Sindroame de lobi

cerebrali

Emisferele cerebrale
Emisfera stanga(dominanta la dreptaci):
limbajul scris sau vorbit, miscari invatate,
concepte ce rezulta din gruparea
informatiilor, gandirea analitica, logica,
stiinta.
Emisfera dreapta:cunoasterea corpului
stang, a spatiului stg, a raporturilor dintre
corp si imbracaminte, identificarea
fizionomiilor, orientare in spatiu, ordonare
in spatiu a lucrurilor sau simbolurilor(cifre),
perceptia timpului, gandire holistica,
intuitie, arta, muzica.

Lobul frontal
De la santul lui Rolando la polul frontal:
Circumvolutia frontala ascendenta, apoi prima, a
doua si a treia circumvolutie orizontala.
Pe fata inferioara:cortexul orbito-frontal olfactiv
Frontala ascendenta langa santul rolandic=aria 4,
aria motorie primara, cu neuronii piramidali
giganti(neuronul central),
Anterior de aria 4: arii motorii secundare: aria 6 si
apoi aria 8, ultima cu rol in controlul miscarilor
oculocefalogire,
Anterior si la baz ariei 4:aria 44, aria motorie a
vorbirii(centrul lui Broca)
2/3 anterioare ale circumvolutiunilor frontale
orizontale:ariile 45, 46, 9,
Polul frontal, aria 10= zona prefrontala

Lobul Frontal

Sindromul de lob
frontal:tulburari motorii si
praxice

Hemipareza/hemiplegia controlaterala: aria 4

Aria motorie suplimentara, aria 6: lezarea ei nu
paralizeaza miscarea voluntara izolata pe grupe
de muschi, dar impiedica integrarea actiunilor
motorii izolate in miscare sinergica(ex: poate
flecta indexul pe mana dar cand strange pumnul
nu il poate flecta mai mult ca pe celelalte
degete),
Lezare A6:apraxii: in stg apraxia bucolinguala cu
anartrie, sau agrafia, in partea superioara:apraxia
mersului,
Lezarea arie 6:eliberarea reflex apucare si de
agatare ,
Lezare aria 8: deviatia capului si globilor
oculari spre leziune

Ataxia mersului( frontala)

Mers cu pasi mici, tarsaiti, talpile se lipesc
de sol, la pornire paseste in loc, la
intoarcere nu misca decat un picior,
incercand cu pasi mici sa pivoteze in jurul
piciorului fix, genunchi in flexie,
In faza avansata:pacientul ramane la pat,
cu atitudine fetala(in flexie),
Acompaniaza dementa din boala
Alzheymer(intai apare dementa si apoi
ataxia) sau din hidrocefalie(intai ataxia si
apoi dementa),
Se asociaza si cu tulburarile
sfincteriene( functiile sfincteriene:fata
mediala a lobilor frontali)

Tulburari de functii
superioare
Afazia motorie: aria 44
Ariile prefrontale: tulburari psihice
cu apatie, abulie,lipsa de atentie,
dezinteres fata de cei din jur si fata
de propria persoana, lipsa de
initiativa, inadaptare la
schimbari,etc/sau moria:
hiperactivitate cu dezinhibitie
sexuala, euforie, veselie si ras fara
motiv, expresii si gesturi obscene.

Tulburari de miros
Anosmia: dupa traumatisme craniene
cu interesarea lobului frontal ,
Halucinatiile olfactive, cel mai
adesea cu continut
neplacut( cacosmia: simte un miros
urat inexistent): in tumorile cerebrale
frontale.

Sindromul de lob parietal

Limite: anterior santul lui Rolando, in
sus marginea emisferica, in jos
scizura Sylvius, posterior santul
perpendicular.
Langa santul Rolando:parietala
ascendenta, ariile 3,1,2 sensitive
primare, se continua pe fata
mediala cu lobul paracentral,
Posterior de ariile sensitive primare
sunt ariile sensitive
secundare:5,7

Sindromul sensitiv parietal

Hemihipoestezie controlaterala,mai ales pt
sensibilitatea,superficiala
Prinderea sensibilitatii complexe corticale:
anosognozia(nu constientizeaza ca nu simte),
asomatognozia( nu mai este constient de
existenta hemicorpului sau opus),
astereognozia(nu recunoaste prin pipait forma),
atopognozia(nu localizeaza stimulul),
adermolexia, hemineglijenta unui hemicorp,
inatentia tactila,etc,
Tulburari de schema corporala: isi percepe eronat
corpul, simte si crede ca are mai multe maini, etc
Ataxia parietala:consecinta a tulburarii de
sensibilitate profunda, postura deformata a
degetelor.

Apraxiile parietale
Girusul supramarginal stang la dreptaci: apraxie
bilaterala ideomotorie
Ideomotorie= disociatia intre idee si actiunea
motorie
Nu poate face gesturi la comanda: sa salute , sa
se inchine, etc, nu poate face pantomima utilizarii
unui obiect(de exemplu sa arate cum se foloseste
un ciocan sau un pieptene),
Apraxia constructiva:nu poate face constructii cu
cuburi,
Apraxia de imbracare:nu isi poate incheia
nasturii, nu isi poate trage manecile, nu se mai
poate imbraca

Tulburari trofice parietale

Atrofii musculare
La nivelul muschilor mici ai mainii,
Adancirea spatiilor interosoase(mana
cadaverica), aplatizarea eminentelor
palmare,tenara si hipotenara(mana
simiana)

Lobul temporal
Sub lobul parietal de care il separa
scizura sylvius, iar posterior:lobul
occipital
Zona auditivo-senzoriala: I
circumvolutie temporala(41,42)
Zona auditivo-psihica, aria 22
Zona olfactiva si gustativa(uncusul
hipocampic): 23 miros si 34 gust,
Zona temporala comuna:aria 21:fibre
labirintice.

gust
miros

Afazia de lob temporal

Afazie senzoriala, Wernicke
Auditiva(surditate verbala): nu
intelege vorbirea
Vizuala(cecitate verbala):nu intelege
scrisul,
Alexie: nu intelege litere,
Se poate asocia cu acalculie
Este afazie fluenta.

Tulburarile psihice in sd
temporal
Tulburari alimentare: bulimia, foame
selectiva pt anume alimente,
Hipersexualitate,
Depresie, euforie,
agresivitate,mutism,
Tulburari de memorie si de invatare,
Tulburari cognitive,
Tulburari ale starii de
veghe:narcolepsie, stare de vis.

Epilepsia temporala
Pierderea contactului cu lumea
exterioara, stare de vis, cu
sentimente agreabile sau
dezagreabile,
Aura somatica saun viscerala cu
componenta emotionala, de obicei
dezagreabila,
Halucinatii auditive, vizuale, vertij,
afazie,
Automatisme masticatorii,activitate

Tulburari senzoriale
temporale
Halucinatii auditive, surditatea doar
in leziunile bilaterale,
Tulburari gustative si
olfactive(halucinatii),
Tulburari vestibulare: vertij

Lobul occipital
Situat in zona posterioara a
creierului, dupa santul perpendicular,
Ariile 17,18,19, in regiunea calcarina
sau striata(17), pericalcarina(18),
paracalcarina(19),
Arii senzoriale, vizuale

Lobul Occipital

Sindromul de lob occipital

Tulburare de vedere:hemianopsii
omonime
Agnozii vizuale:pentru culori, semne
grafice(alexie), pentru obiecte,
pentru fizionomii(prosopagnozia),
In cecitatea corticala(leziuni ale
ambelor arii vizuale occipitale):
pacientul nu constientizeaza ca nu
vede !
Tulburari in perceptia duratei si
vitezei miscarilor.

SINDROAME DE TRUNCHI
CEREBRAL

SINDROAME DE TRUNCHI CEREBRAL

TRUNCHIUL CEREBRAL:
este situat intre diencefal si maduva
spinarii
este alcatuit din bulb ,punte
(protuberanta) si mezencefal
( peduncuii cerebrali)
contine formatiuni structurale
multiple care determina un tablou
clinic polimorf

SINDROAME DE TRUNCHI
CEREBRAL
ELEMENTE STRUCTURALE
1. CAILE DESCENDENTE

- fasciculele piramidale-asezate
ventral , se incruciseaza la nivel
bulbar caudal, emite fibre pentru
nucleii motori ai nervilor
cranieni( fasc cortico-nuclear) ,
determina sd piramidale (nmc)
controlaterale deasupra incrucisarii,
cu interesarea fetei ( leziunea
deasupra ncl nerv VII)

SINDROAME DE TRUNCHI CEREBRAL

- fibrele cortico-oculo-cefalogire si
bandeleta longitudinala posterioara
(BLP)
> implicat in motilitatea conjugata
a GO
> determina paralizii conjugate
de lateralitate ( sd Foville superior si
inferior) si de verticalitate ( sd
Parinaud),
> oftalmoplegii internucleare ( lez

SINDROAME DE TRUNCHI CEREBRAL

- fasciculul central al calotei- asigura

legatura dintre diencefal , nucleul rosu si
oliva bulbara , si determina miocloniile
velopalatine si a musculaturii faringoamigadaliene ( frecventa de 100-200c/sec)

- fibrele simpatice iridodilatatoare

provin din hpotalamus posterior si continua
in MS determina sd C-B Horner

- fibrele vestibulo-spinale rol in

controlul tonusului muscular

SINDROAME DE TRUNCHI CEREBRAL

2. CAILE ASCENDENTE
- lemniscul medial ( panglica lui Rail mediala)
, contine fibrele sensibilitatii proprioceptive
constiente situat dorsal in tegmentul tr
cerebral- determina controlateral tulburari de
sensibilitate profunda ( disociatie tabetica)

- fasciculele spino-talamice ANTERIOR

pentru sensibilitatea tactila situat pe linia
mediana in inf a tr cerebral , si este situat
lateral in sup a trunchiului cerebral impreuna
cu cel LATERAL pentru sensibiliatea
termoalgica
> determina tulb de sensibilitate
superficiala ( disociatie siringomielica )
controlaterala

SINDROAME DE TRUNCHI
CEREBRAL
-fibrele senzitive de nucleii nervilor
cranieni
> fibrele cvintotalamice de la
perechea V
> fasciculul solitar de la pererchile
IX, X, XI
- determina tulburari de
sensibilitate in terit acestor nervi
. - fasciculele spinocerebeloase directe
ale lui Flechsig trece prin PCI

SINDROAME DE TRUNCHI
CEREBRAL
3.NUCLEII NERVILOR CRANIENI
- ncl perechelor III, IV situati in
pedunculi
- ncl perechilor V, VI, VII, VIII situati
in punte
- ncl perechilor IX, X, XI, XII situati in
bulb
DECI:
>Leziune acestor structuri
determina clinic Sindroame Alterne
motorii sau senzitive-pareza de nervi

SINDROAME DE TRUNCHI
CEREBRALE
4 .FORMATII PROPRII DE TRUNCHI
CEREBRAL
- pedunculii cerebelosi fac legatura intre
diferitele segmente ale tr cerebral si
cerebel
> PCI ( corpul restiform) contine fibre
spinocerebeloase si unele fibre ale
sensibilitatii profunde constientedetermina sd paleocerebel homolateral
> PCM contine fibre cortico-pontocerebeloase- determina sd neocerebelos

SINDROAME DE TRUNCHI
CEREBRAL
> PCS contine fibre cerebelo-dento-rubrotalamice si determina un sindrom de neocerebel
Homolateral, cand leziunea este inaintea
decusatiei Werniche( inaintea terminarii fibrelor in
nucleu rosu), si un sindrom de neocerebel
controlateral cand leziunea este deasupra
decusatiei Werniche
- nucleul rosu situat in pedunculii cerebrali, are
conexiuni cu formatiile extrapiramidale si cu
cerebelul , si determina clinic miscari involuntare
coreice, coreoatetozice, mioclonii, si un sindroom
cerebelos
- substanta neagra- situata in pedunculii
cerebrali, si determina clinc rigiditate si tremor
extrapiramidal

Sindroamele de trunchi
cerebral
Topografia leziunilor de la nivelul
trunchiului cerebral se apreciaza in trei
planuri spatiale
< dimensiunea orocaudala data de
nervii cranieni
< dimensiunea ventro-caudala
manifestarile piramidale indica leziune
ventrala , cele senzitive sau cerebeloase
indica leziuni dorsale
< dimensiunea transversala ( dreapta
stanga) are ca indicatori nervii cranieni a
caror afectare determina manifestari
homolaterale, si semnele piramidale si
senzitive determina semne controlaterale

SINDROAME DE TRUNCHI
CEREBRAL
Vascularizatie din sistemul vertebrobazilar, sistematizat in trei zone

-teritoriul median -irigat de

arterele paramediane

- teritoriul lateral irigat de

arterele circumferentiale scurte

- teritoriul posterior irigat de

arterele circumferentiale lungi

SINDROAMELE BULBARE
1 SINDROMUL MEDIAN ( INTEROLIVAR)
-hemiplegie cu respectarea fetei
(piramidele)-controlateral
- tulburari de sensibilitate de tip disociatie
tabetica ( LM si fasc spinotalamic
anterior)-controlateral
- paralizia de hemilimba cu atrofii si
fasciculatii( nucleul XII) homolateral
determinat de ocluzia art paramediane
care iau nastere din arterele spinale
anterioare si din arterele veretebrale

SINDROAMELE BULBARE
2 SINDROMUL LATERAL BULBAR
(WALLENBERG, RETROOLIVAR, DE
FOSETA LATERALA )

- cel mai frecvent sd vascular al

trunchiului vascular

- vertij, varsaturi alimentare,

sughit( singultus) ,fara tulburari de
constienta

SINDROMUL WALLENBERG
- homolateral
< hemianestezia fetei disociatie siringomielica
localizata pred in terit oftalmic, abolirea rf
cornean ( ncl pereche V sau a fibrelor cvintotalamice)
< paralizia valului palatin, a faringelui, a corzilor
vocale, cu tulburari de deglutitie si de
fonatie( ncl ambiguu)
< sd vestibular vertij, nistagmus orizonatogirator, deviatie tonica( ncl vestibulari)
< varsaturi alimentare, greata ( centrul vomei)
< hemisindrom cerebelos static predominent
crural( PCI si corp restiform)
< sd C-B-Horner ( filete simpatice
iridodilatatoare)
< singultus , tulb respiratorii( centrii resp din

SINDROMUL WALLENBERG
-controlateral
< hemihipoestezie termoalgica ce
respecta fata ( fasciculul
spinotalamic posterior) sd altern
senzitiv
- determinat de ocluzia arterei
vertebrale sau a arterei cerebeloase
postero-inferioare (PICA)

Sindrom Wallenberg

SINDROAMELE BULBARE
3 SINDROMUL POSTERIOR
- homolateral- hemisindrom cerebelos
si cohleovestibuar( corp restiform,
formatiile vestibulo-cohleare)
- controlateral-hemianestezie pentru
sensibiliatatea profunda ( LM )
determinat de artera cerebeloasa
postero-inferioara (PICA)

SINDROAME PONTINE
1 SINDROMUL MEDIAN( paramedian, anterior)
cel mai frecvent , ramolismentul este localizat in 1/3
mijlocie sau inferioara a piciorului pontin
- in leziuni unilaterale-hemipareza /plegie controlaterala
(pur motorie)
- in leziuni bilaterale ( cele mai frecvente)
paraplegie , rar tetraplegie
- in leziunile ventro-caudale= SINDROMUL MILLARD
GUBLER( NCL NERVILOR VI si VII)
< paraizie faciala periferica (VII) -ipsilaterala
< paralizie drept extern (VI) ipsilaterala
< hemiplegie controlaterala
- apare frecvente in leziuni T sau hemoragive

SINDROAME PONTINE
2 SINDROMUL LATERAL ( hemipareza
cerebeloasa)
- leziunea cuprinde PCM, radacina
perechii V, uneori fibre piramidale si LM
< hemisindrom de neocerebel
homolateral
< hemipareza, hemihipoestezie cu
disociatie siringomielica-controlaterala
- determinat de ocluzia art
circumferentiale scurte sau ale arterei
cerebeloase mijlocii( antero-inferioare)

SINDROAME PONTINE
3 SINDROMUL POSTERIOR ( calotei pontine)
a .infarctul caudal al calotei pontine
< anestezia fetei ( termoalgica- V senzitiv)
ipsilaterala
< prindere a musculaturii masticatorii( V motor)
ipsilateral
< paralizii periferice de VII, VI-ipsilateral
< sd Foville pontin
< hemipareza controlaterala
< hemianestezie termoalgica ( fasc spinotalamic
lateral) controlaterala
< alte semne- mioclonii velopalatine, ( FCC),
oftalmopareze internucleare anterioare sau
posterioare(BLP)

SINDROAME PONTINE
3 SINDROMUL POSTERIOR
b. infarctul rostral al calotei
< sd Foville superior ipsilateral
< sd neocerebelos ipsilateral ( PCS ininte de
decusataiWerniche)
< miscari involuntare coreo atetozice ( fasc
dentorubrice) ipsilateral
< hemihipoestezie globala (LM si fasc spinotalamic
lateral)-controlaterala
< alte semne sd C-B-H ipsilateral, nistagmus
orizonatl, rigiditate prin decerebrare, mutism akinetic (
FR)
- determinat de obliterarea arterelor circumferentiale
lungi ( artera cerebeloasa superioara )

SINDROAME
MEZENCEFALICE
1 SINDROMUL MEDIAN ( ventral)=
SINDROMUL WEBER partea mediana
a piciorului

< pareza totala sau partiala de

nerv III ipsilateral

< hemiplegie cu pareza faciala

centrala controlaterala

-determinat de ocluzia vaselor

paramediane ce se desprind din artera
bazilara , lez Tumorale
SD. PSEUDOWEBER- determinat de un
anevrism de artera comunicanta sau
cerebrala posterioara care comprima

SINDROAME
MEZENCEFALICE
2 SINDROAMELE DE NUCLEU ROSU ( MEDIOLATERALE)- intereseaza ncl rosu, BLP, nucleu si
fibrele nerv III,(IV), LM, fibrele oculocefalogire
a .Sd Benedick pareza nerv III ipsilateral
- miscari involuntare
( coreoatetozice, tremor de postura , intentional)controlateral
b. Sd Claude pareza de nerv III ( rar si nerv IV)
ipsilateral
- hemisindrom de neocerebel
controlateral
a+b= Sd inferioare de nucleu rosu

SINDROAME
MEZENCEFALICE
C. Sd anterior ( superior) de nucleu
rosu
- hemisindrom de neocerebelcontrolateral
- miscari involuntare ( coreice)
controlateral
SD de nucleu rosu- determinate de
<obliterarea pediculului arterial
retromamilar
<tumori

SINDROAME
MEZENCEFALICE
3 SINDROMUL TEGMENTULUI
MEZ4ENCEFALIC determinat de leziuni ale
PCS, LM, LL, substanta cenusie
periapeductala, tuberculii cvadrigemeni,
comisura alba posterioara , BLP, FR
a .Sd PARINAUD-paralizia miscarilor
conjugate de verticalitate( automate si
involunatare)
- paralizia covergentei
- areflexie pupilara
lez de tuberculi cvadrigemeni
anterior, comisura alba anterioara
obstructie de ACP sau pediculul
retromamilar

SINDROAME
MEZENCEFALICE
b.Sd Substantei cenusii
periapeductale (KESTENBAUM)
<paralizia miscarilor de
verticalitae a GO
<nistagmus retractor, de
covergenta, vertical
< anomalii pupilare
< spasm de convergenta
<contractia patalogica a
pleoapei(s.Collier)

SINDROAMELE
MEZENCEFALICE
c .Sd ARTEREI CEREBELOASE SUPERIOARE(
CALOTA PEDUNCULARA)

< hemisindrom neocerebel-ipsilateral

< sd C-B-H ipsilateral

< mioclonii-ipsilateral

< hipoestezie termoalgica

controlaterala

<hipoacuzie controlaterala ( tuberculi

cvadrigemeni posterior)

< paralize de nerv IV ( se

incruciseaza)

SINDROAMELE MEDULARE
Maduva spinarii situata in interiorul
canalului vertebral
MS are aspect turtit antero-posterior, cu o
umflatura cervicala si una lombo-sacrata,
impartita prin doua santuri anterior si
posterior in doua jumatati simetrice
Pe sectiune transversa substanta alba
apare la exterior formand cordoanele
anterioare, laterale si posterioare, si
substanta cenusie sub forma literei H
formand coarnele anterioare ( motorii) si
posterioare( senzitive)

SINDROAME MEDULARE
CORNUL ANTERIOR motor-protoneuronii
cai nmp, alcatuit din celule alfa care
inerveaza muschii striati, si care
actioneaza in contractii fine si rapide,
celule gama care se termina pe fusul
mucular si are rol in mentinerea tonusului
muscular
CORDONUL POSTERIOR-senzitiv
reperzinta deutoneuronii senzitivi
REGIUNEA COMISURALA rol vegetativ
CORDOANELE ( SUBSTANTA ALBA)-formata
din axonii celulelor cu origine in maduva,
din axonii descendentiai unor neuroni
cerebrali, si din axonii unor celule cu

SINDROAMELE MEDULARE
VASCULARIZATIA ARTERIALA

- artera spinala anterioara in santul spinal

anterior format in regiunea superioara din artera
vertebrala apoi din unirea arterelor radiculare.In
regiunea inferioara se anastomeaza cu arterele
postero-laterale

- arterele postero-laterale formate din unirea

ramurilor ascendente si descendente ale
ramurilor radiculare

Exista trei regiuni vasculare vertebrale

< superioara cervico-dorsala

< intermediar dorsal-mediu

< inferior dorso-lombosacrat irigat in cea

mai mare parte de o artera radiculara descrisa de

SINDROAME MEDULARE
Fiziologia medulara
1 functia reflexa-se efectueaza prin
intermediul arcurilor reflexe elementare
ale caror aferente sunt caile sensibilitatii
,iar eferentele sunt fibrele motorii din
cornul anterior motor
-rf de extensie sau reflexul miotatic
-rf deflexie are trei neuroni =rf de
aparare fata de stimulii nociceptivi
- rf de flexie si de extensie incrucisata

SINDROAME MEDULARE
2 functia de conducere

< fascicule ascendente calea

sensibilitatii termoalgice in cordonul
antero-lateral, cale sensibilitatii
proprioceptive constiente in cordoanele
posterioare

< fascicule descendente fasciculul

piramidal direct (cordon anterior) si
incrucisat ( cordonul lateral), caile
extrapiramidale( vestibu-spinale, rubrospinale, tecto-spinala, olivo-spinala,
reticulo-spinala

SINDROAMELE MEDULARE
I -SINDROAMELE SUSTANTEI CENUSII
1 sd de corn anterior( sd nmp)
-paralizie , hipotonie, areflexie
osteotendinoasa ,atrofie musculara , reactie de
degenerscenta, fasciculatii ,fara tulburari de
sensibilitate - la grupele musculare dependente
de segmentele atinse
2 sd de corn posterior-dureri spontane aparute
adesea brusc, initial hiperestezie cutanata
ulterior anestezie superficiala localizata in
dermatoamele coerspunzatoare segmentelor
afectate
3 sd comisurii cenusii-disociatie de sensibilitate
de tip siringomielic suspendata si bilaterala
limitata la teritoriile cutanate dependente de
segmentele lezate

SINDROAMELE MEDULARE
II SINDROAMELE SUBSTANTEI ALBE
1 sd de cordon lateral
-sd piramidal( hemipareza sau
monopareza) homolateral . Cand lez
este bilaterala paraplegie sau
tetraplegie functie de nivelul leziunii
- tulburari de sensibilitate cu
disociatie siringomielica
controlaterala

SINDROAME MEDULARE
2 sd de cordon posterior
-tulburare de sensibilitate cu disociatie
tabetica( ataxie )- homolaterala
- abolirea ROT
- hipotonie
> Apare in tabes
. 3 sd combinate= sclerozele combinate
- prindere concomitenta a cordoanelor
laterale si posterioare
- etiologie- anemie prin deficit de
vitamina B12

SINDROAMELE MEDULARE

III SINDROAME MIXTE

-cuprinde atat substanta cenusie cat si substanta alba
1 Sd DE HEMISECTIE MEDULARA ( sd Brown Sequard)
semnele clinice sunt sublezional
< paralizie motorie homolaterala , ROT vii, rf
patologice( Babinski)
< tulburari de sensibilitate profunda homolateral
< uneori banda de anestezie cu caractre radicular prin
lezarea radacinii respective
< tulburari vasomotorii homolaterale-roseata, caldura
pielii, cianoza, raceala pielii
< anestezie superficiala termoalgica si un grad de
hipoestezie tactila -controlateral

SINDROAMELE MEDULARE

1 Sd HEMISECTIE MEDULARA
Dupa sediul hemileziunii medulare
< regiunea cervicala- apare o hemiplegie
homolaterala
< in segmenetele corespunzatoare originii
plexului brahial C5-T1 paralizia membrului
superior de tip radicular cu tulburari de
sensibilitate si un sd C-B-H bomolateral si pareza
spastica crurala homolaterala
< in regiunea toracala sub T2- monopareza
crurala spatica homolaterala , cu anestezie
termolagica sublezionala controlaterala si
profunda homolaterala
< in segmentele lombare si lombosacrate

SINDROMELE MEDULARE

2 Sd de SECTIUNE TOTALA MEDULARA

- abolirea motilitatii sub nivelul leziunii
- anestezie sublezionala pentru toate modurile de
sensibilitate
- tulburari sfincteriene si sexuale

Exista trei stadii in evolutia leziunii:

< a. stadiul de soc medular- dureaza 1-3 saptamani deficit
motor total sublezional , hipotonie musculara, abolirea ROT,
Rf cutanate abdominale abolite, RCP indiferent sau in
extensie, tulburari sfincteriene( retentie de urina si materii
fecale)
< b. stadiul de automatism medular- in lez partiala se
recapata o parte din motilitate si sensibilitate
- in caz de setiune
anatomica ,maduva sublezionala isi recapata progresiv
automatismele absenta motilitatii si a anesteziei cu
reaparitia ROT, RCP jn extensie, rf de automatism de tripla
flexie , tonusul muscular crescut( spasticitate) , tulburari
trofice (escare)

SINDROMELE MEDULARE

c. a treia faza -de disparitie a

orcarei activitati reflexe cand apare o
infectie (urinara, pulmonara-stadiul
final)
In concluzie- limita superioara a
leziunii medulare este in functie de
nivelul superior al tulburarilor de
sensibilitate si al modificarilor de
reflexe la nivelul leziunii ROT sunt
abolite, iar sublezional sunt ROT vii

SINDROAMELE MEDULARE

TOPOGARFIC
> Lez cervicala superioara (C2-C5)
- tetraplegie cu anestezie pt toate formele din reg
cervicala in jos
- tulburari respiratorii grave prin prinderea centrului
frenic(C3-C5) si a nervilor intercostali
> Lez la nivelul umflaturii cervicale (C5-T1)
-parapareza spastica (piramidala)
- la membrele superioare semne de nmc si semne de
nmp(corn anterior) pareza flasca a mb sup cu amiotrofii, rf
stiloradial si bicipital abolit ( C5-C6), in lez C8-T1)- amiotrofii
la nivel muschii mici ai mainii Aran Duchene si un sd C-B-H
> Lez toracala sub T2
-parapareza /paraplegie
- anestezie sublezionala pentru toate modurile
- tulburari sfincteriene

SINDROAMELE MEDULARE

TOPOGRAFIC
> Lez umflaturii lombare (L2-L5)
-paralizie partiala a membrelor inferioare,cu ROT vii , RCP in
extensie, tulburari sfincteriene, tulburari de sensibilitate cu nivel
superior oblic conform dispozitiilor dermatoamelor
> Lez de epicon (L5-S2)
-parapareza partiala( deficit proximal), fara spasticitate( fara
Babinski ), ROT ahilian abolit, ROT rotulian normal, tulburari de
sensibilitate pe fata antero-externa a gambelor, reg perianogenitala, tulb sfincteriene si tulb sexuale
> Lez de con terminal (S2-S5)
-tulburari de sensibilitate de tip anestezie in
saperianogenitala, fara tulburari motorii, fara alterarea
ROT,tulburari sfincteriene si sexuale
Dg diferential intre - sd de con-tulb de sensibilitate simetrica
uneori cu disociatie siringomielica, fara dureri, cu fasciculatii,
repartitia simetrica a simptomelor,tendinta crescuta la escare
- sd de coada de cal- dureri spontane
violente cu caracter radicular, tulb de sensibilitate pt toate tipurile
de sensibilitate, repartizarea asimetrica a simptomelor, tendinta
redusa la escare