PREFATA Situat cu peste un secol in urma, inceputul preddrii psihiatriei se Teaga de numele profesorului Alexandru Sufu. Urmédrindu-i pilda vie, generatiile de psihiatri care i-au succedat au indlfat cu truda edificiul psi- hiatriei roménesti. Ea se inscrie azi impreund cu celelalte specialitati medicale pe coordonatele apardrii si promovdrii sindtajii populatiei din fara noastrd, Din perspectiva acestor culmi am simfit chemarea consti- injei datoriei si tinpreund cu intregul colectiv al catedrei am indraznit sé scriem acest manual de psihiatrie a cirui aparifie se afld la wn inter- val de 108 ani fafé de primele cursuri benevole finute duminica dimi- neata la ospiciul Marcufa, Intre cele doud date, respectiv anii gcolari 1867/1868 si 1972/1975 nu pufine au fost eforturile de redactare a unui manual, a unor cursuri litografiate sau de a stringe o serie de fascicule pentru a plaméddi un tratat romanesc de psihiatrie. In perioada grea a anilor primului rizboi mondial dr. Aurel Do- brescu realizeazd prima tentativd de a redacta un fel de tratat mixt de neurologie, neurofiziologie si psihiatrie, pe care-l intituleazd ,,Boalele nervoase $i mentale. Prevenirea gi tratamentul lor“. Din prefaja scrisd de G. Marinescu, reiese cd aceasta carte, premiata de Academia Roméné, avea caracter de ,,Monografie", care se adresa publicului intelectual cu citeva date generale asupra bolilor nervoase gi mintale, asupra cauze~ lor, prevenirii si tratamentului lor (fig. 1). Cele 150 de paginé isi pas- frea2d valoarea istoricd, ele ilustrind efortul acestui ,,doctor deputat din. Brasov, care venea si informeze publicul romdnesc cu unele probleme generale ale maladiilor mintale in momentul in care o serie de manuale gi tratate indicau inchegarea sistemelor teoriei si practicii elaborate de marile scoli psihiatrice europene. Apreciind preocuparea autorului de a lega procesele psihice de structura $i fiziologia sistemului nervos, G. Mari- nescu considera astfel lucrarea : ,,Cartea D-sale, desi se adreseazt: in par- ticular marelui public, va fi consultatd cu folos gi de acei medici care nu sint ined in curent cu ceréetérile mai noi in domeniul neurologiet $i psi- thiatriei. Ea va fi de asemenea de un real folos pedagogului si chiar invd- fatorilor, care trebuie sé cunoasca mai deaproape evolutia creierului la copii, sé nu continue a face gregelile repetite de a supune pe elevi la aceeasi disciplind gi de a cere de la tofi aceleasi sfortiri*. (Dr. Aurel Dobrescu — Boalele nervoase gi mentale, Cartea Roméneascd, Bucuresti, 1921, pag. 4). In perioada anilor 1924—- 1931 Urechia gi Mihalescu au editat si tipdrit 6 fascicule, care au apdrut la un interval de 1—2 ani, fiecare dintre ele purtind titlul ,,Tratat de pato- logie neuro-mintald* (fig. 2). In acest titlu este cuprinsaé de fapt intentia admirabilé a au- torilor de a realiza un tratat care si expund unitar bolile psihice cit si experienta acu- mulaté de psihiatrii nostrii re- prezentafi de personalitafi pro- eminente ca C. I. Parhon gi Al. Obregia. Aceste fascicule succesive au marele merit de a fi cuprins cw grijaé contributia psihiatrilor romani la dezvol- tarea generalé a psihiatriei ca ramurdé a stiintelor medicale. Degi din buna intentie a auto- rilor se poate deduce dorinta de a redacta un manual unitar, dezideratul nu a putut fi rea- lizat din cauza intervalului mare de timp dintre aparitia fasciculelor respective. Puse una lingd alta aceste fascicule jaloneazt totusi structura primului tra- tat romdnesc de psihiatrie clinicd si cwprinde principalele boli psihice asa cum erau ele privite si cunoscute in acea vreme. Cursurile litogra- fiate pentru nevoile invafamintului au avut o structurd mai unitard. La Bucuresti, colectivul disciplinei de psihiatrie a litografiat in anul 1954 sub conducerea titularei disciplinei, Constanta Parhon-Stefinescu ,,Psi- hiatrie-curs*. In anii 1963—1964 au fost litografiate 2 volume de »Lectii de psihiatrie“, care au constituit de fapt pregatirea generald pentru redactarea acestui manual, in care evocim cu respect si cdldurd eveni- ™mentele emofionante ale formérii si fundamentérii tradifiilor psihiatrice roménesti. Dorim ca lucrarea insdgi sii constituie un omagiu adus tuturor inain- tasilor nostri care au slujit cu devotament gi constiinfa cetéteneascd titlul de medic psihiatru cu multiplele sale rezonante in promovarea sand- 8tafii mintale si in dezvoltarea invafémintului gi cercetdrii stiinfifice ca atribute esenfiale ale progresului oricdrui domeniu de activitate, In redactarea acestui manual am avut in vedere necesitatea expu- nerii teoriilor si curentelor de larga circulatie in domeniul specialitapii insistind in’ mod deosebit asupra descrierii semiologiei psihiatrice gi a acelor sindroame psihopatologice care trebuie cunoscute nu numai de STRATA oY ‘PATOLOGIE NEURO-MINTALA ewig Sle 0 Fig. 2 psihiatri, ci si de cdtre medicii de medicind generalé sau de cei cu alt profil de specialitate. Nadajduim cé de utilitate larga vor fi nofiunile de psihologie aplicatd, de investigatie paraclinicd, de terapie psikotropé, cit gi cele de psiho- $i socioterapie In partea de psikiatrie clinica ne-am striduit si imbinéim sistema- tica de tip clasic. a bolilor psihice cu problematica actualé privind epi- demiologia, cunoasterea aspectelor etio-patogenice, de diagnostic, tera peutice si de inserfie sociala a bolnavilor psihici. Fara a acoperi nevoia unui manual de pedopsihiatrie am cdutat sd cuprindem o serie de pro- bleme de semiologie si de clinica a afectiunilor psihice ale copilului. De 9‘asemenea am extins capitolul de gerontopsihiatrie, cunoscute find pro- blemele complexe si diferentiate pe care le pune patologia psihiatrict a celei de a treia virste, Fara a marturisi dificultatile mari cdrora a tre~ buit sa le facem faa in redactarea unei ciirfi, pe care o socotim utild, atit invifamintului, cit gi practicii medicale, sintem constienti de ris- punderea pe care 0 purtém in fata celor care o vor folosi. De aceea, lasind deschisd fila sugestiilor si criticilor, dorim ca parfile pozitive ale acestui manual si-gi aducd modesta lor contributie la instruirea cadrelor medicale i studenfilor la formarea cadrelor noastre de psihiatrie. ‘Adresindu-vé aceasté: chemare, vd rugdm sd apreciati in ce masurd am reugit sau nu sé raspundem dezideratelor pe care trebuie st le indeplineascd 0 lucrare de acest gen. Mulfumim anticipat pentru opi- niile critice care vor fi formulate de cititorit acestet carpi. V. PREDESCU