Sistemele de rauri Apele alearga spre vale forméand torente; in drumul lor se unesc dand nastere unor rduri ce se varsd in cele din urmd in mare. Cu toate ca fortele ce actioneaza in acest proces sunt extrem de simple, procesul este complicat de 0 multitudine de factori. Sere sce ot aa aceat picei marcate de wn relief inal, Aceste from tiere naturale sunt denumite cumpana apelor De exempluy Marea Cumpiina a Apelor ~ den: umita si Continental ~ din America de No se intinde de la nord spre sud, prin masivul Rocky Mountains. Rutile situate de o parte a acestei cumpene clirg spre vest, viirsindu-se Oceanul Indian, Cele situate de cealala parte a cumpenei, curg spre nordhest spre Oceanul Arctic, spre est virsindu-se_in Oceanul Atlantic sau spre sud-est varsindu. se in Golfal Mexic, Punctele de joast inakime in cumpenele apelor sunt denumite trec sa pasuri, deoarece prin aceste puncte Tele si cltile ferate traverseaz Lantus Principalele tipuri de retele hidrografice in dram lor spre mare, flor Ii se alaturt ilucnti, Vasute de aus, st peo Raita, Structura bazinelor bidrografice difert de la @) Gand Canyon (Marele Canion) afta in juste impreuna ex aftuentt lor formeazt 0 zond la alla datortt actunitcombinate a Arlzona are o adancime de tkm, A fost sipat modele complicate. si distinc de retele mal mulior factor Prine acestia xe num in stineS de rBul Colorade iar ulterior a fost igrafice. in uncle zone aceste modele clima, duritatea rocilor de la suprafatd, incli- remodelat de misciile terestre sunt extrem de complexe, iar geomorfologii natia Solului si factori legati de evolutia gco- ise probleme in incer- logicd a regiunii (cutremure si perloadele de radkare, in grat yi dentrtice. Cel mai simplu antilor), Geomorfologit inceared tip de’ retea hidrografich se aseamind cu ni se afl nume- coroana unui copac si a fost umit detitic de a alla cum sau mat aceste setele formare a n grafice, (Geom fle de ce in unele r tudiul formant si modilicte reliefulul.) —soase rduri, in timp ce pomind de la cuvantul gree pentrw copa Caracterizate de aproximativ acclasi nivel de Retelele hidrografice de tip dentritic se ye curgitoare de formeant atunci cind rurile waverseaz4 @ in drumul lor spre mare raurile $1 afuentii precip) lor formeazs modele distincte de retele sup! hidrografice. Trei dintre cele mai comune stunt: radiara, in grati si dendritic, EA ‘r lea licfului-modificari (cum ar fe fsuri ale Exista douasprezece tipuri de rejele hidro: ‘lagi tip, iar migeatile terse nu aut advicaaesoan © Imagine din spatia a rbulul Colorado araté ructurararefiats 2 bazinvluihidrografic a nul ru matur ee curge print-o zond are Local de inthnive a afuentlor riuk Cored irarcat ch un core care semnilicativ el de-al doilea tip de refea, numit retea in grat, fa nastere th zonele cu pante abrupte. Acestea sunt caracteristice in special nilor cu siruri de dealuri formate din roct tari si separate de vai largi in care straturile de Tungul vai, tind st apd mai mici ce curg de se alature furilor main i, ce curg prin in unghi drept. Acest tip de peisaj duce la formarea unel retele Modelul radiar retexhidrografica seamana cu spijele unei rou, deoarece raurile curg dintr-o zona central spre Daterita forme sale, aceastt retea e denumitt rejea radia Aceste retee sunt vuleanii — sau in muntii cu forma de Densitatea bazinului idrografi Densiatea rele hidhog datt_de alcatuiese suprafata dintre apele curgatoare ce acca retea, Despre bazinele hidrogratice den x, iar despr cele mai putin dense ca au © texturd raretiat, Densitatea retelei hidrografice e influentati deo mokitudine de factori, printre care. se pase 0 mare parte la suprafata formaind o reten clensi de torente astfel lind nastere o refea_cu textur’ find (Un alt factor de influenta ¢ tipul de roca Torentele se fo sal in zonele dcllgeata gre cies Dias nasiaitcu ee FORMAREA INVERSIUNILOR DE RELIEF rebtuliital + dice de ergere sbeavent, la suprafata ploilor se infitreaz’ tn foci, numite paturi de se acest ferniomen, soul "e apa isi incepe calatoria prin fisull, pasajcle si pesterile subteranc Evolutia unui imate a unei succesiuni de enuptii violente sau cand la cioenirea a dou plici terest, it sastere prin incretie un lant muntos. De indata co uipalit d tele nature © Un torent con- Secvent,alimentat ncn ites ecrent oes Lurmeaza valea unui sinclinal, Torentele | consecvente gi sub: secvente erodeazs partile mai putin rexistente ale anti nalului, pind cind ceursul de apa sub: secvent sap mai dine decat cel con: secvent. © Rit curse peste A strat de rock asezat peste straturt este de reatacts (ilar. In tps pln eroriume, raul aunge In sirshals do dledesubt, dar mentine curl initia, sapand un chew ingust permeabila, predomina in regiunile calcaroase neroasele fisurl (crépaturt) si caviead din ald pe care SX ca i side o pant pentru a curge. Acest fenomen se produce cind suprafeiele noi de pant sau in sehimbare sunt expuse ploilor. De Formeaz un principalii agenti de eroziun ploioase —e ap: din regiunile apele torente ce curg in zonele aflate in pant pumint prin Torentele ce se scurg pe pantele in sunt denumite torente consecvente, Direc rimane uscat, in timp care le-au generat. Afluentii cae se aktur ccursuuilor de apa principale sunt denumit afluenti colaterali consecventi, iar in cazul in care curg perpendicular pe cursusile princi mult mai complicatt atunci cind. supraferel ant aleatuite di Aste ravers cnd suprafete oct de dusititi diferte cursurile de cca foci dure, clind suprafete cu roci moi de lao situatie ka a Ia, dind pastere unor vai larg in rocile dure cee formeaza culmi gi dealuri rezistente la acti FORMAREA RETELELOR SUPRAIMPUSE etn de curgere ‘he spat in strate raster le aiinabih etea supraimpustSudul peisa) apane, flind strabtut de languri de dealuri aleatuite din sinurile de dealunt ‘Cotswolds si Chilterns. in 12 vali kagi, strabacute de afluenti surilor de apa consecvente, Geomorfc numesc acesti afluenti cursuri de apa sub- secvente, © combinatie intre torentele coung de-a lungul stor railoase perpendici hae pe panta principal, duce la formarea unei retele hidrogratice de tip ae Torentelor subsecvente Hse alatura eursuri inclinatie mica ~ in general culmi alcatuite cin seevente. Alte torente de lungime mict curg in directie opust torentelor consecvente secundare, spre baza coastelor abrupte, unin: du-se cu torentele subsecvente, Aceste orente sunt denumite obsecvente Straturi de roci CAnd se creeaz’ 0 nowt suprafati de pamint dacoritt presiunii laterale extrem de puter cilor turilé superioare ale Pamantulw), straturile de roci care pana formeaz: unci fusesert drepte devin a de mast mototolil. Rocile sinclinale (partea nate) si anticlinale (partea sidicatt. Rocile din sinclinale sunt mpacte, in timp ce rocile din anticinale dilatate Prin sfarimicioase 9 fisurate tummare rocile din anticlinale sunt rouse ai yl rabile in fata eroziunit de riuri si formandu-se in ti, in timp ce sinclinalele rezisti erodsirii formind mungi, De exemply Snowdon, cel mai inalt_munte din ‘Tara s-a format dinteun sinclinal, Acest proces, prin care culmile de anticlinal devin wai, iar vail Je sinclinal devin munti, © nuit inversiune de relief. Formarea revelelor hidro- sgrifice intr-un relief inversat, incepe in mod ‘obignuit prin scurgerea unui torent de-a lun I vali de sincl eat din an al, Dar socile eu rezistent de torentele subsecvente, in timp ce torentele “obsecvente se scurg pe pantele interioare act rocile dure st cele moi sunt dispuse in mod normal, erodarea anticlinahils) de cite torentele consecvente, se produce mult main pede decit erccairea sinclinalului. Ia consecintt se produce o inversune a reliefului, Penuminea sugereaza cl acest tip de relict e neobisnuit. De fapt, inversiunea relies este cel mai intilit proces din zonele cu stratus de rox Captarea 2 continu ab pind spre Riurile fs emd de la tay incepiind isi saps vile in zona debitului de’ apa la izvor inde parti upropierea locului unde i2ve Alaviuinile apar atunci cind unt allori- mentelor de roci moi. Acest proces va inapoi cumpana apelor cent si sistemul hid © lnsinte de Era GlaciarS, Marea Britanie ra unita cu Europa, iar raul Tamisa era‘un aflvent al rdului german Rin. din urma cursul de api subs stdpunga cumpana apelor si sd intercepteze bazinul riului inves aru afluenji sunt le lor sunt deviate in Raul separat de izvo- rul su. va deveni un curs de apa mott, ce cup o vale pe care au ar fl putut sx 0 asifel captati, Ukerior albia rului subsecvent (© modalitate joaste bazinele hidro- fuentilor ce se aliturl rdului colector in sens contrar_meandrelor, C fologil numesc aceste reele sisteme de drenaj “ghimpate Devierea cursurilor de apa fe cursurle de apd por f deviate. De exer ofan fost glictata ~ mode area pimintului de etre ghetar isla, Momeni ek © Un torent subsecvent produce erodarea Fegresivs a vBii consecventeinvecinate {pol atrage cursul superior al torentulut consecvent invecinat si continu cu captarea torentulu urmator. CAPTAREA RAURILOR strat mealg ree a —edirecia de cugere Fevede bain hidrograic de tp el fievdnt W Wege) SISTEME DE RAURI © © Lungimea si cursul unui rau pot i modifi: Lantul stancos Cate cu ajutorul constructor facute de om, dintre cele dous ‘cum ar fi barajul Boulder de langi Las Vegas _rturie un exemplu (SUA) sau pot f modificate de cauze dlar de cumpana = naturale, cum ar fi captarea raurilor. de ape. America de Nord curgea odatd spre nord, ‘spre golful Hudson din Canad, Dar in ultima Era Glaciard, deplasarea paturilor de gheatt determinat sl-si schimbe cursul i si meze 0 fu NOU sp acolo spre Golful Mexic Ail Mississippt si de Bazine hidrografice supraimpuse hidrografice ~ formate in cur i ape plate de pamdnt, sit sind. blocurt apra ate aproape de nivel mi, se rica Ince, § Sau cand scade nivelul mari, Cn urmare a cestor modifci pantele urlor devin n Srupte, iar tule dobindese din ce ince create datort reinineritirellefului ea uae © Shenandoah @ 0 vale de ru subsecvents tai mutt putere de argh adinc! valle, Acest a miscillor terete intrum reli stratiiat, un ru subsecvent inetce Canuirile de apa ce continu sisi eodeze sapio vale lagi, deoarece curge deasupra nc in strturile valea, in timp ce unele pa ale bazinulu se unor ree! mol runt prin incretice si riicare cursurl antecedente. din Hima amare faptuloi el mxintelat aa proces se numest Pe misuri ce sap ms de roct aflate dedesubt, pastreze cursul initial. Fostele devin vai adanct, numite m Asi transform cotud ale rlului lent, sunt numite ate, Deauimirea a rezuhat n formare, Dar datoritt pan: andre ined panile nimase din vechea vale, situate mult rurile erau mai vechi decit miscarile terestre. _telor lor abrupte si debitului crescut ~ ma deasupra noului curs al riului, sunt denumite De exemplu, cursusi de apa antecedente pot ra cind Se topea zpada ~ au ise fluviale, Unele dine cele mai special intflnite 1h impresionantul lanj Himalayan, dobiindit o fort mare de ero culoase vai de rfuri din lume — cum ar fi ce sa format prin coliziunea a doudl plici te- Jocuri au spat canioane cu ad Marele Canion din America de Nord — au fost reste, in ultimil 50 de milioane de ani, Raurile la 4500 de metri ACHUNEA FLUVIMOR Planeta Pi