10 JO O44 ¢ ip pot CURA C 23 ¢ . Cg hap *- SPOT. % 9 dy, 3h— ok. -cuncwrd +1G.00-+ Disciplina: MODELAREA SI SIMULULAREA (sisrkMELOR AGRICOLE Prof dr Draghici Manea, Conf dr Valentina Tudor, Asistent drd Raluca Necula 2011/2012 INTRODUCERE CAPITOLUL 1. MODELAREA FENOMENELOR ECONOMICE, 1.1, CONTINUTUL MODELELOR ECONOMICE 1.2. INSTRUMENTARUL MATEMATIC FOLOSIT 1.3, CLASIFICAREA MODELELOR ECONOMICE CURSUL 2. MEDIA.INDICATORIL CE CARACTERIZEAZA PRODUCTIA MEDIE LA HECTAR. 2.1. MEDIA 2.2, INDICATORI MEDIEI CAPITOLUL 3. MODELAREA SI SIMULAREA PRIN REGRESIA LINIARA ST PATRATICA 3.1. ETAPELE PROCESELOR DE MODELARE SI SIMULARE 3.1. ETAPELE PROCESULUI DE MODELARE 3.1.2.BTAPELE PROCESULUI DE SIMULARE 3.2. METODA FUNCTHLOR DE PRODUCTIE 3.2.1. RESURSELE SI FACTORII DE PRODUCTIE IN UNITATILE AGRICOLE 3.2,2. COMBINAREA SI ALOCAREA RATIONALA A RESURSELOR DE. PRODUCTIE IN UNTATILE AGRICOLE 3.3. MODELAREA FISEI TEHNOLOGICE . 3.4. UTILIZAREA PRODUSULUI PROGRAM AGR4 iN ELABORAREA DE PLANURI DE PRODUCTIE CAP 4, REALIZAREA UNUI MODEL DE OPTIMIZARE A DIMENSIUNII SL STRUCTURIT ACTIVITATILOR DIN EXPLOATATIA AGRICOLA 4,1. METODA VARIANTELOR LOGICE SAU METODA CONSTRUCTIVA 4.2. METODA PROGRAMARII LINIARE DE OPTIMIZARE A DIMENSIUNII SI STRUCTURII CULTURILOR EXPLOATATIEI AGRICOLE 4.3. MODELUL MATEMATIC DE OPTIMIZARE A DIMENSIUNII EXPLOATATIE] AGRICOLE. 4.4, PRODUSUL PROGRAM AGR4 MUJLOC DE GENERARE AUTOMATA A MATRICEI COEFICIENTILOR TEHNICI 4.5, PRODUSUL PROGRAM SIMPLEX DE INTOCMIRE, REZOLVARE $1 INTERPRETARE A MODELULUI MATEMATIC DE OPTIMIZARE A DIMENSIUNII $1 STRUCTURII CULTURILOR EXPLOATATIEI AGRICOLEINTRODUCERE, In acesta etapi a dezvoltarii umane, revolutia tehnico-stiintifica rimane cea care se impune in toate aspetele pozitive si negative ale vietii omenesti si chiar a viitorului intregii planete, ‘Modelarea si simularea proceselor tehnico-economice este disciplina economic de granita cu matematica 5i tehnica de calcul. Aceasti disciplina se ocup& de fundamentarea deciziei manageriale in conditii de eficienti pentru producator, cu ajutorul unor modele economico-matematice flexibile si cu posibilitatea utilizari i simular. Modelarea unui proces decizional ne conduce la precizarea elementelor acestuia, si anume: decidentul, formularea problemei si precizarea __obiectivele propuse de _decident (minimizarea/maximizarea unor indicatori tehnico-economici), mulfimea variantelor/altemativelor posibile ce caracterizeazi o situajie decizionald, mulfimea consecinfelor anticipate pentru fiecare Variant’, stirile naturii - factorilor independensi de decidengi ( de tip conjunetural). Din multimea variantelor posibile, calculate dupa o metoda sau mai multe metode, decidentul urmeaza si refind numai una, si anume pe cea mai convenabilA. Modelarea economica oferi’ managerului latura riguroasa a actiunilor sale ("stiinta de a conduce"), modalitati multiple de punere de acord a resurselor (materiale, umane, financiare) existente cu obiectivele formulate pentru 0 anumita perioada de timp, oferindu-i posibilitatea de a gandi sia decide “mai bine" si "mai repede" far’ sa denatureze realitatea. Solutia pe care decidentul o va alege depinde de datele pe care le analizezeaza si modeleazi care reprezinti de fapt elemente ale “yectorului de intrare” in modelul economico-matematice care pot fi: deterministe din care rezulta solutia optima sau stochastice care ofera solutia optima cu o anumita probabilitate. Capitolul I. MODELAREA FENOMENELOR ECONOMICE 1,1. CONTINUTUL MODELELOR ECONOMICE 1,2. INSTRUMENTARUL MATEMATIC FOLOSIT 1.3. CLASIFICAREA MODELELOR ECONOMICE, 1.1. CONTINUTUL MODELELOR ECONOMICE In procesul cunoasterii dispunem de 0 multitudine de metode, de cai, de mijloace care fac posibil identificarea, determinarea stiintific’ a fenomenelor din natura si societate, O foarte larga Utilizare o are in prezent modelarea fenomenelor cercetate. Metoda modelelor sau a modelirii, despre semnificatia cdreia oferi mArturie atatea rezultate din cercetirile stiintifice, nu constituie o descoperire noua in stiinf. Doar denumirea de "model" sau “modelare" pentru un anumit fel de reprezentare a unor fenomene sau teorii este de dati relativ recenti. Dezvoltarea spectaculoas a stiintei are printre trasaturile sale cele mai semnificative, toomai aplicarea modelarii, a metodelor statistico-matematice gi a tel ji moderne de calcul in valorificarea informatici. Procesul de "matematizare" inceput in domeniul stiinfelor naturii gi al celor tehnice s-a extins treptat la stiinfele sociale, pe masura atestirii eficientei practice a metodelor statistico-matematice noi in analiza si proiectarea economicii Este caracteristic faptul c& insisi economia politic i generalizarile sale teoretice, in deducerea unor teze de maxima generalitate, in analizele sale, de multe ori abstracte, recurge la metode statistico- matematice, la elaborarea de modele economico-matematice, la exprimarea numeric, riguroasi a unor procese si fenomene. Cu atit mai mult, disciplinele economice de "ramura" specifice sunt obligate sa recurgi la acest instrument modern care garanteazi nu numai precizia formularii concluziilor, dar gi eficienta deciziilor ce se iau, pe aceasti baz, in activitatea economici concreta. Cateva probleme ce s-au ivit odati cu introducerea metodelor matematice de cercetare in stiintele sociale si in special in economie. O prima problema este aceea cA sunt inc autori care pun sub semnul intrebarii masuraitorile care sunt efectuate de stiinta economic’, pe fenomene neprovocate intentionat. In stiinfele naturii modelele sunt rezultatul a numeroase experiente, prin intermediul cirora se tinde spre sesizarea $i reproducerea unor procese care au loc in natur’é. Ele urmiresc de regula, verificarea unor ipoteze sau teorii prin descrierea cantitativa, numericd a fenomenelor la care se referd. 2Stiinta economica, care nu are practic posibilitati de a efectua experiente, poate efectua constient anumite masuratori pe fenomene neprovocate in vederea verificarii unui model teoretic. ‘Anumitele ramaneri_ in urma a economistilor fat’ de dezvoltarea tehnic& nu se datoreste numai absentei posibilitatilor experimentale, ci si insuficientei folosirii tehnicilor avansate de méasurare si caracterului inadecvat si nesatisfacator al modelarii tezelor, ipotezelor, tcoriilor etc., dezbitute uneori fra metoc © alta sursi a controverselor este confuzia ci folosirea calculatoarelor electronice la rezolvarea unor probleme economice este identica cu aplicarea matematicilor in economic. Se pierde din vedere faptul c& acesta - respectiv calculul numeric - este doar o etapa in folosirea matematicilor pentru rezolvarea problemelor economice. Calculatoarele moderne de mare capacitate si vitez4 servesc _intr-adevair la solutionarea unor probleme economice formulate in termeni matematici, dar problema principal este tocmai formularea matematica, modelarea, fapt de insemnatate teoretic’, absolut independent de existenta sau inexistenta masinilor moderne de calcul. ‘© alti problemi in privinta utilizirii matematicilor in stiintele economice provine din interpretarea optimului economic calculat matematic si “optimul" aplicat in practica economica. Ori, intre unele “optime" economice, obtinute matematic si politica economica realizabita practic existf diferente, In practic’, politica economica, care procedeazi la modificarea optimului (caleulat matematic) in raport cu restrictii necuantificabile, poate avea rezultate diferite de optimul matematic. Asadar, trebuie s facem deosebire intre aplicarea matematicii fn stiinta economica si in politica economica. Aplicarea matematicii in stiinta economicd nu numai cA nu este limitata, ci dimpotriva, neaplicarea ei limiteazi progresul acestei stiinte. Folosirea matematicii ca instrument de politic economica este, in schimb, limitati de variabile necuantificabile sau de necesitatea Iuarii in considerare a unor factori politici si sociali specifici perioadei pentru care este intocmit modetul matematic. Este 0 problema stiintific& de prima importanti de a se stabili: «= decalajul existent intre optimul economic, calculat matematic si politica obiectiv necesara, pentru a st ce parghii trebuie puse in miscare in vederea influen{arii factorilor neeconomici, astfel ca acestia s& se adapteze economicului; = multimea solutiilor posibile, pentru a se cunoaste limitele fintre care si se incadreze p economicd in scopul de a o ajuta s& aleaga intre alternative corect calculate, chiar dacé varianta aleas& nu este cea matematic optim. Departe de a considera modelele economice refete pentru solutii miraculoase , ele ofera o serie de avantaje si anume: ~ o reprezentare intuitiva si totusi riguroasa a fenomenului analizat; - permite verificarea, prin analogie, a consistentei logice a teoriei; = faciliteazA descoperirea prin experimentarea pe model a unor legaturi si legitaqi Ia care nu am fi ajuns usor pe alte et; - contribuie la verificarea corectitudinii procesului de gfndire, care duce la luarea unor decizii mai riguroase stiint 1.2, INSTRUMENTARUL MATEMATIC FOLOSIT In modelarea si simularea proceselor tehnico-economice instrumentarul matematic ramane pentru majoritatea celor care ar fi interesati de acest subject, un fetis datorita slabelor cunostinje de matematica aplicata. ‘Astfel probleme de calcul a mediei, a abaterii medii patratice, a functiilor de productie, a calcului integral, a MDC ( metodei drumului critic), a programarii liniare si a calcului probabilistic de apreciere a semnificatiei acestor calcule sunt cu greutate acceptate chiar numai pentru a fi citite Daca prin generalizarea folosirii calculatoarelor PC problemele matematice sunt in cea mai mare parte rezolvate totusi riman problemele legate legate de intelegerea fenomenului in sine. Astfel spre exemplu daca se constata ca din ce in ce mai putini stiu sa extraga radacina patrata , raman totusi destul de multi cei care stiu ca numarul caruia dorim sa-i aflam radacina provine dintru-un numar inmultit prin el inst Daca folosirea actuala a metodelor matematice este rezolvata aceasta nu insamna ca aceste facilitati de care am vorbit sunt mai utilizate in analizele tehnico-economice, 3Nu, nu sunt utilizate edt ar trebui sa fie din doua motive imul este calculul in sine care fiind efectuat cu ajutorul calculaorului nu se mai intege importanta rezultatelor iar = al doilea este ef procesul de invatamant nu-i ofera elevului,studentului exemple simple care sa climine etapele care pana. acum erau esentiale in intelegerea unor fenomene. Devenim din ce in ce mai mult utilizatori fir st intelegem modul cum se produc aceste fenomene. Uneori chiar si pentru a deveni utiizatori este necesar si depunem eforturi cu totul deosebite, cum este cazul folosirii unor produse ~program pentru modelarea si simularea proceselor tehnico-economice, Meriti de amintit si alte metode matematice folosite in problemele de optimizare ca teoria asteptirii, teoria stocurilor, teoria grafurilor-retea, balantele input ~ output, teoria jocurilor, care s-au nscut din necesitatea rezolvarii unor probleme tehnice si economice, 1.3. CLASIFICAREA MODELELOR ECONOMICE ‘Avand aceste notiuni generale despre "modelul economic" putem afirma ci: "modelul economic constituie 0 reprezentare simplificaté a fenomenelor si proceselor economice (a realit economice) aviind drept scop adéncirea procesului cunoasterii, elaborarea unor miisurt de ordin practict”. Esenta metodei modelarii consti in inlocuirea procesului real studiat printr-un model mai studiului. Fatt de aceste considerente putem adauga ¢& modelul este o reprezentare izomorfa a realitati, care ofera o imagine intuitiva, dar riguroasa in sensul structurié logice a fenomenulul studiat, st permite descoperirea unor legaturi si legitati greu de stabilit pe alte cai. Principalele criterii pe baza carora facem gruparea modelelor economico-matematice sunt urmatoarele: In funetie de sfera de reflectare a problematicii economice: = modele macroeconomice - modele de ansamblu ale economiei, -modele mezoeconomice - la nivel regional, teritorial, = modele microeconomice - la nivel de intreprindere, unitati, trust, companie, combinat, 2. In functie de earacterul variabilelor: - modele deterministe (marimi cunoscute), ‘modele stochastice/probabilistice (intervin marimi a caror valoare este insolita deo probabilitate/variabile aleatorii. 3. In funetie de factorul timp: - modele statice; Modelele statice nu consider factorul timp ca fiind relevant, in timp ce modelele dinamice considera timpul una din cele mai importante variabile. Modelele statice pot fi folosite eu succes $i in compararea a dou momente dar si in delimitarea unor cauze speciale care au stat la baza nor perturbari economice. Desigur, modelele statice au un grad de complexitate mult inferior modelelor dinamice. - modele dinamice, 4, In funetic de structura proceselor reflectate: - modele cu profil tehnologic, . modele informational-decizionale, modele ale relatiilor umane, _ - modele informatice. 5, Din punct de vedere al gradului de cuprindere al realititii economice modelele economice se pot grupa in: 1) modele economice partiale, care reflect numai unele fenomene sau procese evonomice. 2) modele economice generale care reflecta fenomene si procese economice caracteristice unui ansamblu economic. In general modelele economice se refera la eresterea economicd, care poate reflecta progresul economic ub aspectele sale calitative, 6. Din punct de vedere timp $i utilitate practiced modelele economice pot fi 1. modele operative ale cresterii economice(ca timp pand la 1 an). Ble sunt o reproducere a realitatii ‘economice in trsfturile sale esentiale, dar imbraci. o forma concreta(ex.planul anual); 2. modele orientative ale eresterii economice( peste | an). Ele reflecta realitatea in trast esentiale, ficdnd abstractie de nenumarate verigi, legaturi intermediare etc, (ex. Planul de perspectiva) 4 acces(ORS FoF. M-s0ll Capitolul 4. METODE SI ‘TEHNICI DE MODELARE SI SIMULARE A PRODUCTIEL AGRICOLE , JODELARE SUSIMULARE PRIN FUNCTHLE DE PRODUCTI roductie moxleleaz relafia dintre productie gi factorii care o influenteaza In formasa generale i reprezentata asttel: Yee) = F(x) tori xf este foarte mare se analizeaza functii de productie de 1,2, 3, factori de rati constant METODA D) Funciiile de aceasta poa Cum muttitudinea de producti, restul flind cost V(x) = FG1,2.N3, Ab) Forma algebrics a functiei de produetie este diferita in functie de scopul wrmarit si semi » datelor, In yeneral se utiizewza funetii de forma; linia, patratica si exponential, 4.1, Resursele si factorii de productic in unititile agricole Resursele de productie reprezint& potentialul natural, material, financiar si uman de care poate dispute mstatea agrfeolt la un moment dat si care exprimé posiblitatle ef de dezvoltare, Resursele considerate ca atare vr earacter static, tolul lor fheepind si se manifeste din momentul In cave sunt angnenate th procesele de producti sub aetiunca muneii umane, devenind factori de producti Ca stare, prin factor de producti¢ se =o componcnid 2 ansamblulli de elemente ce partcipt nenijlocit 1a producerea diverselor produse fia de ajustare Th cadrul factoritor de produetie se includ mijloacele de mune®, obiectele muncii, forta de munc’, actiunea lor conjugati ducind la obtinerea produselor agricole. Factorii de produetie reprezinté resursele de productie consumate in procesele de mune sunt puniterti de costuri, pe care Je transmit integral sau partial asupra produselor obtinute, Factor dle procucte purtdiori de costuri constituie factor; economic, spre ceosebire de fictorii natural, ea precipitate Temperatura, umiditatea care, desi participa la desfisuratea proceselor de producti, nu greveaza rezultate si care prin costuti Caracterul dinamie al factorilor economici in opozitic cu cel static al resurselor, se manifesta prin transformarile pe care le sufera (integral sau partial) in procesele de productie. “Actiunea factoriler de productie se affd. sub influenta conditilor social - economtice si naturale cexistente f unitdlile agricole, care pot sit stimuleze obtinerea unor rezultate positive sau, dimpotriva, pot si duct le uncle limita fn valorificarea deplini a potentialului de productie al unitati Caracterul polifactorial al proceselor de productie din unititile agricole si gama largi a factorilor participant impune clasificarea lor dup diferte caractristici: esentafectorilor, raportul care se formenza inte volumul factorilor si volumul productiei obtinute, participarea Ia una sau mai multe activitit de productie ete. Chasificarea factorilor de producti A. Esenta factorilor . Naturali: fertilitatea naturala a solulei, precipita Nu sunt purtatori de costuri Prin actiunea lor pot favoriza sau defavoriza desfisurarea_procesetor de productie Cunoasterea probabilitati de aparite si a modului lor de manifestare permite valorificarea cea mai bund a factorilor economi Economici: Materiali: tractoare, masini agricole, instalati, constructii, amenajari hidrotehnice, plantatii de vii si pomi, seminte, animale de productic, ingrisdminte etc, ‘Sunt purtatori de costuri, care se transmit asupra produselor obtinute Umani: personalul munei- tor din unitate agricole. Reprezintd factoral constient al intrcgii activité, elementul prin care sunt puse inactiune mijloacele de productie. Creazit valori mai mari. , temperatura, insolatie, vant, ete. aele obtinute. ile hidro- tehnice ete, 1. Ruportul intre yolumut factori tor si volumul productici tota Fiesi: pimintl, trac- toarele, masinile a- gricole, eonstructit~ le, annenay Volurmul lor nu este influentat In in cursul anului de variaria pro- ductiei totale. Determin’ in iii agricole, Particips la mai multe cicluti de producti, bund misurl capacitatea de productie a unit transmitindusi treptat valoarea asupra productci Incared costurile de productie prin cheltuielile eu amortizarea lor. Variabili: Ingrisimintele, semintele, furajele, apa pentru itigat, pesticidele Volumui lor depinde nemijlocit de variatia productici totale. Se consurnd integral intun ciclu de productie, transmitindu-si in totalitate valoarea asupra,productiei ereate, c », Participare Ia activititi de productic Monovalenti: simdnta, materialul sdditor, iagristimintele, earburantiiete, Utilizarea lor este limitatd la oo singursi cultura Polivalenti: ‘Tiractoarele, plugurile, animalele de productie, cladirile ete. Sunt utilizati la 0 de culturi sau eategorii de animale. una Langit Deshisurarent elicientiia activittilor in unititile agricole necesita ea asiguraren cu resurse de productie, combinarea si nlocarea lor sd fie ast{el facut incft sd duca Ta “valorificarea integrala a capacitatii de productic a unitatii prin Folosirea completa a resurselor; “obtineren nor cantititi sporite de produse pe hectar si animal furajat, eu eheltuieli elt mai reduse pe unitatea de produs; eresterea contin a randamentuli cesurselor utilizate, prin apliearea tehnologtilor modeme si 1a mijloacelor tehnice perfectionate 4.2. Optimizarea wtilizirii unui factor pentru obfinerea_ unui produs ‘Avind in vedere aceste cerinte, in fata specialistilor din unitatile agricole se ridied 0 serie de probleme cu caracter tehnic si economic referitoare Ia optiunile privind resursele de productie si anume: “precizarea canltétilor optime de resurse variabile ce trebuie alocate pe unitatea de productic (hoctar, animal furajat) pentru ase cealiza producti ridicate si rentabile, prin utilizarea eficies futuror resurselor, at in situatia in care acesiea pot fi procurate fn cantitit suficente eét st in cazul in care exist unele Himitri in procurarea lor; a - Maximul de produetie, privind utiizarea unui factor, este atunci cand derivata ecuatici ce aproximeaza valonrea productiei este egala cu zero. Consideram ef PT=atbxftex/"2, —— derivata aPT/dxl=b42ex1=0; de unde doza pentru maximul tehniee este : xf MTeh=- b/2e Objinerea unui beneficiu: maxim pe unitatea de suprafafi, respectiv pe heetar presupune aftarea valorii maxime pe care o poate lua funcfia beneficiului (BTI=PTVal-ChT). —Maximul acestei fue se poate determina matematic anulénd derivata Tatdia a funeyiei fn raport cu resursa variabil Rezultat dBLAX1 =(b#2ex!)*pyl-pxl=0 sau: PMgtpyl - pxl = in care (PMg*pyl) reprezint& producfia marginali in expresie valorica gi px este costul marginal (CM1); se objine :PMgV1=CM1 sau: (b#2cx1)*pyt=px1 Rezulid cA funcfia beneffciului are valoare maxima cand se realizeaza egalitaten dintre producyia marginala valoriea si costul marginal, i care din punct de vedere economic corespunde optimului ‘economic (OpEc). Din egalitatea de mai sus rezulté doza pentcu optimul_ economic eare este de : x -bYpy lI 2*c py)Produc N - Dota acer fg b L2cwl'y = Pi W P06») Ze vey pualn (PT) | Productia fi Tnala(PM | Productia ma Cheltuieli Totale(ChiT) Gheliuieli variable(Ch Var) enese a 7 ‘Cost marginal (CM) Telativ_ constant [Beneficiul ‘Total (BT) Creste [sends - ‘Optim economic(Ope) [Opec Fig.4.1. Optimizarea wiligirt wud factor pentru objinerea unui prods. 4.3. Combinarea si alocarca rationali a resursetor de producti tn untitile agricole Obtinerea produselor agricole poate avea loc prin intermediul unor combinati foarte variate de resurse, in rapor. eu conditile concrete si posiblitatile uniati, Resursele de. producti in diversele lor combinatti daw rezultate diferite atat_ sub aspectul productilor considerate din punet de vedere fizic, cat si al costurilor si boneficilor, Posibilitatile largi de combinare a resurselor, efectele diferite pe care le genereazi, atrag dup se comporti in diversele lor combinatii, Specialistii pot obtine nile zonale de cercetir, precum si pe baza sine necesitatea cunoasterii modului in care asemenea informatii din rezultatele cercetirilor de la sta expetientelor efectuate in insdsi unititile agricole. De exemplu alocarea optima a doua resurse, de care dispunem in cantititi suficiente, pentru obtinerea tinui produs se face pina cénd nivelul produciltor marginale exprimate valoric ale celor doud resurse sunt egale cu costurile marginale ale unitajilor de vesurse, adica la optimul economic al fiecerei resurse utiliza. ind posibilitiile de procurare a resurselor sunt limitate, in sensul c& nu puter aplica resursele in dozele care sa ne asigure maximum de beneficiu, respectiv optimul economic, spunem cil resursele se afld in cantitate jnsuficienta, In acest caz este necesara repartizarea lor pentru obinerea de beneficii marginale egale pe ultima unitate de factor aplicata ( BMx1=BMx2).ar, Ud ey peejoru Gotan ate Soule co aoa [2587 3205 “20a [ zenro] 29767 | 2000 23m aarer Intarpretare fe Goa -1osoot 2c) 71466 Ra eprezentaren grfica CET Taare Tae 2STESE= M CalneCues oleL HE +, 0d, 10, ROM SAerT. &. §.3. UTILIZAREA PRODUSULUI PROGRAM AGR¢ IN ELABORAREA PLANULUI ANNUAL DE PRODUCTIE Programul AGR4 permite elaborarea planului de productie si de afaceri la nivelul exploatafiei agricole (ferme vegetale) prin calcularea de variante alternative privind: > planul de culturd, indicatorii tehnici si economici la nivelul culturilor si al exploatajiei in ansamblu, componenta tehnologiilor pe fiecare cultura, necesarul de mijloace mate forti de munc& si mijloace financiare anual, pe luni si decade pe fiecare cultura gi pe ansamblul exploatatiei agricole; necesarul de tractoare si masini agricole pe luni si decade; > calcularea costului orar pentru agregatele mecanizate; > calcularea in hectare aratura normala (hantri) a luerarilor agricole executate mecanizat s.a. Programul AGR& permite actualizarea tuturor indicatorilor lunar sau in orice perioada de timp, cea ce const informatia realist, "la zi" in actul conducerii operative, marind eficacitatea deciziilor. Planurile de productie si bugetele de venituri si cheltuieli au mai multe sectiuni si cuprind obiectivele ce trebuiesc realizate intr-un an. Acestea constituie instrumentele principale in activitatea de management in societifile comerciale agricole si fermele componente, Principalii indieatori calculafi cu ajutorul programului AGR4 1. Lista culturilor din plan si principalii indicatori. in confinutul acestei liste sunt cuprinse informatii pe fiecare culturd gi ferme vegetale. 2. Lista materialelor necesare. in continutul acestei liste sunt cuprinse informatii pe fiecare material, pe fiecare cultura sau la nivel de ferma; 3, Indicatorii tehnico-economici la nivel de exploatafie agricola, ferma vegetali. 4, Calcularea necesarului de mijloace pe luni calendaristice. Furnizarea acestor informatii, defalcate din planul anual, este asigurat’ prin programe AGR4, astfel ca fermierul sau conducerea exploatatiei agricole sa poata lua din timp masuri organizatorice privind executarea lucrarilor agricole, mecanizat sau manual, asigurarea functionarii mijloacelor tehnice, aprovizionarea cu materii, materiale, semine, combustbili, s.a. Se prezintd in continuare continutul listelor ce cuprind informafii lunare. 5. Repartizarea necesarurilor de mijloace pe luni calendaristice 5.1 Necesarul de zile norma (Z.N.), lucrati manuale pe luni calendaristice in continutul acestei liste sunt cuprinse informatii privind necesarul de zile norma pentru lucriri manuale pe culturi si luni calendaristice, precum si necesarul anual pe culturi. 5.2. Necesarul de salarii, luerari manuale pe luni calendaristice in cuprinsul acestei liste sunt cuprinse informayii privind fondul de salarii necesar lunar pentru Iucrairi manuale pe eulturi precum si necesarul anual pe culturi $i ferma agricola 5.3.Necesarul de zile norma (Z.N.), lucrari mecanizate pe luni calendaristice. Sunt cuprinse informatii privind necesarul de zile norma pentru lucrari mecanizate, pe culturi $i luni calendaristice precum si necesarul anual pe culturi si ferma agricola, 5.4. Necesarul de salarii, lucrdri mecanizate, pe luni calendaristice. {n continutul acestei liste sunt cuprinse informagii privind fondul de salarii necesar lunar, pentru lucriri mecanizate pe culturi, precum si necesarul anual pe culturi si ferma agricol8. 5.5, Necesarul de motorina pe luni calendaristice {in conjinutul acestei liste sunt cuprinse informatii privind necesarul lunar de motorind pe culturi gi ferme agricole si necesarul anual pe culturi gi ferma agricolt. AN vt de ey pan Le costars & Conguctet 7. | Qe Py = Be ropa5.6. Necesarul de materii $i materiale pe luni calendaristice. Sunt cuprinse inform: privind necesarul de materii gi materiale precum si necesarul anual de materii si materiale, la nivelul fermei agricole, in expresie fizica si valorie8. 5.7, Necesarul de apa pentru irigat (M*) pe luni calendaristice, in continutul acestei liste sunt cuprinse informafii privind necesarul lunar de ap pentru irigat pe culturi precum gi necesarul anual pe culturi si la nivelul fermei agricole, in expresie fizicd. 5.8, Necesarul de hantri (ha.a.n.) pe luni calendaristice. Sunt cuprinse informatii privind necesarul lunar de hantri pe culturi si ferma agricola precum si necesarul anual pe culturi. 5.9, Necesarul de Iueriri mecanizate executate de terti (lei) pe luni calendaristice in continutul acestei liste sunt cuprinse informafii privind necesarul de fonduri pentru plata lucririlor mecanizate executate de terfi pe culturi precum si necesarul anual Ia nivelul fermei agricole, in expresie valorica. 5.10. Calculul costului hectarului aratura normala si a necesarului de tractoare si masini agricole. 6. Caleularea necesarului de mijloace mecanice. in calcularea necesarului de mijloace mecanice se utilizeazA programul HANTRU, care se carneterizeazii prin urmatoarele: ~ utilizeaz un plan deja intocmit, si care este selectat interactiv; - ofera posibilitatea calculrii necesarului de tractoare si masini a - permite calcularea necesarului de ore de functionare pe cele 3 decade ale lunii; - calculeazi costul hectarului ardtura normala. 7. Necesarul de tractoare si masini agricole, Lista cuprinde informafii privind neceserul total de tractoare si masini agricole de .A04.2, METODA PROGRAMARI LINIARE DE OPTIMIZARE A DIMENSIUNIT St STRUCTURIT CULTURILOR EXPLOATATIEL AGRICOLE Metodete moderne se referd atat la proiectarea de variante tehnologice, var si la alegerca vvariantei care corespunde cel mai bine unui obiectiv (ex. profit maxim pe unitatea de produs ete) Aceste metode ttilizeazii ca baza de date atét experienfa celui care proiecteaz aceste tehnologii, dar $i observafii statistice, normative gi date experimentale. Modelele de programare matematicd si mai ales subclasa acestora ~ modelele de = ocupi un loc deoscbit de important, atét in teoria cit si in practica programare liniar’ Modelul problemei de programare liniarl confine restricfi care s& permita evaluarea eficienfei fiecdrei activta Este evident od obiectivul eficienga maxima fnseamni minimizarea efortului si m rezultatului, iar conceptul de optim se defineste, in acest caz, ca un program care minimizeazt mizeaza 0 funetie obiectiv 3i, tn acelasi timp, satisface toate restriofille tehnico- un eriteriu de "performanja" izarea economice. Relayiile (1), (2) (3) constituie impreund modehul general al unei probleme de programare liniara, avand fiecare un rol specific: LL relia (1), unde ffx) = > a evahueazi eficienta/performanta ficcarei activitati x, fn functie de aportul cy x; este denumiti funetia obiectiv de eficienga a problemei, AE) Op Cay tH Cy 2. relaiile (2) de tipul )°a,,-x; 0/= 1,...8, numitt condijia de nenegativitate a variabilelor, asiguri ‘objinerca unei solutiirealizabile din punctul de vedere al logicii economice. 43. MODELUL MATEMATIC CONCRET DE OPTIMIZARE A DIMENSIUNIT EXPLOATATIEI AGRICOLE Concret, modehul de programare liniard. presupune parcurgerea urmitoarelor etape: 1 Stabilirea modelului matematic 2 Rezolvarea modelului prin metoda SIMPLEX i interpretarea primal-duala a solutici LStabilirea modelulué matematic Model! matematic cuprinde: 1) Funefia obiectiv; 2)Resurse; 3) Restrictiile modelului; 4) Conditia de nenegativitate 1) Funetia obiectiv sau scop exemplu : CI*X1 + C2*X2 + C3*X3 4.4 CH*Xi 4. CaXn incare : X1...Xn-= activitaile ( hectare culturi,eapete animale ) C1...Ch = aportul unei UM din activitate (profit ,cheltuieli energie etc.) Obiectivul poate fi de maxim sau de minim ,in functie de scopul propus; 2) Restrijiile modelutui in condigile optimiza structuritculturilor si a dimensiunii exploatafiei agricole : > restrict tehnice:> 1 - suprataja eutturilor de baza nu poate depigi suprafaja de care di care ar putea dispune exploatatia agricola (ST2, ST3 etc, ) XI + Xb. Xn restrieiii economice > LI10-zile normé ce vor fi consumate nu pot depisi zile normale disponibi ZNIOX1 + ZN2*X24. ANKE AND*XA <= ZND > restrict de rotate: > 120- suprafaga total XL#X244X5 =STU2, S122, STI2 Schema reprezintd legitura dintre matricea coeficientilor tehnici generata de produsul program AGR4 (matricea inifial®), modificarea ei cu ajutorul programelor procsms_simpex. pre, (matrices finala), rezolvarea modelului si interpretarea solutiei primale gi duale, 44, REZOLVAREA S$LINTERPRETAREA MODELULUI MATEMATIC DE ne(ST1, sau de (ZND) suprafaja culturilor X1,X2 si XS nu trebuie s4 ocupe mai mult decd 1/2 din OPTIMIZARE A DIMENSIONIL $I STRUCTURH CULTURILOR EXPLOATATIEL + AGRICOLE ~seecceseaza gh — executabit -in FILE seacceseaza Lp 13.BAS, se acceseaza comanda RUN, Produsului Program SIMPLEX se p STRUCTUTH CULTURILOR" ‘Metoda PROGRAMARIT LINIARE - SIMPLEX Se alee 2 Rezolvarea modelulut si apoi $2 Optimizatea .... aplicatie " . ATENTIE !DATELE SUNT CITITE DIN FISIER" "Te rog sé introduc: "M_ pentru intoarcere in meniul APLICATU " Nume figier fard extensie" Optl .Nume fisier(pe ecran este afigat Figierul) + Apasi o tasta pentru continuare .." Se afiseaza pe eeran: "Nr. de restricfii de tip 1>/= "Ne. de restrict de tip / "Nr. de restrifii de tip /), de a introduce valoarile termenulut Tiber (1 par 10) dea adadga lini (in general restrciiagrotehnice de rotaic dar si unele restrieit de pata ( dde.a.nu produce msi mult de .tone), oo gia urmitoaren operatic suntem interogafi daci dorim st adjugam colo: NU fiind modul implicit, In urmtoarea faza introducem a8 operator relational fm funetic de ceringe (<,= sau >), Se va introduce operatoril relational < care inseamina cain timpillrezolvariéresutsele po seg Soest cele pe care le introducem sau cel mult egale cu aceste resurse. In moment c Sc intoduce |= sunter obligati sa consumam acea resursa iar cand se introduce. de asema Surrem obligatica prin rezolvarea modelului restrictia respectiva sa fie egala sau mal mare da Yaloarea inscrisa de noi. De retinut ca semnele = sau > se introduc dupa o prima rezolvare Sernul < pentra a vedea ca modelul are o soltie, deoarece. = sau > poat bloce revelry pen gasirea unei soluti “*** - urmenza o interogare legata de numirul de termeni liberi pe care dorim s ilizam, (pentru ineeput trecem 1); si **** - valoarea termenuluj liber pentru toate restrietiile modelulu ear eer afistelinile din matrice fn urmatoarea ordine : Zn manual pe tu mecanie pe luni, Consum apa de irigat pe luni, consum azot, 1 INERARE AUTOMATA A ‘modetul de progeamare liniara, iz consum fosfor, consum potasiRetributii manual, Retribwii mecanizaat, Luerari tert, Chelt totale, Valorile aprosimative vor fi ‘calculate inainte de inceperea calculului 26. urmeaza o interogare daci dorim sau nu adiugarea de o now linie, valoarca implicita pentru iegire flind NU, Atentie !!! Se vor adaga linti. ‘0 noua linie presupune : valoarea fiecarui cocficient al variabilelor, operatorul relational. (< = sau >), valoarea termenului liber si_ denumirea restictieé ce va fi adaugata, ‘Vom introduce valorile variabilelor astfel :. de EXEMPLU Cultivarea intregei suprafete: Pentru: XL + x24 +XxS< ST Se introduc 11 1 < sT si urmata cle denumirea linietn cazul nostru SUPRAFATA TOTALA, Nu esita limite in cgea ce priveste numarul de lini (restrictii) ce vor putea fi adaugate. Revomandam ca liniile sa fie serise pe o foaie pentru ale introduce corect in model ‘or. urmeaza o interogare dae mai dorim sau nu adiugarea de noi linii,( valoarea implicita pentru iegire fiind NU), seo. odatii eu terminarea adaugirii de lini suntem futrebati dact dorim listarea informatiilor obinute (implicit NU). ‘rr Pentru o eventuala refolosire a matrieli putem introduce un nume sub care se va salya fisievul, Acestfigier v-a avea o extensie de tip DBP. 8” Dact dorim si stergem o linie din matice indicdm numarul ei, pe care Lam putut nota cand am adaugat valorile termenulu liber js duc aw introduce pentru iesire vatoarca 999. Tin final objinem matricea pe care trebuie si 0 denumim sete {roduceti numele fisierului de structura fara indicaren extensici (ex ‘TOptl) fisier care va fi preluat pentru rezolvare in progratnul SIMPLEX *#* Doriti rezolvarea modelului ? implicit este NU Daca ai notat Y atunci esti in programul SIMPLEX de optimizare. Conform punetutui 4.4| | can +EX+ +1X } | = HEXHIX | | 7 | | Los | || | | (ui np yp =f fu py T= | | ( umuomw wnsau8 ) | |e é E IDINONOOT-ODINHIL lz < YOUINAUIATOD z 5 > VIORILVN z E > £ S > ;Fl |e roi is | |< =z \ Z| 2 | | ei a \ (Qnuwopan | nynsoua’) J IWUIO VILINNA (XO. gus menos a1v9 ) prusoaan aang as jeayasmu v msygovIaBN)CuRrs ObLAeE 1D (LAO SePT . MN . ye ~ domctie BEAMQUU Gar 5 RAK AE PA praeen P= yustorelii tient 2a. CST Luaprnfbter teloter eho Re URNS. Mies Oi teens weet STi = da Tam worn vals fate’ uw at. $$. J anu Yn ey Figo ‘a melonps a axdsobtite une’ conte Ogprohou she — pw WAL CO 4 COA, i -& Je Qneverh ( - [ben, Sox} i onl | ce - Sabha de * ~H YP, cam ong’, pa ese de180.000 B. = 489 5 hep ro 3349, aD Gama ams: Pa nee. Ae f&0.000~ 45.000 = 15-000 B= (90, CO0 ~ 3245 = MLD fun +e 4wo 7, Sg \/ VP? sects fists Peweioms =| te 1010900 Fleares soacels Late 10,00 pfnald) pevore rete vontey (raya) (2) (lei/e) Ge) reo 420 29109,00 emeds Gears raya) bafta) fe) Met/e) ed yo0s0 420 0.07, 28409,00 70000 140 0,07 200,00 ‘sn plan ot petnesparii tusteatort © Lists activitactice aim plaa a peinetpalst intestors te activitsttior din plan ef principalit indicators s/n) (8) 200028 nook aise) Productie terminate ae) 1,20 33500, 00 2,55 39500, 00 1,20 25060,09 130.00 182560,0 Poweds PeToTs Garay 200036 2000 a 200039 caesrey 0.02 vette or om, tie) tied) et on 7220.62 9678, 30 eit) Ue) et) ety etd se) alt hei, protte aa “ten tat) ath % 2 9.00 0,00 a3600,00 snsenez coiysio 10s 440.00 astaoseo aeatege asiee 102 400.00 a8806,00 aesteeth esto 0.06 420,00 2e4g0.00 eden ie serio 120.00 000 tains