SASL 95 | Ticu Dorie Goperta: Carmen Apetrei PIERRE MARTIN Inginer cercetétor in stlinte politice SISTEMELE ELECTORALE si MODURILE DE SCRUTIN Traducere din limba francez’ de Marta Nora Singer wa (SEEESH REGIA AUTONOMA Ramo MONITORUL OFICIALCartea este dedicate tituror celor care au crecut si cred. cit este posibit Sd rafionalizem politica Aceasta oredingét poate peirea iluzorie, dar este in acelasi timp foarte utila democratic. © Montchrgstion, E.J.A. 1997 Piette Martin, Les systémes életioraux et les modes de seruti, 2° édition © Copyright 1999 pentru versiunea romani, RUA. ,.Monitorul Oficial" Bucuresti, sir. Izvor nr. 2-4, Palatul Parlamentului, sector 5 Toate crepturie asupra acestel vejsiuni sunt rozervate RA. ,Monitorul Oficial’ Orice reproducere, tolalé sau patfiald, nu se poate face decal ou acordul seris al editonuli, ISBN 973-567-246-4 Sumar Nota traducdtorutui introducere. Democratiile reprezentative Scurt istoric ...... Semnificatia alegerilor. Dezvoltarea practicilor electorale Corpul electoral. Modialitatile de vot Mandatul electoral, candidaturile Presiunile $i fraudele electorate Dubla dinamicé a democratiilor reprezeniative. O tendintaé catre dualism .. © tendint& de dispersie Sistemul partizan crutinele_uninominale. \Scrutinul uninominal cu un tur. Votul alternativ. Serutinul plurinominal alternativ..... ‘Scrutinul plurinominal cu doué turur = 5 Concluzii asupra efectelor scrutinetor majoritare in materie de locuri = jesemnarea alesilor de c&tre alegaiori Reprezentarea proportionala. esses Originea si dezvoltarea reprezentarii; proporfionale.. Originea ideii de reprezentare propartionalé. Dezvoltarea reprezentini proportionate. Sistemele..pre-proportionale...Votul cumutlativ ... Votul limitat Votul unic..... - Diferitele sisteme- proportionale. \Wretodele prin coeticient. |Metodele prin divizori,. Sistemele proportionale complexe. Fol! pragurilor. impactul diferitolor sisteme formarii voturilor in locuri 7 orespondenta intre modurile de scruti Cum sa apreciem justetea unui sistem electoral? Indicele de reprezentativitate.... Monotoriia.. Proporfionale asupra trans- Desemnarea alesilor prin reprezentare proportionala Modurile de scrutin mixt si modurile de serutin cu finalitate majoritara . Prezentarea sctutinelor mixte Modurile de scrutin mixte geografic Modutile de scrutin mixte, omogene geografic Modurile ce scrutin mixt care imbing un scrutin majoritar lurinominal cu reprezentarea proportionali ... ‘crutinul de list prin inrudire: Franta 1951-1956 Modurile de serutin care imbiné serutinul uninominal cu reprezentarea proportionald.. - - Serutin mixt care Imbind scrutinul uninominal si sori. Unull proportional prin compensare: Italia 1994.......... Scrutinele mixte care imbind votul unic si reprezentaroa = proportionala... seven : Scrutinele mixte cu finalitate majoritara. Legea electoralé italian din 1924 2gea electoral municipald franceza... | Legea electorala municipald italiana 101 gal}? Concluzil asupra modurilor de scrutin mixté majoritar- ~_proportionale si efectele lor ‘si schimbdrile modurilor de serutin..... Dincolo de transformarea voturilor in locuri \controversa maloritar/proportional. ) serutiout uninominal cu un tur si bipartidismul...... Scrutinul uninominal cu dou& tururi si sistemul alian- telor electorate .. Reprezentarea propo: paitide si instabilitatea Proportionalitatea si rolu! pai Majoritaristi si proportionaligti diferite despre viata politic&........... || Concluzii privind .influenta modului de scrutin \ asupra sistemului partizan . \gfectul modurilor de serutin’ astipra proportie! & femei din adun&ti = Schimbarile modurilor de scrutin. Cazul general Exceptia tranceza nala, cresterea numarului de iclor balanta doua conceptii \ Anexi Bibliografie... 1 luenta modurilor de scrutin asupra vietii politicsNOTA TRADUCATORULUI Implicarea directa in activitdtea politicd, cu treepere din decembrie 1989, mi-a permis sd observ din interior evolufia acesteia, in care lipsa de profesionalism, o prelungire a imposturii ceausiste, este de departe cea mai nelinistitoare. Credinga ea functia asigurd legitimitatea este atat de addne inradécinaté, incat prea prupini au acceptat nevoia de informare temeinicd, pregdtire si specializare. Confuzia care se face tntre legalitate si legitimitate este profundd. Indiscutabil, alegerile legalizeazé ocuparea diverselor funcfii de edtre ofi alesi. Pentru a vorbi de legitimitate este insd nevoie atdt din Prrtea electoratului, cat si din partea celor alesi, de dobéndirea unor chmpetenje. Electoratul trebuie sd-si insuseascd mecanismele democratiei si funcfiile diverselor institusii ale statului de drept, iar personajele clase: politice trebuie sd dobandeasca atdt calitéfile, cat sé competentele tehnice necesare indeplininii diverselor mandate. | Putructit in topi acesti ultimi noud ani, diversi formatori de opinie au vehiculat cele mai fantexiste idei despre modurile de scrutin Ji, in general, despre sistemele politice, am considerat wlil sd pun la dispozifia tuturor 0 carte scris& de un cercetétor in stiintele politice. O carte care nu doar sa descrie avantajele si dezavantajele cliverselor moduri de scrutin, ci care sit demonstreze, prin multe exemple prac- tice, capcanele acestora, atunci cand sistemul politic, starea democragiei nu sunt in concordanfa cu modul de scrutin ales, O carte care sit atragé atenfia asupra pericolului de a cede ci wn mod de scrutin poate rezolva neimplinirile democratiei, ale sistemulti politic, care sd oreioneze ugurinja cu care se poate muta bitdlia politica din institufiile statului de drept in stradd, prin distrugerea tnerederii in clasa politica Fn ansamblu, atacéndu-se pentru erori si eqitdri partide, doctrine si nu persoane. O carte care sd demonstreze od sistent dipartizan, creator al celor mai stabile guverne, se naste din istorie, din tradijie, prin cvolufie lenta si nw prin sistemul de sorutin, Am dorit sé zdruncin credinta neintemeiatd a celor care suspin od scrutinul uninominal este solusia ideale pentru sistenaat I 2SSTEMELE LECTORLE i MOOURLE Oe CRITE politic romanesc, mécar pentru a incita discufii profesioniste. Am considerat et este obligatia mea si atrag atentia asupra dublului pericol posibil dace forydm fragila democragie din Romania: un six tem majoritar poate duce, in cazul cel mai fericit, in care candida- turile uninomindle céstigdtoare provin de la dowd sau cel mult tret partide, la restréemgerea reprecentarié multor grupuri de interese exis tente, dar, fapt mult mai periculos, ar putea duce cétre blocarea sis- temului legislativ, prin faramijarea excesivd a opiniilor din Camera sau Senat. Am dort sé atrag atentia ci imperfectiunile Constitusiei privind modul de legiferare nu pot fi corectate prin simpla schimbare @ modului de scrutin. | Se vorbeste cu ugurinja despre introducerea sistemului uni- nominal, precizindu-se numai poritia candidagilor fag de alegatori in acest mod de scrutin, fard si se sufle 0 vorba despre faptul cf acest tucru inseamnd impititiren fiecdrus judet in 5-10 circumseriptii elec torale, si chiar mat multe, cu costuri electorale si administrative imense, nejustificate fata de stavea sociala si economica a tani, puse in balanta cu eventualele rexultate indoielnice pentru sdndtatea sis- temului politic. $i mai ales nu se sufl o vorbit despre faptul cé, in cadrul acesior scrutine, posibilitatea alegdtorilor dé a influenja decizia partidelor in privinja candidagilor lor este nuld, alegatorii putdnd decide prin votul lor doar partide, nu candidati. | Probabil, Gei de bund credinta se referd la scrutinele plurinominale care nu necesita aceste noi decupaje si asigurd alegdlorilor posibilitaten de a lege intre candidatii partidului preferat, dar care presinta alte deza- vantaje si chiar pericole pentru demacratie pe care cartea le prezinté in detalin, sau la candidaturile independente, dar acest tucru inseamnd totala prabusire a sistemutui legislativ si chiar a pluralis- omului partinic os defineste la bazd democrasia. Cartea se adreseazd in egala masuré personalitatilor politice, publicistilor, ziaristilor, studentilor in stiinte umaniste, dar fi tuturor celor care doresc sd ingeleagd modul in care funtfioneacd democratia si mecanismele care 0 pun in miscare. Toate s1blinierile cu litere italice apartin autorului, iar cele cu italice aldine traducctorului 10 INTRODUCERE ‘Alegerile constituie principiul de baza al democragiil reprezentative; ele asigurd: guvernangilor legitimitatea politica. Pri urmare, istoria sistemelor electorale se confundd in mare mésurd ¢ aceea a celor mai vechi democrasii din Europa occidentala si Ameri de Nord. Stabilirea regulilor care sa permita participarea electora Libera, eliberata de presiuni (votul secret) si de fraude, a fost o béital care in foarte multe {ari este departe de a fi terminaté, in special i cele mai pusin dexvoltate, Extinderea corpului electoral la ansambl populafier adulte (sufragiu universal) prin eliminare discriminarilor de ordin financiar impotriva séracilor, a celor sex ale impotriva femeilor, sau @ celor rasiale, a fost cel mai adesea tre taté, cu unele reculuri succedénd marilor progrese. Dar votul nu ajunge, trebuie definit un mecanism care s permité desemnarea alesilor. Aceastd transformare a numérului ¢ voturi in numar de locuri atribuite este determinata de modul « sonutin. Sunt posibile mai multe tehnici care pot fi impartite tr dow mari familii: modurile de serutin majovitar si modurile de seruti proportional. Modurile de scratin majoritar sunt adeseor cele mai simple cele mai vecki. Originea lor este legata de desemnarea détegasilor « cditre comunitatile geografice, pentru a le reprexenta intrun parl ment (doi delegati pentru fiecare comitat in Parlamentul de | Londra incepand din secotul at XIT-lea). Fra secolul al XIX-lea, organizarea partidelor politice si inte pretarea progresivd a votului ca 9 modalitate de alegere éntre pr grame politice au dus la punerea in evidenfa a inechitat reprecentrii prin modurile de serutin majoriter si la céutarea un moduri de scratin mai jusie. Aceste preocupari, mai ales cea 4] reprecentarit minoritatilor, au favorizat aparitia modurilor de Serutin pre-proporfionale si, apoi, a celor proporjionale. Reprecentarea proportionald reprezinté un ideal, un obiectiv de reprexentare, cave insd nu poate fi atins in intregime. Existé mai tnulte metode prin care ne putem apropia de ideal. Asemenea scruti- nelor majoritare si cele proporfionale sunt diverse, alegdtorul votand fie pentru candidagi individual, fie pentru liste. De asemenea, sunt Joarie diferite intre ele in ceea ce priveste posibilitatea pe care 0 oferd alegtttorilor de @ alege tntre mai mulfé candidafi ai actluiasi partid. Modurite de scrutin nu transforma numai voturile in locuri. Din insusi faptul ca ele constituie una din regulile jocului politic, ele participa la organizarea activitéfii politice, mai ales prin influenfarea strategie’ actorilor politici si poate chiar a votului alegatorilor. Ne puiem intreba daca modul de scrutin nu "face" alegerile, dact influenta sa nu este determinanté in structurarea sis- femului politic. Preacuparii pentru justitie electorala a partizanilor reprexentanii proportionale, cei ai scrutinelor majoritare fi aduc ade seori ca argument c& acestea din urmd favorizeazd constituirea guvernelor stabile, tmpiedicand 0 prea mare dispersie a voturilor $i deci a locuritor din camerd. Aceastd disputa majoritar/proporfional va fi cea abordata, incercénd si punem in evidenpa impactul sis- temelor electorale asupra sistemelor partizane, findnd seama de injlr- enja determinanta a istoriei si a sociologiei. La sfarsitul lucrdrii, 0 succinta tecere in revista a schimbarilor de mod de sorutin va fi ccazia de a aminti oi modurile de scratin par sd jusele sis- temelor politice, dar $i invers. ea Rezultatele electorale presentate in tabelele lucriirié provin in majoritate din bibliografia existenta in legdturd cu acest subiect. Multumesc foarte mult ambasadelor Canadei, Japoniei, Haliei si Noii Zeelande, ca sé dalegazies Taiwanutui la Paris, pentru doce mentele pe care au avut bundvoinga sa mi le pund la dispocitie az DEMOCRATIILE REPREZENTATIVE Scurt istoric Primele institutii democratice atestate de istoria Antichit cadrul -cetifilor grecesti si la popoarele “barbare” (adunirile de razboinici), erau aduniri in care, in cadrul democrafici direete, poporul desemna sefii si lua decizii. fn Europa, nofiunea de reprezentare a aparut in Evul Mediu, o dati cu primele parle- mente compuse din persoane mandatate reprezentand diferitele "ordine” ale societitii: nobilimea, clerul si burgliezia (Starea a treia), iar in flrile seandinave un al patrulea ordin, faranii liberi. Reunirea acestor parlamente, la convocarea monarhilor, avea ade- sea la origine necesitatea de a se accepta impozite noi, consecinta a dificuitiilor financiare generate de rizboaie. Acesta a fost mai ales cazul Angliei, unde, ca urmare a infrangerilor suferite, Ioan fiir de Tari a trebuit si acorde, in scris, In 1215, prin Magna Charta, libertafile feudale tradifionale. fn 1258, prin "Prevederile de la Oxford", regele a trebuit s& se angajeze si convoace Parlamentul cel putin de trei ori pe an. Cetiiteanuluérazboinie din Antichitate i sa adiugat deci cetiiteanulcontribuabil. Revolutiile din Anglia (1642, 1688), cea american’ (1774) si cea francezi (1789) au fost in egali masura roadele marii si indelungatei mige&ri a mediilor intelectuale gi sociale ale Buropei de Ja sfarsitul Evului Mediu, prin intermediul protestantismului gi al ideilor filo- zofilor, dar si ale dificultitilor financiare ale monarhilor europeni. Protestantii extremisti (puritanii) au jucat un rol major in revolufia englez& si in intemeierea Statelor Unite ale Americii. Refuzul colonilor americani de a pliti noi taxe decise de Perlamentul de Ja Londra, unde nu erau reprezentati, taxe asTEE BECTRQUE St NCOURLE DE SCRUT : devenite necesare din cauza deteriorarii finantelor, in urma Rizboiu- lui de sapte ani, a fost in mod direct la originea Rizboiului de inde- pendenti impotriva Angliei. La réndul Ini, Rizboiul de independenti al Statelor Unite ale Americii (1774-1783) a desiivarsit ruinarea finanfelor regale franceze. Regele Franfei, in fata rezistentei darze a paturilor privilegiate (nobilimea si ineltul cler), fata de proiectele sale de reforma fiscal, a fost obligat, in 1789, si convoace Stirile Generale, declansind involuntar procesul revolutionar. Introducerea democratiei reprezentative a necesitat ruptura cu teoria mandatului imperativ, mostenit’ din dreptul privat al Evului Mediu, in favoarea mandatului reprezentativ. La intrunirea Stiilor Generale din iunie 1789, multi deputafi, in special din réndul nobi- limii gi al inaltului cler, au considerat ei au venit cu un mandat imperativ al alegitorilor Jor si an utilizat acest luca ca argument pentru a justifiea atasamentul lor pentru votul prin ordin, desi regele a condamnat explicit mandatul imperativ (declarafia din 23 iunie 1789). Pentru revolutionarii francezi, cetiiteanul este actorul politic, ca individ, si nu corpurile intermediare. Alesul devine reprezentantul intregii natiuni gi mu al unei fractiuni a acesteia Adunirile de alegitori care se reuneau pentru a elabora 0 sumi de revendiciri (caietele de doleante din 1789) si a mandata reprezentanfi pe ling o autoritate care isi are legitimitatea in afara alegerilor (monarhia de drept divin} au fost astfel inlocuite progresiv, ajungandu-se la silentioasa cabin’ de vot, prin care alegttorii nu fac decét si treacd pentru a desemna reprezentanti care se bucura de intreaga libertate, care defin legitimitatea pu- terii, dar care pot fi, alungafi cu ocazia reinnoirii mandatelor lor. Semmificatia alegerilor: tragere la sorti sau alegeri in cariea "Spiritul legilor" (cartea 11, 2), Montesquieu observi c&: "Sufragiul prin tragere la sorfi este de naturi democratica; 14 ‘ewoceae evezene sufragiul prin alegeri este de natura aristocratica". El reia remarci facutd de Aristotel (Politica IV, 9): "in geneval, se admi cd desemnarea in diverse magistraturi prin tragere la sorti este « naturi democratic’, iar desemnarea prin alegeri, de’ riaturd o garhici". In acest caz este vorba, nu de desemnar reprezentantilor (puterea legislativa) ci a magistratilor (puter executiva), pentru ci cetatile grecesti studiate de ciitre Aristot practicau democratia direct, fari mediere. Dar aceasta remar este pertinenta intr-o oarecare misura si pentru regimuri reprezentative. Acest lucru se poate demonstra in felul urmatc democratia, care presupune egalitatea cetitenilor, procedeaz’ pr tragere la sorfi; sufragiul, proceduri care presupune inegalitate este specific regimurilor oligarhice. Dar despre ce inegalitate es vorba? Exemplul atenian este aici lamuritor: in acest model democratiei grecesti, aproape toate posturile de magistrati erz acordate prin tragere la sorti intre cetiteni, cu exceptia celui pe tru strateg, care se facea prin alegerl. Se considera, in fapt, acest post necesit’ competente specifice. Inegalitates care justitis deci procedure alegerilor este de fapt cea a competentei. Cu toa acestea nu este deloc evident ci alegerile garanteazi competent Democratia electiva postuleaza ca cetifenii sunt capabili si di ting competenfa, unora dintre ei de asi asuma anumite funct chiar daci alegatorii_nu poseda ei insisi aceast® competenta. Optiunea intre tragerea Ia sorti si alegeri schimba natura cor pelified. In cazul tragerii 1a surli, aelorii sunt pasivi, ei supiiné du-se unei proceduri care le scap de sub control, judecata divin In perioada Evului Mediu, Biserica a jucat un rol decisiv i impunerea alegerilor in dauna tragerii la sorti, procedeu pagan care fl condamna. Parintii Biseriefi acordau o mai mare incredet ratiunii umane decat hazardului, pentru revelatia alegeril divine. Regimul electiv sa vrut 0 selectie a celor mai buni, si i acest sens a utilizat Montesquieu termenul de aristocrati Aristotel a utilizat termenul de oligarhie, remarcfnd ci alegeri sunt insofite, adeseori, de diverse sisteme, in particular censu pentru a indevarta cettenii cei mai sdraci de la participare 1hSISTEMELE BECTORGLE $1 MODULE DE SCRUTIE . politicé, in timp ce democratiile, dimpotrivi, tind sa favorizeze aceasta participare, in particular, prin distribuirea unei indemnizatii Este necesar- si subliniem c& regimurile reprezentative mo- dere au debutat, aproape fard exceptie, sub forma de oligarhi practicdnd sisteme cenzitare, restringind dreptul de a alege la 0 mic& minoritate de cetiifeni. Largirea corpului electoral prin renuntarea la cens a constituit marea migcare de democratizare a acestor regimuri, urmand regula: un om, um vot. Democratiile reprezentative au afirmat egalitatea drepturilor politice ale fieckrui cetitean, indiferent de bogitie, nivel de educatie, religie sau culoarea pielii, subintelegand totodaté inegalitatea competentelor prin utilizarea alegerilor pentru desemnare. De aici provine 0 tensiune permanenta intre afirmarea egalitifii politice a tuturor si existenfa inevitabili a unui grup de profesionisti ai politicii, 2 unet "clase politice” distincte de masa cetatenilor, profe- sionisti a ciiror competenta este necesara pentru funcfionarea sis- temului. In acelasi timp, caracterul oligarhic al regimurilor noastre politice nu trebuie s& ne facil sit uitiim ci, niciodata in istorie, vreo alté formula politic ma reusit si combine att de armonios liber- tatea de exprimare; controlul popular al puterii politice si numarul mic de oameni exclusi de la drepturile cettitenesti (in Atena, marea majoritate a populatiei era format din sclavi si straini), justificind celebra formulé a lui Winston Churchill: "Democratia este cel mai rau dintre regimuri cu exceptia tuturor celorlalte”. Dezvoltarea practicilor electorale Democrafiile reprezentative cele mai vechi au fost la origine, aproape toate, regimnuri parlamentare pluraliste, unde dreptul de a alege era rezervat unei mici minorittiti de nobili sau bogati. Democratizarea acestor. regimuri s-a manifestat de-a lungul se colelor XIX si XX, nu faré cdteva esecuri si pasi inapoi, prin extin: derea corpului electoral 1a ansamblul populatiel adulte (siraci, 16 DEMOCRATILE REPREZENTATVE femei, populatie pana atunci exclusi din rafiuni rasiale sau reli gioase), prin dezvoltarea confidentialitatii votului, prin Inpta con- tra fraudei si a presiunilor electorale si prin dezvoltarea puterii parlamentelor. Numai primele trei aspecte sunt in legitard cu sis- temele electorale. Corpul electoral Dincolo de considerafiile morale si juridice, compozitia corpu lui electoral si extinderea lui au fost si sunt mereu o mizi politic, fiecare personaj politic (persoana sau partid) ciutand sisi mireasci sansele. Acest lucru este valabil si pentru modalitiitile de vot. Sufragiul universal masculin in general, extinderea votului masculin a urmat un drum pro- gresiv, ca de exemplu in Marea Britanie, prin legile din 1852, 1867, 1884 si 1918. Acest vot a fost, la origine, mai mereu cenzi- tar. Votul era atunci perceput ca o functie rezervati oamenilor cu avere, si nu ca un drept pentru toti. Principala justificare a acestui sistem a fost ci sufragiul trebuie rezervat celor pe care averea ii face si fie independenti material, si aibi competent prin educatie si un spirit conservator prin proprietate. in Franta migcarea a fost mai haotica. Stirile Generale au fost desemnate de catre un corp electoral foarte larg, compus din capii de familii si cu un cens foarte mic. fn timpul Revolufiei, in 1791, sufragiul a fost restrans, facdndu-ce distincfia intre cetii{enii "pasivi" gi cetitenii "activi" (2/3 din cetateni), singurii care aveau drept de vot, Pentru alegerea Conventiei (1792), sufragiul universal a fost restabilit, dar numai o zecime dintre alegitorii potentiali au votat efectiv. in 1794 a reapirut censul. in ‘timpul Restauratiei, din 1815 pana in 1830, nivelul censutui a fost atét de mare incét nu au fost decat 100.000 de alegitori la o populatie de 30 de milioane. Dupa azSISTEMRE RECTOR 5 NODULE DE Scrum : revolutia din 1850, in timpul monarhiel din Tulie, reducerea cen- sului a permis dublarea corpului electoral. in Franta sufragiul uni- versal masculin a devenit o achizitie definitiva dupa revolutia din 1848. Pufin dupa sfarsitul Primului Rizboi Mondial, sufragiul uni- versal masculin a fost stabilit fn toate democratifle reprezentative. Adeseori forfele de stinga au militat in favoarea sufragiului universal, iar conservatorii s-au opus. Aceasti afirmatie trebuie totusi nuantaté. La ineeputul secolului al XIXlea ultre-legitimistii erau in favoarea sufragiului iniversal, convinsi ci masa tiranilor dominaté de nobilime gi de cler va surclasa burghezia liberal’, Victoriile Partidului Ordinii in 1849 si 1871 au confirmat aceasti ipotezii, care a fost mai apoi infirmatt de vietoria republicanilor din 1876 gi 1877. Votul femeilor Dreptul la vot al femeilor sa obfinut mult mai térziu. Bl a fost maj intai acceptat de pionierii din Vestul american (Wyoming 1869), de ciitre colonii neozeelandezi (1295) si australieni (Australia de Sud din 1894, intreaga federafie in 1908) ca si de cfteva {ari scandinave: Finlanda (1906), Norvegia (1913), Islanda (1915). Starsitul Primului Razboi Mondial a fost o dati decisiva pentru acceptarea votului feminin, probabil gratie contributici muncii feminine la productie, in timpul conflictului, S-a impus atunci in Austria (1918), Danemarea (1918), Germania (1919), Luxemburg (1919), Olanda (1919), Statele Unite (1920), Canada (1920), Suedia (1921) gi in Irlanda (1921), in Marea Britante, drep- tul de vot a fost acordat femeilor mai varsinice de 30 de ani inci din 1918, si celor avand peste 21 de ani in 1928. Din contri, frantuzoaicele au trebuit astepte anul 1944, ifaliencele 1946, belgiencele 1948, iar grecoaicele 1952, pentru ca acest drept si le fie, in fine, recunoscut. SA notim cé in Franta, Camera Deputafilor a adoptat dreptul femeilor la vot imediat dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial, dar Senatul, dominat de citre 1B ewes Reena Partidul Radical, sa opus temindu-se c& femeile, sub influen Bisericii, vor vota masiv pentru dreapta. {n Belgia, socialistii si beralii s-au opus din acelasi rafionament. in Elvetia, practic democratiei directe prin referendum nu era favorabilé votul femeilor, motiv pentru care ele au trebuit si astepte anul 197 in unele fari ca Suedia (1909), Belgia (1920) sau Grecia (193( votul femeilor a fost mai intai autorizat pentru alegerile Locale. Majoratul electoral Varsta majoratului electoral a scizut progresiv. in Franta a t cut de la 30 de ani fn 1815, la 25 de ani in 1830 gi la 21 de ani ‘ 1848. Dar in timpul Revolutiei, Constitutia din 1791 a fixate la : de ani gi cea din 1793 la 21 devani. A trebuit pe urmé astept anul 1974 pentru a o cobori Ja 18 ani. Este varsta'pe care, asti marea majoritate a democrafiilor reprezentative au fixato pent majoratul electoral. Restrictiile la dreptul de vot Ele pot fi multiple. Exist in primul rind indemnitatea: | toate firile dreptul la vot poate fi restrins pentru cet&tenii care ¢ suferit diverse condamniri judiciare. Incapacitatea de vot este u motiv mult mai impre Daca eliminarea nebunilor din corp electoral este relativ de necontestat, ozitiile privind eliminar: analfabefilor nu mai sunt, aga cum s-a intimplat in Italia pana | 1912, unde populatia cea mai sraci era astfel indepirtati de ume. Aceast& acuzatie de incapacitate poate, de asemenea, | mascheze mobiluri rasiale, cum: a fost cazul in multe state di Statele Unite dup’ 1870, unde pentru # deturna dispozitiile cons tutionale (amendamentul 15 interzicind orice discriminiri rasia in materie electorala), sa decis c& dreptul 1a vot nu va fi acord cetitenilor care nu stiu s& serie si si citeascl si care nu satis? conditiile urmatoare (asa-zisa clauza.a "bunieului"): si fie cetiitesSt MODURLE DE Sc . SITE eCopt din 1867 sau si fie capabil sit probeze ct bunicul stu era cetitean din acel an si chiar, in unele cazuri, si poaté comenta Constitutia. a nate decit in 1970. fn mele firi ale Americii impotriva votului analfabefilor au sfarsit prin a indepiirta dé Ia vot populatia de origine indiana. in alte cazuri, discriminarea rasiala in privinfa dreptului la vot a fost oficiald, cum a fost cazul Africii de Sud in timpul regimului de apartheid. fn Australia, numai dupi 1949 si numai in unele state, aborigenii au fost auto- rizafi si voteze in alegerile federale, si numai din 1962 in toati federatia. fn Statele Unite, discriminarile privind votul indienilor nu au disp&rut complet in statele din Vest decit in 1948. Restricfii asupra dreptului la vot pot rezulta si prin sistemul colegiilor duble, cel practicat fn coloniile franceze din 1945 pana in 1957, unde indigenii erau mult subreprezentafi in raport cu populatia de origine metropolitan’, Pot exista, de asemenea, dispozitii speci- fice unor fri, cum a fost cazul Franfei din timpul celei dea Ika Republici, cénd militarii activi nu au avut drept de vot, cu scopul de a marca bine separatia dintre activitatea militard gi cea politica. Votul stréinilor fn Marea Britanie, irlandezii si cetatenii din farile Commonwealth-ului au drept de vot in toate alegerile. fn unele iri, strdinii, in general cu anumite condifii de durati a rezidentei, dispun de drept de vot la alegerile locale. Acesta este cazul in Inlanda (1963), Suedia (1976), Danemarca (1981), Norvegia (1982), Olanda (1985). fn Franta problema dreptului de vot al strainilor la alegerile locale, propusti de Partidul Socialist in 1981, dar aban- donata din cauza ostilitatii opiniei publice, se confunda cu ati- tudinea fa} de muncitorii imigranti veniti din firile lumii a trei ‘Tratatul de la Maastricht, ratificat de Franta in septembrie 1992, 20 Dewoceans epmcencave CEE, au drept de vot Ja alegerile stipuleazd c& striinii, cetaifeni a europene si municipale. Votul plural in opozitie cu votul individual, principiul votului plural a fost utilizat pentru a.compensa sufragiul universal. Au fost acordate voturi suplimentare unor alegitori in,/ numele capacitifii lor pre supuse. [In Marea Britanie pana in 1948, in Belgia din 1893 (sufragiul universal masculin) pana in 1919, unii alegitori au dis pus de 2 sau 3 voturi in numele diplomelor lor, al averii lor, sau al situafiei lor familiale. Votul familial, care insemna dreptul pirintilor de a vote in numele copiilor lor minori, n-a fost zplicat decat fn Belgia, in Spania franchist& si in Portugalia salazariana, si se gisea in proiectul de Constitufie atribuit maresalului Pétain. Partizanii, care sustineau acest vot.in numele apiririi familiei, contau pe conservatorismul presupus al tafilor de familie. El sa ciocnit, pana acum, de principiul egalitar "un om un vot", pentru c& poate pirea curios ca greutatea electoral a unor indivizi s& depinda de situatia lor familialé. Mai mult, nu este sigur ci asta copiii ar accepta ugor s& lase pitinfii si voteze in locul lor. Modalitatile de vot Votul secret Votul secret constituie un aspect fundamental al alegerilor democratice. La origine, volul a fst mai suereu public, chiar dact votul prin buletine este o practic foarte veche, cunoscuti deja de romani, care utilizau buletinele de vot (tabella) dupa edoptarea legilor tabulare (139, 136 si 129 i.Chr.). In Franta a fost introdus din Evul Mediu, pentru desemnarea unor deputati ai Stiri a Trela. Prin votul secret, se pot distinge dou& lucruri: instaurarea buletinelor de vot scrise (ballot in englezé), pentru a inlocui 2aSISTALLE RECTOR 1 MODURME Be ScRUTN . declaratia orali, si utilizarea cabinelor izolate, in general mult mai tarziu, prima utilizare fiind cea din statul Victoria, Australia, in 1856. Este evident cd buletinul scris permite 0 mai mare confidentialitate @ votului decat declaratia oral, chiar dack numai cabina de vot asigura un secret total al votului (adoptat in Franfa in 1915). Votul public permitea multiple presiuni asupra alegitorilor si facilita coruptia electoral’. Numai votul secret eli mina presiunea asupra alegitorilor (libertatea de vot) si fi impiedic pe acestia si faci comert cu votul lor (gratuitatea votu- lui). Diferitele dezbateri despre votul secret, mai ales cel din Marea Britanie la introducerea ballotului in 1872, au pus in evidenta doua pozitii, corespunzatoare la doud conceptii despre alegeri. Partizanii votului public aveau o conceptie aristocraticd despre vot, functie rezervatii unei elite, pe care aceasta trebuie si sto asume public, sub privirea poporului, pe care elita fl reprezinti intrun. fel. Publicitatea votului trebuia si fie, printre altele, un mijloc pen- tru alegitori mai putin competenti de a se lisa influentati de votul personalitatilor mai experimentate (aceasta fiind si conceptia Tui Cicero si Montesquieu). fn Franta, la convocarea Stirilor Generale din 1789, aceasta conceptie a votului public, permitind notabilitafilor influentarea alegitorilor populari, a fost fri dubiu la originea deciziei Regelui de a impune votul public pentru desemnarea in primele doua etape a deputatilor Stirii a Treia. Aceasti misurd sa intors impotriva Regelui, pentru ci majoritatea notabilititilor burgheze, influenfati de ideile filozofilor, avea un spirit contestatar. In acelasi timp, in aceast conceptie, votul secret riscii si fie surst de imoraittate, pentru ci permite unora sii cedeze la opinii nedemme, sau prea egoiste pe care nu indriiznese si le sustini public. Dar de fapt, in spatele acuzatiel de imoralitate, a fost cu siguranfa teama de a nu mai putea verifica daci alegitorul ‘si respect "contractul electoral”, pentru care a fost eventual mitu- it, Dimpotriva, partizanii votului secret consideri votul ca pe un drept al fiectiruia si deci secretul are ca obiectiv garantarea liber- tatii, sustragind alegatorul de la orice posibilitate de presiune. Revendicat in primul rand de sténga, care voia si scoati alegitorii din mediile modeste, de sub influenta patronilor si a proprietarilor, a fost de asemenea aparat de primul ministru liberal Glastone;-care 22 eoceaie ae a dat intdietate riscului de presiuni venit din partea sindicatel asupra votului muncitorilor. Succesul votului secret este semnificativ pentry vieto concepfiei liberale si individualiste de vot, ‘si mai general pent privatizarea” activitAtii politice, pe.care o -semnifici pentru cei n mul{i, Votul secret nu are doar-efectul de a préteja pe cei mai sl: de presiunea celor mai puternici, el izoleazi, de asemen: alegitorul de egalii sii sii permite si rupa, in izolare, cu solid: tatea pe care se simte obligat si 0 afiseze public (muncitor votd cu dreapta contra consemnului det de sindicat, de, exempl Activitatea politica public este marca clasei politice si a militanti sii, a celor care "fac" politica, restul: {iii fiind doar conéultat. Vo secret este manifestarea putemict a acestei rupturi, permifind to dati participarea celor care au fost mereu exclusi la desemna conducitorilor. Votul secret este o misura rezonabilii, instituitd societafe aga cum este ea, cu toate inegalititile sale, gi nu de socictate ideal in care fiecare si-ar putea afisa opiniile in tos libertatea ¢i in total independenfi. Acolo unde votul secret este respectat, rarcori democrafia se comporti bine. Trebuie totugi si remareiim cd votul secret instaurat pe mode australian (cu cabine izolate) a putut fi utilizat contra democrat pentru a restrénge participarea. negrilor la alegerile din Stat Unite, incepand din 1888. Au fost utilizate cele mai diverse tehr pentru a face votul cét mai dificil posibil pentru cei care stipin prost o cultur& scris&. Dar consecinfa votului scerct nu este in 1 obligatoriu excluderea analfabefilor. fn India, cea mai mi democrafie reprezentativd a lumii din 1947, fiecare partid pol sau candidat are atribuit un simbol, tiparit pe buletinul de vot, ajutorul ciruia analfabetii isi pot exprima optiunea. Votul obligatoriu fn toate democrafiile votul este considerat ca o datorie, | foarte pufini sanctioneaz nerespectares acestei datorii. Votul 0ee ES ES 7 gatoriu a avut mult mai putin succes decdt votul secret. El a fost instaurat in Belgia (1893), Australia (1924, dar inc din 1915 in Queensland), ca si in Luxemburg, Danemarea, in Grecia, in Brazilia, Venezuela $i in trei provincii austriece (Steiermark, Tyrol, si Vorarlberg) si in cAteva cantoane elvefiene. Sanctiunea in cazul absentei nejustificate se materializeazi in amenzi ugoare. Experienta demonstreazii ci este suficient si se sancfionaze sim- bolic nerespectarea datoriei electorale pentru a suprima aproape complet absenteismul. fn Australia, absenteismul s-a pribusit de la 40,6% in 1922, la 8,68 in 1925. Dar eficacitatea acestui tip de misuri ii justifick utilizarea? Dack se apreciazi ci absenteismul este un indiciu grav al disfuncjiilor democratiei, nu spargind ter- mometrul se vindecd febra. fn Franfa, la intrebarea unui senator despre acest subject, ministrul de Interne 2 subliniat (Senet 5.12.1982) ci daci a vota este un drept in traditia francezi, cricine are un drept, il are si pe acela de a nw exercita’, Alegerile in mai multe trepte Prin aceasta tehnici deputafii sunt alesi de citre marii electori, desemnati ei insisi de catre cetifeni. A fost utilizati de mi multe ori in Pranfa, in timpul Revolutiei si al Imperiului. La alegerile pentru Stirile Generale din 1789, delegafii Starii a Treia au fost desemnafi dupa un scrutin in trei trepte. fn timpul Revolutici, alegerile s-au facut adeseori in douii trepte, adunirile primare desemndnd electorii din randul cetitenilor cei mai bogati (avand un nivel de cens ridicat), care alegeau, Ia randul lor, depu- tafii. Acest tip de sistem avea ca obiectiv permiterea participa largi populare in adunarile primare, totodata restrangand mai mult sau mai putin dreptul de desemnare a deputatilor de citre cetiifenii cei mai bogati, Considerati competenfi politic, datorit educatiei si averii lor. In democratiile reprezentative, alegerile in mai multe trepte pentru desemnarea deputatilor nu mai sunt uti- lizate nicdieri. In Statele Unite, presedintele este ales.de citre 24 DEMOCRATILE REPREZENTAIVE. marii electori, 1a randul lor alesi prin sufragiu universal. Acest tip de scrutin nu trebuie confundat cu scrutinul indirect, prin care alesii sunt desemnati de cditre notabilitifi, care la randul lor pot sii fie alese, dar care nu au fost alese pentru acest hicru. Este cazul alegerii presedinfilor republicii_ in Franfa, intre anii 1871 si 1958, de citre ansamblul deputafilor si senatorilor reuniti in Congres. Sistemul electoral pentru alegerea Senatului Franfei este un hibrid combinand un scrutin indirect, unii- alesi (deputati, consilieri generali, consilieri regionali, primari) fiind membri de drept ai corpului siu electoral, si un scrutin in dou trepte, pen tru ci majoritatea corpului sau electoral este compusii din delegali ai municipiilor desemnafi special pentru acest lucru. Mandatul electoral, candidaturile Reinnotrile partiale Tehnica reinnoirilor partiale consti in reinnoirea la o alegere a unui numér limitat de mandate, in general o treime sau o jumiitate din numarul de mandate. Este o masur& cu caracter conservator pentru ci ea tinde si slabeasc influenta alegiitorilor asupra compozitiei adunarilor, pentru a se realiza o mai mare sta: bilitate. Acest tip de sistem a fost aplicat in Franfa pentru alegérile deputatilor in timpul Directoratului (o.treime), in Belgia din 1902 pani in 1912 (o jumitate), casi in Luxemburg intre 1948 si 1951. fn schimb, in Argentina, frecventa reinnoirilor (jumatate din mandatele celor 254 de deputati' pot fi reinnoite Ia fiecare 2 ani) nuvi confers acest caracter conservator. El este cel mai adesea utilizat pentru desemnarea Camerei superioare (Senatul), de exem- plu in Statele Unite, in Australia, in Japonia si de asemenea in Franfa (reinnoiri cu o treime), unde reinnoirea partiali este uti lizatii si pentru consilierii generali (reinnoiri pentru jumétate). De fapt, reinnoirile parfiale au o semnificatie conservatoare numai daca se combina cu o duraté prea mare a mandatelor, cum este 25SSTENELE RECTORUE 9 MODULE De SCRUM 5 cazul in Franta, pentru senatori (9 ani) sau consilieri generali (6 Dintre acestea dou, durata mandatelor este cea care reprezinta criteriul cel mai important de democratizare, Durata mandatelor Durata mandatelor este consideraté un indiciu asupra democratizarii sistemului electoral. Cu cit mandatul este mai seurt, cu cat reinnoirile sunt mai frecvente, cu atét puterea alegitorului asupra alesului creste. Fira a tine seama de dizolvari, in democratii, mandatele medii ale adunirilor legislative sunt cele de 4 ani. Trebufe si remarciim mandatul extrem de scurt al Camerei Reprezentantilor din Statele Unite, fixat la 2 ani. In Australia, in Noua Zeelanda, in Suedia si in Lituania mandatul este de irei ani. Sub acest aspect, Franfa apare ca 0 democratie reprezentativa mai conservatoare, cu un mandat de 5 ani pentru deputati si de 7 ani pentru presedinte (4 ant in Statele Unite). Reinnoirea mandatelor in multe {ri sud-americane cu regim prezidential, presedin- tele nu are dreptul de a se prezenta in alegeri in timpul manda- tului. Aceasti misuri vizeazA egalitatea candidatilor, interzicand persoanei in functie utilizarea puterii sale, pentru a fi reales. fn Costa Rica, in cazul alegerilor legislative, aceasti masuri se extinde si asupra ministrilor. fn Statele Unite, de la alegerea Ini F.D. Roosevelt de patru ori (1932, 1936, 1940, 1944), un presedinte nu poate si candideze consecutiv mai mult de douX ori (2 man- date consecutive complete). Cumulul de mandate fh cele mai multe democratii reprezentative cumulul de man- date este interzis. Si in acest caz este vorba de impiedicarea unui 26 ocean newezer ales de asi utiliza pozitia de putere pentru a fi ales pentru al mandate, dar si pentru a obliga sii se consacre mandatului situ ‘ curs. Franta face exceptie de la regula, cumulul mandatelor fiir liber pana la sfarsitul anilor *80, cind o timida restricfie Ta limit la dou mandate importante, ca parlamentar, consilier general se regional gi primar al unui mare oras. Cumulul a rimas genera zat si nu este nimic previzutt pentru cumulul de mandate loca cu funefia de ministru. in Franta astizi, teoretic, ine& poti fi p marul unei comune din Guadeloupe, deputat de Réunion si par! mentar european, Controlul alesilor: revocarea Regula general tn democratiile reprezentative este ci ele toratul trebuie si astepte sfarsitul mandatului alesului, pentru exprima prin vot 0 judecati asupra activitatii sale. Totusi, | multe state din vestul Statelor Unite, existi pentru alegitori po: bilitatea de a obliga alesul sési pund mandatul in joc, dacd anumiti proportie dintre ei, in general cuprinst intre 20,% si 30 il someaz’ prin In une comuniste existau asemenea dispo; dar fara sa ait aceeasi semnificatie. Pentru Partidul Comunist era un mijl suplimentar prin care si se asigure de docilitatea alesilor si Totusi, in faza de democratizare a acestor regimuri, acest tip ¢ dispozitii a fost utilizat in Ungaria de cétre opozitie, in 1989, pe tru a obliga pe unii alesi si revin in fafa alegitorilor. Mai mul responsabili ai partidului gi-au pierdut in acest fel locurile di Adunare. Mai apoi, parlamentarii au suprimat acest tip de di pozitie. O dispozitie de acest tip a fost previguti in timp' Revolufiei Franceze, in Constitutia anului III (niciodata aplicati). a numita cerere de revocare (recall) Libertatea si publicitatea candidaturilor Libertatea de a candida atea candidaturilor sui clementele obligatorii ale regimurilor democratice reprézentativSISTEMEUE ELECTORALE $1 MCDURILE DE SCAU. . in regimurile totalitare, absenta libertitii de a candida in alegeri se dovedeste sistematicé. fn democratiile reprezentative libertatea de a candida este adesea insofitd de restricfii legate de rezidenta candidatilor, depunerea unei caufiuni sau a unei liste de sustinatori, Dacii aceste dispozitii sunt necesare pentru a evita un numiir excesiv de candidaturi, ele nu trebuie si fie foarte restric- tive, pentru a nu aduce atingere libertitii de alegere a alegitorilor. Este recomandabil si se gaseasci un echilibru corect intre aceasta si un numir rezonabil de candidaturi reprezentative. Libertatea de a candida nu este suficienti; numai publicitatea facuti candidaturii, prin intermediul unei campanii electorale, permite alegitorului si-si faci alegerea. Daci nu existi oferti electorala public, pe ce criterii si-si exprime alegitoral opfiunea? Libertatea nelimitatd de alegere suprimd de fapt alegerea, Pe de alté parte, trebuie obligatoriu vegheat ca publicitatea facutd candi- daturilor si nu ajungé la practica "candidaturilor oficiale" cum sa intémplat, in timpul celui de-al doilea imperiu, prin presiuni asupra alegitorilor. Candidaturile multiple in Franta, pnd in 1889, la alegerile legislative au fost auto rizate candidaturile multiple (in mai multe circumscriptii simul tan). Alesul trebuia sé aleagi intre diferitele circumscriptii elec- torale care Lau desemnat, si erau organizate alegeri partiale pen- ‘tru beuparea locurilor vacante, Acest sistem sa dovedit prea putin comod, pentru c& putea declansa o cascada de alegeri partiale. Alegerile legislative erau.’ pentru principalii lideri politici, veri. tabile ocazii de testare a popularitatii. in timpul alegerilor din Prairial Anul V (1797), castigate de monarhisti, unul dintre liderii acestora, Boissy d'Anglas, a fost ales in'77 de departamente din 100 (inclusiv Belgia), in timp ce cel mai adesea ales reprezentant dintre partizanii Directoratului, La Révelliére, na fost ales decit in 30 (F. Furet iD. Richet, Revolutia,Volumul II, Hachette, 1966, 28 _ewaceamne nPiceN sve pag. 93). Cu ocazia alegerilor din 2 februarie 1871, din cauza alegerilor multiple, numai 630 de locuri din 768 au fost ecupate. Alegerea lui Thiers in 26 de departamente si alegerea lui Gambetta in numai 9 au fost semnificative pentru raportul de forte intre conservatori si republicanii avansati. fn ajunul alegerilor din 1889, practica candidaturilor multiple a fost interzis®, pentru al impiedica pe generalul Boulanger si trans. forme alegerile intr-un plebiscit asupra persoanei sale. Locurile rezervate intro serie de parlamente existi locuri rezervate. fn general, prin acest Iucru se permite reprezentarea categoriilor specifice ale populatiei, adeseori minorit&{i lingvistice sau religioase sau chiar grupuri sociale defavorizate. Pentru acest Iueru exista mai multe metode. Se pot crea mandate pentru care dreptul la candi daturii este rezervat acestor categorii, ca de exemplu fn India unde sunt mandate rezervate intangibililor si unor triburi, si in Pakistan, unde 10 din 207 mandate sunt rezervate nemusul manilor, Se pot, de asemenea, institui circumscriptii in care drep- tul de a alege si dreptul de a candida sunt rezervate printram sis- tem de dublu colegiu: este cazul Noii Zeelande unde céteva locuri sunt rezervate, de mai mult de un secol, maorilor. Se poate, de asemenea, ca noul parlament ales si-desemneze un anumit numér de deputafi suplimentari din aceasta categorie: in acest mod exis. tau 20 de locuri suplimentare pentru femei in Pakistan’ (dispozifie suprimata fn 1990) si 10 in Bangladesh. Dar adesea practica man- datelor tezervate are obiective antidemocratice, cum a fost cazul fn Polonia cu ocazia alegerilor din 1989 pentru Seim, cand comu- nistii siau rezervat dreptul la candidatura pentru 2/3 din locuri (299 din 460), temandusse, cu indreptitire, eX vor fi 2drobiti elec- toral de citre migcarea Solidaritatea. A fost si cazul Taiwanului, pana in 1989, unde un numér important de Jocuri din Adunare (Yuan) a fost rezervat notabilitétilor din Gomindan in numele zeSSTENELE LCT 1 NOOURLE BE SCL : reprezentirii, fictive, a alegitorilor din China continentala, al céror singur reprezentant legal se considera guvernul de la Taiwan. fn ambele cazuri, alegitorii au fost privafi de posibilitatea de a alege liber uh numér important de deputati. Sistemele federale in statele federale sistemul electoral trebuie si asigure o dubli reprezentare: a poporului si a statelor componente. Parintii Constitutiei americane au rezolvat aceasti problema prin crearea a doui aduniri distincte, cu puteri echivalente: Camera Reprezentantilor care reprezint& poporul printrun numar de man- date pe stat, proportional cu locuitorii sii, si Senatul care reprezinti statele, in care fiecare stat are dreptul la doi senatori, indiferent de populatie. Se obfine astfel 0 dubli reprezentare, egalitard in ambele cazuri, a poporului, pe de o parte, si a statelor, pe de alt parte. Australia a ales un sistem aseménitor, cu gase senatori pentru fiecare stat. Republica Federal Germand are un sistem putin diferit: in adunarea care reprezinta Landurile (Bundesrat) fiecare Land ate o reprezentare (nu strict proportional) in functie de populatia sa, intre 3 si'7 mandate, landurile mai putin populate find suprareprezentate. Aceasti adunare dispune de putere mai mici decat Bundestag-ul, dar are dreptul de blocare a legilor, cu o majoritate de 2/5. Camerele superioare Trebuie si distingem doua tipuri de camere superioare. Dack fn statele federale se justifici existenta celei de-a doua camere pentru a reprezenta statele, acest Iucru nu mai este valabil in celelalte state. Aceste camere superioare au fost create fie pen- tra a limita, fie pentru a eanaliza efectele politice ale reprezent4rii populare din camerele inferioare. In general, cle nu au un mod de-desernnare democratic, cum este cezul Camerei 30 ewoceariue epeeen Lorzilor in Marea Britanie, sau corpul lor electoral nu e reprezentativ si sunt suprareprezentate zonele rurale, cum in este cazull Senatului francez. fn aceste ultime cazuri, seiderea 7 terilor camerelor superioare a constituit un semnificativ progres democratici. Validarea mandatelor Modalitatea de validare a mandatelor este important punandwse si problema statului de drept. Validarea mandatel de citre ingisi cei alesl poate fi, si a si fost, ocazia unor abuzu cand pretexte juridice mascheaz& operatii politice, cum a fost. Franta, unde invalidarea mai multor deputafi pujadisti, du alegerile din 1956, mu a rimas fari mumeroase semne de int bare. Practica actual francezi, de a incredinta validarea ma datelor Consiliului Constitutional si Consiliului de Stat, pai preferabili. Finanfarea candidatitor $i a partidelor Astiizi, pentru democratiile reprezentative, inegalitatea fina iar a candidatilor sau a partidelor constituie unul din cele m serioase riscuri de abateri in alegeri. fn incerearea de a rezoh aceasti problemi, democrafiile reprezentative an dezvoltat intreaga legislatie privind finanfarea partidelor ‘politice si a car paniilor electorale. Pentru finantarea campaniilor electorale es necesari o imbinare a cheltuiclilor rafionale de campanie cu po bilitatea utilizarii mijloacelor moderne de comunicatie. in gener: in ceea ce priveste partidele politice, legislafia prevede finanfare publici gi privata. Riscul finanfarii private, fir contre este acela de a cidea in plutocratie. Finantarea public pune al probleme: dorind si aibé o bazi obiectiva, tine seama de rezu tatele electorale ale fostelor alegeri, fie in voturi, fie in mandat Luarea fn calcul a rezultatelor in mandate rised sd retransmitd |SSTENEE ELECTORAL 5] MODULE DE SHUT 2 nivelul finanférii publice inegalitifile de reprezentare, produse eventual de modul de seratin. Dar, muit mai grav, luarea in cal- cul 4 rezuitatelor ultimelor alegeri, baz oblectivt de necomen- tat, prezintd marea deficienta ca favorizeazd partidele alese in defavoarea celor noi. Presiunile si fraudele electorale in primul rand este necesar si facem o distinetie clari intre presiuni si fraude electorale. Coruptia, intimidarea electoratului jin de presiunile electorale. Umblarea la urne, falsificarea listelor electorale sau a borderourilor rezultatelor electorale sunt fraude. Présiunile electorale citate mai sus fin fie de regimuri nedemo- criitice, fie de preistoria democratiilor reprezentative, cand li bertitile publice gi secretul votului nu erau corect asigurate, cum inci mai este cazul in miulte firi din lumea a treia. Tehnicile de fraud& sunt de o mate varietate, cuprinzdnd toati s imaginatiei umane. {n democrafiile reprezentative vechi ale Europei si Americii de Nord, frauda este un fenomen rar. Nu aceeasi este situatia in democrafiile recente si mult mai fragile ale Alricii, Americii latine sau Asiei. {n'epoci nu demult apuse, chiar gi in democratiile vechi, frauda a fost un fenomen deloc neglijabil. in Statele Unite, "maginile électorale” din cateva mari orase, Chicago de exemplu, siau féuritiun mare renume in acest domeniu. in Frénta, DOM-TOM-urile ‘gi Corsica au avut multi vreme aceeasi reputafie. fn departamentele si teritoriile de dincolo de mare, frauda electoral amestecati cu presiunile electorale a fost adese- ori fapla notabilititilor, sustinute de administratie. Corsica a bene ficiat multi vreme de 0 cultur& electoral perticulard, consecinta fiind existenfa listelor electorale fanteziste prin care viata elec: torald activi a putut fi sensibil prelungiti, mult dincolo de sim- plul suport biologic. in materia regularizirii voturilor, in ullimii ani s-au ficut progrese considerabile. Pe continent, frauda ocazionalii cu caracter individual si local si care poate aduce atin- gere oriciirdif-partid este:in general neglijabili. Trebuie totusi si 32 DEMOCRATILE REPREZENTA TIVE notiim ci Partidul Comunist a fost adeseori acuzat de fraude in diverse municipalité{i, de exemplu cu ocazia alegerilor municipale din martie 1983. Din 13 orage cu mai mult de 20.000 de locuitori in care algerile au fost anulate, 11 erau municipalitéti in care castigasera comunistii. Partidul Comunist n-a pistrat decat 2 orage dupa alegerile partiale care s-au organizat dupa invalidare. Succesul luptei impotriva fraudei depinde foarte mult de vointa candidafilor gi a asesorilor lor. Dac acestia din urma respect lis tele de semnituri, cer sistematic actele de indentitate, pe Ian cirfile de alegitor, rezisti tentatiei de a lipsi pentru a lua masa, studiazi cu atentie procurile si supravegheazi desfacerea urnelor, frauda devine mult mai dificil de facut. Dubla dinamica a democrafiilor reprezentative inainte de a intra in substanfa tehnicilor electorale si a efectelor lor politice, este necesar sii punem in evident cele dows mari tendinfe ale democrafiilor reprezentative ce decurg din cele dou funetii principale ale alegerilor, si anume desemnarea con- ducltorilor si reprezentarea societiiii. O tendinjé cétre dualism Alegerile din democrafiile reprezentative au 0 prima functie de legitimare si desemnare a guvernantilor. Prin intermediul alegerii deputatilor care voteazi legile, alegitorii desemneazi guvernantii. In acest fe] viafa parlamentara este finpinsi citre dualism intro dublé manieré. in primul rand, deoarece, pentru votarea unei legi, dincolo de abfineri, nu existé decat dou’ posibilitifi: pentru sau contra. fn Franfa despirtirea stinga/dreapta isi are originea in dezbaterea asupra dreptului regelui la veto, din, 28 august 1789: "in urma acestei sedinfe adunarea sa separal_definitiv in aripa stinga si 33SISTEAELE RECTOR 51 HooURUE De sceUTIE : aripa dreaptd. Tofi partizanii veto-ului sau asezat in dreapta presedintelui; tofi cei. contra sau grupat in partea opusi. Aceasti Separare a feut mai usoari numéritoarea voturilor desfisnrati prin asezare si ridicare, modalitate care a fost pistrati. De multi vreme, gi inaintea adunérii ordinelor, extrema stang& si extrema dreapti au devenit punctul de intélnire al deputatilor cei mai inflicirati in opiniile fn acel moment opuse. Fiecare grup crestea numeric, pe masur& ce discufiile deveneau mai iritante (..). Dar majoritatea reprezentantilor nu sau plasat complet intruna din diviziuni decat dupa sedinfa despre care vorbim." (Buchez si Roux, Istoria parlamentari a Revolutiei franceze, Volum I, pag. 349-350) Acest text ne prezinti intro manieri limpede procesul de bipolarism din prima adunare francezi, Procesul a fost progre- siv, deputatii constaténd ci asupra multor chestiuni opozififle sunt mereu aceleasi. Structuraréa avea si devin decisivi, intro pro- blemé plini de semnificatii, dreptul regelui la veto, in privinta conceptiei despre democratia reprezentativi si despre legitimitatea puterii, Aceste infruntari binare asupra votului, care au tendinta frecvent& de regrupatt, se sprijini, in general, pe conceptii ideo- logice, pe "viziuni asupra lumii" care se opun si a eXror origine urea pani departe fi trecut. Este vorba despre o tendinté funda. mentala a spiritului uman (Binele si Raul) care se observ’ adese- ori in controversele intelectuale. De altfel, examinarea sporturilor sia jocurilor arata ci; daca alegerea ar fi considerat ca o simpli concurent%, asemenea unei curse, ea nu ar avea obligatoriu o tendinta dualisté. Dar ulegerea nu este numai o cursé, ci si o lupta pentru un obiectiv, pe care unul o define si celilalt nu: pu- terea. Al doilea element care impinge ciitre dualism este lupta pen- iru controlul puterii. Din momentul in care Guvernul este con- wolat de eitre Parlament, viata politica tinde sd se structureze urmdnd dikotomia majoritate/opozifie. Cum majoritatea rela- iva nu ajunge, fiecare incearci si asigure o majoritate absolut, Singura garantie pentru o putere stabil. Grupurile parla. meutare o data constituite se straduiese, prin disciplina votului, Ba woceane Pecan sd controleze scrutinele. Alegerile devin din ce in ce mai mu Jupté pentru putere, cégtigat’ de cei care-si asigurd contre majoritatii locurilor din Parlament. Bin acest motiv fundam tal, orice sistem reprezentativ democratic este majorit Evident, controlul locurilor din Parlament incepe in mod natu cu tentativa de a obtine majoritaten voturilor alegitorilor. Statele Unite alegerile prezidentiale joacd acest rol. Extinde sufragiului a provocat aparitia partidelor politice moderne, care canalizeze alegerile alegatorilor. in felul acesta, alegerile con: tue mijlocul prin care forfele politice fac electoratul arbitru Jupta lor pentru putere. Luarea alegitorilor ca martori in Iu politic din timpul campanillor electorate, care este o politiz: descendent“ dinspre elita politica spre electorat, tinde structureze intr-o manierd dualisti opiniile si provoa polarizarea voturilor citre principalele doud forte palitice s ciitre doud coalitii politice. O tendinjé de dispersie Dar alegerile inseamna si reprezentare. Ele sunt dcazia pe tru diversele grupuri existente in sénul societatii, a diferitel puncte de vedere, de a se face ascultate, de a se manifesta, de incerca si se faci reprezentate. Multitudinea grupurilor, inte selor, clivajelor, induce in mod natural 0 puternicd tendin{é | dispersie. Aceasta tendinti catre disperste este cu atat mai ma cu cat societatea este social si cultural mai eterogend gi cu cai fost traversata de conflicte care au produs puternice clivaje, care dualismul dominant este incapabil si le integrez Grupurile care se simt subreprezentate au tendinfa de a conte ta partidele institutionale dominante si se adreseaza electarat Jui incercdnd si provoace o politizare "ascendenti: Tendin catre dispersie poate rezulta si din sciziuni in interioral parti¢ Jor existente. Dar acest lucru nu difera prea muit de cele prec dente, pentru ci reusita unei seiziuni trebuie si se bazeze j interese si aspirafii pufin sau prost reprezentate de citre pe tidele in funefie. .SISTEMELE ELECTORMLE 51 MOOUALE DE SCRUTIN. - % Sistemul partizan Acesie doua tendinfe catre dualitate si citre dispersie, cu efecte adesea opuse, au o influenti major asupra structurdirii unui sistem partizan. fn toate democratiile reprezentative existi cel pufin dowd partide. Singura exceptie aparenta este cea a statelor sudice din Stateldle Unite, dominate exclusiv de Partidul democrat, de la sfarsitul’ secolului al XIXlea pan’ 1a sfarsitul anilor ’60, dar nu este decdt una din numeroasele indicafii ale absentei reale a democratiei din aceste state, unde negrii au fost privati de drepturile lor politice. fntre un dualism categoric al par- tidelor si un multipartidism excerbat se intinde plaja larga, un continuum, descris de sistemele partizane din democratiile reprezentative. Chiar si in Statele Unite, unde bipartidismul pare perfect, tendinfa de dispersie se reg&seste puternic in jocurile grupurilor de presiune si absen{a disciplinei de vot din Congres. Dar aceast& dispersie nu duce la multiplicarea partidelor. in Elvetia, unde existaé un sistem multipartizan, tendinta dualisti este inexistenté de cand \principalele forte politice practic’ o impirfire sistematicd a puterii. Aici domind aspectul reprezentativ, alegerile fiind mai mult 0 concuren{a decét o lupti pentru putere. Este drept c& practica democratiei directe, prin referendum, per- mite decizia asupra unor probleme care ii divizeazi profund pe elvetieni, ca de exemplu raporturile Elvefiei cu Comunitatea Europeanii, fri ca aceste probleme si duc la infruntiri elec- torale partizane. Bipartidismul originar Sistemele partirane ale democrafiilor reprezentative sunt fn principal rezultatele structurilor sociale si ale istoriei, Cele mai multe din democratiile reprezentative cele mai vechi au fost, in secolul al XIXlea, sisteme“parlamentare unde dreptul de vot era rezervat unei minoritifi de privilegiati, nobili sau bogati, de sex 36 enoceanu epaczomane i, femeile si populatiile oprimate din ratiuni rasiale sau teligioase erau exclusi de Jg: vot. Aceste sisteme parle mentare pluraliste "elitiste" au fost aproape intotdeauna biparti- zane, cu un Partid conservator apropiat aristocratic? gi forfelor religioase dominante, si un Partid liberal, reprezentind burghezia urbani. Acesta a fost cazul Frantei’ din timpul lui Louis-Philippe (intre anii 1850 si 1848) cu opozitia dintre Partidul Ordinii si Partidul Schimbatii, in Marea Britanie cu opozitia dintre Liberali si Conservator, ca gi in Belgia si in multe alte {iri europene sau americane. Aceasti situatie de bipartidism parlamentar este o bund ilustrare a dominafiei primei tendinte, dualitatea. Evolutia cdtre multipartidism Marea migcare de democratizare a sistemelor reprezentative, cauzi'si apoi consecin{i a accesului maselor populare fn procesul electoral, a constituit principalul factor al destrimarii sistemelor bipartizane, prin aparitia de noi forte politice care si reprezinte aspirafiile noilor alegatori. Marea Britanie furnizeaza, ca de atatea alte ori, o foarte bund ilustrare despre aceasti evolutie, prin aparifia succesivi' a unui grup irlandez si a Partidului Laburist care au reprezentat revendiciirile nationale ale irlandezilor si, respéctiv, aspirafiile sociale ale lumii muncitoresti. Aceste realitati sociale si istorice au avut un rol determinant fn for- marea sistemelor partizane, fm orice caz mai mare decat mo- durile de scrutin utilizate in alegeri, chiar daci rolul acestora din urma nu este neglijabil, aga cum vom vedea mai departe. Pentru a putea judeca, si studiem diferitele moduri de scrutin. BPMODURILE DE SCRUTIN MAJORITAR Organizarea alegerilor necesiti explicitarea prin legéa elec: torald a mecanismului care permite transformarea voturilor electoratului in Jocurile din adunare. Modul de scrutin se defineste ca regula Jegislativa ce determina cine sunt alesii, plecdnd de Ia voturile exprimate de citre electorat, Pentru analiza functionarii unui mod de scrutin, trebuie luate in con- sideratie mai multe aspecte. Alegitorul voteazii pentru candi- dati sau pentru partide? Modul de scrutin este de tip majoritar, proportional sau mixt? Exist unul sau mai multe niveluri ale circumscripfiilor electorale? Acest capitol este consacrat studierii modurilor de scrutin majoritar. fn aceste cazuri termenul de majoritar semnificd pur si simplu faptul c&, in cadrul fiecdvei cireumscripfii, candidatul sau lista de candidati care cAstig’ ia toate mandatele puse in joc. Mourn 0 scram auton Originea modurilor de scrutin majoritar & La sfarsitul secolului al XIXleay-pentru desemnarea deputatil erau utilizate in principal dou& moduri de scrutin. Tarile ang] saxone (Marea Britanie, Dominioanele, Statele Unite), {ari Americii de Sud, ca si Suedia, Danemarca, Potugalia, Spania Grecia utilizau scrutinul cu un tur, in general uninominal. Toa celelalte regimuri parlamentare din Buropa continentali practic: serutinul cu doug tururi, in general uninominal, ca in Fran} Italia, Austria, Germania, Olenda sau Norvegia. fn Belgia fnain de addptarea sistemului proportional din 1899, ca i | Luxemburg, se practica sistemul cu doui tururi, dar phizinomini fnainte de a trece, in 1900, la un sistem cu doui tururi, in Elvet sa practicat un sistem uninominal cu trei tururi. Originea acestor moduri de scrutin este veche. Serutinul : majoritate relativé (scrutinul cu un tur) este cel mai simplu, « care se utilizeazt in mod natural cénd este vorba de a alege \ sef, un responsabil sau un delegat. Introducerea exigent majoritifii absolute a apirut mai trziu, se pare, sub influen Bisericii Catolice. Este gresit si se creadé ci regula majoritatii, principiu de decizie, a fost prima si ci s-a impus natur Dimpotriva, putem gandi ci regula unanimit&ii a fost prix Pentru un individ nu este normal si se simté legat de o deci care a fost luati contra voinfei sale. De la palabrele’ africane alegerea regilor Poloniei (din secolul al XVElea pind in secolul XVIF-lea) manifestarile principiului unanimitaqii au fc numeroase. Biserica Catolicd a fost multi vreme atasati regu unanimititii: slegerile serveau ca revelafie a alegerii divine, cz nu putea fi decat una, alegitorul neexercitind un drept, ci funcfie. Unanimitatea trebuia cAutaté in mod necesar, pentru minorititile nu puteau reprezenta puncte de vedere legitime, fii in eroare. Pentru slegerile ecleziastice care se realizau adese prin aclamafii, obfineres unanimitifii nu era imposibili, ecitanee EE I 7 si minoritifile raliinduse majoritatii pe masura derularii procesu- lui. Dar unanimitatea nefiind intotdeauna usor de obfinut, Bisetica a pus reguli de exigent privind majoritatea absolut sau chiar majoritatea calificatd, in special cea de 2/3. Autoritifile civile, care fn decursul Evului Mediu faceau adeseori apel la Biserick pentru organizarea alegerilor, in special in comune, sau inspjrat din exemplul acesteia. Ciutarea majoritafii calificate, absqjute sau de 2/3, concretizata in scrutinul cu mai multe tururi, exprimd regretul pentru unanimitatea, in fapt, inaccesibili. Ea nu reprezinti decdt o ultimi’solutie pentru unanimitatea imposibil de atins. Scrutinul cu dou tururi constituie-expresia cea mai simpla a ciutth i absolute, dar el nu este decét simplifi- carea serutinului cu un numér infinit de tururi, practicat pentru alogerea Pepei sau a celui practicat in Franfa in timpul celei dea Uka sia IVa Republici, pentru alegerea presedintelui Republicii de ciitre Congres (Adunarea National reuniti cu Senatul). Din 1789, pentru alegerea deputatilor din Starea a Treia in cadrul Stirilor Generale, a fost utilizat un scratin ‘cu trei tururi, Acest scrutin este inci in vigoare in Franfa, pentru desemnarea presedintilor Camerei Deputatilor si Senatului. Dar daci se restrange cdutarea adundiii maximum la organizarea unui tur secund, se poate restabili exigenfa majoritifii absolute in turul secund, restringénd accesul la acesta doar a primilor doi candi- dati din primul tur. Scrutinele uninominale Scrutinul uninominal cu un tur Tara este imp&rtiti in circumscripfii electorale, fiecare Teprezentati de un singur deputat. Fiecare alegator dispune de un singur vot. Candidatul clasat primul in fiecare circumscriptie este declarat ales. Dintre democrafiile reprezentative, acest tip de scrutin este utilizat in prineipal in Anglia gi in tirile colonizate de 40 -MODURILE OE SCRUTIN MALORITAR ca fn trecut: Statele Unite, Noua Zeelanda (pan in 1993), Canada, India si Sri-Lanka (pana in 1977). Prin acest mod de scrutin numai partidul al cirui candidat este clasat primul primeste un loc, iar celelalte partide nu primese nimic, Rezulti o tendinfa sistematica spre o puternica amplificare in locuri, pentru partidul care domina in ‘numarul de voturi obtinut. fn cadrul unui sistem partizan dominat de dou mari partide, al ciror numir de voturi nu este prea diferit, cum este cazul Marii Britanii, sa observat ci raportul locurilor obfinute de citre aceste doud partide este adesea apropiat de cubul raportului voturilor (legea cubului) obtinute, adici L1/L2~(V1/V2)5 unde L1 reprezinti numirul de locuri obfinut de partidul 1 si Vi numérul de voturi obfinut de acelasi partid (simbolurile sunt valabile si pentru partidul 2). Alegerile britanice din 1959 ilustreaz& perfect "legea cubului" : conservatorii obtindnd 365 de locuri pentru 49,3% din voturi, in timp ce laburistii au obfinut 258 de locuri pentru 45,9% din voturi, adicd (49,3/ 43,9) ,416, extrem de apropiat de 365/258 = 1,415. Dar aceasti reguli se dovedeste extrem de aproxi- mativi si nu trebuie luati in considgratie decat ca o indicatic a fenomenul de amplificare care perimite unui partid, care are majoritatea relativ a voturilor, si dispuna de majoritatea absoluti a locurilor. Prin acest scrutin, partidul ajuns pe locul secund sufer’, de regull, o subreprezentare, pentru ci el ajunge in urma partidului cel mai puternic la nivel national, cam in toate circumscripliile electorale. Situatia este mult mai dramaticé pentru celelalte par tide. Un partid ajuns pe locul trei sau patru la nivel national are foarte putine sanse si cAstige intr-un numér semnificativ de cir cumscripfii si subreprezentarea sa poate fi, atunci, foarte puter: nici. Pentru aceasti situatie, alegerile din Nowa Zeelanda, din 1966, furnizeazi un foarte bun exemplu: Partidul National: 45,2% din voturi si 44 de locuri, Partidul Laburist: 44,2% si 40 de locuri, Partidul creditului social: 9,1% si nici un loc. Primelor doua reguli de transformare a voturilor in locuri, in scrutinele_uninominale auSTEEL ECTORUE 51 AOOURLE DE SceUTN : cu un tur, care sunt: (1) amplificarea victoriei primului partid asupra celui de-al doilea si (2) distrugerea reprezentarii celor lalte partide, li se adaugi o a treia reguli, care le poate anula pe primele dowd (3) reprezentarea unui partid depinde foarte mult de repartitia geografici a voturilor sale. Un partid minori- tar la nivel national poate obtine o buna reprezentare, daci voturile sale sunt geografic suficient de concentrate pentru ai permite si fie local majoritar, in cAteva circumscriptii. fn Marea Britanie, Ia alegerile din 1992, Partidul Nafionalist Galez (Plaid Cymru) n-a obfinut decat 0,5% din voturile pe ansamblul Marii Britanii si 8,8% pe ansamblul Tarii Galilor, dar a obtinut 4 locuri, adic& 0,6% din cele 651 de locuri ale Camerei Comunelor si 8,3% din mandatele galeze, adic 0 reprezentare practic proportionala. Dimpotriva, liberalidemocratii, cu 17,9 % din voturi, nu au obfinut decat 20 de locuri, adic& 3,1% din total, fafa de 336 de locuri pentru conservatori, eu 41,9% din voturi, si 271 laburistii, cu 34,4% din voturi. Liberalii au avut de suferit din cauza repartizirii prea uniforme a voturilor pe ansamblul firii. in 1983, cu 25,4% din voturi, Alianta liberalilor cu social-democratii n-a obfinut decit 23 de locuri, in timp ce laburistii au obfinut:209 locuri, cu 27,6% din voturi, si conser vatorii 397 cu 42,4%: Chiar daci Alianta a objinut mai multe voturi decat laburistifea a cAstigat mult mai putine locuri. if Alegerile canadienie din octombrie 1993 oferi un bun exemplu al efectelor acestui mod de serutin ce pot fi urmérite in tabelul I. ‘Tabelul I (Canada 1993) pene | *aeyouee [Ramil | x amtonst Neon a 3 i eral as i Cone Fa 2 Boel dn Qube | 788 x | Partidut reformist 187 52 ‘i 35 1s a2 moose OF scan no Partidul liberal, care a fost categorie in frunte, a piofitat fenomenul amplificdrii in locuri ale voturilor exprimat’. O majo tate relativai in voturi a devenit 0 majoritate absolut fn locu Celalalt partid implantat pe ansamblul Canadei, Partid Conservator, a suferit un rezultat catastrofal. Rezultatul siu a fc extrem de nedrept, el obfinand 2 locuri, cu, 16% din voturi, timp ce Blocul din Québec a obfinut 54, cu 13,5%. Blocul ast suprareprezentat a obfinut in Camera Comunelor locul opozit oficiale, situatie socant’, finfnd Seama ci era numai al patrul partid ca numér de voturi, Acest reaultat a fost consecinta masi yoturilor sale in Québec, unde“el a obtinut 49,2% din votw Partidul reformist a obtinut o bund reprezentare, voturile se fiind relativ concentrate in vestul anglofon al tirii, Neo-democra (socialistii) au limitat putin subreprezentarea datoriti concentri voturilor lor in Saskatchewan (%), unde au obtinut 5 din cele Jocuri. Dar aceste bizarerii ale reprezentirii nu se oprese aici, fii chiar susceptibile de a priva partidul invingator fn voturi de vie! ria in locuri, adie de victoria efectivi. Aceasti negare eleme tara a democratiei reprezentative sa produs deja de trei ori Marea Britanie, unde in 1929, cu 38,2% din voturi, conservato nu au beneficiat decét de 260 de locuri, fati de 288 a laburistilor, care n-au obfinut decat 37% din voturi. in 195 laburistii, cu 48,8% din voturi, ny. au obtinut decat 295 de locu fafa de 320 ale conservatorilor, cu 48% din voturi. fn 1974, cons vatorii nu au avut decdt 297 de locuri, cu 37,8% din voturi, fata | 301 ale laburistilor, pentru 37,1 °% din. voturi. Aceast jsituatie : repetat deja de trei ori in Canada (1896, 1957, 1974), de doud in Noua Zeeland’ (1978 si 1981) si o data in Africa de Sud (194 Dificil de acceptat din punct de vedere democratic, acest fenom: se explicl printro prea mare concentrare a voturilor partidul invingator (fn voturi) fn flefurile sale. Este mult mai eficace s& un ugor avantaj in multe circumscripfii, decdt un_avantaj me doar in cteva.SISTEMELE ELECTORNE 51 MODURLE DE SCRUTIN - fn acest tip de scrutiréidecupajul circumscripfiilor poate si fie decisiv. Pot fi refimute doua cauze principale de inegalitate a reprezentirii legate de decupaj: Decupajele dezechilibrate demografic in trecut, dezechilibrele demografice din decupajele electorale erau foarte importante, find adeseori consecinfa lipsei de reforma a vechiului decupaj, in urma producerii unor evolutii demogratice majore. Accasti imbitranire a decupajelor se traduce mai mereu printro suprareprezentare a zonelor rurale depopulate, adeseori conservatoare, in defavourea sectoarelor urbane in expansiune, adeseori mai progresiste din punct de vedere politic. In Statele Unite, in 1960, aceste inegalititi erau cAteodati surprinziitoare: pentru Senatul statului California, senatorul comitatului Los Angeles reprezenta 6 milioane de locuitori, iar cel al unui district muntos 1500; pentru Camera inferioara a statului Vermont, alesul Stratonului reprezenta 38 de locuitori, in tip ce cel al Burlingtonului reprezenta 35.551 (M.F. Toinet, Sistemul politic al Statélor Unite, Thémis, 1990). Dupi mai multe decizii ale Curtii Supreme din 1962 si 1964, statele sunt obligate la redecuparea cir- cumscriptiilor electorale locale si federale, la fiecare zece ani, in functie de rezultatele recensimintelor. La inceputul secolului al XIXlea, la réndul ei, Marea Britanie a cunoscut fantastice ine- galitafi ale reprezentivif cu ale sale "orase murdare’, urmare a absenfei redecupirilor din secolul al XVilea: marile orase ca Birmingham, Leeds sau Manchester (137.000 de locuitori) nu dis- puneau de nici un loc, in timp de unele orase depopulate, neavand decat 0 mani de alegiitori, aveau dou. Dupa reforma din 1852, diferenta era inc de 1 la 60, iar dupa cea din 1885, de 1 la 7. Cam de treizeci de ani, toate vechile democratii care practic scrutinul uninominal cu un tur au dezvoltat o legislatie care si fixeze obligativitatea redecuprilor regulate si reguli pentru aceste decupaje (circumscriptii far mari dezechilibre demografice), cea aa MODULE DE SCRUTN HALORTAR ce a insemnat sfarsitul pasivitatii legislatorilor, dar nu a desfiinfat toate problemele redecupirilor. Gerrymanderul Dacii absen{a redecuparilor isi are uneori originea intrun cal- cul politic, redecupajul in sine poate fi ocazia unor manevre neloiale, degi legale. Este suficient si se pun baz pe cunoasterea exact a rezultatelor precedentelor alegeri, pentru a comasa, atat cat se poate, voturile adversarilor intro minoritate de circum- seriptii, cu scopul de a cdstiga in celelalte. Stabilitatea comporta- mentului electoral face acest rationament rezonabil. Elbridge Gerry, guvernator in Massachusetts la ineeputul secolului al XIXIea, a fost considerat un Cristofor Columb al acestui tip de manevra electorala. Alfii Lau folosit fara indoiala inaintea lui, dar nimeni nu mai poate pretinde ci bar fi descoperit dupa el. in 1812, la alegerile pentru Senatul statului, el a decupat atat de bine circum- seripfiile, incat prietenii Iui au obfinut 29 de locuri pentru 50.164 de voturi, fata de 11 locuri ale adversarilor care obtinuseri 51.766 de voturi. Un jurnalist local, observand formele geografice curioase ale circumscriptiilor, semanand cu salamandtele, a botezat aceastii configuratie "Gerrymander”, facdnd un colaj intre cuvintele Gerry si salamandra. Pentru a infelege bine principiul Gerrymander, iati un exem- plu teoretic de decupaySISTEMELE LEONG St ooURUE OE SCRUM 5 Sa ne imagindm 25 de unitifi electorale, toate de greutate demografici echivalenta, in care electoratul voteazii in bloc pentru unul din cele dou partide A sau B, unde A controleazi 16 unititi, iar B 9, ceea ce inseamna ci A are 64% din voturi, iar B 36%. Obiectivul “juridic” consti in a decupa 5 circumscriptii respectind imperativul dublu al continuit%tii si al egalitat’tii demografice. Acest Iucru insemné ci fiecare circumscriptie trebuie $A fie com- pacta si s confind cinci unit&ti. Obiectivul ,politic* este acela de a permite partidului minoritar,-B, care nu reprezinti decit 36% din Voturi, si controleze majoritatea din 5 circumscriptii. Acest obiec- tiv se realizeaz% in decupajul prezentat mai sus, in care fiecare unitate este reprezentaté cu numele partidului ciruia fi di voturile sale, gi unde cele cinei cireumscriptii sunt marcate apiisat. Cele cinci circumscriptii decupate respect obligativitatea continu- ititii si a egalitatii, iar B controleazi trei dintre ele. Se poate observa ci voturile pentru A au fost masate in dou’ circumscriptii "sacrificate". Cu 36% din voturi, B obfine 60% (5/3) din locur. Acest exemplu ne’ araté c& cele doud reguli de continuitate si egalitate demograficd:a circumscriptiilor nu sunt suficiente pentru a preveni decupajele‘brientate politic. Or, acestea sunt singurele reguli obiective pe care se pot baza organele constitufionale, de exemplu Consiliul Constitufional din Franta sau Curtea Suprema din Statele Unite, pentru a fixa criteriile de echitate in decupare. Pentru a impiedica acest tip de practici, se pare c& cea mai bunk solutie este cea adoptat’ in Marea Britanie. v comisie neutra politic face periodic redecuparea circumscriptiilor. Mai mult, pen- tru alegerile din Camera Comunelor, buletinele nu se deschid Ia birourile de vot, ca in Franta, ci la biroul centralizator de circum- scriptie, astfel ineat eventuala cunoastere a rezultatelor 1a un alt nivel decét circumscriptia si nu poat& servi Ja redecupaje orien- tate politic. fn caz contrar, obligatia redecuparilor din ratiuni demografice, chiar respectind regula continuiti{ii, poate si duct la cresterea inegalitatii reprezentarii fortelor politice. Justetea demograficd poate si duca la injustitie politicd in felul urmator: intro tard in care decupajul este facut de puterea polities, pentru 46 maou be sce so ai servi propriilor interese, el se bazeazi pe rezultatele alegeri precedente (dinaintea decupajului). Avand in vedere ‘evolu cirfilor electorale, cu cit un decupaj este mai vechi, cu atat por deveni maj aleator politic, chiar dact devine demograti¢ din ce ce mai injust. Posibilitatea puterii de a face redecupari regul: poate sii permits “restrangerea influentei" opozitiei, "actualizan ‘un decupaj orientat politic. 1 fn acest mod de serutin, chiar hazardul poate comple inclinafia oamenilor spre rau. Cele mai multe pierderi « Jocuri ale partidului invingitor in voturi, prezentate mai inain rezulta far nici un dubiu nu din:decupajele voit orientate polit ci din imposibilitatea efectuarii unui decupaj just politic in cadr unei oarecare repartifii a voturilor, aga cum o arati exempl alegerilor din 1979, din Canada: liberalii au fost invingitori voturi cu 40,1%, fatii de cele 35,9% ale conservatorilor, si invingi Jocuri cu numai 114 locuri, fafiiiile cele 136 ale conservatoril dintrun total de 282. Concentrafia excesivi a voturilor liberalil la Québec lea provocat infrdingerea: Quebécul, care reprezinti de locuri din cele 282, le-a acordat 61,7% din voturi si 67 de locu dar in restul Canadei, liberalii nu au obfinut decat 31,7% d voturi si 47 de locuri, fat de 44,6% din voturi gi 134 dé locuri a conservatorilor. Efectul amplificérii numfrului de locuri pr voturile obtinuté a fost corect, dar la nivelul fiectrel parti d Canada, Québec sau in alt& parte decét Québec. Concentrar excesivii a voturilor pentru liberali avand loc in ansamblul un regiuni, nici un decupaj al circumseriptiilor nu putea remed acest lucru. fn cadrul acestui tip de scrutin nu exista nici o pos bilitate de a evita acest gen de fenomene. O varianté a scrutinului uninominal cu un tu votul uninominal dlternativ Modul de serutin uninominal alternativ constituie ‘un deriv al serutinului britanic uninominal cu un tur, care satista: exigenfa majorit&ii absolute. Ca si in cazul scrutinului prececen 4SISenGLE ECTORUE 9 MoDURKE DESL . alegiitorii voteazi pentru candidati, in circumscripfii cu un singur loc, dar in loc s& voteze pentru un singur candidat ei trebuie si claseze pe buletin tofi candidatii din circumscriptia lor, in ordinea descrescitoare a preferinfei. La deschiderea buletinelor, ele se clasificd dup prima preferinti. Candidatul care intruneste prima preferinta a alegiitorilor gi are majoritatea absolut a voturilor este declarat castigdtor. Back nu intruneste aceasti majoritate, ultimul de pe listi este eliminat si voturile sale se impart celorlafi candi- dafi urm4nd preferinja a doua. Dac& in acest fel unul din candi- dati objine majoritatea absoluta, el este declarat cdstigator, daci nu, procesul continua. in final, cand rman numai doi, unul in mod sigur are majoritatea absoluté. Este vorba-de un sistem aseminator scrutinului cu ‘imai multe tururi, evitind si deplaseze alegatorul de mai multe ori, diferitele tururi eventuale derulan- du-se in timpul aceluiasi proces de numirare a voturilor. — Exemplu de functionare a scrutinului uninominal alternativ: fie urmitoarele rezultate pentru prima preferin! a alegittorilo) Voturi exprimate: §7:835~ (Majoritate absoluta: 28,918) Candidat A : 25.783 Candidat B : 12.365 Candidat C : 11.677 Candidat D : 8,010 Nici unul dintre candidafi neavand majoritatea absolut, se iau cele 8.010 buletinele ele cadidatului D, aflat pe ultimul loc, si se repartizeazi celorlafi urmand ordinea a doua de prefgrinji menfionat& (pe care o presupunem: A; 1.255, Bi1BB4, C: 5.175), ceea ce ne di: i A‘: 27.036, B : 13.949, C : 16.850 Nici acum nu sa obtinut majoritate absoluti, dar C trece inaintea lui B, care este eliminat. Se iau cele 13.949 de buletine ale lui B si se repartizeazi intre A si C tinnd cont de candidatal care se claseaza primul pe fiecare din aceste buletine, in urma 48 List grads Woxr- BM ox. Oy Spy ies a pe Ye By Vale 21534» 058 Ks 6 644, 2B DK= 6 Ob 108 ro Sole XL Wolo TH] X _ HS pe tee loo” ¥qjo ODURLE OE ScsunH AAIORTAR candidatului B sau D. Unul dintre cei, doi va avea obligatoriu majoritatea absoluta. Acest mod de scrutin utilizat la alegerile pentru Camera fede- rali a deputatilor din Australia, incepénd din 1919, inlocuind serutinul uninominal cu un tur, si pentru Camera fiectrui stat al federatiei, cu exceptia Tasmanici, a fost utilizat pentru prima oar in 1892, in Queensland. El este utilizat si in Irlanda pentru alegerea presedintelui republicii prin vot universal. Acest mod de scrutin este incontestabil mai democratic decat scrutinul uninomi- nal cu un tur, pentru c& permite si se fini cont de voturile pen- tru candidatii cu mai putine sanse gi se poate asigura 0 mai mare reprezentativitate a alesului (majoritate absolut) in circumscriptia sa. El permite candidafilor care nu au iesit primii la primele optiuni (echivalind cu primul tur) sii reuseasc& totusi, dacd posed o mai mare capacitate finali, de a aduna pozitii bune pe buletinele celorlati. Acest scrutin permite unui curent divizat in mai multe tendinfe, dar majoritar in opinie, si castige, depasind eventualele sale divizari. El interzice victoria intamplatoare a unui candidat minoritar, ca urmare a diviaarii adversarilor sii Acest mod de scrutin are efecte de transformare a voturilor in Jocuri extrem de asemiinitoare cu cele ale scrutinului uninominal cu un tur, cu dowd diferente foarte importante: (1) permite par- tidelor aliate si se prezinte separat in fafa electorilor fara sé micsoreze sansele coalifiei, cum este cazul, in Australia, cu Partidul Liberal si Partidul National (Country Party); (2) alegitorii micilor partide nu-si pierd voturile, ei putand participa la alegerea intre principalii candidati prin preferintele lor urmatoare. Totusi, acest mod de scrutin prezinta, si el, riscurile de inversare a rezul- tatelor din cauza decupajului, ca si scrutinul uninominal cu un tur: in 1954, cu mai mult de 50% a primelor preferinte, Partidul laburist nu a obfinut decét $9 de locuri, in timp ce Partidul Liber al a obfinut 64 cu 47% din voturi. Prin ansamblul caracteristicilor oh a 4aSISENBE RECTOLE 5 MoDURL DESL : sale, scrutinul uninominal alternativ se apropie mult de scrutinul uninominal cu dous tururi. Scrutinul uninominal cu doud tururi Principiul general al acestui tip de scrutin este simplu: dacd un candidat nu obtine majoritatea absolut a voturilor din primul tur, se organizeazd un al doilea tur in care majoritatea relativit este suficienti. Decisiv in acest fel de scrutin este accesul la al doilea tur. fn Franta, in timpul celei de a Ila Republici, cind acest scrutin a fost utilizat pentru alegerile din Camera Deputatilor, intre anii 1876 si 1881, 1889 si 1914, apoi intre anii 1928 si 1956, accesul la turul secund era absolut liber, chiar pen- tru candidatii care nu s-au prezentat la primul tur, Aceeasi situafie a fost in Germania, in timpul Republicii de la Weimar, la alegerile prezidentiale din 1925 si 1952. Se poate restrange accesul la turul doi numai pentru candidafii care an depisit un anumit prag la primul tur, cum este cazul in Franfa, de la restabilirea acestui scrutin incepand din 1958 (in acest moment: 12,5 % din alegitorii i cu exceptia candidafilor de pe locurile 1 si 2), si chiar restrange accesul in turul secund numai la primii doi candidafi ajunsi in frunte la primul tur, Aceasté reguli, aplicaté pentru alegerile din Reichstag din Primul Imperiu, intre anii 1871 si 1914, este acum fu viguare pentru alegertle presedintelui de republic prin sufragiu universal in mai multe {iri, ca Franta, Portugalia, Austria, Polonia, Brazilia si Peru. Consecintele acestui mod de serutin asupra transformirii voturilor in locuri sunt de aceeasi natura cu cele ale serutinului uninominal cu un tur, dar cu o diferent importanti, care fine de posibilitatea de a realiza alianfe intre cele doua tururi. Sa observim rezultatele alegerilor legislative franceze din 21 si 28 martie 1993 (tabelul II). 50 mone oe Sc ase Tabelul IT (Franfa 1993) Formajiunce Hain vorurila | qgaunt arn Te polities primal tar _ Part Comunist 22 2a 2 ‘Maforitaten Preidentila 12 7 16 Beologist 78 ° o [_upeReRDw mn 405 ana Frontel Neflonal a e =e At 78 i toa Alianfa UDF-RPR-DVD a practicat unitatea candidaturilor d primul tur in majoritatea circumscripfiilor si o renunfare sister ticd, in altele, 1a turul doi. Majoritatea care igi termina mandat si PC au practicat’o renunfare sistematicd la unitatea candi¢ turilor intre cele dowd tururi. Ecologistii, care nu au facut nici \ fel de alianfe pentru primul tur, nu au avut acces, in turul di dec&t in doua circumscriptii, fiind victimele pragului de 12,5% d alegitori. Frontul Nafional a rimas izolat si la turul secund ca la primul tur, Se poate remarca efectul amplificdrii numarului locuri prin avantajul in voturi ale blocului dreaptei modere UDF-RPR-DVD asupra celui de sténga MajiPC: 44,1% fata de 28, din voturi in primul tur au generat 485 de locuri fati de 91. locuri pe ambele tururi, Ecologistii, fiind minoritari gi avand repartitie geografica a voturilor relativ omogeni, invers ca PC, : fost practic eliminati de peste tot si nu au obfinut nici un I Frontul Nafionel, destul de puternic pentru-a pitrunde in tur doi in mai mult de 100 de circumscriptii, dar minoritar si izo! (fara aliante in turul doi), n-a obfinut nici un loc. Partid Comunist, cu toate ci era mult mai slab deceit FN si numai_ putin mai tare decit ecologigtii, a reusit si limiteze su reprezentarea sa in locuri, datorit’ concentrarii, geografice votuzilor sale si aliantei cu majoritates socialist’, in tarv! deiee ee 7 Se poate considera ci reprezentarea unui partid membru a unei, coalifii, cu acord de renuntare Ja unitatea candidaturilor intre cele doud tururi, respect urmitoarele patru regull: ~ (1) Amplificarea victoriei in locuri a coalitiei cdstigdtoare in voturi, exact ca intre prithele doua partide Ja scrutinul cu un tur: in funie 1981, coalitia de stanga (PC+PS) a obfinut 533 de locuri cu aproximativ 55% din voturi, fafa de coalitia de dreapta (UDF+RPR) care ra obfinut decit 158 de locuri cu 45% din votur ~ (2) Amplificarea numarului de locuri céstigate fata de numérul de voturi obfinute de citre partidul dominant din coalitie, in comparatie cu’ celélalt (sau ceilalti): in iunie 1988 cu 11,3% din voturi la primul-tur, PC a obtinut in total 27 de locuti, dupé cele dowd tururi, in timp ce Majoritates Prezidentiald (socialisti) a obtinut 276, cu 57,9% din voturi la primul tur. ~ (8) Avantajul in sénul coalitiei pentru cel care are cea mai bund capacitate de a polariza fortele Ia turul al doilea. Acest factor @ actionat multé vreme in favoarea Partidului Socialist din sénul coalifiei de sténga: 1a nivel, egal al stangii in primul tur, candidafii socidlisti au obfinut rezultate mai bune decat comunigtii la turul secund. J. Jaffré a arditat c# acesta a fost si cazul candidatilor UDF in report cu cei ai RPR in iunie 1988 (Puteri nr. 47 1988). + (4) Avantaj in locuri obtinute de partidul care are voturile cel mai eficace repartizate geografic in sénul potential al coalitiei, deci ,partidul care este cel mai puternic acolo unde coalitia este majoritara: acest ultim factor permite Partidului Comunist sa limi- teze putin dominatia socialistilor in sanul stangii, pentru ci voturile sale sunt masiv cfpoentrate in zonele forte ale stingii: in 1981, desi rezuitatele candidatilor comunigti la turul secund au fost mai putin bune decat cele ale candidatilor socialisti, 1a nivelul stangii egale din primul tur, candidatii comunisti au castigat in 37 din 38 de circumscriptii unde au fost prezenti in turul doi, Aceleasi probleme ale inegalititii demografice si ale injustitiei Politice in reprezentare din scrutinul uninominal cu un-tur se 52 MODURLE DE SCRUM RAIDATAR pun si in cazul scrutinului uninominal cu dou tururi. fn Germania, social-democrafia a fost marea victim’ a absenfei vo- luntare a redecuparilor dintre anii 1871 si 1914. Inegalitatile populafiei mai mari de 1 la 5 nu erau deloc rare in cele 397 de circumscripfii, cu puternice consecinfe politice. La alegerile din 1907, social-democratii nu au obtinut decat 43 de locuri pentra 28,9% din voturi, fajz de cele 100 de locuri cu 15,8% din voturi ale partidelor conservatoare (Deutsche Reichpartei, Deutsche Konservative, Deutsche Reformpartei), 105 locuri pentru 19,7% din voturi pentru Centrul Catolic (Zentrum), 49 de locuri si 11% din voturi pentru liberalii de stdnga (Freisinnige), 54 de locuri si 14.5% din voturi pentru centru-dreapta (Partidul National Liberal) si 46 de locuri pentru 10,4% din voturi pentru minoritafile nationale si celelalte partide. fn Franta, JM. Cotteret si C. Emeri (1970) au aritat cd in timpul celei de-a Ifa Republici, arondismentul Florac a ales un deputat pentru 22.538 de locuitori, ca si cel din Corbeil pentru 137.718 locuitori. Mai recent, lipsa redecuparilor semnifica- tive intre anii 1958 si 1981 a provocat inegalititi considerabile: in Bouches-du-Rhéne, circumscriptia Salon-de-Provence a numirat 189.468 de alegitori inscrisi, fat& de 41.466 pentru cireumscriptia 1 din Marsilia; in regiunea pariziand, circumscripfia Longjumeau numéra 187.319 alegdtori fafi de numai 27.388 in cea din arondis- mentul 8 al Parisului. Actualul decupaj; cel mai recent (1986), nu mai are inegalitifi atét de mari, darscu toate acestea se poate observa ci regula a cel putin doua Iocuri pentru fiecare departs. ment conduce la suprareprezentarea unor departamente rurale, ca in cazul Lozére care are doi deputati pentru 57.758 de alegatori, ‘in timp ce, in aceeasi regiune, departamentul Hérault nu are decit 7 pentru 552.577 alegitori. Alegitorii din Lozére sunt de 2,7 ori mai bine reprezentati dect cei din Hérault. Mai greu de inteles, pentru ci nu decurg din regula decupajelor, sunt inegalititile de reprezentare ale alegitorilor din interiorul unui departament: in Bouches-du-Rhéne, circumscriptia 5 a Marsiliei nu are decat 48.704 alegtori, in timp ce cea din Gardanne are 96.565. Trebuie s remareaém cu regret ci Franfa se singularizeazi printre BSSSTENEE BECTORRE 51 MODURUEDEScRNTW : democrafiile vechi care practic scrutinul uninominal, prin lipsa obligativitatii redecuparilor in functie de evolutiile demografice. Inegalititile reprezentirii sunt cele mai frapante Ja elegerile can- tonale. fn cele 16 departamente metropolitane, ecarturile populatiei intre cantoane sunt mai mari de f la 20. fn Var, cei 55.507 locuitori ai cantonului La Valette sunt reprezentafi de un consilier general, exact ca si cei 928 ai cantonului Comps-sur-Artuby. Scrutinele plurinominale Scrutinul plurinominal cu un tur Fiecare cireumseriptie electoral pune in joc mai multe Jocuri. Candidatii care ob{in cel mai mare numr de voturi sunt alesi in fumefie de numarul de mandate din fiecare circumscriptie. Pentru alegerea deputatilor, acest sistem nu mai este utilizat in nici o democratie reprezentativi. Exist{ doua variante principale ale acestui tip de scrutin in funetie de listele blocate sau nu (panasaj*) ¢ fn cazul scrutiilului cu liste blocate alegitorul nu voteazt pentru candidati ci pentru o list, cu alte cuvinte in mod obligato- riu pentru candidatii de pe intreaga list. Acest sistem a fost uti- lizat in Turcia, intre anii 1950 si 1957. De asemenea, in fapt, este sistemul utilizat fn Statele Unite pentru alegerile prezidentiale. Alegitorit nu voteazi direct candidatii pentru presedintie, ci aleg marii electori care desemneazi presedintele. In acest sistem cu doua grade, desemnarea marilor electori in cadrul fiecdrui stat se face cu un sistem de liste blocate cu un tur; candidatul prezidential sosit in frunte, are de partea sa tofi marii electori ai acelui stat. ¢ fn cazul listelor neblocate, alegitorul voteazt de fapt pentru fiecare mandat compunénd propria lui lista (panasaj). Acest > Panag: in eadrul unui scrutin de lista, posibilitatea acor- data alegatorulul de a sterge anumifi candidat! de pe lista $i/sau'de at mlocut cu candidat din alte liste. i 84 Monune scesmn au serutin a fost aplicat in Grecia din 1864 pana in 1923, apoi 1928, 1933, 1935 si 1952. Putem s& addugim scrutinele de lis franceze pentru alegerile deputatilor din anii 1848, 1849 si 187 in cazul celor trei scrutine departamentale de list& pent desemnarea deputatilor, era teoretie posihil un al doilea tur, d conditiile pe care candidatii ajunsi in frunte trebuiau si indeplineasca ‘pentru a fi alesi ined. din primul tur erau atat « putin Severe (mai mult de 2.000 de voturi in 1848, 1/8 dint alegdtorii inscrisi in 1849 si 1871) inedt ele au fost mereu rea zate, cu exceptia cAtorva cazuri deosebite. in cazul candidaturtl libere, ne aflim foarte aproape de cazul listelor neblocate. Ang] a practicat la inceput acest tip de scrutin, La origine, in secolul XilLlea toate circumscriptiile (atunci comitate) aveau dowd locu Pana in secolul al XIX-lea, circumscriptiile cu doud locuri : dispirut treptat. fncepand din 1884, nu mai erau decat intr numér neglijabil, iat asttizi nu mai sunt deloc. : Bfectele acestul mod de scrutin plurinominal cu un tur transformarea rezultatelor voturilor in locuri sunt si mal ¥: Jente in amplificarea produsi, decat ale celor uninominale. | observim rezultatele alegerilor din Turcia (tabelul U1) din ar 1950, 1954 si 1957 (incepind din 1960 se utilizeaza reprezentar proportional}: ‘Tabelul UI (Tureia’ 1950-1957) Parte 1850 1954 1957 5 Voir dose) Votust Gocust) | _Voturt Gosari [ RPR 40% (69) 35% (31) 40,8% (178) »D 55,6 400) 56.9% (505) ai 58% (0) ana 15%) in 1950, cu 53,6% din voturi, Partidul Democrat a obtinut 4 locuri din 487, fata de 40% cu 69 de locuri ale Partidului reput can al poporului,STAB LECTORGE 91 MODURLE DE SCRITIN - Se poate observa acelasi tip de amplificare masivi a rezul- tatelor in cazul marilor electori din alegerile prezidentiale ameri- cane, din care iat trei exemple (tabelul IV): ‘Tabelul IV (Statele Unite 1968, 1980, 1992) ' 1968, 1960 1992 ! Humphrey (0) | 42,7% Carter (D) ax | Clinton) | 45x i I (90) “s 70) Wallace 135% | Anderson | 6.68 Perot 19% L () o o ‘ison (R) ax [Reagan (RY | 50.7% | Bush(m) | sox ou) (49) oo) ! ‘Ai oe “Al 76x ‘ai ! o o Cu 45% din voturi, Bill Clinton (democrat) a cfstigat 370 din cei 538 de mari electori, in. timp ce George Bush (republican) nu a avut decit 168 de mari electori cu 38% din voturi, iar Ross Perot nici unul, cu 19% din votuti, Ca si in cazul scrutinului uninominal, reprezentarea unui partid sau a unui candidat este extrem de dependent de repartitia geografici a voturilor sale: in 1968, can- didatul sudist George Wallace, ale cirui voturi erau concentrate pe teritoriul statelor fostei Confederafii, a obfinut 46 de mari electori cu 13,5% din voturi, in timp ce in anul 1992, Ross Perot, ale carui Votut}.erau relativ uniform distribuite, cu 19%, n-a obfinut nici un mare’clector. Dac& se compari rezultatele scrutinelor uninominale cu cele ale serutinelor plurinominale se poate observa ci efectul amplifi- carii in locuri ale victoriei in voturi este mai mare in al doilea caz. Se poate deduce regula urmitoare: intrun scrutin majoritar ipare in mod obisnuit o amplificare 2 numirului de locuri obtinute 36 i monvaLe DE ScaumN MORTAR fafa de victoria prin voturi, amplificare, care este cu atét mai mare cu cat pentru un numar dat de locuri din adunare, numéral mediu al locurilor puse in joc pe circumseriptie este mai mare (magnitudine), sau, ceea ce este acelasi lucru, cu edt mamdrul de -circumscripfii este mai mic. Pentru a intelege mai bine aceasti regulé, si ne imagindm cazul teoretic al wnui:sistem cu dou par tide A si B, A reprezentind 55% din voturi, iar B 45% din voturi si o adunare de 100 de locuri. Dac nu existi decit o singuri cir- cumscriptie cu 100 de locuri, A cistiga tot. Daci se decupeazi 100 de circumscripfii de cate un loc, hazardul geografic al repartitie’ voturilor ar trebui si permiti ca B si cAstige cel putin cateva locuri, De fapt, cu cét circumscripfiile sunt mai numeroase (si cu © magnitudine slabi) cu atat partidul minoritar are mai mari sanse de a obfine proporfii importante din Jocuri. in plus, fata de aceasti puternici deformare a ‘rezultatelor in locurile obtinute fafi de voturi, acest mod de scrutin confine riscurile prezentate de inversare a rezultatelor. Cu 0 proastd repar- titie geograficd a voturilor, castigatorul in voturi poate deveni invinsul in locuri gi chiar poate pierde alegerile. Acest fenomen sa petrecut deja in 1876 si 1888 cu ocazia alegerilor prezidentiale din Statele Unite, cdnd candidatul democrat a cistigat in voturi, dar candidatul republican a castigat prin numérul de mari elec tori. ‘Trebuie remarcat un alt aspect important, valabil atét pentru scrutinul plurinominal alternativ cat si pentru cel plurinominal cu doua tururi: in cazul scrutinelor majoritare, respectarea regulii yun om un vot", de egalitate a reprezentirii alegiitorilor, nu se poate obfine in mod real decat tn circumseriptii electorale cu aceeasi populatie, avind acelasi numir de Jocuri. in fapt, dact numaral de Jocuri dintro circumseripfie nu este proporfional cu populatia, unii alegatori sunt in mod obligatoriu subreprezentati si anume cei care voteazi in circumscriptii subreprezentate. Chiar in cazul repartiziirii locurilor din circumscriptii proportional cu locuitorii lor, dac& circumscriptiile nu au toate acelasi numér de fo lec. >A hom j b-GoP% Y u he hfe fone 87 Ly aesSISTEMBLE RECTORNE 9 MOOURE DE SCRUM : locuri, unii alegtitori, sunt suprareprezentati in raport cu ceilalti: sunt alegitorii care voteazi in circumscripfii care au un numar de locuri mai mare {lecat media circumscriptiilor. Exemplu: dack circumscriptia A are 2 locuri si circumscriptia B 10 (cu de cinci ori mai multi locuitori), totul se petrece. ca si cui alegitorii din circumseriptia A ar avea dreptul si voteze in dowd circumscriptii uninominale asemanitoare politic cu A, iar alegitorii care voteazi in circumscriptia B ar avea dreptul sa voteze in 10 ircumseriptii uninominale asemanitoare’ politic cu B. Alegitorul din B are 10 voturi, in timp ce cel din A numai 2, fiind de cinci ori mai bine reprezentat, Acest fenomen este“bine cunoscut in alegerile prezi- dentiale americane: este decisiv pentru candidafi sa castige in statele mari, chiar dac& statele mici sunt usor suprareprezentate in colegiul marilor electori, Un vot al majorititii din California trimite 54 de mari-electori in colegiu, un vot majoritar din Alaska nu trimite decat 5. _ Insula Mauritius este unul din rarele cazuri in eare se utilizeazt acest tip de scrutin pentru alegerea adunirii legislative (70 de locuri). 62 de locuri sunt puse in joc in cadrul a 20 de circumscriptii cu trei locuri si una de doui locuri (insula Rodriguez), pentru a se asigura o egal reprezentare a alegitorilor. Ultimele 8 locuri sunt atribuite candidafilor invinsi care au cele mai multe voturi, cu sco- pul de a compensa efectul prea majoritar al sisterului. Scrutinul plurinominal alternativ Acest mod de scratin a fost practicat fn Australia din 1919 pana in 1946 (10 alegeri) la fiecare trei ani, pentru alegerea sena- torilor federali, in cadrul a 6 circumseriptii cu 3 locuri: Acest mod de scrutin este aseménator ca principiu cu cel uninominal alterna- tiv, prin clasarea candidafilor in ordinea de preferinta a alegitorilor, Pentru a acorda cele trei locuri ale fiecirui stat, se Procedeazii la trei deschideri succesive ale buletinelor de vot, aplicind de fiecare data scrutinul alternativ. fn cazul celei dea wooueUe ve ScRuRW MADR doua sia treia deschideri, candidatul care a fost ales la deschider precedent este eliminat din oficiu si se iau preferintele urmatoa de pe buletinele unde acesta este plasat pe primul loc. Un part majoritar dintr-un stat, ai cirui alegatori dau dovadi desdisciplin acordand primele lor trei preferinte candidatilor partidului in. cauz poate si céstige in acest fel toate trei locurile. Acest mod de scrut da efecte de supra-amplificare de acelasi tip ca scrutinul plurinon nal cu’un tur, in 1925, cu 45% din voturi, laburistii nu au castig nici un Joc. fn 1943, cu 55,1% din voturi, ei au cdstigat toate locuril Dup& 1946, acest sistem a fost inlocuit ci un scrutin proportion pentru a obfine o adunare mai reprezentativa. Scrutinul plurinominal cu doué tururi in acest tip de. scrutin plurinominal se mentine! exigent joritifii absolute a voturilor exprimate in alegérile din primul tu Cand listele nu sunt blocate, un eventual tur secund se face num: pentru locurile nealocate in primul tur. in democratiile reprezent tive, pentru alegerile deputafilor acest mod de scrutin nu mai est utilizat. El a fost utilizat pentru desemnarea deputatilor in’Franta, | alegerile din 1885, in Belgia, pnd in 1899, si in Luxemburg pana i 1918. Punctul important al acestor scrutine de listé cu doud turur in cazul listelor blocate (panagaj interzis), este problema dreptului d a face fuziuni de liste intre cele doud tururi. Dreptul de fuziun intre dud tururi permite pluralismul in acelasi cimp politic constituie o clauzi foarte important pentru formatiunile politic minoritare. O formatiune politic minoritara in voturi poate fi chie suprareprezentati in locuri dac& poste fuziona la turul secund cu. alta formafiune minoritari pentru a forma o aliantd majoritara. fi cazul listelor blocate, dacs fuziunea este interzisd fatre cele dou taruri, o formafiune minoritard este obligata si renunte st mearg Separat in primul tur, sub pedeapsa elimindrii din adunare, S-au observat aceleasi fenomene de deformare a raportulu voturiocuri ca si in cazul celorlalte scrutine majoritare, asa cun © aratt rezultatele alegerilor belgiene din 1894 (tabelul V).SISTEMELE ELECTORALE 1 MODULE DE SCRUTIN . ‘Tabelul V (Belgia 1894) Partie Nain votut | Locuri usa) din Joout Cai Sia 10 wa Tiberait 2 2 wz iste comune LIB5OC 12 5 = Socialist 152 EJ | “Ai 28 T i Conservatorii catolici, partidul dominant, au fost net . Liberalii au fost duble victime ale inferioritatii lor in voturi si ale proastei repartifii geografice a voturilor lor. Socialistii au compensat inferioritatea lor in voturi, prin concen- trarea geograficd a acestora. Concluzii asupra efectelor scrutinelor majoritare in materie de locuri Lisnd la o parte evefitualele probleme ale actualizivii decupa- jelor si ale Gerrymandertilui, se pot trage mai multe concluzii asupra scrutinelor majoritare uninominale sau plurinominale cu un tur sau doud tururi privind efectul transformirii voturilor in locuri: (1) O puternica amplificare a numérului de locuri fafa de vie- toria partidului dominant in voturi. Aceasti amplificare este cu atat wai sare, pentru un numér dat de Jocuri din adunare, cu cit numérul mediu de locuri pe circumscripfie (magnitudine) este mai mare, sau ceea ce este acelasi Jucru, cu cat numirul de cir- cumscripfii este mai mic. (2) Partidele de pe locul trei sunt si mai puternic subreprezen- tate decit partidul secund, 6D -magure oe ScRVT AMIORTAR (3) Reprezentarea in locuri a fieciirei forte politice esté’puter nic dependent de repartitia geograficd a voturilor sale, factor ce poate s se opuna regulilor precedente sau chiar si le anuleze. (4) Votul alternativ — sau turul secund ~ favorizeaza cliutarea de alianfe electorale intre partidele minoritare, fiecare putind sisi numere efectivele. Partidele izolate sunt puternic penalizate si re- Sulile precedente sunt in acest caz valabile intre coalifii si chiar sanul acestora. (5) Egalitatea alegitorilor in alegeri cere ca toate circumscrij si fie demografic echivalente gi sit aibi acelasi numir de locuri. Concluzia de Ia punctul (1) ne indica faptul ci scrutinele uni- nominale sunt, sub acest aspect, mai putin injuste decat scrutinele plurinominale, pentru ci ele au magaitudinea cea mai mici posibili. Dar scrutinele uninominale sunt mai juste decat scrutinele pluri- nominale si in ceea ce priveste egalitatea alegitorilor in fata alegerilor. Aceasta exigenfa (5) este/mai usor de indeplinit in cazul scrutinelor uninominale decét al celor plurinominale pen- tru ed este mai putin dificil si decupezi o fara in mici unitati demografice egale, decat in unititi mari, mai ales daci trebuie respectate anumite delimitiri administrative. Ansamblul acestor consideratii explicd preferinfa progresiva pentru serutine uninomi ale fat de cele plurinominale in cazul alegerii deputafilor, ele ‘ind incontestabil mai putin injuste. Desemnarea alegilor de catre alegatori in timpul alegerilor, alegdtorul voteaz& in functie de programele guvernamentale ale partidelor, dar capacitatea lui de a alege depu- tatul care fi convine este mult redust daci nu poate interveni in alegerea candidatului partidului de care este apropiat sau nu poate alege intre candidatii aceluiasi partid. én scrutinele majori- tare.practicate fn lume nu sunt decat doud formule in care 6a_SSTEMELE LECTOR{UE 5 MOOURUE DE Scrum : alegiétorul poate interveni in med reat fn alegerea candidatului preferat: alegerea presedintelui in Uruguay si sistemul de alegeri primare din Statele Unite. in sistemul electoral prezidential uru- guayan fiecare partid (in principal fiind dou’, Partidul Colorado si Partidul Blanco) poate prezenta mai mulfi candidati. Fiecare alegitor voteaz’ pentru'un candidat. Numérul de voturi pentru un partid se obtine adunand toate voturile pentru candidafii sii. invingitorul este acel candidat care are cele mai multe voturi fn partidul cu cele mai multe voturi pe fard. Aleg&torul are deci dreptul de a alege dintre mai mulfi candidati ai aceluiasi partid, dar cu riscul ca votul stu sk duct la céstig un candidat al aceluiasi partid, candidat pe care alegitorul nu Fa vrut. Alegerile primare americane, organizate inaintea alegerilor propriu-zise, nu prezint& acest defect deoarece alegitorul nu este deloc obligat si voteze pentru un partid care nu a desemnat candidatul pe care il pre- fera. fn toate celelalte sisteme, candidatul este impus de catre partid far nici o posibilitate de desemnare de etre alegittor. # 62 REPREZENTAREA PROPORTIONALA Originea si dezvoliarea reprezentarii proportionale Originea ideii de reprezentare proporjionalé Pentru a infelege originea reprezentirii proporfionale alegeri, trebuie studiate mutafiile care au aparut in tiptirile de \ in secolul al XIlea. in secolul al XIfEea, in Anglia, in prima perioadi a existen} Parlamentului britanic, desemnarea reprezentantilor de cit nobili sau de catre burghezie nu era deloc o alegere intre diver opinii politice. Nu se reprezentau indivizi ci colectivititi. Votul 1 era un drept, ci o funcfie. Din aceast epoci dateazi primele m duri de scrutin majoritar, adeseori plurinominale (in Anglia, d alesi pe comitat, din secolul al Xi[F-lea pana in anul 1884). | decursul secolului al XiXJea lucturile sau schimbat radical. dati cu organizarea partidelor politice, cu extinderea dieptului « vot, din ce in ce mai universal, cu progresele in confidentialitat votului, acesta a devenit un act individusl, reprézentand 0 alege a unei opinii, a unui program prin intermediul unui or Reprezentarea gi-a schimbat sensurile si natura. Nu-mai su: reprezentate teritoriile sau colectivititile umane, chiar daci e exist material din ratiuni de sistem electoral prin decupaje Seografice ale circumseriptiilor, ci alegitorii, De 1a sfarsitul secol lui al XVIfHea, mai ales in Marea Britanie si in Statele Unite, s dezvoltat ideea ci alegitorii trebule si fie egali in alegeri. Ace lucru a dus mai intdi la cdutarea egalit%tii demografice, fieca: entitate geograficé trebuind sa fie reprezentat’ de un numér ¢ 6SUSTEMELE ELECTORALE St MODURILE DE SCRUTIAG . deputafi proportional cu populafia sa. Din 1791, aceste considerafii privind tehnica reprezentiirii proportionale au domi nat in dezbaterile din Congresul Statelor Unite. fn Marea Britanie aceasti migcare ‘a fost la originea protestelor contra inegalitatilor demografice si a provocat reformele electorale din 1832, 1867 si 1884 cand sa facut o redistribuire mai justi a locurilor, paralel cu extinderea dreptului la vot Dar dinamica democrafiilor reprezentative nu s-a oprit aici. Dexvoltarea partidelor politice, consecini ale alesilor in adundri, necesitatea incadrarii unui corp electoral tot mai important au dus Ia ideea aprecierii fortei unui partid politic in funcfie de numarul de voturi obtinute de eitre tofi can- didafii sai prezenti la alegeri. De aici a venit natural ideea com- pariirii rezultatelor in voturi si locuri si de a constata diferentele importante gi de a le considera ilegitime. A inceput ciutarea metodelor matematice de atribuire a mandatelor in funcjie de Voturi, pentru a asigura o mai mare adecvare intre componenta adunirilor si votul alegitorilor. Ideea reprezentérii proporfionale este ,fiica" partidelor politice si a statisticii, dezvoltarea el inscri- induse in cresterea credinfei privind capacitatea stiintei de a rationaliza politica. Primele sisteme proportionale au fost propuse de jfiatematicieni si poarti adeseori numele lor. Dezvoltarea réprezentdrii proportionale 0 tehnict de reprezentare proportional sa introdus pentru intdia oar, la alegerea unei parfi din membrii Rigsraadului, in Danemarca, in 1855. S-a fiicut la indemnul ministrului de Finante, Andrae, printrun sistem care combina sistemul proportional si candidaturile individuale, apropiat de cel aparat in acea epoci de cdtre matematicianul englez Thomas Hare (1857). Acest sistem a fost, apoi utilizat in Costa Rica (1893) si in statul australian ‘Tasmania (1896). Belgia a fost prima {ard europeand care a adop- tat un sistem de reprezentare proportional pentru alegerea-depu- 6a RPRETENTAREA PROPORNONALR tafilor (1898), ca reactie contra puternicei inegalititi de reprezentere din sistemul plurinominal cu doui tururi. Sistemul adoptat a fost cel al scrutinului de listi cu media cea mai puter- nica, sistem aparat de belgianul Victor d'Hondt (1882). Reprezentarea proporfionala (RP) a fost apoi adoptata in Finlanda (1906), in acelasi timp cu sufragiul “universal, in Suedia (1907), in Portugalia, in circumscriptiile Lisabona si Porto (1911), si in Danemarca in 1915. fm general, adoptarea KP a facut parte dintr-un ansamblu de mésuri de democratizare a vietii politice. Sfargitul Primului Razboi Mondial, cu bulversirile politice care i-au urmat, a fost favorabil RP, care s-a impus in 1917 in Rusia si Olanda, si in 1919 in Norvegia, Germania, Italia, Elvefia, Austria, Luxemburg si Cehoslovacia, pe urmé in Irlanda (1921), in Malta (1921) si in comunitatea evreiascd din Palestina (1922), Dupi 1945, RP s.a impus din nou in farile eliberate de nazism gi fascism dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Fran{a a adoptato pen- tru scurt timp in 1945 si 1986. Ea-este astézi utilizati de catre multe f&ri ale Americii Latine. Marea miscare de democratizare, care a insotit ciderea dictaturilor conservatoare din! sudul Buropei, a facut si se impund RP in Grecia (1974), in Porttgalia (1975) si in Spania (1977). Cu ocazia prabusirii comunismului din Europa de Est, ea a fost adoptati total in RDG (1990), in Cehoslovacia (1990), in Roménia (1990), in Bulgaria (1991), in Polonia (1991), parfial in Ungaria (1990), in Tugoslavia (1992) gi in Albania (1992). Sistemele pre-proportionale: reprezentarea minoritafilor fnaintea dezvoltirii veritabilelor moduri de serutin proportional, voinja de a tine seama de minorititi, nereprezentate in circumscriptii in cazul scrutinelor majoritare, a dus la elabo rared unor noi sisteme, modificéri ale.serutinelor majoritare pluri- nominale, pentru a obtine scrufine majoritare cu efect 65SISTUstE BECTOQUE 3 MODULE DE ScRUTIN . proportional. Prelungiri ale scrutinelor majoritare uninominale sau plurinominale din secolul al XIX-lea, acestea sunt sisteme in care alegtitorul votéazd pentru candidafi gi nu pentru liste, cum este cazul majoriti{ii serutinelor proporionale. Votul cumulativ Este 0 modificare a scrutinului plurinominal, alegitorul puténd acorda mai multe voturi aceluiasi candidat. Fiecare- alegitor are atatea voturi efte locuri sunt puse in joc pe cireum- scripfie, iar candidatii care obfin cele mai multe voturi sunt alesi proportional cu locurile acordate in respective circumscriptie. Exemplu: Fie circumscriptic eu trei locuri unde douii partide A si B isi impart 100.000 de voturi in maniera urmatoare: 70.000, B: 30.000. Dact partidul B mu prezint% decdt un candidat si cere alegitorilor sai sisi maseze cele trei voturi pe el, acesta este teoretic asigurat pentru un loc. Candidatul situ trebuie si obtin 90.000 de voturi din totalul de 300.000. Orice ar face A, el nu poate sii plaseze decat doi candidati in fafa candidatului lui B. Acest mod de scrutin este eficace pentru a reprezenta minoritatile consecvente. Dar el prezinti un mare defect: el poate duce la infrangerea majorititii, deci alegétorii acesteia maseaz: prea tare voturile lor pe mul dintre candidafi, cum exemplificim in cazul urmator, in care A si B au prezentat fiecare doi candidat: Al: 175.000, A2: 35.000, B1: 50.000, B2: 40.000. Acest tip de sistem a fost utilizat in Statele Unite pentru unele alegeri, in particular pentru legislativul statului Ilinois intre ani 1870 si 1980. Studiile fieute pornind de la rezultatele alegerilor din Mlinois au aritat ci aceastd metoda asiguri 0 puternicd proportionalitate intre voturi si locuri pentru cele doua mari partide. A fost utilizat de aseme- nea in Sri-Lanka din 1946 pana in 1977, in cadrul citorva circum- scriptii cu dou% sau trei locuri, pentru a permite reprezentarea unor populatii minoritare cere risen si fie private de zeprezentare 6s EFRZENTAREA OPO prin serutinul uninominal cu un tur in vigoare in celelalte c eumscripfii. Votul limitat Acest sistem este tot 0 modificare a sisternului plurinomin dar, dac& se poate spune asa, exact in sens invers. Alegitorul d pune de aceasti dati de mai pufine voturi decat locurile puse joc si nu le poate cumula pe acelagi candidat. Candidatii ajunsi frunte sunt alesi in functie de numirul de locuri de distiibuit. Acest tip de scrutin a fost propus pentru prima oart de cit Condorcet (Saripoulos 1899) fn 1793, in cadrul Conventiei, pent: alegerile birourilor adunarilor primare. El a fost adoptat‘in Ang! intre anii 1867 si 1884, in cadrul restrans a 12 circumiscriptii trei locuri, unde alegitorii nu aveau decit dowd voturi, si al ur circumscriptii cu patru locuri, unde ei aveau trei votw Urmatorul exemplu permite infelegerea functionarii sistemului: © circumscripfie cu trei locuri unde Hiecare dintre cei 100.000 alegitori are dou voturi. Si presupunem cé dou’ partide A si reprezinti 59%, respectiv 41% din electorat, Fiecare partid are inte: sul de a prezenta cel putin doi candidafi pentru a nu risca sisi d voturile unui candidat advers. Cei doi candidati ai lui B sunt asig rafi fiecare ci vor obtine in jur de 41.000 de voturi. Daci A 1 prezint& decit doi candidati, B obtine automat al treilea loc. Daci prezint& trei candidaji, nu numai,ci el nu poate plasa decat d fnaintea Tui B, el nedispundnd dest de 118.000 de voturi, dar expune riscului de a obtine un singur loc, daci voturile sale se d perseazi fn mod egal pe cei trei candidati. B este in orice condi asigurat ci obtine un loc, daci prezinté doi candidati, Acest sistem a fost utilizat mai ales in Peninsula Iberici, Spania si Portugalia, inainte de adoptarea sistemului proportion: EI mai este in vigoare in Spania pentru alegerea senatorilor cadrul circumscripfiilor cu patru Jocuri, unde alegitorii dispun | tre voturi. fn ze: partidul cel mai puternic obtine trei a 6STEELE LECTORLE S| MODULE DE ScRUTN cele patru locuri si principalul siu concurent pe al patrulea. El a fost uti in Malta, inainte de adoptarea reprezentirii pro- portionale din 1924, fiecare alegitor avand patru voturi pentru saptg locuri de acordat. Votul unic, numit si, vot unic netransferabil” Este un caz particular al votului limitat, alegitorul avand un sigur vot, indiferent cfte Jocuri sunt puse in joe in cixcumscripfi lui.'Sunt alesi candidatii;ajunsi in frunte, in functie de numirul locurilor de acordat. Acest sistem a fost propus de Condoreet in cadiul Conventiei (1793) pentru elegerea jurafilor. Este singurul sis- tem neproportional cu mai multe locuri pe circumseriptie unde ega- litatea alegitorilor in alegeri este respectat, deoarece fiecare alegitor are acelasi numér de voturi, si anume unul, indiferent de locul in care alege, fiecare circumscripfie avand un numér de locuri aproximativ proportional ‘cu populafia. Dar, la aceasti egalitate a alegitorului in fafa alegerilor, acest scrutin mai adaugé o puterni proporfionalitate a voturilor si a locurilor obfinute de citre partide, ceea cel face incontgstabil cel mai just dintre sistemele neproportionale. Exemplu: fie o circumseriptie eu trei locuri, eu trei partide A, B, C repartizindwi influenta in electorat de maniera urmitoare: A: 60%, B: 28%, C: 12%. A trebuie si prezinte doi candidafi si sisi repartizeze alegitorii. pe cei doi aproape egal. Se obtine urmatorul rezultat: Al: 35%, B : 28%, A2 : 25%, C : 12%. A obtine doi alesi si R unul. Se obfine un rezultat apropiat proporfionslitfii. Acest sistem a avut succes mai ales in Extremul Orient. El a fost utilizat in Japonia intré anii 1902 si 1995 si inlocuit in 1994 printrun scrutin mit majoritar proportional. Si observim acum. rezultatele ultimelor alegeri legislative japoneze care s-au desfasurat prin acest sistem, si anume cele din julie 1993 (tabelul VI): 6B EPREENTREA PROPORTIONAL ‘Tabelul VI (Japonia 1993) Nae - pata — | candidat a tecut | ae (955) yoru, (512) 128 ~ ~~ cc a5 182) ~ 70, 137 2B 5 an ry 7 S4 a1 ase 7 35 S 35 15 28 13 ~ 385 395 225 “Alt 178 35 aM | PC: Partidul Comunist, SOC: Partidul Socialist, Dém.Soc: Democrat socialigti, Kom: Komelto (Partidul Budist), ‘Ren: Renasterea, NE}: Partidul Noif Joponii, Pion: Particul Fionier, PUD: Partidul liberaldlemocrat. Acest scrutin sa derulat in cadrul a 150 de circumscripfii avaénd in medie intre 4 si 6 locuri. Rezultatul global a fost destul de apropiat de proporfionalitate. Dar foarte multe depindeau de capacitatea partidelor de a se bate in ceea ce devenise un adevarat joc strategic. Pentru agi mari la maximum numéarul de locuri obfinute, un partid trebuie s& fie capabil, in fiecare circumscripti (A) si stie sé-si aprecieze numarul de voturi_potentiale, (2) s& stie sii aprecieze repartifia voturilor fntre partidele concurente, pentru a putea determina numiirul de locuri pe care Ie poate céstiga, pen- desemna corect numirul de candidati cu care intra in alegeri; (3) sii fie capabil si-si repartizéze alegitorii potential aproximativ egal intre acesti candidati. fn mod special PLD si putin socialistii au trebuit si probeze mari capacitaji de calcul si de stipinire a clectoratului lor, celelalte partide neputand spera la mai multe locuri intro circumscripfie. Partidele sunt-obligate si 6oSSTEMELEALECTOQUE 5 ACOURLE CE SceUTIN . ajusteze numérul candidatilor la posibilitifile lor reale de castig, cu riscul de a pierde locuri, asa cum o aratii exemplul urmitor: — Bxemplu.de calcul gresit al PLD prin supraestimare: Prefectura Aichi, cireumseripfia nr.1 (4 locuri): NPY 89.617 (19,78) Ales Ren 70.333 (154%) Ales Kom 70.149 (15,4) Ales Soc 65.586 (14.4%) Ales PLD 59.599 (13,0%) PLD 54.745 (12%) PC 43.609 (0.6%) Ali 2.444 (0,6%) PLD rear fi trebuit si prezinte decat un candidat. _ Sa specificiim ci acest tip de scrutin este utilizat si in Taiwan in cadrul unui serutin mixt gi a fost utilizat in Coreea, intrun scrutin mixt, pind in 1985. Diferitele sisteme proportionale Diferitele moduri de scrutin proportional aditdaterdtrept:scop. si_asigurenoefit.-mai,,mare.-proportionalitatesintre: mumarul de Jocuri objinute, -de-voturi. primite“de“catre' un “partid. Este motivul pentru ‘care scrutinele proportionale sunt:considerate scrutine cu finalitatesproportionali. Aceste moduri de scrutin contin in legea lor electoral una sau mai multe metode-de.repar- titieva"locurilor pentru a atinge acest obiectiv. Exist o mare diver- sitate de metode proportionale si de moduri de serutin proportionale. Ne vom ocupa pentru inceput de patru din cele mai importante moduri de serutin proportional, apoi vom studia cateva moduri de scrutin proportionale mai complexe, care com- bind fie mai multe din aceste metode proportionale, fie combina 70 epee OPORTO scrutinul uninominal cu 0 metoda proportional, pistrand fin: tatea proporfionala. ‘Contraraiceea:re'serrededeobicei, scrutin proportionalmuceste:automat sinonim.cu scrutinul de lista, poate functiona foartehine:cu candidaturi individiialé; aga cu vom_yedea in cazul primei metede proportionale, si’anume s temul Hare. Trebuie remarcat ci diferitele tehnici de reprezenta proporfionala, inainte de a fi dezvoltate de cétre europeni, au f sinventate" in Statele Unile, incepind,din.1791, pentru cu totul obiectiv decdt cel al repartiziril locurilor intre partidele politi repartizarea intre diferitele state a locurilor din Came Reprezentanfilor, proportional cit populafia statelor (Balinski Young 1982). Problema atribuirii statelor a locurilor din Came Reprezentatilor in functie de populatia lor este de fapt de acee: naturé ca si atribuirea locurilor intre partide (sau candidafi) int circumscripfie, in functie de numarul de voturi. Unele meto proportionale au fost descoperite de-citre americani, inainte de fi din nou descoperite de citre europeni. Din aceasta ratiune, pe tru fiecare metod, numele eventualului autor american este in cat intre paranteze. Metodele prin coeficient Prinvaceastd, metodi.se.calculeaztimaivintaiaun:coeficient;-c repreaiuti ramaral de voturi necesare-pentru.un. locxPeeurmé,, imparte numirul. de.voturi. pentru, fiecare-listi.sau pentry, fiece candidat..cu-acest,.coelicient. Numarulsintregsobfinut ‘reprezir numéarul-de-locuri-la,care,lista,are.dreptul. -Dupé-aceasta.opera| de. regulij:téman,-locuri-neacordate..s},-voturi..neutilizate, care numesearesturis Diferitele metode se deosebesc prin modul de « culxalzeoeficientului, respectiv prin modalitifile de atribuire locurilor neacordate prin coeficient. Coeficiental:(Q)-celymaiysimplucestexcelobtinut-prin-rapor dintre numirul de voturi.exprimate (Vii fiécare ‘civeumseripticSIRTEEEE SISSIES | NOUURNE DE SCRUII, . numiérul_ de Jocuri.de-acordat-(L), adicd Q-V/L, ‘Acest cocficient simplu este denumit coeficientul. Hare, Alfi cocficienfi utilizati cu preciidere sunt coeficientul Hagenbach-Bischoff (Q=V/(itt))y coefi- Gientul Droop(QHVALt))+4) si-eoeficientul. Imperiali (Q=V/(L+2)) ‘Trebuie remarcat ci coeficientul Droop reprezinta efectiv cel mai mic numir de voturi pe care L+1 candidati nu pot atinge simultan, dacé L este numarul de locuri puse in joc in acea cir- cumscriptie. © data coeficientul stabilit, rimane de ales 0 metoda pentru atribuirea locurilor neaeordate prin coeficient. Se prefigureazi doua cazuri, in funcfie de utilizarea unui scrutin cu candidaturi individuale sau a unuia de lista. Votul unic transferabil sau sistemul Hare Acestanod:de;serutin:a fost. primul.sistem.proportionalutilizat. Este vorba de un sistem prin coeficient, dar de un tip extrem de particular. El a fost propus prima oard de citre Thomas Wright Hill in 1821, pe vremea cénd votul era inci public, ca pe urma sa fie adaptat votului cu buletine in Danemarea, in anul 1855, si a fost!popularizat de citre T, Hare in 1857. Pentru a infelege prin- cipiul stu este bine sé ne referim la sistemul Hill, asa cum nea fost descris de catre fiul siu, Rowland Hill, care la vazut functionind in cadrul scolii tatilui stu, pentru desemnarea unui comitet, de clitre elevi. Elevii trebuiau si se aseze in spatele colegului pe carel preferau. fntdi sau format siruri inegale, dar repede, in grupurile de elevi mai importante, mulfi au inteles ca sunt suficient de numerosi pentru a asigura alegerea candidatului lor, si au decis s mearga sii ajute alt candidat. Mai mult, supor- terii elevilor mai putin populari iau abandonat pe acestia, in favoarea celui pe care il preferau, dintre ceilal{i candidati Reaultatul final a fost cil numirul de candidati necesari pentru comitetul in cauzi a fost sustinut, fiecare, de acelasi numir de 72 EPRENTREA PROPOR suporteri, cu doar doitrei elevi rimasi pe dinafard, care nu erau satisfacuti de nici unul dintre alegi (E. Lakeman 1974). Din picate, utilizarea acestui sistem in cadrul votului cu buletine secrete nu are nimic copiliresc. Mai trebuie remarcat ci, daci metoda este complexi pentru organizatorii serutinului, este foarte simpli pen tru alegétori, Badfunctioneazé-in-cixcumscriptiile. cunumir.relativ micsde-loeuri,de-acordat.(2'5)y:eu-candidaturi individuale. Biecare alegator trebuie si clasezey- pe. buletinil. sdu.de. vot, candidatii-din circumscripfia. lui, electorala, .in, ordinea..preferinteiy»ca.in .cazul scrutinelor. uninominale.-alternative., Totiscandidatiiearessunt. pe prima preferinti.si,au-atins. coeficientul:suntdeclarafi.alesi (se. uti- lizeaza. cocticientul, Droop), Dacii,unpcandidat a. depisit, coeficien- tul, voturile. sale, suplimentarese: impart intre ceilal{i candidati conform,preferintelor-urmiitoare. Pentru a opera repartifia sur- plusului voturilor depiisind coeficientul unui candidat ales, pentru ceilalti candidafi rémagi in curs’, se calculeazd proportia preferinfelor urmiitoare in favoarea candidatilor rimasi in cursi pe ansamblul de voturi ale candidatuluisalesyeproportionalitate care, se. aplici apoi la. surplusul de voturi, depiisind.coeficientul, pe care La obtinut cel.ales.-Dacé in urma numérarii-yoturilor, nici un candidat nu a obtinut, numarul de voturi...care.-si.,egaleze coeli- cientul.gimai.suntlocurl de acordat, se eliminicandidatul'de pe ultimul Joc, repartizanduse,-voturile,sale; intre-eeilalti-vandidat tind, seama.de-preferintelevurmatoare:depe"bulétinele’candida. tului,eliminat. Se pot pierde voturi (netransferabile), deoarece alegitorii nu sunt obligati si indice mai mult de o preferinfa, pen- tru ca buletinele si riim4na valabile. Dacé in final riman numai doi candidafi pentru un loc, il primeste acela care are mai multe voturi repartizate, chiar daci nu atinge coeficientul. Exemplu: Fie o circumseriptie cu trei locuri, avand 100.000 de vottiri valabil exprimate, repartizate (dup prima preferintaé) dupa cum urmeazi: A: 55,000, B: 20.000, Ci5.000, D : 11.000, E: 9.000. 7s2.850414.45: _SSTEMELE RECTOR 5] MODURLE DE SCRUM 5 Coeficientul Droop este: (100.000/ ( 3+1)) 25.001 Trebuie si remarcim c& acest coeficient este cel mai mic numar de voturi care nu poate fi atins simultan de mai mult de trei candidati A este ales cu un surplus de 29.999 de voturi. S& presupunem ca repartifia voturilor celei de-a doua preferinte ale alegatorilor lui A este urmitoarea: B : 3.000, C : 6.000, D :.35.000, E : 10.000, netransferabile: 1.000{" Raportat la surplusul de 29.999 de voturi ale lui A si addugat celorlafi candidafi obtinem: B: 1.636 (adic& 3.000/55.000) x 29.999) + 20.000 = 21.636 C: 3.273+5.000 = 8.273, D: 19.090+11.00 =50.090, E: 5.454+9.000= 14.454, NT: 545 de voturi. D este ales plecind de la lista de preferinfe secundare a lui A cu un surplus de 5.089 de voturi (adic& 30.090-25.001). Acum tre- buié si repartiziim cele 5.089 de voturi intre B, C si E urmand a treia preferinta. Si presupunem ci a treia preferinfa a celor 19.090 de voturi ale Tui A transferate Iu! D sunt urmitoarele: B : 400, C : 7.000, E : 10.690, NT : 1.000. Raporténd la céle 5.089 de voturi in plus si adiugénd la voturile deja luate de B, C, E objinem: B: 107+21.636=21.743, C:“1.866+8.275-10.139, E: 304, NT : 545+267-812. Nici unul din cei trei can- didati neatingdnd coeficientul, se elimina cel mai slab si anume C se repartizeazi intre B si E cele 10.139 de voturi ale lui C dupa ordinea de preferinfii urmitoare pe care o presupunem: 5.000 pentru B, 7,000 pentru E si 139 de voturi netransferabile. fn felul acesta B va avea 24.743 voturi, E : 24.304 si NT: 951. Beste ales. Mai rimane de precizat cum opertim concret transferul buletinelor in plus ale unui candidat ales. De exemplu, cum si alegi 3.275 de buletine dintre cele 6.000 ale Tui A, care au pe C ca a doua preferinfa. Exist’ dou metode: fie se aleg 1a intamplare, 74 ereszenaea Provo fie se transfer cele 6.000 de buletine, afectind fiecare cu un c ficient dat de raportul 3.273/6.000. Ultima metoda este utili pentru alegerea Senatului din Irlanda si pentru cea a camerei ‘Tasmania (metoda Grégory). Acest sistem de origine englez, fiind versiunea proportional: votului alternativ, nu este surprinzator ci aceste doud moduri scrutin apropiste ca spirit sunt utilizate, ambele, pentru aleg diferite in aceleasi state, Irlanda si Australia. in Irlanda depute senatorii si parlamentarii europeni sunt alesi prin votul, unie tra ferabil, iar presedintele republicii prin vot alternativ. fn Austra votul unic transferabil este utilizat incepfnd din 1896 pen’ alegerea camerei statului Tasmania gi a fost utilizat pentru alege Senatului federal intre ani 1949 si 1984 (RP de list de atun votul alternativ find utilizat pentru celelalte alegeri. Votul u transferabil este de. asemenea utilizat in alte {Ari anglosaxone : care au fost influentate de Marea Britanie: Malta din 1921, Inlar de Nord pentru alegerea deputafilor europeni, India pentru alege de citre deputafii statelor federale a Camerei Superioare. De aser nea, in general acesta este sistemul utilizat in Statele Unite pen alegerile municipale din comunele care voteaza prin RP. ; Acestisistemy:care;permite-respectareacandidaturilon indivi ale, incurajeazapartidele,sa.afiseze.aliantele,lor-in-fatacalegaitor dand.semnale,pentruspreferintele de urmat. Rezultatele alegeri legislative din Irlanda din anii 1969 si 1973 sunt o buna ilustre fn 1969, Fiana Fail (conservator).a obfinut 45,7% de voturi (pri preferinti) si 51,7% din locuri, fata de 34,1% din voturi $i 55% locuri obfinute de Fine Gael (de centru) si 17%, respectiv 12,6 locuri pentru laburisti, care nu sau aliat. fn 1975, FG si laburi au ficut alianta, FF objinind cu 46,2% din voturi 47,6% din loc fafii de cele 35,1% din voturi si 37,8% din locuri pentru FG si 13 din voturi pentru 13,3% din locuri pentru laburisti. FF a obfi deci mai putine locuri in 1973 dec&t in 1969 desi a progresat procentul de voturi. Acest paradox aparent de fapt crediteazi temul, El a permis FF in 1969, in fata unei opozifii divizate,Og MODURLE DE SCRUM 7 transforme majoritatea sa relativi in voturi in majoritate absoluti in locuri, dar in 1973, in fafa unei opozifii unite, nu a mai putut So fact. Cu toate acestea, trebuie notat ci acest sistem nu este infai la alegerile din 1981, din Malta, Partidul National a obfinut 51 de locuri din 65, cu 50,9% din voturi, fata de cele 34 de Jocuri ale Partidului Laburist aflat la putere, obfinute cu 49,1% din voturi. Aceasti injustifie grav, fark echivalent in sistemul pro- portional, dar curentii in cél majoritar, provenea dintr-o repartitie Particular’ a voturilor intrun sistem unde circumscripfiile au o slabé'magnitudine. Aceste-rezultate au provocat vii incidente care au obligat guvernul laburist sé adauge 0 noua dispozitie la legea electoral, care stipuleazd ci un partid care obfine majoritatea absolut a voturilor va avea din oficiu 4 locuri suplimentare. Alegerile urmatoare, din 1987, au dat acelasi rezultat: 50,9% pentru Partidul Netional si 48,9% din voturi pentru Partidul Laburist. Din nou Partidul National na obfinut decdt 31 de locuri pe circum- scriptii, fafi'de 34 pentru laburisti si datoreazd noii dispozifii ex na fost din nou frustrat de victorie. Acest tip de anomalic, care este exceptional pentru sistemul proportional, este dat de magni- tudinea slaba a circumscripfiilor (5 locuri), inevitabil in acest mod de scrutin. El sar putea produce si in alle sisteme proporfionale cu circumscriptii de slab magnitiidine, cum este cazul Spaniei, de exemplu. Dar celelalte sisteme sunt totusi compatibile, si in gene- ral functioneaza cu circumseriptii de mai mare magnitudine, Oricum ar fi, aceste dificultati mu trebuie si disimuleze marile calitafi ale votului unic traysferabil: ~ permite alegatorului sisi aleagd singur deputatul, — asigura aleyiturul, spre deosebire de sistemele proportionale de listd, cd Votul situ pentru un candidat nu va servi la alegerea unui candi- dat al aceluiasi partid, dar pe care nu il vrea, — permite alegitoru- lui sa exprime un vot “transversal” selecfiondnd candidati din par- fide diferite, dar care au aceeasi pozitie intr-o problemé foarte importenti pentru el, Calitatile-acestui mod de scrutin explicit 76 - ere enteta PROPOR ii din lumea anglo- susfinerea sa viguroasi de etre proportionalis saxond, cu toate dificultatile de aplicare. in cadrul scrutinului de list sunt posibile douti tipuri-de solufii: — Resturile cele mai puternice, — Media cea mai puternici. Metoda resturilor celor mai puternice (metoda Hamilton 1792) Pentru aceasti metodi se utilizeaz4 qgeficientul simplu, iar pentru locurile neatribuite se utilizeazi regula resturilor celor mai puternice. ~ Exemplu: Si presupunem o circumseriptie eu cinci locuri unde cele 100.000 de voturi valabil exprimate se repartizeazii intre 4 partide in felul urmitor: A 45.000, B 28.000, C 17.000 si D 12.000. Calculul coeficientului: Q=100.000/5=20.000. Deci avern: Parae | Votust [upd cotcent | Fest | gap esta | fcul a 45000 2 3.000 ° 2 B | 28,000 : a 8.000 o 1 c : 17.000 0 17.000 1 1 D ” 2 000 o 12.000 1 Aceastii metoda este favorabila partidelor mici. Dar ea prezinté un fnconvenient, putand da nastere la paradoxuri matematice. Aceste paradoxuri provin din evolufia adeseori capricioasi a res turilor, aga cum araté urmitoarele douii exemple: — Exemplul &: fntr-o circumscriptie cu 5 locuri, trei partide A, B, C obfin respectiv 61.000, 29.000 si 10.000 de voturi. Coeficientul este tot de 20.000 de voturi. Se obtine repartitia urmiitoare: a aSISTEMELEELECTORALE 9] MOOUIE Ce SceUTIN : Paste dupteoecet | 4 | aster | oct A 3 11000 lgseal | aa 7 29,000 i 9.000 0 1 c 20.000 a 10.000 r 1 Dar si ne imaginim ci, la alegerile urmitcare, A pierde 6.000 de voturi, din care 4.000 in favoarea Iui B ¢i 2.000 in favoares Tui C. Vom avea atunci: A : 55.000 de voturi, B : 33.000 de voturi, C : 12.000 de voturi $i urmitoarele repartifii ale locurilor: ratte | wou [gf | fate | ios | A ~ 55.000 2 15.000 : 3 ~ 33.000 “YT 13.900, 1 2 ~ Cc ~ 12.000 0 12.000 0 o CAstigind 2.000 de voturi in plus, partidul C pierde Iocul siu in timp ce partidul A,.care pierde 6.000 de voturi, isi pastreaza cele 3 locuri. Acest rezultat este evident absurd. — Exemplul 11: Si presupunem aceeasi repartitie a voturilor ca mai sus, dar in cadrul unei circumseripfii cu 4 locuri. Se obfine la un coeficient de 25.000 de voturi, urmatoarea repartitie a locurilo: Partide vee Resturi CA Bilant 2 5.000 0 2 | [e000 o i e | 12000 1 1 | 73 erezenesreoroen S& presupunem acum c& circumscriptia cfistiga un Ioé suplim! tar si trece la 5 locuri. fn acest caz ne gisim in situatia deja cun cut mai inainte gi stim 4 repartifia locurilor devine urmitoarea: 3, B: 2, C: 0. Cu aceeagi repartitie a voturilor, C obfine un Joc ednd sunt decét 4 de repartizat, dar nici unul cand sunt 5, ceea ce e absurd. Acest ultim tip de paradox este cunoscut in Statele Unite s numele de "Paradoxul din Alabama". Aceastii metoda a fost aplicé intre anii 1850 si 1900 pentru repartitia intre state a locurilor ¢ Camera Reprezentanfilor. Dupi recensimantul din 1880, servic din Congres au descoperit ci reprezentarea statului Alabama riscd fie amputati din cauza acestui fenomen (Balinski si Young 196 inmuifirea acestui tip de probleme si protestele energice ale alesi carel invocau pe Dumnezeu pentru a blestema matematicienii pa zani ai acestui sistem ("aceasti erimA pe care ei indriznesc numeased paradox") au dus la abandonarea sistermului, Cu toate acestea, acest sistem este adeseori utilizat pentru rep titia locurilor intre partidele politice. Cand au de ales un mod serutin, responsabilii politici ascultd de o logic politica si nu una matematied, si fitrd indolali este bine si fie aga. Acest sist este unul din cele mai putin defavorabile pentru micile liste. Ca se totalizeaza la nivelul tirii rezultatele in voturi si locuri, dovedeste.e fi unul din cele mai juste sisteme (cf. pag. 91). El e: utilizat in numeroase fri ale Americii Latine, ca gi in Liechtenste si Cipru. Metoda celei mai puternice medii (metoda Jefferson 1792) Se aplied coeficientul simplu si fiecare loc neatribuit este af tat suecesiv fiecirei liste, adiuginduse locurilor deja obtinute. calculeazi pentru fiecare listé raportul voturi/locuri. Locul e atribuit acelef liste care are cea mai mare medie de voturi pe 1 Reludnd primul exemplu utilizat pentru a ilustra metoda ce! rasi puternie rest, se obtine uzmitdarea repar'isic a locurilor:SUSTEMMELE LECTORALE SI MOOURILE DE SCRUTIN - Hoot | Atibuiren | atbuiree | a. Parte Votari ‘ups aul deat | ot cellent Blea loc | a Bow z 3 3 23.000 1 14000 1 ¢ o azo 1 D o 12.000 a Metoda favorizeazi net partidele mari: cu 43% din voturi, A obtine 60% din Jocuri, in timp ce D nu are nici un loc cu 12% din voturi. Aceasti metoda proportional, cel mai mult folosité, a fost utilizati in Belgia pana in 1919 si in Franfa, in cadrul departa- mentelor in 1945-1946 si in 1986. Ea este acum in vigoare in Spaniia, Portugalia, Islanda, Israel, Olanda, Finlanda, Tureia, in mai multe firi din America Lating, ca Argentina, Republica Dominicané, Uruguay, Venezuela, si in mai multe noi democrafii ale Europel de Est (Bulgaria, Estonia, Roménia). fn Spania, in cadrul circumscriptiilor de slab magnitudine (5 in medie), acest mod de scrutin acord un avantaj considerabil marilor partide, asa cum o arata rezultatele ultimelor alegeri (1993) edind Partidul Socialist“a obfinut 45,4% din locuri (159/350) cu 39% din voturi, Partidul Popular 40,3% din locuri (141) cu 35,1% din voturi, in timp ce Partidul Comunist na objinut decét 5,1% din locuri (18)' cu 9,7% din voturi. Nu toate micile partide sunt defavorizate, Exact ca gi in cazul scrutinelor majoritare, datoriti fortei locale pot, din acest joc, sisi*tragi spuza pe turta lor: Ia aceleasi alegeri, Partidul Nationalist Base a obfinut 1,4% din locuri (5) pentru 1,2% din voturi si partidul catalan Convergenta si Uuire 4,9% din locuri (£7) pentru 5% din voturi. Metodele prin divizori Prineipiul general al acestor metode consti in a diviza succesiv numirul de voturi obtinute de fiecare list din circumscripfie printro a0 REPRETENTAREA PROPORTIONAL serie de numere, denumite divizori, Locurile sunt atribuite listelor in ordinea numerelor celor mai mari obfinute dup’ aceast operatic. Metoda d’ Hondt (Jefferson 1792) Este o alti prezentare, absolut echivalenti, » metodei celei mai puternice medii. . fn aceasti metodd propusa de Victor d'Hondt, seria divizorilor este suita numerelor intregi: 1, 2, 3, 4. Urmitorul exemplu (reluarea celui precedent) permite infelegerea functionarii sistemului: putes | 2 s |. 5 | secu A ooo [aia [ass [sere | ama [3 3 aoa | 00 | 5s | zo00 | sow | a ¢ zag | wow | soos | caso | sw | 1 > rao | aoo | aac | soon | 2400 | o fn acest caz nici nu este nevoie si se meargi mai departe de al treilea divizor. Primul loc este atribuit partidului A prin numarul 45.000, al doilea partidului B prin 28.000, al treilea partidului A prin 21.500, al patrulea partidului C prin 17.000 si al cincilea din nou partidului A prin 14.333. Se poate vedea ci prin aceasti metoda a divizorilor, cea mai simpla cu putint’i,-numerele obfinute de fiecare partid corespund mediei voturilor pe locuri, atunci ciind acestea le sunt succesiv, fictiv acordate. Locurile sunt atribuite conform celei mai puternice. medii. Se regiseste aici o situafie echivalenté cu cea a metodei mediei celei mai puternice (metoda Jefferson) favorabila partidelor mari. Nici aceasti metoda nu este scutité de paradoxuri. fntr-o cir cumscriptie de 5 locuri daca repartitia voturilor este: A: 46%, B : 29%, C: 25%, locurile sunt distribuite astfel: A: 3, B: 1, C: 1. Dar a1SSTEMELE LECTORUE 9 MOOURLEDE sce 5 daci repartitia voturilor este: A : 48 %, B: 49%, C : 5%, distributia locurilor devine: A : 2, B : 5. Cfstigand 2%, partidul A pierde un loc. Metoda Sainte-Lagiie (metoda Webster 1832) Aceasti metodi, propusi in 1910 de catre matematicianul francey, SainteLagite, utilizeazd ca divizori 1, 3, 5, 7,.. in loc de 4, 2, 3, 4,.. din cazul precedent. Si aplicéim exemplului precedent: arti) Bees 1 5 5 Bilang focari aso | i433 600 2 2000 O55 5600 T 000 3.666 ‘a00 T D 72.000 200) 2.400 i A nu mai obfine deciit doud locuri, B, C si D avand fiecare un loc. Aceast’ metoda este mai putin defavorabila partidelor mici decat cea precedenti si nu prezinti paradoxurile matematice ale metodei celor mari mari resturi, trebuind intotdeauna preferata acesteia. Ea pare, de asemenea, cea mai adecvati pentru reparti- zarea Jocurilor unei adundri in cadrul unititilor geografice (state federale, departamente) pentru c& nu defavorizeaz’ unitatile mici. | i, uni au considerat aceasti metoda prea favorabili par tidelor mici_si_au preferat si 0 modifice. Seria de divizori a devenit: 1,4, 5, 5, .. Ceea ce da aplicat cazului studiat: ees Bre a ; : Biot oot ie war) aaa aa ; : ia | ss —} sa : | Tc ni 5656 3400 T ~ D “Tt wart 2000 300 oT a2 PEPE PORTION Modificarea primului divizor face mai dificil obtinerea un loc de citre un partid mic. D pierde locul siu in favoarea lui Aceasti metoda mai putin favorabild partidelor mici nu le de! vorizeazi pe cele mijlocii. Este utilizaté in Suedia, Norvegia Danemarea. . Diferenjele sensibile rezultate Ja atribuirea Iecurilor pr: aceste patru metode atat de apropiate ne arati importan alegerii metodei utilizate, dincole de simpla denumire « reprezentare proportional, Sistemele proportionale complexe in principal sunt dowd tipuri de sisteme proportionale cor plexe: cele care se bazeaz’ pe mai multe niveluri georafice « atribuire a locurilor si asa numitele sisteme de compensatie. Modul de scrutin proportional cu mai multe nivelur de atribuire a locurilor # In acest sistem, in. general, dup& ce au fost repartiza’ locurile prin metoda coeficientului in cireumseriptiile « baz, se totalizeazi resturile la nivel superior, in cireun scriptii geografic mult mai vaste care inglobeazi circur scriptiile de baza. Locurile neatribuite prin coeficient sui distribuite in cadrul cireumscriptiilor de nivel superior, § functie de resturi, cu ajutorul unei metode proportional Existenfa celui de al doilea nivel de atribuire a locuril permite cresterea proportionalitétii sistemului. Modu de scrutin de acest tip sunt utilizate in diferite tari. Italia utilizat un scrutin de acest tip pentru alegerile de deputa intre anii 1946 si 1993. Rezultatele alegerilor din 199 (tabelul VII) au demonstrat 0 puternici proportionalitate: 8RE DESERET . ‘Tabelul VI (Italia 1992) Parte din tut dt cut din bow PRE Eg Ey 56 POS aT iF v7 PT Be | @ i SDT 2, a6 2 Ve i | PRE a a Rete ie 2 is az Ee a a [Be a cy ar] Tiga Nord as s a7 ST Tay Be Eg a a irs By PRC : Refondaren Comunista, FDS : Partiul Democratic al Stang + Partid Soci PDI: Part Socal Detccet, PRs Sacer he a eral ‘alia, PLL: Peridul Liberal, DC : Democraie Crepini, MSI Migeares Socalé Telisel. Cele 650 de locuri de deputati au fost atribuite in cadrul celor 31 de circumscripfii de'baza, utilizdnd coeficientul Imperiali. Locurile neacordate au fost atribuite la nivel de tari pe baza totalizirii resturilor, prin metoda resturilor celor mai tari. fn Belgia, din 1919, pentru alegerea deputatilor, arondismentele con- stituie circumscriptii in care se atribuie locurile dupi coeficientul simplu. Locurile rimase sunt atribuite la nivelul provinciilor, plecénd de Ja resturi, utilizénd sistemul d’Hondt. Sistemele progortionale de compensare Aceste sisteme, care sunt complet proporfionale, au fost consi- deraie uneori, din gregeali, ca sisteme mixte majoritar- Proportionale. Prineipiul acestor sisteme este urmidtorul: o parte din locuri sunt atribuite in circumseriptii cu serutin uninomi- Ba apeeENTcA PROPORTION nal, in general cu un tur, iar cealaltd parte din locuri, adeseori jumatate, este utilizatd Ia al doilea nivel de repartitie, cu titlu de compensafie, pentru a atinge cea mai puternicd proportionalitate posibila intre voturi i locuri la nivelul compozitiei globale a adundrii. Se calculeazi numirul de locuri la care are dreptul fiecare partic: proportional cu numérul de locuri din adunare, in funcfie de numarul global de votari pe care le-a ob{inut. Locurile neatribuite in cireum- seriptii servesc la adéugarea unui numar suficient de locuri fieckrui partid fatd de cel deja castigat in circumscriptii, ast- fel incdt si aib4 in final atatea locuri la eate are dreptul, conform numarului total de voturi. Cel mai cunoscut dintre sistemele de acest tip este cel utilizat in Republica Federal Germania, incepand din 1946, la desemnarea deputatilor fe- derali din Camera (Bundestag). In acest mod de scrutin alegatorul are dowd voturi: primul{serveste 12 desemnarea jumititii din cei 656 de deputati, alégi prin scrutin uninomi- nal cu un tur in cadrul a 328 de:'circumscriptii, iar cu al doilea alegitorul alege o listi de partide. Prin acest ultim vot se determina, prin proportionalitate, numirul de depu- tafi federali la care are dreptul fiecare partid, din fiecare Land. Jumitate din locurile care raman este utilizata pentru a respecta aceasté proportionalitate. Daci un partid obtine mai putine locuri pe circumseriptie decft locurile la care are dreptul in fiecare Land conform proportionalititii, ceea ce se intampla aproape intotdeauna, situatia se rezolvi acordan- du-ise un numér suficient de locuri de compensare. Aceste locuri sunt atribuite candidatilor de: pe lista folosita pentru al doilea vot, dup ordinea din list’. Daci un partid obtine a nivelul Landului mai multe locuri de circumscripfie decat numéarul totel de locuri 1a care are dreptul, locurile supli- mentare (Uberhangmandate) ii sunt pistrate peste totalul general. Din acest motiv, in 1990, CDU a obfinut 6 locuri suplimentare in partea de Est a Germaniei, numérul total de locuri din Bundestag ajungénd Ja 662. Pentru a avea dreptul BSSISTEELE LECTORME 5) COURLEDESCRUTN . la reprezentare, un partid trebuie si oblind 5% din voturile secundare la nivel national (in mod exceptional, in 1990, pragul trebuia atins in ambele parti, de Est si Vest) sau trei locuri pe circumscripfic. Rezultatele globale ale acestor alegeri au fost urmatoarele (tabelul VII: ‘Tabelul VU (Germania 1990) a x Locuri Locust ‘Total = voturi directe | prin compensatii_ | tocut | locuri cou 387 195 75 268 | 40s csu 7a 2 ® Bt | FOP [at 7 78 7 | ie ‘SPD Eg a |e 230 | Soa ta 1 | a6 7 28 ‘Alianfa 90 2 ~ 8 ya iz Verait 3a 5 5 Republicanlt 2 : ~ ain _ zi - ‘CDV: Uniunen Crestin Democrath, CSU: Uniunea CreqtinSocialé, FDP: Partidul Liberal, SPD: Social Demoerefii, PDS: Partidul Socialismului Democratic. PDS ${ Allan{a 90 (alterna. tive din Bst) atingind pragul de 54 in pertea de Est au reugit si fie reprezentate. Proportionalitatea intre voturi i locuri este foarte puternici, chiar cu cele 6 locuyi suplimentare ale CDU, rezultat al puter- nicii dominatii a COU in Germania orientala. Aceasta a obfinut 40,5% din locuri cu 59,9% din voturile reprezentate si 36,7% din voturile exprimate. Furi cele 6 mandate suplimentare, ea ar fi obfinut 39,9% din locuri. SPD a obfinut 36,1% din locuri pentru 36,5% din voturile reprezentate si 35,5% din voturile exprimate. Diferitele Landuri utilizeazd sisteme asemanitoare pentru desemnarea adunarilor locale, cu un singur vot (mai pufin in Bavaria), rezultatul votului din circumscripfii fiind utilizat pen- a6 epezeAiearewomnON tru determinarea proportionalititii globale. Sistemul a fost u lizat si pentru primele alegeri din Bundestag in 1949. Acest sistem nu merit’ probabil toate laudele care. i-au fo aduse, ca fiind 0 combinafie armonioasi intre proportionalitate desemnarea direct% a deputafilor. Ne putem chiar intreba da acest sistem complicat nu este potential periculos. in versiunea . cu vot dublu, nimic nu impiedicd un partid si mu prezinte ofici candidati la scrutinul uninominal, lisindwsi candidatii si se pr zinte ca independenfi sau sub eticheta unui partid artificial. | felul acesta primeste un numar mare de locuri directe la scrutin direct, beneficiind totodata de compensatii maxime. Acest tip « manevra n-a fost niciodatd aplicat in RFG, dar nimic nu gara teaza ca se va intampla Ia fel fm alta parte. Nu este mai put! adevirat ei acest tip de serutin este foarte atragétor pentru c care vor si combine finalitatea proportional si desemnarea pe sonal de eittre alegatori a alesilor, ca in scrutinul uninominal. U sistem de acest tip este utilizat in Estonia din 1992 gi a fost ado tat in 1993 prin referendum in Noua Zeeland’, pentru a inloc tradifionalul scrutin uninominal eu un tur. Partidul socialist francez a aparat mult timp un siste aseménator, cu uh singur vot (sistemul Weil-Reynal). Acest mod ¢ scrutin a fost elaborat intre cele dou rézboaie“mondiale de cat socialistul austriac Adler si francezul Bracke, Rolul pragurilor fn unele sisteme proportionale, pentru a permite participar la repartizarea locurilor, s-a fixat un prag national seu de circu seriptie, tn general fixat in procenite din voturile exprimate. Acc prag este de 5% Ia nivel national in Germania, de 4X fn Suedia nivel nafional (sau 12% in circumseriptii), de 3% in eircumscrip in Spania, de 5% la nivel national in Grecia, de 1% in Israel, de | in Liechtenstein si de 12.5% in circumseriptii in Sri-Lanke. Hfects 8‘SUSTEMELE ELECTORALE 51 MODURILE DE SCRUTIN . pragului pot fi importante gi intro oarecare manieri pot aduce atingere reprezentativitifii din adunare. fn 1969, in REG, partidul de extrema dreapté NPD, cu 4,3% din voturi, a pierdut intrarea in Bundestag, inghefand in acest fel o parte din voturile de dreapta, aceasta devenind astfel minoritara in Jocuri, fat de alianta SPD- FDP (tabelul 1X). ‘Tabelul 1X (Germania 1969) 2% votuxt Nunir de loouri (496) wer ea OP 38 30 zl co 2a Eo 7 ‘ale tt ~~ Pragurile au avut un mare rol la ultimele alegeri din Bulgaria din 1992 si la cele poloneze din 1993. fn Bulgaria, un prag de 4% Ja nivel nafional al voturilor exprimate a provocat eliminarea Teprézentirii-a aproape un sfert din sufragiile exprimate (24,9 ¥. in Polonia, in vederea alegerilor din septembrie 1993, pentru a lupta contra dispersiei voturilor care a marcat alegerile din octombrie 1991 (19 partide au ajuns in Adunare, cel mai puternic objindnd 12,5% din voturi) sa hotlirat utilizarea pragului national dublu: de 5% pentru partide si de 8 % pentru alianfe. Fracfionarea puternicd # opiniilor nefiind destliufatd prin schimbarea modu- lui de scrutin, aceastié misura a faicut ca 35 % din voturile expri miate sd fie lipsite de orice reprezentare in Adunare. in acest fel excomunistii (Partidul sovial-democrat) si Partidul Taréinese au putut dispune de o majoritate de 300 de locuri din cele 460, in timp ce nu reprezentau decat 56% din-voturile exprimate. La o dis ae REPREENTAREA PROPORTIONAL persie menfinutd a voturilor sa adiugat o gravi lipsii de reprezen- tativitate a aduniii, Se pot trage tei conclu principale din slegerile bulgare si poloneze: (1) in farile care au cutioscut totalitarismul comunist si au fost mult timp private de structurile politice democratice, constructia fortelor politice de coalitie este lahorioasa, fiecare dorind sé fie reprezentat pentru el insugi, Toate modurile de serutin care vor sé restranga puternic accesul in Adunare aduc 9 grav amenin{are reprezentativitafii acesteia. (2) Acelasi mod de serutin poate avea efecte foarte diferite in funefie de fara in care este aplicat: in tarile democratice ale Europei Occidentale, pragul de 4% sau 5% nu a dus niciodata la indepirtarea de la reprezentare a unei proportii atét de mari de voturi exprimate. (3) Schimbarile legilor electorale nu modificd mecanic gi ime- diat comportamentul alegitorilor. Impactul diferitelor sisteme proportionale asupra transformarii voturilor in locuri Fir si finem-seama de efectul pragului, se poate constata ci toate sistemele proportionale prin divizor sau prin coeficient con- verg catre proporfionalitatea matematicii pura atunci cind magni- tudinea creste. Pentru a ilustra aceasté concluzie, si reludm, uti- liznd metoda celei mai puternice medii si cea a celor mai puter- nice resturi, exemplul deja utilizat al circumseriptiei in care 4 par- tide A, B, C si D isi disputa voturile si anume A: 43%, B: 28%, C: 17%, D: 12% Dae sunt mumai § locuri de repartizat, cele doud metode dau rezultate diferite: prin metoda celei mai puternice medii A are 3 locuri, B 1 loc ca si C, in timp ce, prin metoda celor maj puternice resturi, A nu are decat 2 si D obtine un loc. Daca sunt 60 de locuri de repartizat, cele douai sisteme dau rezultate identice, foarte apropiate proporfional{tatii matematice celei mai exacte si anume: A cu 43% din voturi_obfine 26 de locuri (adici 89-SISTENELE LECTORAE 91 UME DE SCRUM 5 43,52), B cu 28% din voturi obtine 17 locuri (adicd 28,3%), C cu 17% din voturi obfine 10 locuri (adicd 16,7%) si D cu 12% din voturi obfine 7 locuri (adicd 11,7%). Pentru a generaliza, se poate spune ci scrutinelor proporfionale li se aplici urmitoarele trei reguli: Cu cit creste magnitudinea cu atat creste proportionalitatea sistemului. Cu cit magnitudinea creste, cu atat diferitele sisteme pro- portionale tind si dea,acelasi rezultat (convergenta). ~ Toate sistemele electorale, chiar si cele mai preportionale, suprareprezinti partidele cele mai puternice in defavoarea celor mai slabe (Rae, 1971). Rafiunea este extrem de simpli: chiar cu sistemele proportional cele mai favorabile partidelor mici, cum sunt cele bazate pe metoda SainteLagite, sau cea a resturilor celor mai puternice, daci acestea sunt cfteodat suprareprezentate la nivelul unei circumseriptii, slébiciunea lor general le impiedick freevent si obfin& locuri in celelalte circumscriptii, ceea ce Pprovoaci o subreprezentare global. fn fapt, exact ca si in cazul modurilor de scrutin majoritar, un partid mic scapa de sub- reprezentare numai daca voturile sale sunt concentrate, daci este puternic local, Plecdnd de la diferitele studi, se pot clasifica metodele pro- portionale in ordinea descrescétoare a caracterului lor favorabil tharilor partide: Sistemul d’Hondt, vot unic transferabil, Sainte: Lagie modificat si resturile cele mai puternice. Mai mult, a fost demonstrat ci votul unic netransferabil, utilizat in Japonia, este teoretic echivalent cu sistemul d’Hont daci partidele nu comit erori de apreciere si controleaza repartitia voturilor lor (Cox, Studii electorale, 1991 10:2) 80 PEPER ProPORR Corespondenta intre modurile de scrutin Este interesant de observat corespondenta intre diferit moduri de scrutin atunci cand sunt aplicate intro circumscrip electoral cu un loc. Dac apliesim.un mod de serutin proportio intro circumscriptie cu un loc, se obtine un scrutin majoritar u nominal, dar nu in toate cazurile acelasi, ci in functie de scrutir proportional utilizat. La fel, daci se aplic’ un mod de seru majoritar plurinominal intro circumscriptie eu un loc, se obfi un mod de scrutin uninominal. Se obtine tabelul de ,corespc denfa urmator: Seratin maj syn maior Serutin uninominal Plurinominal aun tar | Uninominal eu un tur ‘Vot anie tansferabit Phurinominal alternativ aie menate [Parinominal cu douk tarart ‘Uninominal slteraativ Se poate observa caracterul central al scrutinelor uninomina ele corespund, in acelasi timp, aplicdrii celei mai mici majorit prin serntinele majoritare si aplicArii celei_ mai miei praport nalitati prin scrutinele proportionale, si de fiecare data pent acelasi motiv; ele au o magnitudine minima (egal cu 1). Cand t cem de la coloana 1 1a 2 ne situ&m in logica majoriterd proporfionalitatea creste pentru ci magnitudinea scade. Cénd t cem de la coloana 5 ta coloana 2 ne situim in logica proportion: si proporfionalitatea scade pentru ci magnitudinea seade. Se j deci face 4 remarci principale: — (a) toate serufinele proportions in afaré de sistemul Hare, corespund scrutinelor uninominale un tur; — (b) votul cumulativ $i votul limitat (votul unic netrans rabil) sunt.de tip propertional pentra ca >vopartiona’ !ON 7 scade o data cu magnitudinea, fapt care justiticd numele de pre- proportionale; — (c) toate scrutinele unde atribuirea locurilor intre partide depinde de clasamentul candidafilor fiieut de edtre alegatori sunt in corespondenfa (linia a doua a tabelului), sis- temul Hare corespunzind sistemului votului alternativ (cocti- cientul Droop, in eadrul unei circumscriptii cu un loc, fiind egal cu majoritatea absolut plus un vot); - (d) nu exist serutin pro- portional corespunzitor serutinelor majoritare cu mai multe tururi. br Cum sa apreciem justefea unui sistern electoral? fn masura in care idea reprezentitrii proportionale se sprijink Pe ciiutarea unui sistem ¢lectoral mai just este necesar sd pre- ciziim, sub acest aspect, cum transformiin in acest sistem voturile in locuri. Se poate considera ca justetea unui sistem electoral, din acest punct de vedere, trebuie apreciati in principal dupi trei eri- terii: Indicele de reprezentativitate Prin indice de reprezentativitate se infelege raportul intre alegiitorii efectiv reprezentati, adicd aceia care au votat pentru o lista eare a obtinut alesi, sau au votat pentru un candidat si acesta:a fost ales si numéarul total de alegittori. fntr-un scrutin uni. nominal cu un tur, s{ presupunem cii avem urméatoarele rezultate intro circumscriptie: A : 45%, B : 28%, C: 17%, D : 12% Numai A este ales, iar indicele de reprezentativitate este 45%. Dacd in sceeasi circumscriptie sunt 5 locuri de repartizat dup’ sistemul @'Hondt rezultatele vor fi: A; 3 locuri, B: un loc, C : un loc, iar D: nici unul; indicele de reprézentativitate fiind 88% Acest indice se poate,dovedi foarte util in a diferentia scrutinele cu adevarat pro- portionale de cele care par asa, datorit’ hazardului. fn SUA Be EPR ENTREAPROFORT locurile ocupate in Camera Reprezentafilor se relevi, global, adese- ori destul de apropiate de voturile pentru cele doud mari partide, cu toate c& scrutinul utilizat este unul uninominal cu un tur. Proporfionalitatea globala poate deci pirea puternica, dar nivelul scdizut al indicelui de reprezentativitate o distinge de cea a unui adevéirat sistem proportional. Monotonia Se consider ci un mod de scrutin este mai mult say mai putin monoton in functie de cum respect, in repartifia locurilor, ierarhia repartitiei voturilor. Dac& partidul A a obfinut mai multe voturi decat partidul B, pare just si aibi mai multe locuri in adunare decit B. Exemplui alegerilor canadiene din octombrie 1993, pe care Je-am examinat in capitolul precedent, arata ci scrutinul uninominal cu un tur ra prea fost monoton. Legat de aceasta trebuie si remarcim ca este mult mai ‘grav pentru un scrutin si inverseze ordinea locurilor ocupate fafa de ordinea voturilor obfinute, daci o face intre partidele puternice, decat atunci cdnd 0 face fntre cele slabe. Proportionalitatea | in realitate, primii indici, prezentati de Victor d'Hondt (1882) si Sainte-Lagiie (1910), misurau mai curand disproporfionalitatea unui sistem deceit proporfionalitatea. D'Hondt a propus ca indice de disproportionalitate maximul raportului dintre proportia locurilor si proportia voturilor pentru acelasi partid. Metoda sa Proportionali, a mediei celei mai puternice, urmareste mini mizarea acestui maxim. SainteLagtie a propus ca indice suma diferentelor pe ansamblul partidelor, a pitratelor intre proportia locurilor si cea a voturilor. Acesti indici sunt extrem de reprezen- tativi,pentru conceptiile diferite ale celor doi autori asupra dispro: 23SISTEMELE LECRLE 5 ACOUBLE De CRIT : de redus: sciderea raportului maxim intre proportia | locurilor si cea a voturilor pentru d'Hondt si minimizarea ecar- “ turilor dintre cele doud proportii pentru SainteLagiie. Pentru a | sesiza bine cele dou concepfii ale proportionalititii care se | exprima in metodele d'Hondt si Sainte-Lagtie gi indicii lor, si com- - param rezultatele in cazul unei circumseripfii cu dou locuri unde doua partide A si B isi impart electoratul in maniera urinitoare: A: 70X si B : 50%. Metoda d'Hondt sau cea a mediei celei mai pu /ternice di rezultatul urmator: A : 2 locuri si B : nici un loc. | Metoda Sainte-Lagiie, precum cea a resturilor celor mai puternice, di urmatorul rezultat: A: un loc, B: un loc. Dacii se studiazi aceste rezultate, cu cei doi indici de disproportionalitate d'Hondt si Sainte Lagiee se obfine: Metodi Indice SainteLagie ~ Dileadt a8 SainteLagie 09) in acest caz limita, fiecare din cei doi indici de disproportio- nalitate a fost minimizat prin metoda corespunziitoare. Avem doua viziuni diferite asupra disproporfionalititii si deci despre | proportionalitate. Metoda d'Hondt incearca si evite ca multi | alegatori sa fie reprezentati de Jocuri putine, cea a lui Sainte- Lagiie incearcd sé minimizeze numarul de alegitori nereprezentafi. Trebuie remarcat c& dac& ne intereseaz& reprezentativitatea rezultatelor in ceea ce priveste locurile, Ia cele doua metode, in cazul prezentat indicele de reprezentativitate este i prin metoda d'Hondt de numai 70%, in timp ce prin cea a Ini SainteLagtie jeste de 100%. Trebuie totusi si remarcim ci in acest caz metoda dHondt este mai mondiondi. De atunci au fost propusi mai muli indici: 4 cel mai corespunzator pare a fi indicele celor mai nici patrate 94 ererenaeeaprororg (M. Gallaguer, Studii Electorale 10, (1991), pag. 38-40) si rehiat de ca A. Lijphart (Lijphart, 1994) :1= fF 5@- cy], unde V, si 1, reprecir procentul in voturi gi cel in locuri obfinut de fiecare partid i. Desemnarea alesilor prin reprezentare proportionala Problema atribuirii personale a locurilor nu se pune decit sistemele de lista. Sunt posibile mai multe cazuri: ~ Lista preordonata blocati Acest sistem acorda cea mai mare importanti decizi aparatelor de partid pentru desemnarea alesilor. Ordinea cani datilor pe list este stabiliti inainte de vot, iar alegitorul nu pos silo schimbe. Acesta a fost sistemul utilizat in Fran{a in 1986. este astiizi utilizat in Spania si in Portugalia si pentru listele compensare din RFG. ~ Lista preordonata neblocati in acest caz, alegitorii au posibilitatea si modifice ordin candidafilor, dar cei care nu o fac sunt considerafi ca acceptin ordinea propusa. in practicd este prea putin probabil ca ordin propusé si fie modificata prin votul a suficienfi alegétori pentru © schimba, Sisteme de acest tip sunt utilizate in Belgia, Austria, in Suedia, in Norvegia gi fn Olanda — Lista liber Alegitorii pot sisi exprime preferinfa pentru unul sau d candidafi ai partidului preferat. Locurile unui partid suit atribui acelor candidafi care au cel mai mare numar de preferint dar nu se poate vota pentru candid: din liste diferte. Acest sistem este aplicat in Grecia si.a fost aplic in Italia pana i 1995SSTEMELE ELECTORALE 1 MODURILE OE SCRUTIN . ~ Sistemul finlandez in Finlanda, alegitorii voteaz’ pentru un candidat si nu pen- tru 0 lista, Se calculeazivoturile fiecirei liste totalizénd voturile tuturor candidafilor de pe listé. Locurile sunt atribuite intre liste dupa metoda d'Hondt si distribuite in cadrul aceleiasi liste candi- @atilor care au cele mai multe voturi. Acest sistem permite alegitorulul si voteze pentru un candidat in cadrul aplicirii reprezentarii proportionale, — Metoda Hagenbach-Bischoff in acest sistem utilizat in Elvetia (cu citeva modificdri) si in Luxemburg, alegitorii au atatea voturi cate locuri sunt puse in joc in circumscripfia lor. Ei pot vota pentru candidafi de pe liste diferite si sX cumuleze doua voturi pentru acelasi candidat. Numirul de voturi al fiectrei liste este calculat prin adunarea voturilor obfinute de candidafii de pe listi. Locurile sunt reparti- zate intre liste utilizénd coeficientul Hagenbach-Bischoff. fn cadrul listelor, locurile sunt atribuite candidatilor care au obtinut cel mai mare numér de voturi, Aceasti metodi, propusi in Blvetia la sfarsitul secolului trecut de ciitre profesorul Hagenbach Bischoff, este! cea care di cea mai mare libertate alegitorului in alegerea alesilor. Ba fi permite, in-acelasi timp, si acorde preferinta unui partid si S&$i exprime totodata opinia asupra unei chestiuni de care se ocupA mai multe ‘partide, alegénd candidati ai diferitelor partide care ii impartisese opinia. Contrar unei legende persis tente, reprezentaren proportionala se dovedeste perfect compati- bila cu alegerea personala a alesului de cittre alegitor, 96 MODURILE DE SCRUTIN MIXT $I MODURILE DE SCRUTIN | CU FINALITATE MAJORITARA Prezentarea scrutinelor mixte Modurile de scratin mixt despre care este vorba aici sunt cele care combina in metoda de compozitie a adunérii, in acelasi timp, ‘un-aspeet=majoritarsi-unsaspect»proportionala:Aceste moduri de scrutin:sunteutilizate, rar, mult,.mai»putinedecdt=modurilesde scrutin™)pe*bave*exelusiv majoritarersau»proportionale, Rezultate ale compromisului intre optiuni diferite si adesea contrare, putind fi adesea repuse in discutie, ele continua si fie criticate pentru complexitatea lor. Cu moduri de scrutin mixt utilizate pen- tru alegerile legislative din 1919 si 1924, pe urmé cele din 1951 si 1956, Franta face o figura de excepfie. Cu toate acestea, utilizarea modurilor de scrutin mixt pentru alegerea deputatilor a progresat sensibil cu ocazia valului de democratizare din Asia, in Coreea gi in Taiwan, pe urma in Europa de Est, in Albania, Bulgaria, Croatia, Iugoslavia (Serbia si Muntenegru), Georgia, Ungaria, Lituania si Rusia. Intre democratiile mai vechi, Italia si Japonia au adoptat scrutinul mixt in 1993 si 1994. Acest val recent nu con- trazice canacterulvadeseorieiragilpal scrutinelor mixte. Bulgaria a abandonat scrutinul mixt utilizat pentru alegerile din 1990, pentru a le organiza pe cele din 1991 cu un‘scrutin total proportional. Corea @ abandonat in 1988 scrutinul mixt utilizat in 1981 si 1985 in favoarea unui scrutin care, total dominat de logica uninominali cu un tur, nu mai are decat aparenta de scrutin mixt. Expansiunea yecenti a modurilor de scrutin snixt, pe care o putem constata si a?SISIEMELE ELECTORAL acoDURLE Oe Seer : aie alegerilor municipale, mai ales in Franta (din 1982) si in alia (1995), este semniticativi pentru voinja multor legiuitori de gisi moduri de scrutin care si combine avantajele ambelor tipuri de scrutin, majoritar si proportional. _ Aceste moduri de scrutin nu constituie i i dimpotrivi, prezinti o mare diversitate. nese nul majoritar si cel proportional se poate face aplicénd scrutine diferite, majoritare:sausproportionale, in.diferite,circumseripti; in, acest caz avenrscratinesmixtegeografic..Cele mai’ dese. cazuri: sunt, insfi;aeeleasin-care-caracterul-mnixt al-modului.de,serutin se obtine prin-aplicarea,.pe.ansamblul tiriiy ayunui sistera care are in acelasi*timp ‘aspecte majoritare.si-proportionale.,fn fine, modurile de Serutin mixte eu finalitate tajritard tebuie tratate separat, tle combinand o prim majoritrd, cu liizare represent pro- i ye Médurile de scrutin . mixte geografic AcesteanodurrdeSeritin au tit pHUipia Gomunscombinarea unui, scrutin, majoritar-uninominalysau:plurinominalsin--ciroum- scriptiilé-cu. numér. mic.deslocurissewsunsmodedes-serutin, Brapoetiop ale Senaenemnttls cu populatie:maressinumérmare delog Accolia itin-poate.parca.tentaut.pculcu cel care oa brezessertitinul:majoritar cn -o-dozé.de.proportiondli- » pentt a-asigura Teprezéntarewminorititilor, pistrand totodata efectul de amplificare-1i16ctiti WVietoriet in-voturi. Dar acest Itiod de scrutinsaré*caractéristici*periculoase-pentrusjustetéa compozitiei unei adunatiastfelalesenDe reguli, partide diferite, uneori chiar rivale, sunt prioritar implantate in zonele rurale depopulate sau in zonele urbane prea populate. Un partid care este dominant in zonele depopulate, unde se voteaz cu un scrutin majoritar, si silnoritar in zonele populate, unde se voteaza cu scruiin >roportional, este avantajat fn raport cu un partid de implantatie 8 Manus 06 SCRUTH a contrari. El poate monopoliza reprezentarea zonelor putin popu late, beneficiind de rezultatele proportionalitafii in celelalte. Aces fenomen s-a produs cu ocazia alegerilor islandeze din 1951, edn agrarienii (Partidul Progresului) aw obtinut 21 de locuri din 36 35,9% din voturi, fafi de numai 12 locuri ale Partiduly Independentei (conservator) care objinuse :43,8% din votur Utilizand scrutinul majoritar pentru. desemnarea alesilor i zona rurala a férii, in timp ce alegii din orasul Reykjavik era alesi prin proporfionalitate, s-a favorizat acest fenomen care s reprodus in 1937, cind Partidul Progresului a obtinut 19 locu: din 49 cu 24,9% din voturi, fata de numai 17 locuri al Partidulai Independentei cu 41,5%din voturi. Acest sistem a fo modificat in. 1942, pentru a fi ¢omplet abandonat in 1959 i favoarea reprezentirii proportionale. fn Franfa, pentru alegerea senatorilor din cadrul depart mentelor, este utilizat un scrutin de acest tip. fn toate depart mentele cu 5 locuri si mai multe, ca de exemplu Val d'Ois alegerile au loc prin reprezentare proportional cu media cea m puternicd, dar prin-scrutin plurinominal de listi eu dowd turv pentru celelalte. Modurile de scrutin mixte, omoagene geografic Modurile de scrutin mixt care imbind un scrutin majoritar plurinominal cu reprezentarea proportionalé . Serutinul utilizat in Franfa Ja alegerile din 1919 si 1924 fost un amestee-intre.up scrutinemajoritar. delist, (neblocats) un'scrutin, proportional. Scrutinul’se"desfagura la nivelul dep tamentélor. Ficcare alegator*avea~atiteavottitt Cate Ioeuriver in joc-in.-departamertal-siu-si.se-organiza un-singur-tur. Ten nnn pn A AIIRIRIE WE SCRUTIN - candidatii:-care:obtineaw) majoritatea absoluti-a. voturilor expri mate,erausalesi., Locurilesvimase:erau-repartizate. intre liste, dupé.un..coeficients (Hare). si,anume-numaralde voturi- pentru flecare listi,(medie-de:lista)-corespunzand voturilor tuturor can- didatilor.de pe. lista, impirfitJa-numarulscandidatilor.de-pe listi. Eventualele-Jocurivriimase=erausatribuiteytoates listed: ajunse in frunte.Urmatoarele doua exemple permit infelegerea particulari- tailor acestui mod de scrutin. La slegerile din 1919 din departamentul Alpilor mariti- mi, lista Uniunii Republicane Democratice (dreapta) a ajuns in frunté cu 51,4% din voturi (medie de list’), inaintea unet liste @ radicalilor (21,4%), a unei liste socialiste (15,7%) si allor cAteva liste mici. Lista URD a objinut totalitatea celor 6 locuri puse in joc, cinci dintre candidafii sai obtinand fiecare majoritatea absoluta si unicul loc rémas fiindu-i atribuit prin coeficient. Sistemul era deci atét de puternic majoritar incat nu garanta nici macar reprezentarea minoritétilor importante. {n departamentul Ain, rezultatele din 1919 si 1924 sunt-o alt& ilustrare a particularititilor acesini mod de scrutin. in 1919, erau trei liste in competitie pentru cele 6 locuri in joc. Lista uniunii dintre URD si Republicanii de sténga (centru-drepta) a ajuns in frunte ca 44,1%, inaintea listei radicalilor eu 27,1% si a listei socialistilor cu 27%. Nici un candidat n-a obtinut majoritatea absolut. Lista URD-RG a obfinut 4 din 6 locuri, din care 2 prin coeficient si 2 din rest (neatribuite prin’ coeficient), lista radicalilor $i lista socialistilor obtinand fiecare un loc prin coeficient. fn 1924, are loc o schimbare de decor Politic, dreapta find divizatd cu o list’ pentru URD. care obfine 57,1% din voturi, si o lista a RG care realizeaza 8,6%, 9 list a uniunii radicale si socialicte a cartelului ue stinge ajungénd in frunte cu 48,5% si o list a comunistilor care'a obfinut 9,4% Repartitia locurilor (reduse de la 6 la 8) a fost urmétoarea: 4 pentru lista cartelului din care 2 prin coe! cient si 2 din rest, un loc pentru URD prin coeficient. si nimic pentru ceilalti. Repartizarea locurilor intre dreapta $1 stanga a fost risturnatd, in timp ce echilibrul acestor 100 MODURILE DE SCRUTIN KT st inte in opinia public& s-a schimbat prea pufin. Aci tmod de serutin avea deci 0 mare dominant majoritard didea o primi importanta partidelpr care realizau liste a alianje. Acesta a fost motivul pentru care socialistii si radi- calii, divizeti in 1919, au fost impinsi la alianfa pentru alegerile din 1924 in majoritatea departamentelor, aceasta tactici facilitandu-le victoria. fn acest mod de acruthn) doza slabi de proporfionalitate era dominataé de dinamica,scruti- nului,derlist#majoritaretun tur. Scrutinul de lista prin inrudire Franja 1951-1956 Scrutinul mixt utilizat in Franja pentru alegerile din 1951 si 1956 este o modificare a scrutinelor Pproportionale departamen- tale prin media cea mai puternicé, utilizate in 1945 si 1946:-Mai. multe liste dintr-un departament sesputeau-declara-inruditersi in acest.caz-voturile"lorse-puteam-aduna, Daci o list sau 0 inrudire de liste obfinea majoritatea absoluté a voturilor, ea obtinea toate locurile din_circumscripfie, In. caz-contrar;-locurile erau-tepartizate prin media cea mai puternic® fitre™toate inrudirile de. Jiste:sauclistele*izolate! In interiorul inrudirii de liste se utiliza tot media cea mai puternicd pentru repartizarea locurilor intre listele inrudite. Rezultatele alegerilor din 1951 din departamentul Indre-et-Loire sunt ° bund ilustrare a efectelor acestui sistem. O inrudire a obtinut 52% din voturi, for- mati din socialistii SFIO (171%), Miscarea populara republicané (45,1), independentii (11,1%), radicalii (9,0%) si Adunarea repu blicanilor de stai (1,74); gaulistii Adunarii poporului francez (24,5X) si comunigtii (22,6%) au rimas izolafi, Cele § locuri $n joe au fost toate atribuite listelor inrudite: SFIO : 2, MRP : 1, Independenti : 1, radicali : 1. Inegalitatea de reprezentare este flagranti deoarece eu 17,1 % din voturi SFIO a obfinut 2 locuri, in timp ce RPF si comunistii nu au primit nici un loc. Obiectivul acestui mod de scrutin a fost si permith partidelor de centrustinga si de centrudreapta si reziste dublei ofensive 401SISTEMELE LECTOLE 5 ooURNE De ScUTI S electorale a comufistilor si a gaulistilor. Aceste tipuri inrudiri au fost tacute in aaloriiater departamentelor si & obfinut in multe majoritatea absoluta, provocind ‘sub- reprezentarea comunistilor si a RP, cum relese din rezultatele pentru Franta metropolitand (tabelul X): - Tabelul X (Franta 1951) Partide [| #ain voturi | Nr. de tocut (544) |x din loeurl Pe og 7 We BAO 10 oF ins Radical iis 77 az RP BE @ wi Tndependengi__ [135 a Te F ‘ Br r 17 BF Cu 52,5% din voturi, partidele de centru-stinga si de reapta au obfinut 62,5% din locurile ‘metropolitane HDF « os mult mai putin subreprezentaté decat comunistii pentru ci a reusit si realizeze céteva inrudiri cu independentii, mai ales in Vest. La alegerile din 1956, situatia. politicé s-a schimbat ca urmare a prabusirii gaulismului si p&trunderii radicalismului mendesist, Formatiunile de céntru-dreapta si centru-stinga s-au infruntat in inrudiri concurente din care nici una n-a obfinut, in general, majoritatea absolutd, in parte si din cauza cresterii sur prinzitoare a pujadismului, Repartizarea globala a locurilor a fost deci apropiata reprezentarii proportionale, dar intr-un fel datorita hazardului. Acest mod de scrutin a fost Inlocuit in 1958 eu un scrutin uninominal eu-un tur. Modurile de scrutin care imbing scrutinul uninominal cu reprezentarea proportionalé Acestetip:de-mod-de~scrutin-eombini Ui serutin uninomi ipede-n wninominal cu unul satidoudsturari; ansambhilarii find deeupat tn eircum= 192 moouaue ne ScRuTN scriptiiy cu-unrserutiny de Tista proportional. Vorfisdecisdowttipy de.deputatiy-alesidereirettiniserip tip prinescratinsmajoritar, ¢i.al prin.serutin:proportional:Aceste "Hiodiii*deeseratin, zaixt.nu.t bufe.confundate, cu.scrutinele_proportionale..de,compensare,, Ct este sistemul-germanypentru-ed-acestea, combindnd-lasxindul un scrutin, uninominal-cu-un’seriitint dé listd, aw ofinalitate p: portional ¢larintimp: ce-proportionalitatea sistemelor mis estedependentii»de-proportia” loeurilor™atectate. pir proportionale,.Scrutinele mixte au fost rar utilizate, dar, in ultir ani au fost vizute aparand mai multe, in doud tipuri de situa pribusirea sistemului sovietic si criza politica din dou democrs parlamentare ale lumii dezvoltate, Ialia si Japonia. fn firile chiului bloc din Est, majoritatea sistemelor electorale provin ¢ aditionarea unei pirfi proporfionale la vechiul scrutin tninomin sovietic. Partea proportional a fost adesea cerutii de opozitie, terea comunista find mal atasatd scrutinului de circumscrip capabil si faci jocul notabilitatilor in fanctie. Un astfel de co promis corespunde scrutinului mixt utilizat in Bulgaria pen’ alegerile din 1990, si asemenea compromisuri sunt acum vigoare in Albania, Georgia, Ungaria si Lituania, fn Rusia ser nul utilizat pentru alegerile din decembrie 1993 si din decemb 1995, care a inlocuit tradifionalul scrutin sovietic uninominal dou tururi utilizat pentru alegerile din 1990, a impins acea logic’ a compromisului la extrema: din cei 450 de deputati Dumei, 225 au fost desemnati prin mefoda proportionala in singura circumscriptie, cea mai mare din Tume, acoperind intre Rusie, ceilal{i 225 de deputafi fiind alesi in circumseriptii loc prin scrutin uninomnial cu un tur. fn general, ca si in Ru echilibrul ales intre partea proportional si partea majoritard « de jumitate la jumitate. fn Italia schimbarea modului de sert facuti in 1993, n-a fost decdt unul din elementele unei 1 politice mult mai profunde. Noul mod de scrutin italian, ¢ jnlocuieste un scrutin de list& foarte proportional, are un as} de compensare pe care fl vom aborda mai tarziu. Noul mod serutin japonez, care inlocuieste votu! unic utilizat de la fncepee ne ene Oe . secolului, consti in alegereaa:300-de deputati-prin-scrutin ‘unino- mind] cu un tur, si a celorlalfi'200:prin. reprezentare:proportionali Inegenerali:im-acestesti dowd voturt si voteazé majoritariierespectiv=propirtionali*Partidele candidaturi-comurie 1a"Seratinul uninominalcu-un-tur-din circum. scriptii, ‘putanid “sise‘bizezepenlistelewseparateslayscrutinul Proportionals; Cealalt% posibilitate (votul din circumscriptii pentra scrutinul majoritar serveste: ca baz si pentru repartizarea locurilor din partea proportional) impune condifii extrem de dure (obligatia pentru un partid de a prézenta candidati in toate circumscripfiile, candidaturile independente find penalizate), daci nu este chiar incompatibili cu obiectivul depolitizarii fixat pirtii majoritare, cum este cazul rusesc. Coreea de Sud utilizeara in prezent un caz “adeviratfals" de scrutin mixt: din 299 de deputafi, 224 sunt alesi cu un scrutin uninominal cu un tur si 75 eu un serutin proportional pe o list nafionalé. Dar cele 75 de locuri de pe lista proportional nu sunt atribuite pe baza voturilor rezultate din circumscriptii saa eu un Yot secundar, ci pe baza rezultatelor in locuri ale partii majoritare, in asa fel incét repartifia celor 75 de locuri nu atenueazd cu nimic influenfa scrutinului uninominal in compozitia adunarii, aga cum © aratd rezultatele alegerilor din 1988 (tabelul XI): ‘Tabelul XI (Coreea 1988) Partide _[¥ din voturi_[ Locuri din creumecripiic | Local prin AP | Tol oat PPD 185 54 18 70 PDR, 288) « 15 30 PRND 158 Ea 8 5 PD} 3 7 38 125 aii Ta 10 10 FED: Partidul pentru Pace 1 Democratic, PDR: Partidul Democrat al Reunificn PRND: Paptidul Republican Neodemocrat, PJD: Partdul Justfiei Dessosrction sett 104 ‘MODULE oe Scam xT Datoriti unei mai bune repartifii a voturilor, PPD a obfinut mai multe locuri directe decdt concurentul siu din opozifie, PDR, care la devansat in voturi. Partea proportional n-a facut decat ¢& intireased aceasta injustitie. Scrutin mixt care imbind scrutinul uninominal si scrutinul proportional prin compensare: Ttalia 1994 in noul mod de scrutin_Jegislatiy. si_senatorial-italianuti- lizat in alegerile dine:-27-si 28° martie-1994, trei-patrimi..din deputati (475-din=630) si'diny senatorin(258-din-545)-sunt-alesi prin serutin. uninominal.cu-un..tur.si.sfertul. rimas-dinslocuri; 155 fn camera si 77 din senal, este atribuit in cadrulwnel parfieproportionale..Locurile din partea proportional nu sunt atribuite independent de cele din scrutinul majoritar (unino- minal). fn versiunea,sa:senatorialajcea.mai-simplimalegatorul nu are decat.un-singur-vot; Fiecare.candidat-din:serutinul-uni- nominal este afiliat-listei partiduluistumdinepartea proporfionali. Daci..este. ales, sone sale, sunt scizute din totalulvobjinutde lista imaintea:-atribuirit locurilor_ prin. pro- portignalitateEste vorba.,deci.de,un..scrutin de compensare proporfional, pentru. cio, formatiune-care.are mulli-alesi prin. serutinul direct (uninominal)-nu-beneficiazd-de-multe-tocuri prin ‘préportionalitate. In versiuneanssa legislativa;..putin, mai. complext, unde. alegatorul. are-dow%-voturis-aspeetul de com pensare.,este-mai=mic,.dar.efectele.sunt_apropiate, Partidul popular (fost Democrat crestin) obfinand 11,i% din voturi pen- tra camera gi nici un loc majoritar, a beneficiat de 33 din cele 155 de locurl puse tn joc prin proportionalitate, ceea ce reprezinta 5,2% din locurile adunarii legislative, adicé aproape Jumitate din cele ia care ar fi avut dreptul prin proportional tate total. Din observarea scrutinelor legislative italiene si ger mane (expuse Ia capitolul Il) care au mecanisme de compen- sare proportionali diferite, s-a putut deduce urmatearea reguli: in“ modurile-de.scrutin prin, compensare -proportionalé, 205SISTEMELE LETORUE 1 NGOURLE 0 ScRUTIN a efectulsde.proportionalitate. este: dublul..proportiei.de locuri afettatespértii-proportionale .a.scrutinului, {n serutinul ger- man, partea proportional fiind de jumitate, efectul de pro- portionalitate este total, ceea ce permite, in gerieral, si se obfind finalitatea proporfionala. fn scrutinul italian, partea proportional find pentru un sfert din locuri, efectul de pro portionalitate este de jumitate, ceea ce ne permite si. clasim ca pe un scrutin mixt semi-majoritar, semi-proporfional. Scrutinele mixte care imbing votul unic si reprezentarea proporfionalé Votul unic (cf. capitolul precedent) fiind practicat mai ales in Extremul Orient, tot acolo vom gasi scrutine mixte bazate pe el, practicate acum sau in trecut. Pentru cei 276 de deputati din Adunare, la alegerile din 1981 si 1985 in Coreea de Sud s-a recurs la un scrutin’mixt, din care 184 au fost alesi prin vot unie si 92 pe liste nationale. Cei 184 de deputati au fost alesi prin serutin direct in cadrul a 92 de. circumscriptii cu douk locuri unde alegitorii nu dispuneau decat de un vot. Cele 92 de locuri nationale au fost la randul lor repartizate intre listele nationale prezentate de citre partide, dupi un sistem mixt majoritar-proporfional, pe baza rezultatelor obfinute de catre \didafi in cele 99. de circumseripfii. Partidul din frunte a obtinut 61 de locuri, iar cele 31 rimase au fost repartizate pro- portional cu voturile obinute, intre celelalte partide. Acest sis- tem complex este simplu pentru alegitor care nu are de votat decat pentru un candidat in circumseriptia sa. El permite par tidului ajuns fn frunte si obfind, in final, majoritatea absoluta a deputatilor si asiguri celorlalte partide o reprezentare semnificativa, gratie efectului proportional al votului unie gi parti proportionale din partea nationala. Acest sistem a per- mis partidului de la putere, PJD, datorita divizirii opozitiei, si obtiz® mejoritatea locurilor in 1981 si 1985 cu numai 106 _Moourte oe sca 35,6% si respectiv 35,3% din voturi, ceea ce i-a permis totod sisi asigure aproape jumitate din locurile de citcumseriptii in 1981 si 87 in 1985, si 61 de locuri prin prima majoritara ajutorul primei majoritare ne aflim destul de aproape de s tinele cu finalitate majoritard pe care le vom studia r departe). Chiar daci di pufin impresia ci este facut pe mas partidului de la putere, un asemenea sistem este mai pv criticabil decdt precedentul, datand din 1972, cind din 231 deputati, 154 au fost alegi prin vot unic in 77 de cireumseriy cu doua locuri, si 77 au fost desemnati in bloc, pe baza p punerii Presedintelui Republicii, intro conferinti nationala la care au fost excluse partidele din opozitie, un fel de scru mixt democrato-autoritar Modul de scrutin taiwanez actual este, de asemenea, amestec al votului unic cu proportionalitates. Din cei 161 deputafi ai adunirii, 125 sunt alesi prin vot unic in circu scriptii cu mai multe locuri, si 36 de locuri sunt atribuite nivel national, prin proportionalitate, pe baza voturilor prim in circumscripfii de citre partidele care au obtinut mai mult 5% din voturi. Proportionalitatea globala a sistemului este mi pentru ci partea proportionali se adauga la efec! proportional al sistemului de vot unic, asa cum o demonstres rezultatele alegerilor din 1991 (tabelul XI): Tabelul XII (Taiwan 1991) arte | xan tart | 2 Tvs prin RP] ot tet [xan Kuo 53 B 25 96 ,| 60 PPD 31 37, 15 50%] at Alfii 16 15 : is | 9 Ku: Gomalndan, PPD: Part Progresst Democratic, Un scrutin mixt de acest tip este utilizat si pentru aleger Senatului din Tponia. aeSISTEELE ELECTORS 51 MODULE DE SCRUTIN Scrutinelé mixte cu finalitate majoritara Pana aici, termenii majoritar si proportional au fost utilizafi fir a preciza ci desemneazai adeseori serutine care nu se situeazii in acelasi plan. Termenul proportional semnifici faptul ci modul de scrutin comportii o regal de atribuire a locurilor care facearci sa ajunga la o proportfionalitate intre-voturile-primitessivlocurile ob{inute “descditreavelasivpartid® Toate ssistemele~proportionale au deci osfinalitate-proportionalé. Dar termenul-majoritar.are in uti lizarea curent&.o.semnificatie mult’maiypuin.clari,.Modurile de scrutin care sunt calificate,in:mod-curentca-majoritare, cum sunt serutinele uninominale-sau-plurinominale-cu.tinul sau dowi tururi, sunt scrutine cuéfecte-mngjoritare;dar nu scrutine cu finalitate majoritara. fn acest tip.de.scrutin, nici.o dispozitie nu garanteazi automat ca partidulseare:cAgtig’..va..obtine. automat majoritatea absoluté-a-locuritor.;Este doar un efect ce se observ frecvent in aceste moduri de scrutin, dar care nu se produce intot deauna. Termenul majoritar este deci, in acest caz, ambiguu. De fapt, sunt moduri de scrutin care utilizeazi o tehnici majoritara pentru atribuirea locurilor din cadrul fiecirei circumscriptii si care au, cel mai adesea, un efect majoritar asupra compozifiel par- tizane a aduniirii, Dar acest efect majoritar nu este garantat, pen- tru c& aceste moduri de scrutin uninominale sau plurinominale denumite "“majoritare” nu au 0 nici o finalitate asupra compozifiei adutlirii, Dad se doreste asigurarea:acestei finalitati inajoritareytrebuie apelatla un alt tip de serittin, in care aceste dispozitii sunt-inserisecindegea electoralii.. Modurile, de, srrntin cu finalitate majoritara, sunt.si-serutine-mixte-pentru ca proportionalitateay pentru’ din-locuti, este: folosita si ca 0 tehrlicd pentru..asiguraréa-reprezent&riispartidelor minotitare. Legea electorala italiana din 1924 pentru alegerea camerei depu tatilor si actualele alegeri’ municipale franceze si italiene sunt exemple, extrem de diferite, ale acestui tip de mod de serutin. 108 MooURLE DE Sceun xt Legea electoral italiand din 1924 Legea electoral italiana in vigoare'din 1924, elaboraté de ciitre Mussolini dupi ajungerea sa la putere, a inlocuit reprezentarea proportionala utilizati la alegerile din 1919 si 1921. Scrutinul sa desfaigurat in cadrul a 15 cireumscripfii. Lista ajunsa in frunte la nivel nafional, cu conditia de a avea 25% din voturile exprimate, era asigurati pentru obfinerea a 2/3 din locuri, restul de locuri fiind repartizete prin proportionalitate intre celelalte liste din cir- cumscripfii. Dar aceasti prima pentru majoritate nu a fost nece- sari: presiunile fiicute asupra alegiitorilor au fost de aga manierd ineat listele fascistilor gi ale aliatilor lor au obfinut 65% din voturi pe ansamblul trii, Legea electoralé municipalé francezd Legea electorali municipala francezi, elaborata pentru alegerile din martie 1983, are o cu totul alt& semnificatie. Ea inlocuieste un scrutin de liste blocate cu doua tururi, in care fuziunile dintre liste erau interzise intre cele doud tururi si in care lista cfstigitoare obfinea toate locurile, fiecare comund constituind o circumscriptie unici (exceptie: Paris, Lyon si Marsilia). Reforma electoral a avut trei obiective: (1) si per- miti alianje intre cele dowd tururi, (2) si asigure 0 reprezentare a listelor minoritare, (5) si asigure 0 larga majori- tate in locuri listei castigitoare. Noua lege electoral a reusit pe deplin indeplinirea acestor trei condifii. Ea a pastrat serutinul de listé cu doa tururi in cadrul ansamblului comunei (exceptie: Paris, Lyon si Marsilla), permilénd fuziunea listelor care au obtinut 5% din voturile exprimate (numai listele avand mai mult de 10% din voturile exprimate putand sa se menting la-turul secund sau si faci fuziuni). Locurile se repartizeazd dupi cum urmeaza: jumitate sunt atribuite, din oficiu, listel care a cAgtigat Ta primul sau al doilea tur, cealalti jumitate find repar- tizati proportional intre toate listele care au obtinut mai mult 109