PLANETA PAMANT 63 Rezerva mondiala de hrana In anii 1990, Organizatia Mondiala a Sandttatii estima cai peste 1200 milioane de oameni suferd de matnutritie $f c@ anual mor 40-60 milioa- ne de persoane din cauza foametei $i a bolilor asociate. ij. principala a majortaii oamenilor din tirile in curs de dezvoltare este inea heane il supraviet de importante. fn cel mal bun caz, brana ar rebui si fle echilibrat si si contin carbo: hidrat (care se gasese in cereale si cantof 51 proteine (provenite din produse de origine vegetald siu animala) dar i gris, vitaminc Sialte elemente au De exemplu, in Asia, zee de mii de copit isi pierd vederea din Suficient pentru toata lumea fe ciuda ipsci de hand in unele pli ale glo buluh expert estimedaa et dict infeag can tate de rand de pe glob sar distibul in nod cal, lund Wad hanes ar avea scene hana perry a al sists sat ma rnin s in Supt In timp ce majontatenocuttonlor tinal dezvokate au sufcents hens, mule tart fn curs de dezvotare din Africa, Asi 1 Americk Lating ‘nu produc hein suficicnt penens popula lor Proia fe adetesincapabli st tind pasl cu explo zile demografice sia ies catstofelr, pre O in india 5.20 Ficut numeroase Incereiri de 2 mri recolta de cereale cu ajutorul fertiizato- Flor. Aceasts pol tica sa dovedit ins ineficients economic in anu fermelor de simensiunt mat mick © in Liberia, copiit invata cultivares ‘orezului pe proprile foturi de teren, ca parte a Proiectulut de imbunatatice a recoltelor de orez. © Arbor de tami tineri, into sera din ‘oaza Buraim in Oman. lrigarea se face utilizind apis Provenita dintr-o instalatie de desalin- zare a apei marine, Irigarea pamantulal dejertic este practi cata in multe Orientului Miloci. cum 0 secetd stu inundate, apare foametea, In tare in curs de dezvoltre productia deal meme este influentatt side politica. In 1991 ‘Onzanizavia pentru Alimentatie si Agrculturi (FA.0.)a Natiinilor Unite a raponat un declin de un procent al prodictei aie Acest declin este atibuit fa indcoschi riaboaiclor civil In ultins 40 de ani, penuria alimentara din tine in deavolkare a fost desea fezolvat prin importal produselor din tlle dezvoliate. inst fermier care practicl age cultura de subzistent, incapabsli si product sulicientt brant) pentru famille lor, pu ae sulieienti bani pent cumpssa prockivele alimentare de la altcineva lx pretl pietet Uni expent au ajuns st airme cd, pe ter ‘men lung, entare, vitale in cazul un ncunjew productia. Ajutoarele alimentare ar putea determina pe guvemanti st amine na ajutorir: popullatiel de a se hrini din proprile resutse, Unica mun ajuloarele acordate in prosuse ali de dezvoltare este crestere acestor pl prohibit si 1 asupra mediulu-poate fi negati ‘exemplu, defrisinle padurior topicale pentn la eatastrofe ecologice arac si dupe citiva ani elementele ruttive din sol sunt spalate (dizolvate) de ploile abundente, Padurle, cu toate fornele fata, sunt disuse, rimanand in Terenill defrisit de-obice diverse de Jocul lor dear un teren inti, step, Cresterea productivitatii roxluctivilit pe vemmifictv pro nner nadeevat pnicle evolu empty, a crescu Juctia de onez in Japon parte a suprafete est ageicultri, Asti teei on medlia ecotei din restul AsieREZERVA MONDIALA DE HRANA, sei rearea unor fo Famili de iricole, mal ales a celor din Familia or tia agricalt in Uile dezvoitae Tutia verde are limitele ei. Malte ‘ulturinoi sunt foarte senile la varatile cl matice, boli si daunator. Aplicarea erbicide medial inconjuritor. In plus, costurle eres fe ale agnculturt stimtifice duc la ctesterea preturlor. Ca urmare trebuie gisite modality Schimbari in regimul alimentar din nevesarul de proteine si grisimi din cane produse lca tare consul nd, fn trie in curs de de it de inci ori mai mule cereale decat in tanle in curs de dezvohate, Cea mai mare este hrana Torajert pent scesati” in came ‘comestibil. Expert au calculat ef, in medi, kun consun de 4 ky de cereale consumate fe vite, se produc doar 500 g de care, 4 kg de cen xe cam de zece ori mat multe Calon si de mai mult de patru ori mai multe Protcine deci $00 g de came dev Schimbsiile de atitudine din tale dezvol ate in ceea ce priveste modul de heanire pot afecta rezervele mondiale de brand. Noi pro Dacé, de exemplu, sar utiliza mai mult soia perma dabei ar fi disponibile mai uke cereale pentru export. Pescuitl este alt subiec important; in 1989 cantitatea total de Seve pov a eat dS apres 10 ations de tone, Industia piscicolt ar putea inst st ilizeze probabil cublul acestel canta, at a periclta stocurile de peste, prin acceptatea tin euoscane, cum a ftom din Antarctica Perspective ancl i ehnologc sar putea obine pro ailnic de caloril de natant alimentarat antitatea neta de calorii echivalenta nece sarului ilnic pentru a mentine starea de sinatate si de activitate ale unel persoane). La © Anual, in farile in curs de dezvoltare mi- Woane de oameni mor de malnutritie, in timp ce in occidentul bogat milioane suferd de boll datorate obezitii. Solutia pe termen lung 0 reprezintS doar reforma politics. © in Asia consumut de peste pe cap de locuitor este doar 0 treime fats de nod: vestul Europal, dar teste cea mai impor- tantd sursd de pro- tein animals @ in Moxic s-au utlaat nol spect de Porumb, sensibile la fertizator gi res: tente la bol, alsturi de noi tehnologi, Pentru a mir pro- ductia acestei culturi vitae. Harta 2 fost intoemita fund in rare un consum alle de 76 9 ‘de protein pe cap de oator [contr de protein in ences a de ‘rloaesretomanaat (J) eorsum de protene ma mic dest valoare recomandath FE) ow enith date statitice 2 aaa SARC RA MONDIAL ICULTURA DE SUBZISTENTA