PREVIZIUNEA

1.1. Funcia de previziune consta in ansamblu proceselor de munca prin

intermediul crora se determina principalele obiective ale firmei societatea comerciala
sau regie autonoma - si componentele sale, precum si resursele si principalele mijloace
necesare realizrii lor. Previziunea rspunde la ntrebrile : ce trebuie si ce poate fi
realizat in cadrul firmei ? in condiiile si concomitent cu desemnarea resurselor
necesare.
Rezultatele previziunii se mpart in funcie de orizont, grad de detaliere si
obligativitile in trei categorii principale:
1) Prognozele ce acoper un orizont minim de 10 ani, au un caracter aproximativ,
nefiind obligatorii. De regula, prognozele, fie ca sunt normative sau exploratorii,
se rezuma la principalele aspecte implicate, in final coninnd un set de date cu
valoare indicativa referitoare la ansamblul firmei sau la principalele activitati
incorporate.
2) Planurile, in care se finalizeaz cea mai mare parte a proceselor de previziune, se
refera, de regula la perioadele cuprinse intre5 ani si o luna. Gradul lor de detaliere
variaz invers proporional cu orizontul, in mod firesc planurile curente fiind
detaliate, in timp ce planul ntreprinderii pe 5 ani se rezuma doar la obiectivele
fundamentale ale firmei si principalele resurse aferente. Planurile ntreprinderii,
inclusiv in tarile dezvoltate, au un caracter obligatoriu, fiind baza desfasurarii
activitilor incorporate.
3) Programele specific lor este orizontul redus, cel mai adesea o decada, o
saptamana, o zi, un schimb, o ora. Firete, programele sunt foarte detaliate,
elementele cuprinse fiind obligatorii si prezentnd un grad ridicat de certitudine.
De regula programele cuprind previzionrii referitoare la activitatea de fabricaie
si aprovizionare, stabilind in mod precis cantitatile de produs sau materia prima
pe formaii de munca si executani, la nivel de saptamana, zi, schimb, s.a

Ultimele decenii au marcat progrese spectaculoase in domeniul previziunii, in fapt

cele mai intense la nivelul procesului de management. Pe plan teoretico-metodologic,
expresia acestor progrese o reprezint conturarea planificrii firmei ca un domeniu de
sine stttor, ca o disciplina tiinifica. Pe plan operaional, expresia saltului calitativ
nregistrat o constituie imbogatirea sensibila

a arsenalului metodologic utilizat in

previzionarea activitilor agentului economic, ce cuprinde, printre altele, metodele :

extrapolarea, scenariile, tehnica Delphi, simularea, analiza de corelaie, etc.
In condiiile trecerii la economia de piaa, caracteristic societarilor comerciale in
perioada actuala este reconsiderarea abordrii funciei de previziune, in sensul
fundamentrii sale pe cercetri de piaa, pe cerinele efective ale consumatorilor, apelnd
la instrumentarul de marketing si al exercitrii integrale la nivelul agentului economic.
1.2. STABILIREA ORIZONTULUI PREVIZIONAL.
Previziunea este o afirmaie despre viitor care trebuie s ndeplineasc
uremtoarele caracteristici:
a) S fie bine fundamentat tiinific pe baza informaiilor culese din
ntreprindere.
b) Afirmaiile s aib o ct mai mare acuratee.
c) Afirmaia despre viitor s fie ct mai precis formulat.
d) Afirmaia despre viitor s fie fundamentat tiinific pe baza unui model.
Criteriile de clasificare a previziunilor economice sunt:
a)

Orizontul de previziune. Acesta influeneaz acurateea previziunii i

reprezint intervalul de timp (h) care separ momentul n care se
efectueaz previziunea, numit i originea previziunii, de momentul
pentru care se dorete previziunea. Planurile previzionbale pot fi
clasificate astfel:
-

Previziuni pe termen scurt (1 3luni)

Previziuni pe termen mediu (3 luni 2 ani)

Previziuni pe termen lung (2 5ani)

b)

Modul de obinere i scopul lor. Pot exista urmtoarele tipuri de

previziuni:
-

Apariia eventual a unui evenimet.

ansa de apariie a unui eveniment i data apariiei acestuia.

Valoarea la un anumit moment a unei variabile (previziunea seriilor

cronologice).

Se presupune c datele observate sunt disponibile la intervale egale de

timp. Acest interval, fiind UNITATEA DE TIMP, (t), perioda se noteaz cu
1,2,T, iar variabila studiat este y1, y2, ,yt,,yT.
Variabilele analizate n timp pot fi VARIABILE DE FLUX, care se refer la
o perioad de timp (serii cronologice de intervale) sau VARIABILE DE
NIVEL care se refer la un moment dat (serii cronologice de momente).
Valoarea previzionat se noteaz cu YT+h, unde T este originea
previziunii iar h este orizontul previziunii.
c)

Forma de prezentare.
-

Punctual. Este cea mai bun estimaie pentru valoarea YT+h.

Pe baza distribuiei valorii viitoare. Se bazeaz pe legea de

probabilitate a valorii viitoare necunoscute. Se obine dificil i este
recomandat n special la determinarea stocurilor de siguran

Pe baza intervalelor de previziune. Valoarea viitoare se va gsi ntrun interval de valori cu o probabilitate dat: 90%, 95%, 99%, 80% sau
50%. Este necesar s se cunoasc forma de distribuie a valorii
viitoare.

d)

Modul de utilizare a datelor observate.

-

Previziuni EX-POST, pentru un interval de timp pentru care se

dispune de date, care nu au fost utilizate la determinarea parametrilor
modelului de previziune. Se compar datele reale observate cu
previziunile obinute, pentru a stabili validitatea modelului aplicat.

Previziuni EX-ANTE sau previziuni propriu-zise pentru un orizont de

timp. Nu se pot compara cu datele observate deoarece acestea nu s-au
produs nc.

Simulri, care constau n efectuarea de previziuni ajustri pe

intervalul de timp utilizat la estimarea parametrilor.

1.3. CATEGORII DE ABORDARE A PREVIZIUNILOR.

a) Abordarea previziunilor prin raionament. Previziunea este fcut de indivizi
sau grupuri de indivizi. Raionamentul poate fi agregat atunci cnd se obine pe
baza raionamentelor mai multor indivizi.
b) Abordarea cantitativ. Aceast abordare utilizeaz dou metode:
-

Metoda bazat pe SERII DE TIMP, utilizeaz date istorice, presupune

c lucrurile nu se vor schimba i c istoria se repet (se mai numete
previziune fatalist).

Metoda EXPLICATIV utilizeaz metode econometrice care explic

interdependena dintre factori.

c) Abordarea tehnologic. Se bazeaz pe perceperea incertitudinii viitorului care

exist independent de deciziile planificate.
d) Metode de previziune n funcie de cantitatea de informaii necesare:
-

Metode explorative, utilizeaz valorile trecute ale variabilei YT, YT1,:

i. Curbe de cretere,
ii. Metoda descompunerii,
iii. Metode de lisaj exponenial,
iv. Metoda Box-Jenkins.

Metode explicative, utilizeaz valorile trecute ale variabilei Y i ale

uneia sau mai multor variabile explicative: XT, XT-1, ,YT,YT-1,:
i. Regresia liniar,
ii. Metoda Box Jenkins pentru modele ale funciei de transfer.

- Metode sistemice i econometrice care privesc sistemul n totalitatea sa,

utiliznd relaiile dintre mai multe variabile (de exemplu preul propus i
cantitatea cerut, n cadrul legii cererii i a ofertei).

1.4. CRITERIILE DE ALEGERE A METODELOR DE PREVIZIUNE.

Se dau urmtoarele valori extrase din bilantul contabil al firmei S.C. T.L.N. srl
care corespund datelor previzionate n ordinea lor cronologic:
Previziunea a fost efectuat de manager pe baza informaiilor culese n relaiile cu
clientela firmei. Datele culese reprezint cifra de afaceri exprimat n miliarde lei.
Anul

2003

2004

Luna
1
2
3
4
5
6
7
8..
9
10
11
12
1
2
3
4
5
6
7
8..
9
10
11
12

Cursul

Yi previz.

Yi realizat

Ei Eroarea

Lei/$

Miliarde
0.5
0.6
1.1
0.7
0.6
0.7
0.3
0..4
0.9
0.9
1.1
1.2
0.8
0.8
1.7
0.9
0.8
0.9
0.6
0.8
1.9
1.9
1.8
1.6

Miliarde
0.4
0.5
1.06
0.65
0.71
0.79
0.45
0.32
1.14
1.34
1.4
1.35
0.4
0.9
1.06
1.55
1.61
1.69
0.74
0.85
1.86
2.1
2.2
2.35

0.1
0.1
0.04
0.05
0.11
0.09
0.15
-0.08
0.24
0.44
0.3
0.35
0.4
0.1
-0.64
0.65
0.81
0.79
0.14
0.05
0.04
0.2
0.4
0.75

1.4.1. Calculul erorii medii (mean error, ME):

1.4.2. Dispersia sau variaia erorilor (Variance, V).

1.4.3. Abaterea standard sau abatere medie ptratic (SD).

1.4.4. Abaterea medie absolut a erorilor (mean absolute deviation, MAD)

1.4.5. Media ptratelor erorilor sau ptratul mediu al erorilor sau media ptratic a
erorilor (mean square error, MSE).

1.4.6. Eroarea medie ptratic (root mean square error, RMSE).

1.4.7. Eroarea medie absolut (mean absolute error, MAE).

1.4.8. Eroarea medie absolut n procente (mean absolute percentage error, MAPE).

Metoda de previziune recomandat va fi aceea pentru care aceti indicatori au cele

mai mici valori.
1.5. PREVIZIUNEA PROBABILIST ESTIMAREA DISTRIBUIA
VALORII VIITOARE.
Paii pentru estimarea distributiei valorii viitoare sunt urmtorii:
-

Se construiete funcia de distribuie (repartiie) a erorilor ei, sub

forma unei curbe n scar, cu pasul 1/n (1/24) pentru fiecare

ei

ntlnit pe scara erorilor (conform table).

-

Se presupune c aceast distributie este cea a erorilor viitoare.

Se adaug previziunea la variabila aleatoare e, adic se schimb scara

lui e n y, fcnd s coencid previziunea cu 0 de pe scara lui

(modelul este aditiv).

Considerarea distribuiei erorilor presupune implicit, c erorile sunt omogene,
ceea ce n practic este aproape imposibil. De aceea se recurge la metode care s poat
asigura utilizarea unor erori omogene. n multe cazuri erorile sunt considerate nu ca
diferene ci sub form de raport ei=Yi/Yii.

1.6.

ESTIMAREA DISTRIBUIEI

VALORILOR

DUP

METODA

ADITIV.
Erorile obinute pentru cele 24 luni consecutive sunt prezentate n tabele.
Acestea se ordoneaz cresctor. Se adaug limitele valorilor posibile ale erorilor ca fiind
intervalul [-1,1], cea minim corespunznd probabilitii 0, iar cea maxim probabilitii
1. Coloana urmtoare reprezint mijlocul intervalelor determinate de dou erori
consecutive. Ultima coloan conine probabilitile cumulate de la 0 la 24/24 = 1, cu
pasul 1/24.

1.7. ESTIMAREA DISTRIBUIEI VALORII VIITOARE.

- Se calculeaz previziunea punctual pentru orizontul de previziune dorit, care
poate fi de 12 luni.
- Se stabilesc limitele intervalului de ncredere
- limita inferioar: 12-1=11luni
- limita superioar: 12+1=13luni
- Se ateapt ca adevrata valoare viitoare a variabilei s fie n intervalul [ 11 13
luni].

- Pentru o ncredere mai mic, de exemplu 50%, intervalul de ncredere al

previziunii se micoreaz corespunztor.