RoTMC 4 Bi<8

CLUBUL
CUTIA '-ti

POŞTA LA

CURSUL 4, CARTEA 8
 VIAŢA CREŞTINĂ PRACTICĂ

Lecţia 22 Cum să ne administrăm finanţele ....................... 1

Lecţia 23 Jaloanele stabilite de Dumnezeu pentru dărnicie ........ 8

Lecţia 24 Secretul vieţii fericite a unui creştin .................... 16

Copyrigftt © 1990 <J1it :Mai16o~CfuD International

~ian tetj wpyrigftt © 1991

J1l{[ rigftts rtseT'Vul

Printul in tfte tzlnitedStatts ofJ3.mlrica

6y
Sourct ofLigftt 9rlinistrits International, Ine.
9rlaiison, qeorgia 30650·9399
tzlS.!4..

Traducerea din limba engleză, culesul la tipar şi prezentarea grafică: Doru Motz

Toate drepturile rezervate.

Se interzice reproducerea sub orice formă a oricărei
porjiuni din această carte, fără permisiunea scrisă a editurii.
 Cursul 4, lectia 22

Cum să ne
administrăm finantele
~
Lui, aşa cum reiese foarte clar din aceste
versete:

~
_ _ _ _ rZ!I'<VERSETUL
L.l""1...J CHEIE
,,Al Domnului este pămîntul, cu tot ce
"Căutaţi mai întîi împărăţia lui este pe el, lumea şi cei care locuiesc în
Dumnezeu şi neprihănirea Lui şi ea." Psalmul 24:1
toate aceste lucruri vi se vor da pe
deasupra." Matei 6:33
Dumnezeu îşi afinnă dreptul de proprie-
tate asupra tuturor lucrurilor din lume, în
Domnul Isus Cristos a avut multe lucruri tenneni cît se poate de categoriei:
de spus despre bani şi mînuirea lor judi-
cioasă. El ne-a învăţat să nu punem prea
,,Al Meu este argintul şi al Meu este
aurul, zice Domnul oştirilor." Hagai 2:8
mult preţ asupra banilor, dar, în acelaşi
timp, ne-a arătat că nu trebuie nici să-i dis-
Căci ale Mele sînt toate fiarele pădurii,
preţuim. Aşadar, nici supraestimarea, nici
toate animalele de pe o mie de dealuri ...
subestimarea lor. În lecţia de faţă am dori să
căci a Mea este lumea şi tot ce cuprinde
ne familiarizăm cu cîteva dintre principiile
ea." Psalmul 50:10, 12
Sfintei Scripturi cu privire la bani şi la pro-
prietate în general.
TREIMARIPRINCIPll
Înainte de a lua în considerare problema
modului în care trebuie să-şi administreze
un creştin aspectele financiare ale vieţii, să
examinăm trei mari principii care guver-
nează mînuirea banilor şi a bunurilor în ge-
neral, aşa cum sînt ele prezentate în Cuvîn-
tullui Dumnezeu:
1. Dumnezeu e stăpînul absolut - ale Lui
sînt toate.
Primul mare pnnClpm care guver-
nează mînuirea banilor şi a proprietăţii
este faptul că Dumnezeu este stăpîn
peste toate. Ale Lui sînt toate lucruri!a.
Biblia ne arată fără echivoc că lumea
aceasta, cu tot ce se află pe ea, îi aparţine
lui Dumnezeu. El este cel care le-a creat
pe toate. Prin urmare, orice lucru este al Lumea, cu tot ce cuprinde ea, este a lui Dumnezeu

1
 Să nu uităm niciodată că Dumnezeu este
adevăratul proprietar al tuturor lucrurilor.
Da, şi noi posedăm anumite lucruri, dar
Dumnezeu este proprietarul lor! David a re-
cunoscut această calitate de proprietar al
tuturor lucrurilor pe care o deţine Dum-
nezeu, atunci cînd a declarat:
,,A Ta este, Doamne, mărirea, puterea şi
măreţia, strălucirea şi slava, căci tot ce
este în cer şi pe pămînt este al Tău; a Ta,
Doamne, este împărăţia, căci 'fu Te î-
nalţi ca un stăpîn mai presus de orice!"
1Cronici 29:11
2. Toate lucrurile provin de la Dumnezeu
Al doilea mare principiu referitor la bani
şi bunuri este faptul că toate lucrurile pro-
vin de la Dumnezeu. Nu e de ajuns că Dum-
nezeu este proprietarul tuturor lucrurilor,
ci, în plus, toate provin de la El, după cum se
exprimă regele David, la 1 Cronici 29:12:
,,De la TIne vine bogăţia şi slava, 'fu
stăpîneşti peste toate lucrurile, în mîna Ta
este tăria şi puterea şi mîna Ta poate să
mărească şi să întărească toate lucrurile:'
Truda noastră este remunerată prin salariu
sau cîştiguri din afaceri, dar Dumnezeu este
Cel care ne dă tăria de a efectua această
muncă. Biblia ne atrage atenţia cu privire
la pericolul de a-L da uitării pe Dumnezeu
şi de a rosti, în inima noastră, cuvinte de
genul: "Tăria MEA şi puterea mîinii MELE
mi-au cîştigat aceste bogăţii." (Deut. 8:17).
Sau cum se arată în alt verset din Biblie:
,,Adu-ţiaminte de Domnul Dumnezeul
tău, căci El îţi va da putere să te îm-
bogăţeşti ..." Deuteronom8:18:
3. Atît DOi, cît şi tot ce posedăm, aparţin. lui
Dumnezeu
Al treilea mare principiu privitor la bani
şi bunuri este faptul că noi, împreună cu tot
ce posedăm, aparţinem lui Dumnezeu. Noi
sîntem ai lui Dumnezeu prin însuşi faptul
că am fost creaţi de El. Biblia spune: ,,Să
2
ştiţi că Domnul este Dumnezeu! El ne-a
făcut, ai Lui sîntem. Noi sîntem poporul Lui
şi turma păşunii Lui." (Psalmul 100:3)
Sîntem ai lui Dumnezeu şi datorită fap-
tului că am fost răscumpăraţi . Biblia spune:
,,Nu ştiţi că trupul vostru este templul
Duhului Sfint, care este în voi şi pe care îl
aveţi de la Dumnezeu? Şi că voi nu sînteţi ai
voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ.
Slăviţi deci pe Dumnezeu în trupul şi în
duhul vostru, care sînt ale lui Dumnezeu!"
CI Cor. 6:19, 20)
Întrucît noi înşine apar~.inem lui Dum-
nezeu, urmează că şi tot ce posedăm îi apar-
ţine Lui. David a recunoscut şi acest princi-
piu. După ce a contribuit personal cu un dar
foarte scump la construirea templului, el a
afirmat:
,,'lbtul vine de la TIne şi din mîna Ta pri-
mim ce îţi aducem." 1Cronici 29:14
Cînd am ajuns să recunosc că tot ceea ce
am îi aparţine, de fapt, lui Dumnezeu, cînd
I-am încredinţat Lui toate lucrurile, în clipa
aceea sînt eliberat de grijuri şi frămîntări.
De acum, este proprietatea lui Dumnezeu,
nu a mea. Or, El ştie să aibă grijă de ea mult
mai bine decît aş putea face eu acest lucru.
CENEÎNVAŢĂBmLIA
CU PRIVIRE LA BANI
Dumnezeu ne dă porunci precise cu pri-
vire la bani şi modul în care trebuie să-i
mînuim. Să analizăm cîteva din aceste
porunci:
• Nu intra în datorii!
\bia lui Dumnezeu pentru copiii Săi este
ca aceştia să nu intre în datorii. Biblia
spune: , ,Să nu datoraţi nimănui nimic, decît
să vă iubiţi unii pe alţii ..." (Romani 13:8)
Ori de cîte ori intrăm în datorii, ne pier-
dem o parte din libertatea noastră. Biblia
spune: "cel ce ia cu împrumut este servito-
rul celui ce-i dă cu împrumut." (Pro. 22:7)
De multe ori Dumnezeu îşi cheamă copiii
să-L slujească, dar aceştianu-L pot sluji
datorită faptului că sînt înglodaţi în datorii.
• Nu te lupta să te îmbogăţeşti
Dragostea de bani a distrus, probabil, mai
multe vieţi omeneşti decît poate oricare altă
cauză. Biblia spune:
,,Dragostea de bani este rădăcina tu-
turor felurilor de rău, din pricina căreia
unii s-au abătut de la credinţă, în
lăcomia lor, şi s-au străpuns cu multe în-
tristări." ITImotei 6:10, NKJB
Dar nu trebuie să fii bogat pentru ca să
iubeşti banul. Adesea cei care posedă cei
mai puţini bani, îi iubesc cel mai mult.
Biblia ne avertizează împotriva modali-
tăţilor de îmbogăţire rapidă şi mult prea
facilă. Oamenii necinstiţi adesea recurg la
metode de îmbogăţire peste noapte, ca să
spunem aşa, în care e implicat mai întot-
deauna principiul sustragerii banilor din
buzunarul unor _oameni mult prea în-
crezători, pe care-i poţi duce cu zăhărelul .
Biblia spune:
"Un om cu ochiul rău se grăbeşte să se
îmbogăţească şi nu ştie că lipsa va veni
peste el." Proverbe 28:22
• Nu te sili să aduni cît mai mulţi bani!
'lbţi creştinii ar trebui să economisească
bani din cîştigurile lor, pentru a avea fon-
duri de rezervă în situaţii excepţionale. Dar
asta nu ne îndreptăţeşte să stocăm bani, să-i
strîngem din spirit de căpătuială. Solomon,
cel mai înţelept om care a trăit vreodată pe
pămînt, a tăcut următoarea afirmaţie:
,,Este un mare rău pe care l-am văzut
sub soare: avuţii păstrate spre nefe-
ricirea stăpînului lor."
Eclesiastul 5:13
Isus ne îndeamnă să ne adunăm comori
în Cer, nu pe pămînt:
,,Nu vă strîngeţi comori pe pămînt, unde
molia şi rugina le strică şi unde hoţii le
3
sapă şi le fură, ci strîngeţi-vă comori în
cer, unde nici molia, nici rugina nu le
strică şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le
fură. Căci unde este comoara ta, acolo va
fi şi inima ta." Matei 6:19-21
• Nu fă un zeu din banii tăi!
Nu putem şi să-L slujim pe Dumnezeu, şi
să facem din bani ţelul vieţii noastre.
Isus a
spus că este imposibil ca cineva să-L
slujească şi pe Dumnezeu, şi banii:
,,Nici o slugă nu poate sluji la doi stăpîni;
căci sau va urî pe unul şi va iubi pe
celălalt, sau va ţine numai la unul şi-l va
dispreţui pe celălalt. Nu puteţi sluji lui
Dumnezeu şi lui Mamona (banii)."
l.uca16:13
Dumnezeu ne avertizează de nenumăra­
te ori cu privire la pericolul pe care îl pre-
zintă banii. Isus i-a numit: "mamona ră­
utăţii , din pricina faptului că banii fac parte
din sistemul mondial nedrept al Satanei, şi
din pricina faptului că foarte adesea banii îi
îndepărtează pe oameni de Dumnezeu. Bi-
'blia ,spune:
"Cei care vor să se îmbogăţească, dim-
potrivă, cad în ispită, în cursă şi în multe
pofte nebune şi periculoase, care
cufundă pe oameni în ruină şi în pier-
zare." ITImotei6:9
Banii le conferă oamenilor un sentiment
de putere şi importanţă, fără a le oferi în
schllnb o siguranţă reală. Biblia spune:
, ,Porunceşte-le celor bogaţi în veacul de
acum să nu se îngîmfe şi să nu-şi pună în-
crederea în nesiguranţa bogăţiilor, ci în
Dumnezeu, care ne dă toate din belşug, ca
să ne bucurăm de ele." ITImotei 6:17
În 1921, nouă oameni de afaceri, dintre cei
mai pricepuţi În cîştigarea banilor, s-au în-
trunit la Hotelul Edgewater din Chicago.
Între ei figurau şi şeful celui mai mare
monopol, cel mai mare speculant de la Bursa
din New York, preşedintele celui mai mare
combinat siderurgic privat, preşedintele celei
 mai mari companii de electricitate, preşedintele
celei mai mari finne furnizoare de gaz metan, cel
mai mare speculant din Statele Unite, preşedin­
tele Bursei din New York, preşedintele Băncii in-
ternaţionale de lpoteci şi un membru al
cabinetului prezidenţial.
Banii le conferă oamenilor un sentiment de putere şi
importanţă, fără a le oferi însă siguranţă reală.
Să vedem însă ce s-a ales de oamenii aceştia
fabulos de bogaţi şi puternici, În intervalul de
douăzeci şi cinci de ani care a urmat: lvar
Krueger, şeful celui mai mare monopol s-a
sinucis. Jessie Livermore, cel mai iscusit specu-
lant de pe Wall Street şi-a luat şi el viaţa. Charles
Schwab, preşedintele celui mai mare combinat
siderurgic privat a murit, după ce dăduse fali-
ment. Samuel Insull, preşedintele celei mai mari
companii de electricitate, a murit sărac lipit
pămîntului, după ce fusese urmărit de autorităţi
Într-Q ţară străină. Howard Hopson, preşedintele
celei mai mari companii de gaz metan a în-
nebunit. Arthur Cotton, cel mai mare speculant
de griu de la Bursa din New York, a murit În exil,
după ce dăduse faliment. Richard Whitney, pre-
şedintele Bursei din New York, a fost găsit vin<r
vat de fraudă şi a ispăşit o condamnare la peniten-
ciarul de tristă amintire Sing Sing. Leon Fraser,
preşedintele Băncii Internaţionale de lpoteci, a
murit sinucis. Albert Fall, membru al cabinetului
preşedintelui, a intrat la puşcărie pentru infrac-
ţiunile comise, fiind În cele din unnă iertat, doar
pentru că era pe patul morţii şi ceruse să fie lăsat
să moară acasă.
Aceşti oameni şi-au axat vieţile pe banii
lor. Cînd banii ş-au terminat, n-au mai avut
pentru ce trăi. In loc să ne p~m încrederea
în ,,nesiguranta bogăţiilor", noi trebuie să
ne încredem ,,în Dumnezeu, care ne dă toate
din belşug, ca să ne bucurăm de ele."
(lTImotei 6:17)
4
CUM SĂ NE ADMINISTRĂM BANII - ~
CU ÎNŢELEPCIUNE
Un principiu privitor la bani, pe care Bi-
blia îl subliniază, este unnătorul: Dacă !În-
tem înţelepţi în mînuirea unor sume mici
de bani, Dumnezeu ne va încredinţa sume
mai mari. ~ Matei 25:14-30.)
Să analizăm cîteva din modalităţile prac-
tice de mînuire înţeleaptă a banilor:
• Întocmeşte-ţi un buget şi ţine-te de el!
Mulţi oameni sînt nepăsători cu banii lor.
De îndată ce i-au cheltuit, se întreabă:
"Oare unde s-au dus?" Putem evita această
situaţie neplăcută întocmindu-ne un buget
şi respectîndu-l; făcînd o listă cu toate chel-
tuielile noastre.
A-ţi administra cum se cuvine
banii înseamnă să nu trebuiască
să te întrebi unde s-au dus, ci tu să
le spui unde să se ducă!
.Pune deoparte bani pentru
situaţii excepţionale!
În orice familie se ivesc situaţii speciale,
crize cărora trebuie să le faci faţă imediat,
rezolvări care nu suferă amînare - în-
cepînd cu defectarea neaşteptată a au-
tomobilului şi achitarea unei sume mari
pentru reparaţia acesteia şi terminînd cu
plata pentru servicii medicale de urgenţă.
Cine pune bani deoparte, puţin cîte puţin,
pentru situaţii excepţionale, nu va simţi
povara acestor plăţi urgente atît de apăsător
şi nu va fi dat peste cap din punct de vedere
financiar.
• Evită cumpărăturile pe credit!
Nu trebuie să subscriem la filosofia atît
de prevalentă în zilele noastre care poate fi
rezumată în cuvintele: "Cumpără acum şi
plăteşte mai tîrziu." Cînd ţi se acordă credit
prea uşor, există pericolul să intri în datorii
foarte repede şi să te trezeşti că nu mai poţi
face faţă notelor de plată cu care vei fi asal-
tatlunar.
• Fă o distincţie netă între newi şi dorinţe!
Dumnezeu ne-a promis că ne va împlini
toate nevoile, dar nu ne-a făgăduit că ne va
satisface toate dorinţele. Trebuie neapărat
să facem deosebire între aceste două ele-
mente, confundate de unii. Cînd cumpărăm
un lucru, să-I achiziţionăm pentru
utilitatea lui, conştienţi că ne lipsea cu
adevărat, şi nu pentru a ne făli cu el, doar ca
să ne vadă Ioneştii sau Popeştii , sau pentru
că ni l-am dorit de multă vreme.
• Evită cumpărăturile impulsive!
Adesea vedem un lucru care ne place şi-l
cumpărăm numaidecît, fără a ne mai în-
treba dacă ne putem pennite un asemenea
obiect. Greşeala aceasta o putem evita foar-
te simplu, dacă ne propunem să punem în
aplicare aşa-numitul ,,mecanism de amî-
nare".
În ce constă acest mecanism de amînare?
El sună astfel: Nu cumpăra nici un lucru, in-
diferent cît ar costa, ca unnare a ,,muncii de
lămurire" pe care a dus-o comerciantul cu
tine. Cînd vînzătorul a tenninat de prezen-
tat marfa, oricît ar părea de convingător, tu
spune-i : "Vă mulţumesc şi de îndată ce m-
am hotărît, am să-vă comunic, poate peste o
zi-două."
Asta îţi va da prilejul să rumegi în tihnă
şi săiei o decizie în linişte, fără a ceda la
presiunile vînzătorului sau vînzătoarei.
• Plăteşte-ţi mcturile la timp!
Achitarea neîntîrziată a notelor de plată
îi aduce cinste Domnului. În plus, ţie îţi va
aduce o bună reputaţie şi-ţi va cîştiga în-
crederea creditorilor. De asemenea, este o
mărturie bună pentru cei nemîntuiţi.
-Trăieşte din cît ţi-a asigurat Dumnezeul
Dumnezeu a făgăduit că se va îngriji de
nevoile noastre, dar nu ne-a promis că vom
trăi numai în huzur. Orice creştin trebuie să
înveţe să trăiască din ceea ce i-a asigurat
Dumnezeu, fără să se simtă încolţit de
dorinţa de înavuţire materială şi fără săjin­
duiască la mai mult. Apostolul Pavel a în-
văţat să trăiască cu mulţumire în viaţă, şi
cînd avea mult, şi cînd avea puţin, aşa cum
reiese din afirmaţia sa:
5
,,Nu spun lucrul acesta pentru că aş fi în
lipsă, căci m-am deprins să fiu mulţumit
în mine însumi, în împrejurările în care
mă găsesc. Ştiu să fiu smerit [adică să
trăiesc fără a avea aproape nimic], şi ştiu
să trăiesc în belşug [atunci cînd am de
toate]. În toate lucrurile şi în toate
privinţele m-am deprins să fiu sătul şi
flămînd, să fiu în belşug şi să fiu în
lipsă." Fllipeni4:11,12
Se cuvine să rostim în acest punct UN cu-
VÎNT SPECIAL DE ATENŢlONARE: Nu te
pune cosemnatar sau garant la nici un con-
tract pentru altă pel'8OllDă!
De şase ori în cartea Proverbe Dumnezeu ne a-
trage atenţia să nu ne putem gaj pentru datoria
altuia. În tennenii economici actuali, asta se
numeşte oo-semnare sau garantare a unei obli-
gaţii financiare. Cînd coeemnăm un angajament
de plată, fie în rate, fie un alt gen de contract, ne
asumăm responsabilitatea de a plăti noi înşine
datoria respectivă. Dacă, dintr-un motiv 0are-
care, persoana respectivă nu rambursează
datoria, noi vom fi obligaţi &Q rambursăm! Nu
trebuie să ne punem coeemnatari sau garanţi
pentru datoriile altora, deoarece Dumnezeu ne
spune limpede că nu trebuie să facem acest lucru:
,,Nu fi ... printre cei ce dau garanţie pentru
datorii [adică cei care coeemneazăl."
Proverbe 22:26
Mulţi oameni au învăţat pe pielea lor, în unna
unor experiente amare, că atunci cînd au încercat
să-şi ajute un prieten, C08emnînd pentru el şi
garantînd obţinerea unui împrumut, ambii au
sfîrşit prin a pierde atît banii respectivi, cît şi
prietenia lor.
CUM SĂ SG\PI DE rn.TORII
Un creştin trebuie să-şi administreze
finanţele în aşa fel încît să aducă prin
aceasta cinste Domnului Isus. Dar datorii
neplătite, care au ajuns de mult la scadenţă,
şi facturi neachitate constituie o mărturie
nedemnă de creştin, care Îl necinsteşte pe
Domnul. Majoritatea datornicilor cred că
tot ce trebuie să facă pentru a scăpa de
datorii este să cîştige mai mulţi bani. Răs­
pWlSul însă nu e chiar atît de simplu! Unii
oameni au un venit mic şi intră în datorii
iar atunci cînd li se măreşte venitul, se în-
glodează şi mai tare în datorii.
Pentru a ajunge cu adevărat liber din
punct de vedere financiar se cere să ai atitu-
dini corecte şi să întreprinzi acţiuni corecte.
Trebuie să fii animat de o dorinţă puternică
de a scăpa de datorii. Trebuie să crezi că este
voia lui Dumnezeu ca tu să scapi de datorii.
Or, orice lucru care constituie voia lui Dum-
nezeu pentru tine poate deveni o realitate în
viaţa ta. Iată cîţiva paşi care te pot ajuta să
dobîndeşti libertatea financiară:
L Fă o listă cu toate datoriile tale
şi facturile neachitate
Pentru fiecare datorie, treci pe listă firma
căreia îi datorezi bani sau banca sau per-
soana căreia îi datorezi, împreună cu
adresa, numele persoanei cu care trebuie să
iei legătura pentru achitarea datoriei şi
suma datorată. Ai grijă să nu omiţi nici o
datorie.
2. Analizează-ţi bugetul actual!
Enumeră toate cheltuielile necesare, în
ordinea importanţei lor. Treci pe listă doar
articolele absolut necesare. Nu înşira acele
lucruri fără de care te-ai putea descurca.
Stabileşte cît venit ţi-a mai rămas disponi-
bil, după achitarea tuturor cheltuielilor
strict necesare. Din suma rămasă efi&.
ponibilă trebuie să plăteşti, regulat, pînă la
achitarea datoriei.
Nu uita următorul fapt: S-ar putea să ai
ceva bani în mînă, dar dacă eşti dator faţă de
cineva, atunci suma respectivă nu e, de fapt,
a ta, ci îi aparţine acelei persoane!
3. Hotăreşte cît de mare este rata pe care
o poţi achita fiecărui creditor.
Ia-ţi angajamentul să plăteşti în mod re-
6
gulat fiecărui creditor măcar ceva, pînă cînd
s-a stins toată datoria. Unele note de plată
vor necesita rate lunare mai mari decît al-
tele. Stabileşte rata maximă pe care o poţi
plăti fiecărui creditor, în mod consecvent.
De îndată ce ţi-ai întocmit lista, treci în
dreptul datoriei termenul maxim pînă cînd
crezi că vei putea achita toată datoria res-
pectivă. Planul întocmit detine trebuie să
reprezinte dorinţa ta sinceră şi fierbinte de
a-ţi îndeplini obligaţiile.
Pentru ca planul tău să dea roade, va tre-
bui să încetezi de a mai face orice alte chel-
tuieli neesenţiale în viaţa ta. Încetează de a
mai cumpăra pe credit, de a mai folosi cărţi
de credit. Adlltă în întregime plata obiec-
tului atunci cînd îl cumperi. Scrie tot ce
cumperi pe hîrtie, pentru a şti unde şi pe ce
se duc banii.
4. Prezintă-ţi noul plan de achitare
a datoriilor
Stai de vorbă personal cu fiecare creditor.
Explică-i situaţia şi arată-i planul pe care
l-ai întocmit. Roagă-I să se învoiască cu
planul tău de achitare a datoriei tale către
el. Este important să-ţi ţii cuvîntul dat şi să­
ţi împlineşti promisiunea. Dacă se întîmplă
vreodată să nu poţi achita o rată la timp, nu
uita să-I anunţi pe creditorul respectiv.
5. Ţtne-te de planul intocmit!
Pe măsură ce vei continua să-ţi pui în a-
plicare planul, vei constata că, încetul cu în-
cetul, ai început să ieşi din datorii. De în-
dată ce ai terminat de achitat o datorie, În-
seamnă lucrul acesta pe hîrtie. Actul acesta
de achitare a datoriilor tale are o imensă im-
portanţă pentru tine, căci prin aceasta
dovedeşti că asculţi de Dumnezeu iar Dum-
nezeu negreşit te va binecuvînta pentru
asta. Întipăreşte-ţi însă bine în minte urmă­
toarea promisiune: ,,Niciodată nu voi fugi
de datoriile mele!" Nu eşti disgraţiat dacă ai
datorii. Eşti însă disgraţiat dacă încerci să
scapi de responsabilitatea ce-ţi revine de a
le plăti. Un creştin nu va putea să se justifice
niciodată pentru eşecul de a se confrunta cu
obligaţiile sale. A fugi de datoriile tale nu
este numai un fapt necinstit, ci, în plus te va
face să-ţi pierzi respectul pentru tine însuţi
şi respectul altora.
STABILIREA UNEI ORDINI CORECI'E A
PRIORITĂŢIl.OR ~
Scopul vieţii nu este acela de a cîştiga
bani. Lumea măsoară succesul după cîţi
bani sau averi a acumulat cineva, dar nu
aceasta este adevărata măsură a suc-
cesului. Isus a spus:
" ... viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei
lui." lAlea 12:15
Isus însuşi ne-a arătat calea spre
adevăratul succes. Poate tocmai pentru că
este atît de simplă uneori n-o putem vedea!
Iată ce a spus Dormrul:
"Căutaţi mai întîi împărăţia lui Dum-
nezeu şi neprihănirea Lui şi toate aceste
lucruri vi se vor da pe deasupra."
Matei 6:33
Pune-ţi priorităţile În ordine!
7
A căuta mai întîi împărăţia lui Dum-
nezeu înseamnă a-L pune pe Dumnezeu şi
interesele Sale pe locul întîi în viaţa
noastră. A căuta neprihănirea Sa înseamÎlă
a ne strădui din toată inima să fim ceea ce
doreşte Dumnezeu. Există cîteva modalităţi
foarte practice prin care putem dovedi că
Iram aşezat pe Dumnezeu pe locul întîi în
viaţa noastră:
L Dindu-I lui Dumnezeu primul ceas din
fiecare zi a vieţii noastre.
2. Dîndu-I lui Dumnezeu prima zi a
fiecărei săptAmini.
3. Dîndu-I lui Dumnezeu prima parte a
fiecănJ.i.
leu sau dolar sau marcă pe care o
cîştigăm sau primim.
4. Dîndu-I lui Dumnezeu locul intîi in
căminul nostru.
5. Dindu-I lui Dumnezeu locul intîi in
obiceiurile noastre.
Dacă Iram pus cu adevărat pe Dumnezeu
şi interesele Sale pe locul întîi în viaţa
noastră, avem asigurarea Sa - Cuvîntul
Său - că El nu ne va lăsa, ci că se va îngriji
de toate nevoile noastre, după cum s-a ex-
primat Pavel:
,,Negreşit, evlavia însoţită de mulţumire
este un mare cîştig. Căci n-am adus
nimic în lume şi nici nu putem să luăm
cu noi nimic din ea. Şi avînd cu ce să ne
hrănim şi cu ce să ne îmbrăcăm, cu
acestea să fim mulţumiţi!"
1TImotei 6:6-8
~ NESI'EMATĂ
~ DESCOPERITĂ:
Adevăratul succes provine din acordarea
locului întîi lui Dumnezeu în viaţa noastră.
 Cursul 4, lectia 23

Jaloanele lui Dumnezeu

pentru dărnicie
VERSETUL
-CHEIE
,,Dumnezeu poate să vă umple cu
orice har, pentru ca, avînd tot-
deauna în toate îndeajuns, să fiţi
plini de orice faptă bună."
II Corinteni 9:8
În lecţia precedentă am învăţat trei mari
principii care guvernează mînuirea banilor
şi a proprietăţii:
1. Dumnezeu este proprietarul tuturor
lucrurilor.
2. '!bate lucrurile provin de la Dumnezeu.
3. Atît noi, cît şi tot ceea ce posedăm apar-
ţin lui Dumnezeu.
Biblia ne spune că sîntem ,,ispravnicii"
sau ,,administratorii" lui Dumnezeu. Un ad-
mînt bun Dumnezeu le cerea să-I dea Lui
doar o zecime, de unde şi denumirea de
,,zeciuială".
Scopul acestei zeciuieli a fost de a le
aminti israeliţilor că Dumnezeu este pro-
prietar peste toate lucrurile şi de a-i învăţa
să-L pună pe Dumnezeu pe locul întîi. Dum-
nezeu este nespus de generos. El le-a pennis
să păstreze pentru ei nouă zecimi din tot ce
produceau, dîndu-i Lui doar o zecime -
zeciuiala, care-I aparţine Lui. Biblia spune:
"Orice zeciuială din ogor, fie din roadele
pămîntului, fie din rodul pomilor, este a
Domnului; este sfintă Domnului."
Levitic27:30

DOO
ministrator este persoana care a luat în păs­
trare şi administrare banii sau proprietatea
altei persoane. Ca administratori ai lui
Dumnezeu, noi sîntem răspunzători în faţa MAI
Lui pentru modul în care administrăm ceea
ce ne-a încredinţat. În lecţia de faţă, vom în-
văţa cum putem fi buni administratori, în
special în privinţa dărniciei. \bm învăţa
cum putem utiliza banii pentru a lega
prietenii veşnice.
[1 ODD
ÎNVAŢATuRA NOULUI TESTAMENT CU
PRIVIRE LA DĂRNICIE
Cînd Dumnezeu şi-a scos poporul din
sclavia Egiptului, ducîndu-l în Canaan, El
le-a dat israeliţilor o ţară bogată şi mă­
noasă. Din tot ce produceau ei pe acest pă-
000
Zeciuiala aparţinea lui Dumnezeu

8
 Pe lîngă zeciuieWe lor, copiii Domnului
mai aduceau daruri de bunăvoie. ZeciweWe
şi ofrandele erau date preoţilor lui Dum-
nezeu. Acesta era mijlocul lor de întreţinere ,
întrucît ei nu posedau pămînt propriu.
Copiilor lui Dumnezeu li s-a spus să-şi
aducă zeciuieWe şi ofrandele cînd vin să I se
închine lui Dumnezeu:
,,să nu se înîaţişeze cu mîinile goale îna-
intea Domnului. Fiecare să dea ce va
putea, după binecuvîntarea pe care
Domnul Dumnezeul tău ţi-o va da."
Deuteronom 16:16, 17
Dumnezeu îşi învăţa copiii să fie darnici.
Cînd dădeau cu mînă largă lui Dumnezeu,
şi Dumnezeu le dăruia recolte îmbelşugate.
Biblia spune:
"Cinsteşte pe Domnul cu averile tale şi
cu cele dintîi roade din tot venitul tău:
căci atunci grînarele îţi vor fi pline de
belşug şi teasgIrile tale vor geme de
must."
Proverbe 3:9, 10
Au fost oare copiii lui Dumnezeu din Ve-
chiul Testament totdeauna credincioşi în a-I
da Domnului zeCÎuieWe şi ofrandele care I
se cuveneau? Nu, nu au fost. Dumnezeu a
zis:
,,Este potrivit să înşele un om pe Dum-
nezeu? Dar voi Mă înşelaţi! şi voi între-
baţi: Cu ce Te-am înşelat? Cu zeciuieWe
şi darurile de mîncare." Maleahi 3:8
Ce s-a întîmplat cînd Irau înşelat pe
Dumnezeu? Au intrat sub mustrarea lui
Dumnezeu, căci iată ce a spus El:
,,sînteţi pedepsiţi cu un blestem şi Mă
înşelaţi, tot poporul în întregime!"
Maleahi 3:9
Cînd copiii lui Dumnezeu s-au pocăit de
neascultarea lor şi au început să-L asculte
din nou în privinţa zeciuieWor şi ofrandelor,
9
Dumnezeu şi-a revărsat binecuvîntarea
peste ei:
,,Aduceţi însă la casa vistieriei toate
zeciuielile, ca să fie hrană în casa Mea;
puneţi-Mă astfel la încercare, zice Dom-
nul oştirilor, dacă nu voi deschide
zăgazurile cerurilor şi dacă nu voi turna
peste voi o binecuvîntare care va da pe
deasupra."
Maleahi 3:10
îNvĂŢĂTURA NOULUI TESTAMENT
CU PRlVIRE IA DĂRNICIE
Marele principiu al Bibliei în privinţa
aceasta este: andDOiti ~luiDumnezeu,
şi Dumnezeu De dă DOUA! Domnul Isus a
spus:
,,Daţi şi vi se va da; ba încă vi se va turna
în sîn o măsură bună, îndesată, clăti­
nată, care se va vărsa pe deasupra. Căci
cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se
va măsura." Luca 6:38
Cînd Dumnezeu dă, El dă din belşug, căci
este foarte generos. În vremea lui Isus, oa-
menii se aprovizionau cu cereale, cumpă­
rînd în cantităţi mari de la piaţă. Mulţi ne-
gustori turnau grîu sau alte cereale în mă­
sura respectivă fără s-o scuture. Nu tot aşa
procedează Domnul. El ne dă "o măsură bu-
SAMÎNŢA
PLOAIA
SOARELE I
CREŞTEREA
RODIREA
SECERIŞUL
Dumnezeu dă cu mînă largă.
nă, îndesată, care se varsă pe deasupra. Dăr­
nicia face posibil ca Dwnnezeu să ne mai
dea. Cu cît dăruim mai mult, cu atît mai
mult ne va dărui şi Dumnezeu. Cu cît dăm
mai puţin, cu atît mai puţin ne va da şi
Dumnezeu. Isus a spus:
"Căci cu ce măsură veţi măsura, cu
aceea vi se va măsura. " Luca 6:38b
Atît \khiul, cît şi Noul Testament avan-
sează aceeaşi învăţătură : Cînd noi îi dăm
lui Dumnezeu, şi Dumnezeu ne dă nouă!
Dumnezeu nu este sărac, după cum nu este
zgîrcit. Lui îi face o plăcere deosebită să le
dea copiilor Săi, noi trebuie să îndeplinim
condiţia pusă de El: ,,Daţi şi vi se va da!"
Dumnezeu nu ne cere să-I dăm pentru că
Lui l-ar lipsi ceva din ceea ce posedăm noi!
Nu, căci El spune: "Dacă Mi-ar fi foame, nu
ţi-aş spune ţie, căci a Mea este-lumea şi tot
ce cuprinde ea. (ps. 50:12)
Dumnezeu ne spune să dăm pentru că
doreşte să-i vadă pe copiii Lui devenind ca
El. Dumnezeu este generos şi vrea ca şi noi
să fim generoşi. Un alt motiv pentru care
Dumnezeu ne cere să dăm este pentru ca
astfel noi să ne "putem aduna comoară în
cer." Noi nu ne putem trimite banii în cer,
dar îi putem dărui, în aşa fel încît să-i cîşti­
găm pe alţii pentru Cristos. Aceasta în-
seamnă a-ţi aduna comoară în cer.
PRINCIPIILE DĂRNICIEI
Cuvîntul lui Dumnezeu ne oferă cîteva
principii care guvernează dărnicia:
1. Mai întîi, dă-te pe tine însuţi
lui Dumnezeu
Primul dar pe care Dumnezeu îl doreşte
de la noi este chiar persoana noastră. Ordi-
nea este următoarea: Mai întîi, dă-te pe tine
însuţi lui Dumnezeu, şi apoi dă o porţiune
din ceea ce ţi-a dat Dumnezeu. Creştinii din
Macedonia au tacut întocmai şi apostolul
Pavel i-a elogiat pentru dărnicia lor:
10
"...s-au dat mai întîi pe ei înşişi Dom-
nului şi apoi nouă, prin voia lui Dum-
nezeu." II Corinteni 8:5
2. Dă după cum te-a făcut Domnul
să propăşeşti
În Vechiul Testament, Dumnezeu le-a
poruncit israeliţilor, poporul Său, să dea
prima zecime din tot ce cîştigau Lui. În Noul
Testament, Dumnezeu nu a stabilit o lege
cu privire la cît trebuie să dăm. Mai de-
grabă, Cuvîntul lui Dumnezeu spune: ,,Fie-
care să pună deoparte, după cwn l-a tacut
Domnul să prospere." (după original)
Cît la sută din venitul nostru trebuie să
dăm? Probabil, am putea lua a zecea parte
(deci, zece la sută) ca model de dărnicie
minimă din partea noastră, deşi de multe
ori ar putea depăşi uşor acest procentaj. De-
pinde de cît de mulţumitori sîntem pentru
modul în care ne-a binecuvîntat Dumnezeu
şi cît de tare dorim să "ne strîngem comoară
în cer.:
Omul de afaceri creştin R.G. Le'lbumeau
şi-a facut obiceiul de a dărui 90 la sută din cîş­
tigurile sale lui Dumnezeu. Într-<l zi cineva l-a
întrebat: "D-Ie Le'lbumeau, este adevărat că
daţi nouăzeci la sută din venitul dvs. Dom-
nului?" EI a răspuns: ,,Nu, eu nu-i dau lui
Dumnezeu nimic, căci totul îi aparţine Lui.
Eu doar reţin 10 la sută ."
3. Dă sistematic!
Dărnicia este un act de închinare. Prin ur-
mare, ea nu trebuie tacută la întîmplare sau
cu mari fluctuaţii. Mai degrabă, trebuie să
dăm în mod regulat şi sistematic, "în prima
zi a săptămînii", cînd ne strîngem să ne în-
chinăm lui Dumnezeu. Biblia spune: ,~n zi-
ua întîi a săptămînii, fiecare din voi să pună
deoparte acasă ce va putea, după cît l-a tacut
Dumnezeu să propăşească ..." (1 Corinteni
16:2) Nimeni nu este exclus. TIneri şi bă­
trîni, bogaţi şi săraci - toţi trebuie să fie im-
plicaţi în dărnicie. Biblia spune: ,,FIECARE
din voi să pune deoparte acasă ce va putea,
după cît l-a făcut Dumnezeu să propă­
şească".
4. Dă cu voioşie şi cu mînă largă!
Tht ce-I dăm Domnului El doreşte să-I
dăm din toată inima. Dumnezeu nu vrea să
dăm cu părere de rău.Biblia spune:
,,Fiecare să dea după cum a hotărît în
inima lui, nu cu părere de rău sau de
nevoie, căci pe cine dă cu bucurie îl
iubeşte Dumnezeu" II Corinteni 9:7
5. Dă cu înţelepciune!
Domnul Isus a spus că trebuie să fim "is-
pravnici buni şi înţelepţi". Unii creştini dau
cu mînă largă, dar nu procedează înţelept
Dumnezeu iubeşte pe cel ce dă cu bucurie
11
în dărnicia lor. A face danii unei biserici sau
organizaţii care nu predică Cuvîntul lui
Dumnezeu cu credincioşie nu este un act în-
ţelept de dărnicie. Noi trebuie să fim tot atît
de atenţi cu privire la modul în care inves-
tim banii Domnului cît sîntem cu privire la
investiţiile noastre în afaceri. Noi trebuie să
investim acolo unde investiţia noastră se va
întoarce cu cel mai mare cîştig.
CUM MĂSOARĂ DUMNEZEU DĂRNICIA
Nu e nevoie să posezi sume mari de bani,
pentru a fi un mare donator în ochii lui
Dumnezeu. El nu măsoară dărnicia noastră
după mărimea darurilor noastre. Dum-
nezeu măsoară dărni.cia noastră după cît
dăm din ceea ce avem. Dumnezeu se uită să
vadă cît ne costă actul nostru de dărnicie, cît
jertfim pentru a da. Astfel, potrivit nor-
melor lui Dumnezeu, este posibil ca o per-
soană săracă să dea la fel de mult sau chiar
mai mult decît o persoană foarte bogată.
Dărnicia noastră trebuie să ne coste ceva.
Odată Domnul Isus stătea la uşa templului,
privind oamenii care îşi aduceau darurile.
Unii erau bogaţi şi dădeau mult. A venit la
un moment dat şi o văduvă săracă, dăruind
două monede de aramă, a căror valoare
monetară era foarte scăzută. Dar în ochii lui
Dumnezeu, femeia aceasta a dat mai mult
decît toţi cei ce dăruiseră pînă atunci. De ce?
Pentru că ea a dat tot ceea ce a avut, însăşi
"existenţa" ei. Isus a spus:
,,Adevărat vă spun că această văduvă
săracă a dat mai mult decît toţi cei care
au aruncat în cutia pentru daruri; căci
toţi ceilalţi au aruncat din prisosul lor,
dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce
avea, tot ce-i mai rămăsese ca să
trăiască."
Marcu 12:43, 44
CUI TREBUIE SĂDĂM? cercare de a atrage atenţia oamenilor asu-
În Cuvîntul Său, Dumnezeu ne spune cui pra noastră, fără nici un afişaj. Biblia spu-
trebuie să dăm: ne: "Cine dă să dea cu simplitate" (tradu-
cere după versiunea engleză, Romani 12:8).
L Trebuie să dăm bisericii noastre locale
4. Trebuie să dăm celor care vestesc
Cele mai multe daruri ar trebui făcute, în ewnghelia celor pierduţi
mod nonnal, bisericii noastre locale, cu con-
Thţi creştinii au responsabilitatea de a
diţia ca aceasta să fie o biserică în care este
predată Biblia cu credincioşie şi Cristos este
duce evanghelia la cei pierduţi, de a le-o
preamărit. Dumnezeu a rînduit ca biserica
vesti. Iată cum sună porunca lui Dumnezeu
Sa şi slujitorii Săi să fie întreţinuţi din pentru noi, în această privinţă: ,,Duceţi-vă
darurile pe care le fac copiii Săi. Biblia în toată lumea şi predicaţi Evanghelia la
spune: orice făptură!" (Marcu 16:15) Dacă nu ne
putem duce noi înşine, trebuie să socotim
"Tht aşa, Domnul a rînduit ca cei care drept un mare privilegiu posibilitatea de a-i
vestesc Evanghelia să trăiască din Evan- sprijini material pe misionarii care duc
ghelie." 1Corinteni 9:14 evanghelia la cei cărora nu li s-a vestit Cris-
tos.
2. Trebuie să dăm celor care ne-au
~utat pe plan spiritual
A D\ ÎNSEAMNĂ A SEMANA
Cuvîntul lui Dumnezeu ne învaţă să îm-
A da nu înseamnă a arunca banii în vînt,
păIţim banii noştri cu cei care ne-au învăţat
ci a semăna. Cînd semănăm sămînţa, nu o
din Cuvîntul lui Dumnezeu şi ne-au ajutat
aruncăm în vînt, ci o sădim, pentru ca mai
să creştem spiritual. Biblia spune:
tîrziu să aducă rod îmbelşugat. Recolta
"Cine primeşte învăţătura în Cuvînt să noastră va depinde de cantitatea însămÎn­
facă parte din toate bunurile lui celui ţată. Tht aşa este şi cu dărnicia noastră. În
ce-l învaţă." Galateni 6:6 scrisoarea sa către Corinteni, Pavel a avut
următoarele lucruri de spus despre dăr­
3. Trebuie să dăm celor neroiaşi nicie: "Să ştiţi: cine seamănă puţin, va se-
Avem datoria să dăm celor nevoiaşi - în
special creştinilor care duc lipsă. Este una
din modalităţile prin care putem demonstra
că inima ne este plină de dragostea lui Dum-
nezeu. Biblia spune:
,,Dar cine are bunurile lumii şi vede pe
fratele său în nevoie şi îşi încllide inima
faţă de el, cum rămîne el în dragostea lui
Dumnezeu?" IIoan3:17

În mod nonnal, darurile pentru cei săraci

trebuiesc făcute prin intermediul bisericii
locale. Thată dărnicia noastră trebuie făcu­
tă însă într-o manieră simplă, fără nici o în- Dărnicia nu înseanmă să arunci banii în vînt

12
cera puţin: cine seamănă cu belşug va sece-
ra din belşug." IT Corinteni 9:6
Dumnezeu doreşte să se asigure bani pen-
tru întreţinerea bisericilor Sale şi bani pen-
tru trimiterea slujitorilor Săi în acele re-
giuni ale pămîntului unde mai sînt oameni
care nu au auzit despre El. Cum realizează
Dumnezeu acest lucru? El ne dă bani nouă,
pentru ca şi noi la rîndul nostru să fim în
stare să dăm din belşug. Biblia spune:
,,şi Dumnezeu poate să vă umple cu
orice har, pentru ca, avînd totdeauna în
toate din destul, să fiţi plini de orice
faptă bună. " IT Corinteni 9:8
Chiar Domnul Isus este marele nostru
exemplu în privinţa dărniciei. Biblia spune:
"Căci cunoaşteţi harul Domnului nostru
Isus Cristos. El, măcar că era bogat, S-a
făcut sărac pentru voi, pentru ca, prin
sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi."
IT Corinteni 8:9
SĂ NE FACEM PRIETENI PENfRU
VEŞNICIE
Isus adesea îşi învăţa ucenicii recurgînd
la parabole. O parabolă este o scurtă poves-
tire, care reliefează unul sau mai multe
adevăruri spirituale.
La Luca 16, Domnul Isus a povestit is-
torioara cu un om bogat, a cărui avere era
administrată de un ispravnic. Cînd i-a ajuns
la urechile bogatului că acest administrator
al său îi risipeşte averea, l-a chemat la el, ca
să-i ceară socoteală de isprăvnicia sa.
Cînd şi-a dat seama ispravnicul că îşi va
pierde slUJba, şi-a zis în sinea lui: "Ce am să
mă fac? Căci stăpînul meu ia de la mine is-
prăvnicia. Or, eu nu sînt în stare să sap. De
cerşit mi-e ruşine. Dar iată ce am hotărit să
fac, pentru ca atunci cînd va fi luată isprăv­
nicia de la mine, ei (adică, prietenii pe care
am să mi-i fac) să mă primească în casele
lor."
13
Administratorul acesta a conceput un
plan în măsură să-i asigure existenţa în vii-
tor. El s-a hotărit să-i cheme la el pe datorni-
cii stăpînului său şi să le rezolve problemele,
într-un mod cît mai generos. În felul acesta,
ei îi vor fi îndatoraţi şi vor deveni "prietenii"
lui! Iar mai tîniu, cînd nu va mai avea servi-
ciu, "prietenii aceştia îl vor primi în casa lor
şi-i vor asigura masă şi casă.
Apoi administratorul a trecut la punerea
în aplicare a acestui plan. Biblia spune: ,,A
chemat pe fiecare din datornicii stăpînului
său şi a zis celui dintîi: «Cît eşti dator
stăpînului meu?» «O sută de măsuri de unt-
delemn», a răspuns el. Şi i-a zis: « Ia-ţi con-
tractul şi stai degrabă şi scrie cincizeci.»
Apoi i-a zis altuia: «Dar tu cît eşti dator?»
«O sută de măsuri de grîu,» a răspuns el. Şi
i-a zis: «Ia-ţi contractul şi scrie optzeci.»"
Aşa a procedat administratorul cu toţi cei
ce datorau stăpînului său. De fapt, ce a făcut
el? Şi-a asigurat propriul său viitor! Şi-a fă­
cut prieteni pentru vremurile cînd avea să­
şi piardă slujba. Stăpînul şi-a elogiat admi-
nistratorul, pentru iscusinţa sau chiar şire­
tenia sa, cu toate că pentru el aceasta a în-
semnat o pierdere. El a recunoscut nevoia
administratorului de a-şi asigura viitorul.
Pornind de la această parabolă, Domnul do-
reşte să ne înveţe trei principii foarte impor-
tante:
L În viaţă sîntem mai degrabă
administratori, decît proprietari
Tht ceea ce avem este al lui Dumnezeu.
Noi nu posedăm nimic. Sîntem doar nişte
administratori ai bunurilor pe care Dum-
nezeu ni le-a încredinţat.
2. Într-o zi va trebui să dăm socoteală de
modul in care ne-am achitat de slUJba de
administratori
Dumnezeu ne-a dat viaţă, sănătate, ta-
lente, înzestrări deosebite, bani şi alte bu-
nuri. Într-o zi va trebui să dăm socoteală de
modul în care ne-am folosit de ceea ce ne-a
încredinţat El. Dacă-L vom auzi spunîndu-
ne: ,,Bravo, rob bun şi credincios!" asta va în-
semna mai mult pentru noi decît tot ce ne-
ar putea oferi lumea.
3. Cel mai înţelept şi mai judicios mod de
întrebuinţare a banilor este să-i pui în
slujba cîştigării de suflete pentru Cristos
Isus a rezumat tot miezul istorioarei de
mai sus în unnătorul paragraf:
,,şi Eu vă zic: Faceţi-vă prieteni cu
ajutorul bogăţiilor nedrepte [adică a
banilor], pentru ca, atunci cînd veţi ter-
mina cu toate, să fiţi primiţi [de prietenii
pe care vi i-aţi făcut] în corturile veş­
nice." Luca 16:9
Ceea ce ne spune Domnul aici este că tre-
buie să ne folosim de banii noştri pentru a
ne face prieteni veşnici, aşa încît prietenii
aceştia, la a cărui mîntuire am contribuit şi
noi, să ne primească atunci cînd vom intra
în Cer.
Se povesteşte că în Anglia trăia odată un
gentleman ce se apropia de optzeci de ani.
Neştiind ce cadou să-i facă de ziua lui, copiii şi
rudele sale s-au decis să-şi comaseze banii
pentru cadouri, şi să-i dea suma rezultată,
pentru ca el să-şi cumpere ce doreşte.
Astfel s-au strîns circa $2 400. Nevenindu-i
să creadă, bătrînul a întrebat: "Vreţi să
spuneţi că aţi strins suma aceasta atît de
mare doar pentru mine, ca să fac ce vreau cu
ea?"
După ce a primit asigtll'ări că într-adevăr
putea face ce dorea cu aceşti bani, bătrînul
donm a spus: ,,Doresc să folosesc banii aceştia
pentru tipărirea Bibliei într-Q limbă nouă,
pentru un trib de oameni care nu au auzit
niciodată Cuvîntul lui Dunmezeu în propria
lor limbă. "
Rudele au luat legătura cu Societatea Bi-
blică pentru Marea Britanie şi Străinătate
(British and Foreign Bible Society), primind
următorul răspuns de la o oficialitate a aces-
14
tei organizaţii: ,,Este un fapt cu totul uimitor!
Cîţiva misionari din Africa lucrează de cîţiva
ani buni la traducerea Bibliei într-Q limbă
necunoscută pînă acum publicului. Tocmai
am primit manuscrisul traducerii respec-
tive."
Cînd a fost întrebată cît va costa proiectul
respectiv, oficialitatea a răspuns: "Cam trei
mii de dolari." Imediat rudele au făcut o nouă
colectă şi au strîns diferenţa de la 2 400 la
3 ()()() de dolari.
Cu timpul, s-au tipărit bibliile respective şi
au fost livrate tribului respectiv din Africa,
care nu auzise pînă atunci Cuvîntul lui Dum-
nezeu în propria sa limbă. Mulţi au ajuns
să-L cunoască pe Cristos ca Mîntuitor per-
sonal, citind Cuvînt minunat al lui Dum-
nezeu. (Citat de L.E. Maxwell)
Să ne imaginăm cu ochii minţii noastre
momentul intrării acestui gentleman în
Ceruri, la cîţiva ani de la această în-
tîmplare. Deja, mulţi din tribul respectiv au
murit şi s-au dus în Cer. Cînd dă să intre en-
glezul nostru în cer, un grup de oameni îl
salută şi-l îmbrăţişează, spunîndu-i: ,,'fu
eşti prietenul nostru. Ce mult te-am aştep­
tat!"
Bătrînul îi priveşte şi exclamă surprins:
,,Dar nu vă cunosc. Cine sînteţi?"
,,Dumneata nu ne cunoşti, dar noi te
cunoaştem!" răspund ei. ,,Dumneata ne-ai
dat banii cu ajutorul cărora s-a tipărit
Cuvîntul lui Dumnezeu în limba noastră.
Dacă nu erai dumneata, noi nu ajungeam în
acest loc minunat. Prin unnare, de-acum
vei fi prietenul nostru pe veci!"
Va veni o zi cînd banii noştri vor fi total
Iară valoare şi lipsiţi de orice sens. Va veni o
zi cînd ni se va termina mandatul de ad-
ministratori. Dar în puţinul timp cît ne-a
mai rămas trebuie să ne străduim să
folosim banii noştri pentru a cîştiga suflete
pentru Cristos şi pentru a ne face astfel
prieteni veşnici. Iată cel mai înţelept şi mai
judicios mod de întrebuinţare a banilor!
FIecare dintre noi trebuie să ne punem în-
trebarea: Sînt eu un bun administrator/o
bună administratoare a ceea ce mi-a în-
credinţat Dumnezeu? Folosesc eu banii mei
pentru a-mi face prieteni veşnici? Mă va aş­
tepta oare şi pe mine cineva în Cer, să-mi
Mă va aştepta oare şi pe mine cineva în Cer, să-mi spună: "Dacă nu erai tu, eu nu m-aş afla în acest loc minunat."?
15
spună: ,,Dacă nu erai tu, eu nu m-aş afla în
acest loc minunat. Prin urmare, tu îmi vei
fi prieten toată veşnicia!" ?
NESTEMATĂ
DESCOPERITĂ:
Cel mai înţelept şi mai judicios mod de în-
trebuinţare a banilor este să-i pui în slujba
cîştigării de suflete pentru Cristos.
 Cursul 4, lectia 24

Secretul vietii fericite

pentru creştin
4~.____Li=i:J- VERSETUL
CHEIE
CÎTEVA LUCRUlU PE CARE TREBUIE
NEAPĂRAT sALE CUNOAŞTEM

"Dar ştim că toate lucrurile lu- Înainte de a lua în considerare paşii către
crează împreună spre binele celor o viaţă creştină fericită, trebuie să cunoaş­
care iubesc pe Dumnezeu, al celor tem neapărat cîteva lucruri:
care sînt chemaţi după planul
Său." Romani 8:28 L Trebuie să ştim la ce să ne aşteptăm în
viata aceasta
În viaţa aceasta, avem în mod inevitabil Circulă printre copiii lui Dumnezeu o în-
parte de necazuri. Biblia spune: "Omul se văţătură falsă, care sună astfel: ,,Fă-te
naşte pentru necaz." (Iov 5:7) Uneori creşti­ urmaş al lui Isus Cristos, şi ai scăpat de
nii se aşteaptă ca Dumnezeu să-i ferească de toate necazurile, căci Dumnezeu te va păzi
probleme şi greutăţi, dar Dumnezeu nu de boală şi-ţi va da succes. Nu trebuie decît să
ne-a promis aşa ceva. La fel ca ceilalţi ceri lucrul dorit şi să crezi, că l-ai şi primit!"
oameni, nemîntuiţi, şi creştinii trec printr-o
sumedenie de încercări, necazuri şi sufe- Viaţă veşnică în cer

rinţe.
Felul în care ştim să înfruntăm încercări­
le vieţii depinde în mare măsură de modul
în care privim aceste lucruri în lăuntrul fiin-
ţei noastre şi de concepţia pe care o avem cu
privire la ele. Dacă privim lucrurile printr-o
optică strict omenească, vom fi negreşit des-
curajaţi şi înfrînţi. În schimb, dacă le vom
privi din unghiul lui Dumnezeu şi vom re-
cunoaşte caracterul Său minunat, văzînd
mîna Lui în toate împrejurările, atunci vom
avea parte de pace, bucurie şi fericire. În ul-
tima lecţie din cursul acesta vom afla care
este, pentru creştin, secretul unei vieţi feri-
cite. Viaţa aceasta e plină de necazuri

16
Nicăieri în Biblie Dumnezeu nu ne promite
una ca asta! Dimpotrivă, Isus a spus: ,,În
lume veţi avea necazuri." Ioan 16:33.
Necazurile sînt o parte integrantă din viaţa
aceasta. Biblia spune: "Omul născut din
femeie are viaţa scurtă, dar plină de
necazuri." Gov 14:1)
Creştinii trebuie să se aştepte la necazuri
şi suferinţe. Biblia spune: "Toţi cei care v0-
iesc să trăiască cu evlavie în Cristos Isus vor
suferi prigoane." li TIm. 3:12) Sau, cum
spune Cuvîntul lui Dumnezeu la Fapte
14:22: "... În împărăţia lui Dumnezeu tre-
buie să intrăm prin multe necazuri."
2. Trebuie să ştim că Dumnezeu ne iubeşte
şi ne doreşte binele suprem
Biblia afirmă că Dumnezeu ne iubeşte la
fel de mult cît îşi iubeşte propriul Fiu. Or, în-
trucît ne iubeşte atît de mult, ne doreşte
numai ceea ce este mai bun; urmăreşte
binele nostru suprem, chiar atunci cînd noi
ne-am mulţumi şi ' cu altceva mai prejos.
Cînd David s-a gîndit la dragostea nespus
de mare pe care o avea Dumnezeu faţă de el,
la faptul că Dumnezeu se gîndeşte mereu la
el, a exclamat:
,,0, cît de scumpe îmi sînt gîndurile Tale,
Dumnezeule! Cît de mare este suma
lor!" Psalmul 139:17
3. Trebuie să cunoaştem care este ţelul ur-
mărit de Dumnezeu în viaţa noastră
Pentru a înţelege cum se poartă Dum-
nezeu cu noi, trebuie să ştim care este ţelul
urmărit de El în viaţa noastră. Ţelul Său nu
este doar acela de a ne face fericiţi şi în-
cununaţi de succes. Adevăratul obiectiv ur-
mărit de Dumnezeu în viaţa noastră este de
a ne face să ne conformăm chipului Fiului
Său! Biblia spune:
"Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai
dinainte, i-a şi hotărît mai dinainte să
fie asemenea chipului Fiului Său, pen-
17
tru ca El să fie cel întîi-născut dintre mai
mulţi fraţi ." Romani 8:29
Cum ne face Dumnezeu să ne conformăm
chipului Fiului Său? ° face prin inter-
mediul împrejurărilor şi prin disciplina
Duhului Sfint. Aici sînt incluse încercări,
necazuri şi suferinţe. De aceea, trebuie să
ne aşteptăm la acestea, întrucît sînt o parte
necesară a modului în care se poartă Dum-
nezeu cu noi, pentru a ne face asemenea lui
Cristos.
mşll CARE CONDUC IA O VIAŢĂ
FERICITĂ
Pentru a ne bucura de viaţa noastră creş­
tină şi
a lua în stăpînire tot ce ne-a rînduit
Dumnezeu, trebuie să facem cîţiva paşi:
1. Trebuie să credem că Dumnezeu este
suveran
Cînd spunem că Dumnezeu este suveran,
afirmăm că El domneşte peste toate lucru-
rile din lumea aceasta şi din întregul uni-
vers. El deţine toată puterea în Cer şi pe pă­
mînt. Nu există nici un lucru şi nici o fiinţă
care să-L poată împiedica sau opri pe Dum-
nezeu să facă tot ceea ce şi-a propus El să
facă. Biblia spune:
,,El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu
locuitorii pămîntului, şi nimeni nu se
poate împotrivi mîinii Lui, nici nu poate
să-I zică: «Ce faci?»" Daniel 4:35
Pretutindeni şi în orice moment, Dum-
nezeu domneşte peste creaţia Sa, exer-
citîndu-şi suveranitatea. Biblia spune:
"Tot ce I-a plăcut, Domnul a tacut în
ceruri şi pe pămînt, în mări şi în toate
adîncurile." Psalmul 135:6
Biblia spune că toate lucrurile sînt
,,slujitorii" lui Dumnezeu. Asta înseamnă
că toate lucrurile sînt folosite de Dumnezeu
pentru a-I aduce la îndeplinire planurile.
Sîntem înclinaţi să credem că numai
oamenii buni şi lucrurile bune din viaţa
aceasta sînt în slujba lui Dumnezeu. Cuvîn-
tullui Dumnezeu însă ne spune că toate lu-
crurile, fie bune, fie rele, sînt ,,slujitorii" lui
Dumnezeu şi, prin unnare, sînt obligate să
facă voia Lui!
În Psalmul 119, David ne spune că fusese
aproape sfişiat de către cei trufaşi, care i-au
săpat gropi şi l-au prigonit pe nedrept. Cu
toate acestea, copleşit de toate încercările şi
necazurile respective, David a afinnat sus şi
tare neprihănirea lui Dumnezeu, spunînd
că toate lucrurile sînt ,,slujitorii" lui Dum-
nezeu:
"Cuvîntul Tău, Doamne, dăinuieşte în
veci în ceruri. Credincioşia Ta ţine din
generaţie în generaţie; Tu ai întemeiat
pămîntul şi el rămîne tare. După legile
Tale stă în picioare totul astăzi, căci
TOATE ÎŢI sÎNT SLUJITORI."
Psalmul 119:89-91
David a înţeles marele adevăr, potrivit
căruia: Toate lucrurile sînt slqjitorii lui
Dumnezeu şi, ca atare, trebuie să fucă voia
Lui. Chiar lucrurile îngrozitoare şi pline de
cruzime din natură îl slujesc pe El şi-I aduc
la îndeplinire Cuvîntul. Biblia spune:
,,Lăudaţi
pe Domnul de pe pămînt, voi,
balauri de mare şi adîncuri toate, foc şi
grindină, zăpadă şi ceaţă, vînturi
aducătoare de furtună, CARE ÎM-
PLINIŢI cUVÎNTUL LUI."
Psalmul 148:7, 8
'!bate lucrurile sînt slujitorii lui Dum-
nezeu. Acest adevăr e valabil nu numai în
cazul naturii, ci şi al oamenilor, naţiunilor şi
regilor. Toate se află sub controlul Său. Bi-
bliaspune:
,,Inima regelui este în mîna Domnului."
Proverbe 21:1
18
Pînă şi de Satana şi de cei care-l slujesc pe
acesta se foloseşte Dumnezeu pentru a-şi
aduce la îndeplinire voia. Satana a fost cel
care a pus la cale omorîrea Domnului Isus.
Satana a pus în inima lui Iuda gîndul să-I
vîndă pe Isus. Satana a fost cel care a aţîţat
mulţimile să-i ceară în gura mare moartea
Domnului! Dar Satana şi unnaşii Lui ne-
trebnici au fost, de fapt, folosiţi de Dum-
nezeu ca ,,slujitori" ai Săi, pentru a împlini
voia Sa desăvîrşită privitoare la mîntuirea
oamenilor.
2. Trebuie să credem că Dumnezeu este
bun
Cînd ne încolţesc necazurile şi încer-
cările, Satana încearcă să ne strecoare în
minte gînduri rele. El ne va sugera ceva în
genul unnător: ,,De fapt, Dumnezeu nu te
iubeşte, căci dacă te-ar iubi, un Dumnezeu
bun n-ar îngădui să vină peste tine una ca
asta!"
Dacă acceptăm gîndurile rele ale
Satanei, acestea ne vor doborî, tîrîndu-ne în
mlaştina auto-eompătimirii şi a deprimării.
Remediul pentru gîndurile rele îl constituie
gîndurile bune. Cuvîntul lui Dumnezeu ne
spune că Dumnezeu este bun. Lucrul acesta
este adevărat, indiferent de împrejurările
pr11l care trecem! Biblia spune:
,,Lăudaţipe Domnul! Mulţumiţi-I Dom-
nului, CĂCI EL ESTE BUN şi în-
durarea Lui ţine în veci!" Psalmul 106:1
L.E. Maxwell, fondatorul Institutului Bi-
blic Prarie, a afirmat: "Cînd ajungem să cre-
dem că Dumnezeu este bun prin faptul că a
permis unei încercări să vină peste noi,
atunci credinţa ne învredniceşte să credem
că Dumnezeu este măreţ şi nespus de capa-
bil să ne izbăvească."
Deşi cei doi fraţi ai săi s-au născut absolut nor-
mali, Charles Rentz a venit pe lume cu ambele
braţe dllorme - mult mai scurte şi lipsite de
mîini şi cu picioare care se tenninau sub genun-
chi. Era perioada Crăciunului cînd s-a născut el.
Acest timp de bucurie şi veselie s-a transformat
pentru familia lui creştină într-<> vreme de
rugăciune pentru aflarea voii lui Dumnezeu.
De îndată ce părinţii lui Charles şi-au dat
seama că fiul lor era înzestrat cu o minte
sănătoasă, s-au hotărît să-i aplice, pe cît posibil,
acelaşi tratament pe care-l aplicau celorlaţi copii
ai lor. Deci membrii familiei lui, prietenii şi pro-
fesorii nu-i dădeau niciodată vreun prilej să se
simtă sau să acţioneze diferit de ceilalţi. Mai de-
grabă, îl acceptau pe de aceeaşi poziţie pe care o
ocupau şi ceilalţi, imprimînd în el învăţătura
potrivit căreia cei înţelepţi nu vor pune niciodată
la îndoială voia lui Dumnezeu.
Curînd Charles a aflat că toţi oamenii erau con-
fruntaţi cu anumite rigori în viaţă - poate nu de
felul celor îndurate de el, care trebuia să se des-
curce fără mîini şi fără picioare, dar oricum aveau
de făcut faţă nevoilor de a se întreţine, de a-şi da
toate străduinţele să fie cît mai conştiincioşi la
locul de muncă, la şcoală sau acasă, slujindu-L pe
Dumnezeu cît mai bine, cu toate darurile pe care
li le-a dat El. Cu timpUl, a învăţat să scrie ţinînd
creionul sau tocul între cele două capete ale
braţelor sale, care au fost îmbrăcate cu un mate-
rial moale. Mişcarea pentru această operaţie era
dirijată din umeri. Deşi nu şi-a putut permite să
meargă la facultate, Charles s-a pregătit singur,
acumulînd cît mai multe cunoştinţe. Dar, mai
presus de toate, a învăţat să-L iubească şi să se în-
creadă în Dumnezeu.
La ora actuală, Charles poate executa cu di-
băcie orice mişcare fizică de care are nevoie în
viaţa sa zilnică. Îşi conduce singur maşina, poate
urca şi coborî scările cu uşurinţă, folosindu-se de
clljele sale, se deplasează în interiorul biroului pe
un scaun obişnuit, prevăzut cu role. Rlate forma
singur numărul dorit la telefon, poate bate la
maşină, se poate folosi de un calculator şi poate
cînta la pian. E în stare să se îmbrace singur pînă
la cele mai mici detalii, exceptînd ultimul nas-
ture de sus, de la cămaşă. Ba poate să-şi pună sin-
gur cravata. Cînd se strică vreun aparat acasă
sau la birou, în general se descurcă singur, făcînd
reperaţiile necesare. Toate acestea sînt realizări
remarcabile, cînd ne gîndim că omul acesta nu
are nici mîini, nici picioare!
19
Charles a lucrat pînă acum la o staţie de ben-
zină, a fost vînzător de automobile, agent de
asigurări şi funcţionar capabil la curtea de ocol
din comitatul său. Are o casă frumoasă şi o
familie devotată. Iată cum s-a exprimat soţia sa
cu privire la el: "Cea mai satisfăcătoare parte a
vieţii mele mi-am petrecut-<> alături de Charles."
Cum a devenit acest om un "erou clasic" în în-
vingerea unor greutăţi aparent insurmontabile?
Secretul îl aflăm chiar din gura lui Charles: ,,în-
treaga viaţa mi-am clădit-<> pe credinţa în
Creatorul meu, care m-a înzestrat cu atîtea
binecuvîntări."
,,Întreaga viaţa mi-am clădit-<> pe credinţa în
Creatorul meu, care m-a înzestrat cu atîtea binecuvin-
tări." Charles Rentz
3. Noi trebuie să credem că voia lui Dum-
nezeu este desăvîrşită
Viaţa e plină de taine pe care nu ni le
putem explica. Creştinii au parte de
aceleaşi tragedii şi întristări care vin şi
peste ceilalţi oameni. Multe lucruri nu le
înţelegem Întrucît privim lucrurile din
perspectiva omenească, şi nu din cea di-
vină. Dumnezeu însă nu greşeşte
niciodată. Indiferent cum ni s-ar părea
lucrurile, în această lume decăzută,
toate faptele săvîrşite de Dumnezeu sînt
perfecte. Căile sale desăvîrşite sînt cu
neputinţă de a mai fi îmbunătăţite. Bi-
bliaspune:
 "Calea lui Dumnezeu este desăvîrşită."
PsalmullB:30

Se povesteşte că un om a cofecţionat odată

un ceas, pe care i l-a arătat unui prieten de-
al său ce nu mai văzuse niciodată un ceas.

Creatorul ceasului i-a scos capacul din spate şi

l-a întrebat pe interlocutor ce părere are despre
autorul său. Omul s-a uitat la mulţimea de rotiţe
dinţate, de diferite dimensiuni, rotindu-se cînd
într-o direcţie, cînd în alta, fiecare cu viteza ei.
Surprins de această aparentă stare de oonfuzie, a
exclamat: "Cred că cel ce a oonfecţionat ceasul
acesta nu e în toate minţile." Atunci autorul
ceasomicului i-a îndreptat prietenului său aten-
ţia spre partea din faţă a ceasului, cerindu-i din·
nou părerea. Omul s-a uitat la cele două ace ale
ceasomicului, care se roteau în ritm uniform, în
perfectă ordine, fiecare cu viteza proprie, ex-
primînd ora exactă în orice moment, după care a
remarcat: "Cred că persoana care a făcut acest
ceas este cea mai înţeleaptă din lume." (Citat din
lucrarea lui L.E. Maxwell, ,,Abandoned to Christ"
Predat pe de-<L-ntregullui Cristos, pg, 80, citat cu .~9.
.
permisiunea editurii Eerdman's Publishing Co.) O\9.\\~ ~
Această ilustraţie ne ajută să înţelegem ~ţUO
un mare adevăr cu privire la viaţă. În viaţa 'ge~
de acum, nu vedem decît ,)atura pămîn­

tească" a lucrurilor, planul de ansamblu şi
concepţia divină fiind ascunse de privirile
noastre. Mişcarea ,,rotiţelor ceasomicului"
ni se pare haotică şi uneori total lipsită de
scop sau concept. Dar într-o zi vom vedea la-
tura divină a lucrurilor, vom privi din un-
ghiul din care a acţionat Dumnezeu şi
atunci vom vedea concepţia sa desăvîrşită,
planul Său perfect pentru viaţa noastră, şi
vom exclama: ,,Doamne, Te laud şi-ţi mul-
ţumesc, pentru că, într-adevăr, calea Ta este
desăvîrşită!"
Toate faptele lui Dumnezeu sînt
săvîrşite în înţelepciune desăvîr­
şită, mai întîi, spre slava Lui, şi
apoi pentru binele maxim al celui
mai mare număr de oameni, pen-
tru perioada cea mai lungă de
timp. A.W.Thzer
'.~ifi"
/ /,
": - -.~ \
Noi nu vedem decît "latura pămîntească" a lucrărilor
lui Dumnezeu.
4. Trebuie să-I predăm lui Dumnezeu
vointa noastră
În spatele tuturor sentimentelor şi dorin-
ţelor noastre, stă cineva care ia toate de-
ciziile şi controlează totul în viaţa noastră.
Cine este acesta? Este voinţa noastră.
\binţa noastră, pe care Biblia o numeşte
uneori "inimă", este sediul vieţii noastre,
citadela fiinţei noastre. Nu sentimentele
sau dorinţele noastre hotărăsc acţiunea pe
care o vom întreprinde, ci voinţa noastră.
Pentru ca Dumnezeu să pună deplin stăpî­
nire peste noi, El trebuie să posede voinţa
noastră. Cînd Dumnezeu spune: ,,Fiule, dă­
mi inima ta"(Prov. 23:26), în fapt ne cere să-I
predăm voinţa. El nu ne cere sentimentele

20
sau dorinţele noastre. Ceea ce vrea de la noi
este voinţa noastră!
Deşi voia lui Dumnezeu pentru noi este
desăvîrşită, El nu ne impune cu forţa
această voie. Dumnezeu nu ne răpeşte
niciodată libertatea voinţei noastre, sau
liberul arbitru, cum îl numesc unii. Dacă de-
cidem să nu-I predăm lui Dumnezeu voinţa
noastră, atunci nu vom vedea împlinindu-
se în viaţa noastră planul desăvîrşit pe care
ni-l rînduise Dumnezeu.
Ce înseamnă a-I preda lui Dumnezeu v0-
inţa noastră? înseamnă să voim ce voieşte
Dumnezeu, în toate lucrurile şi în toate tim-
purile. Procedînd aşa, Îi vom pennite lui
Dumnezeu să-şi desf'aşoare în întregime
planul desăvîrşit, conceput de El anume
pentru viaţa noastră. Un mare sfint al lui
Dumnezeu a spus odată: "Voinţa noastră e a
noastră pentru ca să facem din ea voinţa
Ta!"
5. Trebuie credem că toate lucrurile lu-
să
crează împreună spre
binele celor ce-L
iubesc pe Dumnezeu
Nici un lucru din viaţa credinciosului nu
este la întîmplare. '!bt ce ni se întîmplă este
rînduit sau îngăduit de Dumnezeu. Şi toate
lucrurile care vin peste noi lucrează îm-
preună spre binele nostru suprem. Biblia
spune:
,,Noi ştim că toate lucrurile lucrează îm-
preună spre binele celor care-L iubesc pe
Dumnezeu, al celor care sînt chemaţi
după planul Său." Romani 8:28
Motivul pentru care toate lucrurile lu-
crează împreună spre binele celor ce-L
iubesc pe Dumnezeu este faptul că Dum-
nezeu este suveran. '!bate lucrurile sînt
slujitorii Săi şi El le pune în slujba copiilor
Săi, care-L iubesc. Poate că nu vedem cum
lucrează toate lucrurile împreună spre
binele nostru etern, dar ştim negreşit că e
aşa, întrucît Dumnezeu afirmă acest lucru.
21
"Voia lui Dumnezeu şi interesele
noastre - iată două elemente
care sînt întotdeauna sinonime."
Charles Stanley
6. Trebuie să primim totul din mîna lui
Dumnezeu
Pentru copilul lui Dumnezeu, care se în-
crede în El, toate vin din mîna Tatălui, indi-
ferent prin intermediul cui ne-au parvenit.
Poate veţi spune: ,,Da, pot accepta un
lucru, dacă ştiu că a venit de la Dumnezeu,
dar nu pot accepta acele lucruri care se răs­
frîng asupra mea ca urmare a greşelilor
cuiva, a răutăţii sau păcatului persoanei
respective. Pe acestea cum să le tratez?"
Noi ştim că Dumnezeu nu poate fi autorul
unor lucruri cum sînt reaua voinţă sau
păcatul. Dar Biblia ne învaţă că nimic şi ni-
meni nu se poate atinge de noi, decit cu apro-
barea lui Dumnezeu. Iar atunci cînd Dum-
nezeu îngăduie faptului respectiv să ni se în-
tîmple, o face deoarece El vede că este spre
binele nostru.
Biblia spune că viaţa noastră este ,,as-
cunsă cu Cristos în Dumnezeu". Noi sîntem
înconjuraţi de însăşi prezenţa lui Dum-
nezeu. Nimic nu poate veni peste noi, decît
în măsura în care Dumnezeu pennite acelui
lucru să ni se întîmple. Iar dacă El îngăduie
acelui lucru să ni se întîmple, asta se
datorează faptului că El ştie că este spre
binele nostru. Lucrul îngăduit de Dum-
nezeu poate veni asupra noastră din partea
unor oameni răi, care au intenţionat să ne
facă rău, dar dacă Dumnezeu îl lasă să ni se
întîmple, pînă ajunge la noi se transformă
în binecuvîntare.
Să luăm exemplul lui Iosif. Puţine lucruri
sînt mai greu de suportat decît să fii urît de
fraţii tăi şi să ţi se întîmple ce i s-a întîmplat
lui Iosif, cînd aceştia l-au vîndut ca sclav.
Negreşit acesta a fost un păcat groaznic de
mare şi iară îndoială fraţii lui Iosifi-au dorit
 @ /
~ Rău. lŞ~~~r~_nl~aJ~~,\ Bin~ _ ...
7 lUi Dumnezeu \
I \
! \
Indiferent ce ar permite Dumnezeu să vină peste noi, pînă va !\iunge la noi, va fi spre binele nostru
numai rău. Dar Dumnezeu a îngăduit aces-
tui fapt să se întîmple şi la sfirşitul în-
tregului proces, acest lucru a devenit voia
lui Dumnezeu pentru Iosif. La unnă s-a
văzut că a fost cea mai mare binecuvîntare
din viaţa lui, chiar dacă la început el n-a
văzut acest lucru. Cu timpul însă Iosif a în-
ceput să vadă mîna lui Dumnezeu, care şi-a
revărsat binecuvîntarea peste întregul
episod, ceea ce l-a îndemnat să le declare
fraţilor săi: ,,\bi, negreşit, v-aţi gîndit să-mi
faceţi rău, dar Dumnezeu a schimbat răul
în bine, ca să împlinească ceea ce se vede
azi, să scape viaţa unui popor în mare
număr." (Geneza 50:20)
Tu trebuie să crezi din toată inima
că tot ce ţi s-a întîmplat este de la
Dumnezeu şi constituie exact
ceea ce ai nevoie.
MadameGuyon
7. Trebuie să fim mulţumitori
În toate relaţiile Sale cu noi, Dumnezeu
ne învaţă mereu să ne punem încrederea în
El. Atunci cînd ne încredem în El, în toate
împrejurările, dovada acestui fapt o găsim
în faptul că sîntem mulţumitori. Biblia
spune:
22
\\~
,,În toate lucrurile aduceţi mulţumiri:
căci aceasta este voia lui Dumnezeu în
Cristos Isus cu privire la voi."
1Tesaloniceni 5:18
Q\RE ESI'E, PENTRU CREDINCIos,
SECRETIJL UNEI VIEŢI FERlCITE?
Rezumat în cîteva cuvinte, el ar fi
acesta: Să-L vezi pe Dumnezeu în toate
împrejurările.
Întotdeauna sîntem confruntaţi, în
viaţa actuală, cu două opţiuni: putem de-
cide să "umblăm prin vedere" sau putem
opta pentru "umblarea prin credinţă." A
umbla prin vedere înseamnă a privi la
împrejurări şi a acţiona în consecinţă, în
funcţie de ceea ce vedem. A umbla prin
credinţă înseamnă a privi dincolo.de îm-
prejurări, văzînd mîna lui Dumnezeu,
acţionînd din culise. Să ilustrăm această
afirmaţie.
Să presupunem că sînteţi aşezat con-
fortabil într-o cameră, a cărei fereastră
dă spre un minunat peisaj montan.
Puteţi face unul din două lucruri: puteţi
să vă opriţi privirea la geamul ferestrei,
observînd toate imperfecţiunile şi even-
tual petele de pe el. Ori puteţi privi din-
colo de geam spre încîntătorul crîmpei al
creaţiei lui Dumnezeu. În situaţia
noastră, cînd alegem să "umblăm prin
vedere, nu vedem decit împrejurările prin
care trecem. Dar cînd ne decidem să
"umblăm prin credinţă," vom privi dincolo
de împrejurări şi-L vom descoperi pe Dum-
nezeu la lucru în viaţa noastră.
Prin aceasta vom înţelege şi vom recunoaşte că
întregul tmivers este, de fapt, în mîna Sa.
Odinioară era greu pentru noi să credem că lucru·
riie din lume nu se pot mişca împotriva împotriva
voînţei Sale; dar acum ştim că orice element din
tmivers - fie uman, fie natural fie supranatural
- se află sub privirea Lui atentă şi îşi desfăşoară
activitatea rinduită de El. Acum recunoaştem că
toate lucrurile care ni se întîmplă au fost fie
rinduite, fie îngăduite de El.
Sufletul care intră sub autoritatea Duhului

I
I Dumnezeu Sfint este un suflet odihnit. Cîndva nu mai aveam
astîmpăr, atît eram de prinşi în activităţile
noastre; acum ne încredem în Domnul. Cîndva ne
frămîntam că nu putem face de ajuns; astăzi sîn·
I "• -=:::: tem ca un copil la sînul mamei. Cîndva în·
/ Imprejur~rile' treţineam o mulţime de gînduri şi ambiţii; astăzi
'/ Prin care voia lui Dumnezeu ne este cea mai bună şi ne
odihnim în El. (Din Wc:Itchman Nee: "Omul
I trecem spiritual", \blumulI, capitolul 5, pasaj publicat în
,/~ / revista ,,Lucruri noi şi vechi'')
//
"El toate le-a făcut bine."
Marcu 7:37

NESTEMATĂ
DESCOPERITĂ

Secretul unei vieţi fericite este să-L vezi pe

Dumnezeu în toate împrejurările.
Credinta priveşte dincolo de împrejurări şi·L desco-
peră pe Dumnezeu.

Credinţa nu este un sentiment sau o

emoţie. Credinţa este alegerea făcută de
voinţa mea de a crede ceea ce spune Dum-
nezeu in Cuvintul Său.
Prin credinţă poţi crede că Dumnezeu
este în orice împrejurare care ţi se întîmplă.
Prin credinţă eşti învrednicit să crezi că voia
Lui este btqlă şi desăvîrşită şi că reprezintă
binele suprem pentru tine, indiferent de în-
făţişarea exterioară a lucrurilor. Prin cre-
dinţă poţi crede că toate lucrurile sînt
,,slujitorii" Lui. Prin credinţă îi poţi mul-
ţumi pentru tot ceea ce vine peste tine. Prin
credinţă poţi spune: ,,EU ŞTIU că toate lu-
crurile lucrează împreună spre binele meu
suprem." Witdunan Nee a exprimat foarte
profund această idee:
23
 Ghid de meditaţie

Lecţia 22: CUM SĂ NE ADMINISTRĂM FINANŢELE

~rsetul clteie: "Căutaţi mai întîi împărăţia lui Dumnezeu

şi neprihănirea Lui,
şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra." Matei 6:33

Citiţiau atenţie Matei 6:24-34. Copiaţi versetul cheie, Matei 6:33, de mai sus, în caietul
dvs. Studiaţi acest verset. Apoi, sub verset, treceţi răspunsurile la următoarele întrebări:
1) Ce înseamnă să cauţi mai întîi împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Sa? 2) Ce
înseamnă pentru dvs. personal a doua parte a versetului?

~rsetul clteie: "Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pentru ca, avînd
totdeauna în toate îndeajuns, să fiţi plini de orice faptă
bună." II Corinteni 9:8

Copiaţi versetul cheie pe o filă din caietul dvs. Subliniaţi cuvintele pe care le consideraţi
importante. De pildă, subliniaţi cuvintele: ,,Dumnezeu poate". Apoi treceţi cuvintele
subliniate într-o coloană, în stînga paginii, urmînd ca în dreapta să notaţi definiţia aces-
tor cuvinte şi explicaţiile cuvenite. Recurgeţi la un dicţionar, dacă vreun cuvînt nu vă
este cunoscut. Apoi rezumaţi într-un paragraf ce înseamnă acest verset pentru dvs.

~rsetul cheie: "Dar ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele
celor ce iubesc pe Dumnezeu,
al celor care sînt chemaţi
după planul Său." Romani 8:28

În lecţia 24, am învăţat că secretul unei vieţi fericite este să-L vedem pe Dumnezeu în
toate lmprejurările pnn care trecem Urmeaza un exercIţiu practic,care vă va ajuta să
vedeţi credincioşia lui Dumnezeu în viaţa dvs. (undiţi-vă pentru o clipă la cel mai rău
lucru care vi s-a întîmplat. Descrieţi-l în cîteva cuvinte, în partea de sus a hîrtiei. Apoi
gîndiţi-vă la lucrurile bune care vi s-au întîmplat din pricina acestui incident.
Enumeraţi-le pe toate. După ce aţi terminat, mulţumiţi-! lui Dumnezeu pentru
bunătatea şi credincioşia Lui. Mulţumiţi-! pentru adevărul versetului de la Romani
8:28. Memoraţi acest verset.

24
 Cursul 4
Cartea 8
Lecţiile 22-24

PAGINA CU ÎNTREBĂRI
INSTRUCŢIUNI:

1. La sfirşitul fiecărei lecţii, deschideţi la pagina cu întrebări. Răspundeţi la

toate întrebările lecţiei respective înainte de a trece la lecţia următoare.
2. După ce aţi studiat toate lecţiile şi aţi completat ambele seturi de Întrebări,
detaşaţi cu grijă aceste pagini de la mijlocul broşurii, FĂRĂ SĂ LE SEPARAŢI
unele de altele. (Doar desprindeţi de cele două capse aceste patru pagini,
cuprinzînd instrucţiunile, formularul tip "carte poştală" şi seturile de
întrebări, ca o coală ministerială îndoită în două.) Completaţi rubricile
respective cu numele şi adresa dv., în colţul din stînga sus al formularului de
maijos. Aveţi grijă să treceţi pe acest formular numele şi adresa instructorului
dv.la rubrica "destinatar". Apoi îndoiţi aceste pagini de-a lungul liniei,
ataşaţi timbrele corespunzătoare şi expediaţi-le pe adresa instructorului.

Nu uitaţi să vă treceţi numele şi adresa.

Nu expediaţi decît aceste patru pagini de la mijloc. Păstraţi restul broşurii.

~~DE~LUNGULACE~IUNll

ExpMH~r. ____________________________
lipiţi
aici
timbnIl

DESTINATAR:

4-8
ÎNTREBĂRI
Cursul 4, Cartea 8, Lecţia 22
1. Enumeraţitrei principii privitoare la bani şi bunuri:
1. ___________________________________________________
2. _________________________________________________
3. _________________________________________________

2. Enumeraţi patru porunci concrete pe care ni le dă Biblia cu privire la bani:

1. __________________________________________________
2. _________________________________________________
3. _________________________________________________
4. _________________________________________________

3. Un principiu privitor la bani, amplu subliniat în Biblie, este următorul:

4. Aşa-numitul "mecanism de amînare" funcţionează în felul următor: _ _ _ __

5. Care este calea spre adevăratul succes? (Matei 6:33) _ _ _ _ _ _ _ _ _ __

Numele _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Vîrsta ______

Aruresa _____________________________________________

Nu detaşaţi aceste pagini decît după ce aţi terminat de parcurs lecţiile.

ÎNTREBĂRI
Cursul 4, Cartea 8, Lecţia 23
1. Marele principiu biblic privitor la dărnicie este următorul:

2. Enumeraţi cinci principii care guvernează dărnicia:

1. ______________________________________________________
2. ______________________________________________________
3. __________________________________________________
4. __________________________________________________
5. __________________________________________________
3. Dumnezeu măsoară dărnicia noastre după cît _________________________
runcît ___________________________________________________

4. Cui trebuie să dăm?

1. ______________________________________________________
2. __________________________________________________

3. ________________________________________________

4. --------------------------------------------------

5. Cele trei principii pe care doreşte Isus să le învăţăm run parabola de la Luca 16 sînt
următoarele:

1. __________________________________________________
2. __________________________________________________

3. __________________________________________________
ÎNTREBĂRI
Cursul 4, Cartea 8, Lecţia 24
1. Înainte de a lua în considerare paşii care conduc la o viaţă creştină fericită, sînt cîteva

lucruri pe care trebuie să le cunoaştem:

1. ________________________________________________
2. __________________________________________________

3. ___________________________________________________

2. Ţelul urmărit de Dumnezeu pentru viaţa noastră actuală este _______________

3. Cei şapte paşi ce conduc la o viaţă fericită sînt:

1. _____________________________
2. ___________________________________________________
3. __________________________________________________
4. ___________________________________________________
5. _________________________________________________

6. ___________________________________________________

7. ___________________________________________________

4. Biblia ne învaţă că nimic nu se poate atinge de un copil al lui Dumnezeu decît dacă
Dumnezeu _________________________________________________

Sau dacă ___________________. Iar dacă El face acest lucru, o face pentru că

5. Rezumat în cîteva cu~te, secretul unei vieţi creştine fericite este următorul: ___

Aveţi grijă să parcurgeţi ghidul de meditaţie pentru aceste lecţii. Mai ales, exerciţiul practic
de la pagina 24 va fi de un real folos.

OBSERVAŢIE: Cînd veţi returna aceastA aecPUDe cu răspunsurile dvs., c0-

municaţi-ne pe o bucată de hirtie care este lucrul cel mai important pe care l-aţi
învăţat din acest curs.
 BmLIOGRAFIE RECOMANDATĂ

,,Nimic nu înflăcărează inima mai tare ca adevărul ."

SIT, WALK, STAND (,,8taijos, umblă, stai în picioare"), de Watdunan Nee (editura Christ-
ian Literature Crusade). Poziţia spirituală, umblarea şi lupta credinciosului pe fron-
tul duhovnicesc, aşa cum le găsim expuse în Efeseni. Scrisă într-un stil foarte accesi-
bil. Lucrarea a fost tradusă în româneşte prin anii 70.

THE ART OF PERSONAL WITNESSING (,,Arta mărturisirii personale'~ de Lome Sanny

(Se poate procura de la Moody Presa, 820 N. LaSalle, St., Chicago, ru, 60610 USA). Au-
torul ei este preşedintele organizaţiei ,,Navigatorii". Lucrarea descrie modalităţile
practice de a-L mărturisi pe Cristos la alţii.

THE PURSUIT OF GOD, (În căutarea lui Dumnezeu de A.w. 'lbzer (Christian Publica-
tions). Lucrare de mare profunzime spirituală, pentru orice credincios însetat să-L
cunoască pe Dumnezeu.

BONE OF InS BONE ("Os din osul său'~ de F.J. Huegel (editura Zondervan, 1415 Lake
Drive, Grand Rapids, MI 49506, USA). 'Thma centrală a lucrării este faptul că trebuie
să vedem în crucea lui Cristos nu numai iertarea de păcate, ci şi identificarea noastră
cuCristos.

THE NORMAL CHRIm'IAN LIVE ("Viaţa creştină normală'~ de Watdunan Nee (Christ-
ian Literature Crusade). Lucrare clasică, scrisă într-un stil foarte clar, pe înţelesul
tuturor credincioşilor, prezentînd adevărurile privitoare la unirea credinciosului cu
Cristos şi calea spre biruinţă.

THE THREE-FOLD SECRETOFTHE HOLYSPmIT("Celetrei aspecte ale tainei Duhului

Sfint'~ de James H. McConkey (Moody Presa). Studiu privitor la venirea, umplerea şi
manifestarea Duhului Sfint, lucrare scrisă de unul din cei mai dăruiţi învăţători bi-
blici. Este una din cele mai simple şi mai clare prezentări a acestui subiect. Lucrarea
a fost tipărită într-un tiraj de cinci sute de mii de exemplare.

ABIDE IN CHR.IST (,,Rămîneţi în Cristos'~ de Andrew Murray (Christian Literature

Crusade, Fort Washington, PA 19034). Un studiu devoţional cu treizeci şi unu de
capitole, bazat pe Ioan 15. Pentru sufletele însetate, cartea deschide o nouă şi
binecuvîntată experienţă în părtăşia şi comuniunea cu Cristos.

THE KNOWLEDGE OFTHE HOLY ("Cunoaşterea Celui Sfint'~ de A.w. 'lbzer (Christian
Publications, 25 South 'Thnth Street, Hanisbwg, PA 17101). Una din cele mai pro-
funde descrieri a atributelor lui Dumnezeu. Fiecare credincios ar trebui să citească
această carte cel puţin o dată pe an.

GOD'S WORD MADE PLAIN ("Cuvîntullui Dumnezeu explicitat'~ de Mrs. Paul (Kay)
Friederirhsen (Moody Presa). Un curs biblic comprehensiv cu multe ilustraţii utile.
 PENTRU INSTRUCTOR: Treceţi adresa dvs. În dreptul cutiei poştale de pe această pagină şi din nou pe pagina cu Întrebări

~
~~
aplica!i
aici
timbrul

Cursul 4
Cartea 8
Lecţiile 22-24

Ro-TMC 4 BK-8 (22-24) (12/92)