F Resursele oceanice rsele Cand vorbim despre res oceanice majoritatea ne gandim la pesti si moluste, adica la alimentele pe care ni le oferd marea. Oceanele au inset un potential mult mai mare. Ele sunt depozite de minerale si o sursd potential de energie. Discretes miner’ an explores celor lite pe usc xt westilor ye resursele Exploatarea sai De peste 4000 de an oun extra sare din mid. Apa de mare contine sprosimatiy 25 procente de sare (enummirea chimes find Eorurd de sod). Cele out elemente chin ice, sodiul sf lor, sunt spalate din roct st porate de iuri pit in ma cet cave Focus pe trmurile llr ealde aide, unde sourelesucese In Necate 7 Sire se produce ate s astal Tn ante prinre care rant Hala si Spania din Marea Deiter st China, India i Japonia din ext Asiel Apa de mare ese depart th recip Gere mari, addnel numite etzane de sare sau Ge evaporare, Odatd €u evaporaren apel din © Pe tirana Lanzarote din Insulate Canare Se utiizeazarecipiente de extractic pentru a ‘obtine sara din apa de mare. Cand Soarele ‘evapora apa, aceasta se depune 3 formeaz& ‘tic movil Ea este apo clectata. @ O immagine de sus a uncl instalatii de esalnizare de pe tiemul lacului Mead, Nevada (SUA), un rezervor artificial format in ‘urma indiguirl apelor fluviulul Colorado prin barajul Hoover, n apropiere de Las Vegas. recipient acesta rimine umplut dear cu sac In apa oceanic exisa si alte minerale, dar ee se separd inkl din apa. Prin ransferul apei inten recipient in altul aceste minerale se sepsiet i ead sare aproape purl, Productia rmondiala de sire provenitt din apele mslor ‘este de aproximati 6 nilioane de tone pe an in arle mai reci, cum ar fi Mavea Baitanie cra presdust prin inclzirea apet marine folo sind combustibii ca turba, eran sai lig Apa potal in tinile unde exist tn defi de apa potabia potobjine din oceane prin ehmina Focesul este nut desaliniare 5 practic de cel putin 2000 de ani. Apa de mm ze confine cam de Cntitatea care poate imbolnivd un om, Dact se uillizeaza apa masind pent irigare plan: tele vor muri fv anutnite lacuri tebuie folosi neelasl proces denarece evaporarea duce lt salinizarea aped. Desalinizarea se_ practic in rgiun ca Arabia, part ake Australie, Insulee Canare, China, Istel, Talia, Japonia, Lan, Malta, America de Nond si de Sud Tn‘naturd caldura soarelui duce la evapo rarea apei din reglun 1 se transforma in vapor. Vapor duc la apa nolo care in cele din uma se ‘mansforma prin ploi din nou in apa. Cea mat clisilaea, 7 oi mai mult sare decit veche metodit de desalinizare exe Similard ev actiunea soarelui, Apa marind est adusi la fierhere si vapor sunt dsi intro ‘eamerd de reine unde se condenseaz: si dau hastere la apa. In unele wari se mai utlizeazt fldora, solani deoarece aceasta este maiNGA) esunsete oceANIce Sie tactoent ‘Fest: 21.2 rome ibe Ske! 2024 mtesne re 2 se PS = - a Swe iefling. Un proces mai sofistcat de desaliniza Fe presuptne iransiniterea apel Incalzive iinecan sit de camere in care presiunen aera Tui este sciaued, Se formeaza asthe) foarte repede un curent de joast presiune Alternativele Alte metode de desalinizare inversat, electodializa s inghetul. In osmona id rece primro membeand (0 foikt e de material) ransformndu-se alt coral devine apa saling, dar dact ste sub presiune apa curata din ea va curge fn cealakt directie, lasing. fn urmt Sieea, Aceasta este osmoza inversat In electrodaliza un curent electric ese tre cout prin apa marina, Sodkul se acumlleaz la lect negats 51 clorul la cel posiiv parit icine astel apa, Cand apa salind Tngheata, gheata format este de fapt apa pura. Astfel, prin inghegarea pmasivd a apet saline sarea este prinsd intre cristalele de heat si poate fr indepaetath Aisberguuile pot constitu si ele 0 surst de api purl. Ele sunt’ portuni detasate’ din ghetari care au ajuns in mare si sunt consti iti in iniregime din apa puts, Cele tan au fexperimentat deea sau tractataisberguri din Antartica. Pina acum thst nu sa rezolvat problema transformatii gheti in apa poubila ‘dupa ce bucata musiva este adust pe uscat eae {te 261 mare Siete we ‘olrber daa Pete 37 maone as Locurle ce ar beneficia de apa din aishergurt fnclud Australia, Arabia si portant din Aftica si America de St Combustibili din mare Primul combustbil imponant extras din mari a fost clrbunele. tn intreaga lume exist de- poritewriage de casbune situate sub mri. Ele Sunt plasate sub platformele continentale, ex tensile subaevatice ale continentelor, si nin zonele abisale ale oceanelor. Majorates epoztelor sunt situate adane sub platforma inating si sunt aeesploatate. Exist mine de cirbune submarine dar ele sunt extensile unor galeri care ince de pe useat, Lina dint cele mai celebre mine sub: Acvatice britanice a fost cea de la Whitehaven Colliery, Cumbria, unde citeva galeri se pre Tungeatt peste © mila C16 kim) sb mare Sub Marea Novelului exist mult citbune de calitate dae acesta este loalizat la peste 7 km subs nivelul meri sla ora actual nu existt ehnologia sau motivatia de exploata Japonia are mai mule mine submarine lexfensi ale celor de pe useat. Ingineri japo- nezi au construit insuleartificale cares ajute cexploatare, in prezent cele mai valonoase elemente erase din mari sunt petrol si gazele natu: fale, Ca si cithunele, petrol si gazele sunt localizate sub platformele continentale, Pr RESUSELE OCEANELOR ‘imbolurile prezinta cele mai importante regiuni din oceane utilzate pentru pescuits\ extragerea tifeului. Cele mai productive zone pentru tiei si gaze naturale se afla in imediata apropiere a continentelor. Unele ape de coasts contin si cérbune si metale, print care fir, titan si cositor. Exploatarea marina a tfeului a inceput in California 41880 si pana in anii 1960 aproximativ 90 procente din totalul acestui gen de exploatiri se aflau in apele din jurul Statelor Unite. Incepand de atunci, marele potential al puturior de forare marina a fost explostat de multe alte tar. Daca rezervele petroliere sunt pe cale de epuizare resusele piscicole ar putea si ne asigure hhrana pe un termen nelimitat dac3 se reglementeaza cotele de pescuit. nul put de forare marin a fost inaugurat in 1896 fn apele de coasta ale Californiel, Mul ani puturle de forare marina erau situate doae in apele putin ackine), relat” apropiate de fam. De exemplti, poturile marine ale Venezele, care au inceput si product in 1920, sunt amplasate in apele putin adine, apropiite de Grn) Lacului Manscaibo, Exploatarea la mare adaneime a fost inventatt sia lust amploare jn anil 1960 si 1970, mai Ales in Marea Nordului, Primal cimp petroler ‘din Marea Nordulus a fost descoperi i 1969, ea mai mare cantiate de petrol apartine fe Norvestel, fle Regarului Unit, Exploatarea petrolului din Marea Norduhsi necesito tehnologie mult ma avansata deci ‘ea a puturilor matine, Sondele de forare sant fixate’ de platforma marina si platformele finale sunt ide obiced sprijinite pe stilpi de sstinere plas dinect pe fundul mri Adincimen medic a exploatirilor din Marea Nordlut este iotte 30m in sud si 120 nin pont, suficient de mica pentru a permit transporte eal la yarn folosind eonducte ‘murine plasate pe fundul mil. Principal problema este vremea. lara pot f furuni puternice cite dezechilibresa att plaeorme= le sondei cit si vapoatele care le deservese Gazele naturale se gives de obicet impre una cu titeiul 31 se ransporta similar pe scat Gazele din Marea Nordulu au inlocult practicgazele le mina in Marea Brtanie. Majoniatea re marine stint extensi ae Sursele de petrol si gaze petrolere tn Goll Mex, tn bazinul Angels de pe codsia Paclcull si in Marea arctic din aondul Canad in Amenca de Sik pe nga parolire. ale Yeneauch Brull, Columbia, Pen pint petrol Btanies ast ke ttn ape alo yr ea Dapemarea,ilanda, Olanda, Hala st Spania dle petol si de gare sunt Nigeria, Ghana $1 nul. a descopent petrol in apele tit ea Congo, 32a. in Sipaele ex India, Indonezia, Japonia, Maluezi 91 fost Uniuine Sovietic, xia sonde de forate ma nasi Australas Nowa Zeeland Mineralele din apele marine Printre miner se glsesc in apa marin unele stint dizolvate in aceasta in. vreme ce aitele sunt localizate sub fundul-apet PLANETA PAMANT 6: Principalele minerale extrase din apa marin Nisipul st pletisul sunt principalcle depe iv, un metal usor utiizat_in de minerale situate pe fund marlon. A tific si in se folosesc in industria constrctillor. Aparate metahinige on ce actionea7 a niste aspicatoare giant le lizat in tchnica foto, vopsitori s\ industria far- duc in apele de suprafata. Deporitele de eal ‘maceutics, Ambele minerale sunt exttase din car ce rezultt din caleifieres cochibilor ani aapele matilor de eitre companil americane, _alelor marine prestorice sunt exploatate Th apa marina sunt prezent caleil dar avestea au merit si fle exploatate cimentului si betonului, mai ales i Island si ‘eourece existt deporite suficiente si pe us-—n jurul Insulelor Bahamas, fat, Sa incercat extragerea aurulul si ani In apeepereamultor erm ju care sunt prezente si cle in apa oceanelor, diamante si ake metale importante, Aceste © Oinstatatic de dragare a cositorului langa insula Phuket din Thailanda. © bu- 1 parte a procesari cositorulu se face pe @ Aisberg in Marea Ross din Antarctica. Aisbergurile sunt constitute din apis pura 1 oamenii de flings au ineereat s le utiizeze ca sured de aps potabila in tirile care duc pss de aceasta,RESURSELE OCEANICE minerale sunt inglobate in riciminte pretioase ele mai cunoscute zcdminte de acest sunt pepitele situate in rurile dia cegiunil aurifere, Aurul a fot exteis de ap din rock prin erozitne, mai ales in decutsul ultiior 165 milioane de ani. Ca si sfurile, minereur sfargese in cele din urma in mare uncle se mereaza uncori pe timmaul acesora metalelor apar sub fond de minereu ca, de exempli, tianul, cares se in rut lmenit. Aural si patina s fisexe de sine sutdtoare si sunt lenumite metal native Cele mai multe zacaminte de pe emu 1 sunt in. prezent exploatate. Una dintre Prinite alte metale extrase curent din 24ca mintele siusate in langul mtlor se numa airconiul, un metal rar, ulizat la mivzal toarelor nucleate, eroavl si feral Exploatarea depoztelor de minerale de ka mare adancime este ine8 la inceput insd ea © Pein acest dig in nord Frantel de ba Darajul Rance, apa patrunde in lac in timpul fuxului. © dati cu fluxul si refluxul apa trece prin turbine si genereaza elecricitate. Barajul produce energie electrics utiizind mareca Tne din 1967. zacimintele de pe w vor epuiza, Cnul dinize metaele tare se ga sese pe fundul marlor este magnet aclucerealiajelor dure de Energia marina zolfurl si fioch full reflusul ating cote m fenera curent elect ie care capteaza ja mareelor ins singuru ula Rance in Breeania, Franta, A inceput si functioneze in aimplasiri posible sid-vestal Mari Beitanii 51 in zolful Fundy din Canada. Energi valurior in multe locur, Sat const it mai multe dispozitive experimental care la Scart mica au avut succes, Japonezit sunt pio nest acest domeniu de cercetare Energia termict poate fi captati atunc nturile de ta supra nnlor. Tehnologia care permite trinsforma si cea din ackincurl Medicamente din mari Mat multe tipuri de vietay marine sunt poten Hale surse ‘de -medicamente. De exempl, unele buctert oceanice pot proxhice anti medi de culturt pentru bacteri. Specia cu roscutd ca mnuschiulielandee este wilizata Evolutia viitoare Necesitatea folosiniresurselor planetei a de terminat oamenii de stint si propund meto de de culivare a platformie! marine ~ pentn ate, Desi cultivaren sri fresterea atiliciakt a pestilor sunt astz\ obi nuite, dustin piscicold a facut putin pentr a1 produce mai mulia hana din ocean