Sisteme de guvernare © Sistemul prezi- ental din America cconsté din: 1 Camera Reprezentantior, compu’ din 435 de ‘membri alesi din dei In dol ani 2'Senatul, compus din 100 de senator, ale la fecare gase i 3 i 4 Pregedintele 51 Vicepregedintel ambi alesi din patra in patru ani 5 Membeli grupulut prezidenti onstind dintr-un Cabinet non-elisbi! Akan sistent resedintlul. 6 Curtea Suprema de Justitie formats din gase judecitori rumiti de Presedinte siconfirmati de Senat. Aceasta este abiltaeh cu puteres juridied supremé si fare dreptul de a declara neconstitu- tonaltatea une! legi. ‘Sub acestea se ofa Curile de Apel. Cele 50 de Guverne Stata individuale ‘au acoeasi schemd de organizare a sis: terult executiv, legisativ 5 jure. @ Presedintele George Bush, care fra republican, adresinduse inte-un ‘discus liderlor ‘republican In eam- pania prezidentials sin 1992. De la sfarsitul anilor 1980, ordinea politica in lume a cunoscut schimbatri masive. In Africa, Asia, Europa si America Latind vantul schim- batrii a adus prabusirea mul- tor regimuri dictatortale sau cu partid unic $1 instaurarea unor sisteme de guvernare ‘mai democratice. ea lungul ore, socetule av ave Dee: cle guverne pent a tea sap lege cave afecta sockets. Oame tea rol guvemelor~ modal de functlonare Bi puterea. gril pind la care acetca era Slates Gcteze Comporures inv in seco IX mull conser ch gver be, Conlon teorel liberal clase *Guvern] Pin’. Aceastd idee este Imbraisatt si astiai | de uni, inst majontatea guvemelor moderne trebuie sf actioneze penn! a reglementa con ile economice, sociale sau ale mediStee er ovens © forma servicl sociale div per. Pn kun pune fer de guver viata oamenilor furnizind ificate, este statu prow aproape toate pele pot Reonsiderite astfel ~ su neappérat filccd st tul lear asigurm toturor benefici, ei mai de graba pentru cf guvernu incervine penta ajuta pe cel afectal fra voi lor de soma) sau devastre natural care jouca Cine conduce? Cele mai obisnuite forme de guve cele publice, cum ari cele ale state ilo, comitatelor sau judereor, oagelor si satelor. inst si grupuslie parteulare, cum ar ele de afacer, cluburile sau uniunile comer Giale, au lexi dupa care sunt conduse si care sunt aplicate de membri conform statutull lor. Anarhisti consider guvernares_publict all considera cX societatea at tebu guvernath doar de persoane individuale sats ‘grupurl private, in secolul XIX-anarhisti ‘ncercau s4 risioame guvemele prin violent Ei au asasint lideri ea William McKinley in SUA, sau tarul Alexandru Il al Rusiel, 14 extrema opus! anarhismulul este total tarismul sau autortaismal Cautocnitia), in O Candidatut ae. ‘mocrat la pregedin- Clinton, timpul vizitel sale tn Connecticut, ea parte a turneulul pentru sprijin elec- toral In eampana la © Uraganut Sandrew" a devastat Florida in august 1992. Pregedintele George Bush a decla rat aceasté regiune “zona calamitata” gi 5-2 angalat s8 acorde sprjin material Tocuiterilor din zonele atectate care guvernele dicteazt toate formele activi Ui soclile, cetind supunere toll si recur kt fort impotrva orlcul sar opune. nd puterea este concentra in singure persoane, forma de guvernare se umeste dictaturd sau monathie absolut Daca gu ‘este controlata in totalitate de un grup mic de cameni,, sister umeste oligarhie Germania nazis Adolf Hitler, Spania sub conducerea genera Julut Franco care a condus jara intre. 1939- 1975, dar si fosta Uniune Soviet condusa de Iosif Stalin, a fost state totaltare. fntre aceste dou extreme sunt societaile pluraliste sau liberal, in care exisa forme de uvernare publict dar si private cane se influ enteuz uni pe alta, Societe pln deosebk de mare pe "4 guvemelor Socialism contra capitalism Unele guveme acondd preftiné unor polit e tip soctlis, In sens ed stat ar el st ‘conttoluleze industile st servile de baz ‘Ale guverne irmeazd caplalismul, in ca Imajontatea Industrilor 31 servicilor sunt patronate de indivizi sau) companitparicue Je. Acest gen de guvernare, cunose mal liberel initiative, este foarte frecvent in cident. Democratia Democraia este 0 forma de guvemnare tn care ‘oamenil sunt investi cu puterea supremtl. Ea i de e se muanifest prin intermedi celor al prin vor dltects Primele forme de guverare democratic fu aparut fa Grecka amet in anil 400 LHe, Desi nici sclavi, nicl femeile nu aveau deept de vot, guvernele acestor stite-orise era forma de democratie direct in care toi barbaui meme ai societi se adunau pent a lus deciaiicolective. Acest mod de guver rare exe imposibil fau-un stat modem sl a fest inlocult cu democratla indirect, repre zentativa. Aceasia tnseamnd. ch guvernarea este des la indeplinire de reprezentantl elec toraului, fara de care dau socotealt o dat cu ‘organizarea alegerilor electoral. Democraile din Australia, Canada, N Zeeland, Marea Brine 51 majoritatea lrlor din Europa Occidental se bazeaza pe prin cipal separaiel puterlor tn stat. Aceasta pre: sele tei puter” ale statu se die vid in domenii relaiv independente Sunt» puterea legislativa (compa care creazt legilestatulud leglle) si fudecttoreascd (eibunalele) fn acest sister, judecatorl, de exemplu, ar trebui st fe protest de amestecul executivu Tul sau a legslativutui, Masunile de sigurangt Acestea rexecutivd (Gea. care aplicd ppentri a mentine independenta eelor tei pu uteri executive sh legislative prin alege masele aul puterea electoral corectt si eficientt a celor de opine dient i schimbarea conducttonlo P Alt principis al democratlor vestice este suprematialegi, Aceasta presupune protectia fata de arestitle abuzive sl deeptul lt un pro ces corect, Mai impli si liberatea de opinie si exprimare, ibertatea de asociere sau uni ne, si imitarea legala a actiunilor guvernulul Democratile oceldentale au adopta in general unul sau dout modele de guvernareCAMERA COMUNELOR QO Regina lzabeta a I-a in ‘Camera Lorzlor la deschiderea ocala a ‘esiunl Parlamentulut ‘dus de “coroand! practic monarhul Sctlonesz’ doar Ia Indleatile ministror. Structura guvernulu 1 Monarhul. 2 Primulsministru. 3 Cabinetul. 4 Lord Cancelar. Camera Comunelor se compune gin: 5 Partidul de ‘guvernimant ales. & Partidul de opozi tie ale 7 Partidele sminortare. Camera Lorailor conti 8 Athiepiscopt s1 ‘epiacopl far nicl o apartenent& politic. Membrl ereditar 9 Membri al Came- +i Lorzllor numith pe viata de Primal ‘> ministru anual gi 5 care se constituie 5 intraun *partd de camera Lonzi.on > a = democritia prezidentald, ca in SUA, sau democratia parlamentart, practical in Marea Britane, Principals caracteisica a democriel pre identiale este aceea el presedintele, care e seful executivulul, devine control fle cl teste sau nu sustinut Ge marea majontate a legislatvulul, Se numeste sistem prezidential pitial si duos faptulut eX presedintele Uetine © parte considerabila din ptere, pe Tinga funetia de conductor al statu, dar 1 ppentni cx alegerle prezidentiale sunt separate sindependente de alegerile pentnt legsativ Sistemul prezidential al S.U.A. Ih SUA, electorii aleg adesea pregedinte repu- tilean, lar pent cele dud camer le Conjesuluileisativs! format lin dou crete) este ales © majorite democrat In Seest sistem, ese necestt un. proces perm nent de negociere Inte execu’ sles hist si dict pari presedintli ck tmajortaten in amet camere ale Congres Sst prezidential american este cae teviat nu doar prin sida delimtare a celor tre doment ale govern ei si prin dese trlizarea puter care até un carscer federal Fespecti local, exltind ongune ale adminis trate locale a divertor ste, SUA este 0 fe Gerstein cate administrate locale w 50 de sate au un anumit grad de putere separ de eat guvemuut fee Democratia parlamentara Principals deaturd a democrat! parla tmentare este cl executiv nse formed in Cima vot iret al elector, otf sie temol prezdential, Lexilatival este format de Tider nuia sit mal multors paride repre ~entate fn legs, care a sufleea aueine- ye parlamentarl, pentru a trece prin parla mene propunerie Ge leg cure rezula din ro- ior electoralee nele democrat peramentare sunt mo- arhil-constitujionale (imate de Leyes Consul), fn Japonia, Suedia iu Marea Beanie sa fepblicl car cucu geal sau tui presedint ca to cigul Malle sau Germanil,Dierena dine monasile cons Iutionale sh republic este ana puto impor tanta fata de gk in cae executvuldomina purlamentul Marea Brtanie are un stem bi anit deoarece Pardal Conservator cel Eur au dominat alegerle nationale de dupt cel deal doilea rizbo! mondial. ala fre un sistem multipart, in cire mai multe parle obtin réprerentire substan th ap aul legislatvs tn ambclesisteme exeeutivl Gepinde de speinul majontag din partament. Constitutiile Fiecare jart mare ate o Constitute ~ legea fundamentala dupa eare sunt gwemati ou meni. Cea mai veche Consctuvle seri, inc in vigoare, este cea a SUA. Ea a fost promul gt in 1787, dar de atuncl a suferit mal multe amendamente ‘ltt Consiutie srs este cea a Australie. eg a fost proclamatt la 1 lanoarie 2901 atunei tind sase colonil britanice separate at unit entnt a forma Comunitatea Australie, care ste sh astizi denumirea ofiiald a’ tt Constitutia australiand defineste poteres par Jamentului federal si a aparatulot legisla re este format din. Camera Reprezentuntilor .[EERE sieeve cuvennane si din Senat. Constitutia prevede ct monahia britinict are puterea de a nui un Guvernator General in caltte de reprezen canta el, Marea Biltanie este singunil stat modern re nu are 6 Constnutie cis In Joel aces tei exist numeroase documente sense care legiferenza” si traseaza limitele actiunis uvernamentale, cum ar fi Magra Carta, et st tradiile sivechi sau houtiele jadecdtorestt ‘te dateaza de citeva sute de an Guvernele comuniste Pn a sfirsitul anor 1980, guvernele com iste degineau puterea in regiunt extinse ale lobulul, incluzind fost Uniune Sovietic, Formata dip 15 republic, opt tr situate in festul Europei, poriuini din Asia, printe care Republiea Populars Chineed, si'Cuba de pe cominentul american. Schima dramatice re au avut loc la sirsitul anil 1940 au chs 2 mulior guveme comuniste ‘© datt cu pribusirea comunismulu Uniunea Sovletict sa dezmembrat. Estonia, Letonia $i Lituania ~ wei fose republic ale Uniunii Sovietice — au devenit democrat independente. Celelalte 12 republic a deve O Prabusires Partiulai Comunist din lagoslavia a dus la aos sila ereste- rea numérall de rofugiati tune! cand bbosniac si sirbil au Inceput 58 lupte p tre controll in dife- rite reglunl ale Sei © Dariel arap Mol, Dregedintele Kenvel, aun banchet de stat esfgurat la Nairobi. Intre f 1982-92, Uniuns 4 Nationala African 5 Kenyans a fost © singurul partid legal & in Kenya, nit independente, dae au mas asocate Intro confederate (liana mutuala) numa hitatea Stacior Independente (CIS) CChiar 5 tne in care guvemele comuniste au rimas ls putere, cea mai importanta Hind remul’ economic prin infintarea mai multor intreprinderi private pe lng marie intreprin mnoseut schimbae) notabile In sis deri de stat. Inst eonducatort Chine! se te meau cr schimbaie police ar putea dice la dezintegrarea tin. Ca urmare, in 1989, cu stati a sxietor pera somata chines a. print orn a age fn muline sl de «ares dient in -genen_guvernete cominite respi geal princi ocenale pone i de nore erate. Caraceri pincpal 1 givernelor lor cominste este tolerren ising patil pol, Par comuns nt ent coldest nga at eden robs opera: nel alee aunt ctl de tras. fn chim, ca de exerplu in Unknes Sovneic, Pat Comunis ero organiza mic lis, dedicat Kear socal “Tink comune pot fi dese et cc unin In concepta een, ie de ‘poate, este un stil de guvernare ofensiv esi, practic, uneod atu avut loc negocier ine grupurie neorgunizate, cum ar 8 Wan care au folost cota dia recotele ca factori de negociere sau diversele Fictini police care isi disputau puteres in interiorel paridull Deci, chiar s intro dicaturl cw paid uni voinia unor grupurt putea fl uneort auai desi pe cai ascunse Tarile in curs de dezvoltare Mute yr in curs de dezvokare sunt fost colonit ale marlor puter europene care a tmogent sitemele lor police Ge guvernare Atele, cum ar fl republcte ‘din America Tati, au copat sistem prezidental din SUA. fost, dat cu evolti tierteor foie de yuvernae,adesea acest seme seaming foane putin cu modell de la care su porn De exempit, im America de Su, Insta tate poled a dis fo allenania ecvent 4 favemelor alese cu diate iltare fn an 1980, nemulumile Bt de data mil an dat la rsuratea acestora st instaurarea tnor guverne chile aleve in in ca Argentina, Brazil 3 Chie ule ir aficane sue supuse la numero se lovtun de satin yreme ce mute quverne Give se tanofornd fh aliteme de guvernate Uniparite. Ca cteva except semniiatve, cum ar fi Bosswana st Mauraus, sstemele democratic praise au fost abunkdonte Mu condiitor afcant a alemat sruptsle oporante nu aveatopintpliice Gente, ck ma degraba diferente etnice sat lingvisice, Eau considerit cf sitemal ph rast ar duce It lopte etnice sla tulburt Sikemul ct pa ines doce lr sbi full dont ‘deoaece aces ar reprezenta toate grupanieetnice opine police. Dezba tele police ar ave lo payne tn Ineriorl trict pai legal ned lcutunle mitre su regimure unt parte nu au ca eect Imbundten vet po palate Tn schimb, s-au dovedtinefcent fciate de compte. ta ssl antlor 1990 mull aficant sau exprinat cernta pnts guveme purl Ace a fos sunt Se Sprint materal, La. inceput anor 190, multe natini-donatoare tt impus_ Inst Cond de extend teat nor democrat plurals in flere (At ale Alc, incst Kenyel Inante de a ma accept stl acorde sprinter Minoritati disidente Diferemele etnice side limba nu caracter etrt doar tile ty curs de dezvoltare din Africa, Acestea apar th tnteaga lume eos rece sitemele police tebuie st tint seama de sentimentele nationalist ale minonitlor, faureasct prope mine 1a inceputul anilor 1980, fugoslavia a fost un exemplu ibitor al efectului dezintgrant Conical guvernul comunist a fost zdrunc nat, Tugoslavia sa dezintegat in mai me Dani delimiate pe bat etnicd sa celigoasd Pe harta Europe’ au apdeut nol nalun, Tost raster lor a fost mareatt de conflcte che dureroase atunei edad difertele grupuri lingvistice sau religioase au ineereat Ss deliniteze tertore