires lopli, o miss bun este con a inet: ‘ati preaiahi'e @ borcanston,reea re se poate realza chiar Mt fe most sau nat Sine pry iscetea lor pintr-un tae se incite Termortaterea se poate love In aya-munitele mese teringstat, Sh Jupur termestet an camere.lermostal ‘Temperatura de teraesatare a louttule este cx si 40%C cu durata ieaind de'2 ore, Temperatura 3d a intteatérié varia Ia limitole srdtate io facie cle actvitaten calla Intosite, Bele necesar sa se uatmareascé men{ineres sic} temper ton constant’ sibiren cit sa exact momen dente fipete t termostatan, denarece. depapvea temperaturl seu dur {ede fermosiatare doce te reducers numarul de. streptorac, feolieindurse un iourt ipsit de arema, eu gust actu. O tempera: fara pres joa duce le isufichemts iutfire « lactabaclior si fee, foun iaurt Sromats dar cu aedtote resus, neavind qustal Stroma earactristies ie last ‘Slobiiven‘momentulal optiea al itteruperi termostalarit = poate face orjenoleplic. sau-analiie. Aprecietoaorganoleptics Fontan inelineree boreenhul. opetaie prin care se poate on ‘ta dace cout este sulicont se tore $4 acd elimind er. Eli- Iningree ie ver indica © supraformetats. Se. eal poate fare prin Iuirstee suprateelcoaquluiui. Apaila wet Tet 1Bptos tie, CMtermentare inrompiets, O separete de zor. Uimpede pe tralctul Satrctunt aratd momental ta care sie necesara falreraperes t2r- faoststarlly separarea nit strat oe zor a sunealata cnaguhlsi tothe fermentaren este. depasita, ‘Moment fins! al coaqularit Te care trebule eter frmes= tarea se face stanaliie, prin detetninaten aca titeable Sat pitted coadulll Ponte fut! li eple ce vied Limitole de avitate tee care oxte Bing sé se intorapa.fermentarea aint ie OMT “sau pH = 4567 Racliew si epocitarca laura, Ricizen dupe termostatare se face dou tree: prerciten pnd Ie 20°C sf apn aclzea props ths te SC. iy cart meselor cemmestat cu culaqie espe pretatires se fare av api rece. lr in eantercie Lermostat pris Besehlderes usitor. Récites propria lad =tC se realize In teigoriere. Prorictver are ce scop intarirea couqlulul si impiedicares 2 perdi rapide w aera, Ractres nropricrisaTavoriteaza ohliner sn Une rastente corespansatoate, Ta soeusta fea. laurtu sera Iimtpries ie metorare, i are timp row secine tna! roma wee Stventueaza aroma. specie Product este ium te vonstim oye ce part sete la trigorier Nu se Teromands fiveren iautrvil in feigoalere mai mult de 4 bre, Depasiren acetal mp de merinere te feces inal areca elect aporiia gustulut wma La fabricarea laurtulul se folosese ui 36 ulilje penta pasteurizate ‘omogenizare, ‘concentrate, distbuire in boreane, termostalae "ive (uno peat pale borcanlon, = lactate acide ant fete te peut “fentosttay eel a lave Toit si perk ‘alle Scop st este te ca Pentru Tebricarea laurlului a care dstibuites In ambataje se fave day lenmentare, args ennesocae, we oioene pent te stale ai ravine vane pugwielptpediee. cw perth dabll; avi ty aac Gombel, prevavul eu desehiere acopevi ty play 19. atte iets mentine Vata sy extrirul tse ites patentee Pon iaustul care lrentessd in borcane se lolosest lie site tise; cele mia simple sit ullaele onstrate pe. pring Circulalesapen calde sau teri, \cestoa Sint agu-mumilele tase tetniodat in care borcaneleiniroduse stat incalite st Taedte ct a Steel tos st Flosne de mice It labs ca capaci Gn aparat care ocupa bulla oe at oste foarte economic it ewe se gente uliaron cedar a fiat ete sprata Waldo Avstnal unr centce miei de prepatare-@ taurtuln, este fora din cut ‘tetalie: ce se pot “arene eel enc dite sh tacite apse cata ai prim cam care le ‘sting, Care “are totorata fol de preaplin (tg. 40) in alt tip de aparat pe ste in forme tier Cad [resstenteeleetice! sau eu. apa caida. care. ci Cia pri 'Serpentine ez is dteptal erellor tertucte Gut "Duepurle sit prevd- ig 4 cheaper Watior, actimes venliltoarelor i compietat cu ioriaeeres de apa Deosebit de ull este dlspozitival de inregistrare @ pH-uta eoarece et consttule un control sigur asupra modula det Tact tu sectie, Dupa curbele co se Inregisteaaa se poate sptecia ard antilateo de maia aiugeta « fost suficientay daca inedreerea. tx motel termostat a dura prea mult decd in’ tinpul termoctatar 420 fost deschise usile si". scdzut temperatura, de teriostatate | ASPECTE micnomovocice ALE AAvRTULUN son ttte flosta la propararee iautuai este o cultura mista formats alin doud speci" Sieplocorsas thermophilus # tactob flies bulgaricns Ps SP : Daca Streptococcus thermophius nu pune nici un fel de. pro- blome slip punet de vedere al ldenttat sale, mcrurle. ma ou In tet pentru Lactobactius bulgaricus Or 1a Ye nseual Hen ee Der gidescria dasa varietal ge Loctobaciins bulgerieus cou Pie ‘mobdcterium buljaricum cleslicarea dupa, Oia. lee nea) Thermopacteriom bulgarteum 31 Thermabacteriam yogictl Des sebirea Intre ncestes consta in piezente arenslaiiior de volutiog, Thermobactestua younurt! tind tara gral iat Thermobacte ‘um bulgarieum ct gral Alli eutori considers cd este vorbo de aceleesi bacterit Ia. ease formatea granulsiilor de voluina este 9 teat{ie eld de anil factor! fahibiton tecmostab in mediy. (aple): De aces atae fla ‘se constata prevenla grantor ie voluind ke Fecomtants Incteireseptoln la tomperatari mal tnalte, penta. utente substanielor nhibitoare, Daca mu dispar granite se recomsenes Schimbaren laptelul. Deca nicl In earal acesta i ape lackelsoey far8 qronulat, cattora trotule considerate degenctate ase ec mandt lalocuires Volutina, dunt cole mai nol ceretir, at fi 0 sare de ealeky a acidulsi nucle Unmirindu-se variatile numerice si motfologice ate mcroftaee laura in tanpal proces de ieraontars. ea gts Steptoceccus thermophitis la incwpul se esecd In tontur! seu are apot dispar. aparin! so! forme dipiovorice, Mosca aceon atoare swiera sl Tactobaclli, la ineejat apor in lant dev ee 426 baci, dupe care lesturie dispar raainiod baci ole SoaIntre Lactobacills bulgaricus si Steptoroceus thermophilus existe un rapert de slbiors In prima tare dervalt Sntblontcind termentarea este prehuncita este {Scjiunee de inhibare find exeretts te Tactebacl! asupra Cocllor rin excesul de acid lactic ce-1 lormoass ‘iuioza consta in fapiel ca Stepiocaecus termoptilas, avi ‘0 iteaa de inmulfice mel mare deat lectobacll, este primal eae incepe st se dezvolte. ronsuma aiinoaclt ber din apte $1 pre- ‘gales condifiie de demvoltare peatryisctotaci, prin elimlne fea oxigenulul 3) ri lullerea pratealized, cw producers de con pos azotalt mat voor asimilabilt poatry Iactobset {La Tindal Tor, lactobacltheflizeer®protelaele laptotui mat profumd, fevorlaiad stimulates tester oy ‘Becta! We stinlere « eminoacalor ste totush litat si proporie eva mei mare decit ea normala are un fect opus ‘Breptocodi produc aroma oirecus,eeemanatoare ca cea. & tates care in| Comblaalle cu ‘coe produsd te lariobacili formeas roma spovifica a leurul ‘Sabilitatea culluell mixte pentre igurt, ¢@ im cazul tutor eu luritor mists, depinds de wehilibrinteFacthuiior stinulstor Si Inhibilrt dintee specie componeite iit scopal stabi condiifior oplime de demvoltare rior fauftulor Sav electuat Corsa a earor vorultal lrmtcaree: miNGnaminjures tnpreund a tui Lactobuelus bulgeieus si Stepiococeis thermophilus in’ lila steril produce 0 acidifiere fu repides decit atuneh clad susele sin insamlejate sepetaly cite renjale timp fiaid de 23 oFer Shumarstorlie Ge germent” au erdtat cd wumdrul streplovoc tor este mull mal more im acest ca dacit atine cin? cltust She Stparate, In’ timp ce” sumnal baclilor ramine eptoximatly eeelast eM roducerea fopid de acts lactic se_datorese stimulant der voltanl streptococitor de catre.lutobaclh, Se pare ca slimulares “pore in mementul cing cresteroe in rulturt pte slahost * feidilerea rapa peodusd se 9 Culluré de amestec se dato. resie elif tumuli mare de strepiococt elt supe! mat intensive formar a acidulut lactic de cate fecare cel ‘Gantitatea totalé de geld Lactic fp prods ste tp Meare mo rent sume cantitaior rocduse ecole raw spect le hecteril iti. ah In alata acestel actionl simbiotice, ad se gate acest acti otic, adica accelerates activa pra cocilot, apare mal tia to actlune antago. alsa tn care concenttalie mare de acd lactic daunearl Strep. hat at de elas eri Tris oops Beri cuulettan, in eparevn lauttulal este proporia, intre cle bocth a0 repro Io Sal anor “teste Sreptocorii sint in "numae aproxiwativ egal Predusul obieout a Sissel arom placita. Accast propel. taming sally cd clturile sat supose ncubars pind Tee acidate de eres Jp momenta) voaguir: raportul inte Lavtobucas bulge ireplocaccus ‘hermophilin este de Vt aieh da on Rel at Tull treplacacs decit bai ca supe deportare te i in rd Sul Knit 3a aug la 1 cht oe Haporta ire baci si crept 5 fi Steptococt in produsul file depinue 5 de ltaperature de icubare a conttaten ie: mals iatioeoes con cind report uintre wcesle alerourganisine fea sal io eseDud Petts in produsul finit spar urmétowele raporturi in functie de temperstute de hicubare © intents esomandtoare are cautteten de mala folosta insomintae: PH tb a8 % Cunoastren acesor suopecte permite mesic, worl ‘optim intre bacil si stzeplococl. pti Inireruperee termenttiy in ‘humite faze stu prelungitea el, modilcares temperaturitor de 1a- fubare rau a confiajior de mata folosita ta Insinin(ar. 4 CONSISTENTA, GUSTUL st AROMA AURTURLT In cau iaurtutus cind se vorbse de consistent se ia i cone slderare afl grade flare see Ingrosare al couguls it si fenomendt de sinetess | inereza conguluful este una din defectele cele mat frecvente co spar is inurl Cauzele fenomenull nu sil ince sufiient de FRinurte, Une dint ele este ateibuba modiics ‘ent in nelabolismul mictoordenisaeor,altele TOR itcocealmch ce esemenee, um cosgut cu consistent buna Sipus anor miseati mot puternice. plete conssteate provaci Dupa cum s-a mal aritat guste! seciic al aurtulul se obtine prin aetunea color doud speci nlciobiens axupra componentelor Taptela ‘Gusta} unui laurt de bund caltae trebule si fe acrisor plat eae dat in speciale cliletea fi, Aciditees leur! ons a ‘consumalor nu trebule si depasoasch 100—125°T, ceea ce cores unde unui continut de acid lace de O91 Ly, Tn cama Lauetall Sin Tapte concentrat, aceste nite sint de 110139, respectiy 11.28 act ete iti unt iourt cx gust bun este cuprins in majoritates con lo tne i a 42, scbserat ci in general gustul produselor lactate acide poste A gmbunaiat prin adaugaten Ge italy Tectundy vars clonure Aroma iaurtuluj constitule una din insusirile cele msi spect fice ate cesta, find unl din indelt Important al calltatie Se considert ea aroma specifica a irtulil se datoresle prezentel i fcesta 4 aldehise. acetice, prods ce barteille lacice, Sa co Satat experimental cao cantitote de OO0S%, aldehide celica In Tapte fermentat sau chiar in apa imprimé acestora arome specifica ‘aural Formarea acetaldchidel in laurt depinde dle capacitates cull Hor dee forma aceasta substants si de carecteristcile Taptetl SFamupe de conjinutal acestin tn aminoasi Cone Ge calitate jorganoteptice, chimice si mfcrobiologie) entry igurtul fabricat ‘in’ Romania sint previzuto in, ST AS ‘562 i Se Tolere la Sottimentole ce se fabricd: faut din. lope {le Vace [tip extra ip gras. tip sib), fourt din laple de bivolita st Jaurt din lapte de ais 5. VALOAREA NUTRITIVA, DIETETICA $1 ANTIBIOTICA Taurul aro valoarea aultiva a Iaptelul folosit a prepareres Jui, conjinina toate elemestele nutritive ale acestula, Gar sub 9 {ori mai usor ssimilabia, datorita modificarior produso. clei Sroorganismele intrebeiniale Ia prepararea ial $1 8 Halamenteor Tcare-a fost pus in Umpal preluersi, Pomind we i ideca ca eplofe e vact trebule considered peatra ‘om tn allment artical, sein orice car un tlinent. care Inet fue fest costinat il, digerareo mai ificla a lptelut ce. wath Met ales de citre copii pare explicable. Ea se. datoreste proprie {UU acestoto de @ forme in stomec um coagul casacteristic Tapiell de’ vaca, Dot in caceind si calcu. Apare evident ca ottee proces {are ate Stept fevullat cougularea preaisbila'esubstontolor. preteice din lopte, caracterlzata prin formerea until coagul fin disper Sat Insite fe @ aluage in contact ru sicurile gastice din stomac. {2 elute igestia, Explicatia const in aceca ce Tine particule Tor te coagil determing 9 suprafats mat mare te coutact cu sucar {ile entries, devenind stfel mal wor digeraile, Sub aspect COninutulut ia vitamine, taurtal ete ue config fy tiamiaa’ sit Wotlaving sensibilegel eu tel at Tapaul, Confiutal In vitamins. A se in tunctie te conitetea dle grasine pe cate 2 vuln loptele Tolosit_ in" rebricate ‘i carul Jenlai preparat din pte concenraty acests pierde prin concentrate cited 20-909, in vitaminiete indicate "Continutel iaurtuluh is vitaminee Wy 3! By este eles cu al Japtelut sina Tauri contine relativ patina vanina C de acces se practicd sulaostl de aceasté vienna: Laural ascheavs pertect ustal 3ci= Aut escorbie aatuget Daca sci ascorbic se adaugd la lapte insnte de, fermentare bactorille iaurtulul vor descompune o parte lio stamina. Acoasts flescompunere poate merge pink ie 03) din couttates de vitamin ‘adaugata Sludiinduse pe soarect utiltzras fostoru) si calcain! din inurl si lople, prin determinerea ceatafiior ingerate st eliminate, Se stabi fa toate cazuriie tyesormarea laptlui tn laurt de. Termin ¢ oareeare scidere tn utiarea fialoaics & fosforual $i falclului Iaurul rimine fotisi 0 sums excelente de fosior si cal Su, superioard brinzetarior slim panel cle, vedere canltaiy i omparablla cu ele din punct de vedere cata Privitor lo. veloecea dietetics « laurtului, in prezent eile st bit c@ mictobit norma, pritre cage s! bactellle lactice care se Gases pe toqumente, mucoase, precum stn cavilaiie saturate ‘Te'Comtel aman sei animal, inflventeera tate masuré aprecia- bite normale funcfonare a orgeniimulal gels, printr-un impor Tant port de enfin, vitemine, sminoaci”, ‘substante. mun rin producere de acid lactic iaurtal are o actus regulatoere supra fora intestinele prin ihibaea dervollati bacterior le putretacte ‘Sa constatat de asemenca, ca bacteriile igual avo actiune auntinicrobions fla de cileite badert patogene: tice, patatitice oll bruce, beetlu} luberculozel, sieptococ! patogent el Peat, prcainpinaea i combate dolce iat ete neces ae cunogued si causa ov ol st posite de rene diere, Defectele mai des intilnite: a tee" ia attr rms SC epee trp ' hs senor Cohens Gee Calieleese ae qaiaiaeuases So Odor Sonn pt lex fk ndepttiten oom: — Limpentes flea « fe ay ‘cimSRStegh)Septematiee Stay, emerson.