aa, . Resursele de apa Domenii de utilizare ale apei iat pent Oamenii pot supravietui chiar mai mult de o lund fara brand, fara apa. Pimantul detine apa sufictenta pentru a face fatit tuturor necesitdtilor de apa ale omenirii tnsa distributia ei inegald pe suprafata Terrei face ca unele téiri sa sufere de secetd. Lipsa apei poate duce sd doar cateva zile la distrugerea recoltelor, la foamete, sau chiar la moarte. © Barajul Kariba de pe fuviul Zambex tre Zambia si Zimbabwe. A fost proiectat si regularizeze fluctuate de debit ale Muviu: £ lui Zambest #1 pentru a crea rezerve de apa enerstoare de electriitate. 7 APA IN NATURA iecare sectiune 0 acestei diagrame este un ‘mod de agregare al ek. Din intreaga cantitate de apd doar 0 mic fractiune s0 afa in miscare prin cil apet la un moment dat Aik ae cvopatre S95 40 000 corse yao 1 700 08 tobemm TESURSELE DE APA Marllor Lacus din America de Nord. Aceasta nd indusiviald imenst este legatd de ocean in shul St. Lawrence, care transporta aproximatiy 45 miioane de tone de marfa, mat ida si SUA spre Europa, “1 de eliminare a reziduusilor watate sau atte, indeosebi cele rezutate din agricul ust si din industre. Agest fenomen a dus ins Consumul de apa in ulimit 30 de a il de apa cresterea de zece ori ultilizAci aspersoarelor pentru geidini si un numar crescut de grupuri Jin apa consumatt in gospodirile britanice Jn SUA, in ulimii zece ani, consum total deap peste 1000% lar consume) de apa pe cap de mai mare decit cel din Marea Britanie si de 10 of decit cel din multe pri in curs de dezvoltare. Cererea din ce ia ve mal mare di SUA este legatt de explozia industriala, de sistemele cle irigate fn fermele zonelor sece toase $1 imbunataticea nivelului de tri Disponibilitatea apei ste 97% din resursele mondiale de apa sun ‘oceanele, inst aceasta apd este pred. sini pentru utlizare normal, Alte 2% sunt blocate n calotele de gheatl si in ghetar. Pe uscat principala surst de apa proaspata este situat n suberan. Apele freatice reprezintt 0,64 din @ 0 instalatie de desalinizare din Quatar, la Golful Persic. Desalinizarea este un procedeu scump, de aceea folosit cu precidere in tare dezvoltate sau in regiunle bogate in titel, ‘cum ar fi cele din Orientul Mijociu. pa, iar ule si lacunle doa spl din exoowerh sore ink doar 0,001% dest din aceastl sus se formeari plole dititoare de vat Anvil peste 113000 mila cad pe a de distrbutia acesteia ar hingi peroade de socett De exempl, in Maren Brianie, cndine total’ de apt pluviald ete sufientd pent nevoile umane. Precpiatile stint isd max ine in nord vest, unde e mai putin neces liza sain sudestl Angle, dens popula Stickel Anglel est regiunes eu mai secetoas 4 Mart Bran in 1968-1992, sul Mal Brian a sufent pata ier fart precipita, cand media anvald cikatit & scizut Q Tarani indieni Uilizand © cumpand, tun aispozitiv simply pentru a ridica dintr-0 fantina apa necesar’ irigrilor, utiizand doar 0 dgileat’ ancorats la ‘eapitul unel pirghil. © Aspersoarele de 2p8, eficiente Ia ud rea suprafetelor Jest gazon, pot ut za pan la 1000 | dde api pe ord aceas- ta constituind 0 sip’ de aps. Precipitatile de iarna sunt importante pentru refucerea rezer ape freatice — 0 bund = parte din ploile lunilor de vara se pierde prin nda si exploatarea tot mal intens’ a apelo freatice au coborit nivelul panzet de aps freaticd — pani Ja un nivel la care solul es saturat cu ap’, Drept urmare, aproximatv rust din sudul Angliet le as wu tun debit considerabil mai mic. Aceasta a afec tat serios habitatul vieuitoarelor slbatice Expansiunea deserturilor in ciuda penuriei d ior, Marea Batanie nim palatial ata. Desertul Sahara se afl iat-o© Lynmouth, Anglia, dupa inun- datia din 1952. Aceasta a fost ‘cauzaté de ploi torentiale al caror debit nu a putut & preluat de canalele Se se © Autoritates Hidrologic din Tennessee, SUA a apleat acest sistem de control hidrologic ‘multifunctional care impli 33 de baraje de mari dimensiun. Dupa ce a reusit, controll ru tile au fost din ce in ce mal reduse, sm mmarit rezervale de 43, su deschis noi {i de transport pe flavin, soa marie cane titatea de energie ‘obtinuté din hideo- centrale, #-2 doz Yottat flora founa naturals fa dat un nou impuls acivits- {ior de agrement © Hicrocentrala cu siatia de pompare de la Dinorwie, Tara Gallo, foloseste turbine pentru pom- parea ape citre Iacul de acumiare ior. Ciderea de ps obtinuta gene eazd clectrctaten RAUL TENNESSEE "TVA SISTEMUL DE CONTROL HIDROLOGIC 3 bane) 7 ‘ora Milioane de cameni din Africa, de obicel femei, Hebuie sisi petreaca ore intregi per i a transport apa de la Fintini la casele lor intermedtul ndesca Fat Se extind si alle desert in le Such, la Fel al Brandl at fost supa Locuitori din Los Angee eimin obisnuit are propria st piscing, au fost bligati st accepte rationalizarea ape, Ferme le californiene care produc jumatate din pro: 4 ductia totala de fructe si legume au trebuit si opte tehnici de economisiwe a apet si cul varea unor care necesita’ mai paltin’ ape. A Inundatiile exces de apt, Inundatile din ani 1980 din Bangladesh au fost partial de defn 1i In lips arborilor 0 cantiate tot mai mic de apa va fi ab le 50) si Aste, tot mai mult apa curge liber dev lin Avetene’ tebinic tte in cimpia joasd a hui Misissip Calitatea apei onfrunt auntie este caltate ape Cliatea ape depinde de propeeltie ei tava pe care 0 contin $1 de propreNBO) ResuRseLE DE APA © Efectele produse de patra ani de seceti in timpul ‘emit pot fi obser vate in multe regiuni din Marea Britanie. LL Dartmoor, turba care de obicel se ‘iseste pe terenurile mlitinoase se prezinta ali uscata Si crdpata. Lipsa pre- ipitatilor din timpul emit determinat multe autoritati hidrologice sa recurgi la interzi- ‘cerea folosri fur ‘tunurilor in scopuri casnice. Poluarea spelor apare atunct cind rerid uurile industriale say agricole — sur deseurile netratate ~ intervin in eveuitul natural al ap Cun elu din SUA a hiat praetie foe din ewwza ccanttiii mari de agertt poluani existentt in apele sale, Acesta a fost fluviul Coyahoge Ge stribate centut industria din Cleveland si Akron, Ohio, inainte de se nevaesa in Lacul Fri, cel mai putin adine dintre Marile Lacuri Apele curpitoare pot poluate si de apa fncaeis rezultat din wermoce Apa calet duce la seaderea continutulu le oxigen din apa rurilor, afectind populatile de pest Tn Marea Britanie se interzice polvarca apelor. Tn ubimil 30 de ant au fost curate ‘esiuarele a peste 30 dle ruri, printre care cele ale ummberulus, ale ductor Tyne si Tees, astfel incit apele acestora ats fost din now populate cu fauna si flora natural Conservarea apei tel de apd, autoriaile responsable ebuia s ftneasc cil de conserve ape. O teh ar fi modificaea celui hidrologc = crcl taal al apel frre mi, atnosterd a usc Aceasn se poate realiza. de exemply, pra consrutea thot bane de Kingullor, crelndtrse Incr! ata. Cl eal mare ac Gical din te este cul Vole la Ghana lacie de scumulae reduc sl pecolul peer ae ee a ees dn timp perioadelor poicase Eke pot Rut Uses € Deut ores ir enlace de ral la buraje os utieeta a producercn hiko lect Rezerele de ape featce scad dock apa ee exast tai pk ech se poste lice nisipoase (arate oat cae etn apa) formeaci batinul in care este pasa Londa Pentnt a implica percol pantie acest feromen, lleva a dis Buroes dang uncle ‘ebiuni din Site Unive ake Amescal— de Apa pohiath de proceed ttuacale poate f Srifal punfictts dupa un timp refolosa in aces! proces. Recclarea este ind un pro 186 apei “proaspete” mai ifline. Racitea si reut lizarea apel calde rezolate de la termocen tuale ofert un nou domeniw in conservarea si reducerea polar Pierderile de apa Ccererea de apt poate fl recht prin. pre venir plerdeiloe Mul! cament conser 3 stil cl apa este o reste natal fd lim te si, crept uemare, fie spa de apa. De exemplu, cele mai muke aspersoare de fpridind uilizeszt 1000 litsi de apa pe ont — echivalentul consumului de apt a unei fail de patty persoane, Din cauza costurilor rid ‘ete ale conservatit apei,astel de pieneri te buie sl fie impiedicate (© metoali ar fi scumpires apet i instalarea ‘ontoarelor de apa, La inceputul niles 1960, _majonitatealocuintelor din Isle of Wight, Maret Bitanie, au fost donate eu contoare de apa, Re- alan fost ncredbil: consumal media anal de apa din 1991 a seazut cu 22% fat de 1988. Mari cantiayi de apa se “pier!” sin lau. rile de ucumulare, prin evaporare, mai ales in regiunile calde, secetoase, Se tehniei experimentale care consta in spin dlirea la suprafata apei a unor pelicule de sub stante chimice care fmpieclea evaporarea Penta asi mar eezervele de apa, uncle wi prinie cate tile producstoare de petrol din Arabia, au construt instal de desaliniare Gindepainarea excesulti de sire), cae produc api prouspael, potabili, din apa de mare Desalinizarea este inst scumps i se justified doar in regiunile in cane nu exist rezerve de apa mul icine, Ee posibil si transportul fa ‘distant al apei din zoncle mai ploioase cite cele mai seeetoase. Dar si acest proceden est scump, mai les pe distante mari, Inst in anu mite camuri aceasta poate fi uni solute Un pericol pe termen lung asupra rezer velor de apa il reprezinta schimbarie cline tice cauzate de poluare si inealzirea globala Hiectele schimbarlor climatice sunt grew de previ cu extant ee eve te baie piste noi meio sigure de conservare a rezervelor de ap © Acceastd spartur’ rodusa intr-0 con- duct magistrala reprezinta doar un ‘exemplu de pierdere de apa care poate avea loc inainte €a ‘apa <8 ajungi la con- torul de apa casnie. in uncle zone, pierderile care se roduc fa distributia apei potabile pot tinge pana la 30%. ~