Spea nr.

1
Societatea comercial

A S.R.L. este beneficiarul exclusiv n Romnia al unei francize de

restaurante fast-food. Titularul acestei francize i francizorul cu care A ncheie contractul de

franciz este B Ltd., o societate de naionalitate american nmatriculat n statul Delaware.
A ncheie un contract pe care l numete de aprovizionare cu societatea comercial C S.R.L.
Durata acestui contract este de 5 ani. n baza acestui contract de aprovizionare, C primete dreptul
de a deschide un numr de maximum 5 (cinci) cantine n cldiri de birouri din Bucureti unde va
vinde produse de fast-food i alte produse alimentare gtite n restaurantele lui A (respectiv, att
restaurantele care opereaz sub franciza lui B, ct i cele care opereaz sub numele comercial al lui
A).

Cantinele pe care le va opera C nu trebuie s conin elementele distinctive de design,

amenajare interioar, mobilier, marcaje exterioare i interioare, etc. care s creeze asemnri cu
restaurantele operate de A n sistem de franciz B sau cu restaurantele lui A operate sub numele
su comercial.
Pentru a garanta plata contra-valorii produselor alimentare livrate de A lui C i a redevenelor
periodice datorate de C lui A (aceste redevene reprezint, conform contractului de aprovizionare,
contravaloarea dreptului dobndit de C de a se aproviziona de la A), C constituie i perfecteaz o
ipotec mobiliar asupra fondului su de comer pe care cele dou pri l definesc ca incluznd
contractele de locaiune asupra spatiilor de cantin ncheiate de C ca i locatar, sumele de bani
ncasate de C din vnzarea produselor alimentare de orice fel n cantinele operate de el, mobilierul
existent n aceste cantine (att cel aflat n proprietatea lui C, ct i cel folosit de C n baza
contractelor de leasing). n plus, tot pentru a garanta aceste pli C emite 5 (cinci) bilete la ordin n
alb i ncheie o convenie de completare cu A prin care i permite acestuia din urm s completeze
aceste bilete la ordin n cazul n care C ntrzie plata unei sume de bani (inclusiv constnd din
datorii acumulate n timp) n valoare mai mare 50,000 RON. Elementele pe care A le poate
completa pe bilet sunt: suma care va fi trecut pe biletul la ordin este valoarea nominal a datoriei
la momentul completrii plus dobnda, dobnda fiind calculat ca dobnda BNR de la acel moment
plus 10 % (de ex., dac dobnda BNR este de 5%, dobnda menionat n biletul la ordin va fi de
15%) anatocismul fiind permis; beneficiarul biletului este A; data de emitere va fi data completrii
de ctre A a biletului.
ntrebri:
a) B cere unei instane romneti s anuleze contractul de aprovizionare ncheiat ntre A i C ca
nclcnd prevederile din contractul de franciz care interzic sub-francizarea.

Apreciai n ce

msur este legal cererea lui B.

b) Apreciai legalitatea biletului la ordin.
c) Apreciai legalitatea ipotecii mobiliare asupra fondului de comer.

Barem (SD):
a) (40p) B este un tert fata de contractul incheiat intre A si C, prin urmare are o actiune in anulare
impotriva acestui act juridic numai daca actul respectiv incalca un text de lege si B justifica un
interes in introducerea actiunii. Numai simpla incalcare de catre A a contractului de franciza dintre

B si A (inclusiv a unei eventuale clauze de non-concurenta si/sau de confidentialitate sau a

interdictiei de a sub-franciza in ipoteza improbabila, in raport cu datele spetei, ca intre A si C s-a
incheiat un contract de sub-franciza), nu justifica introducerea unei actiuni in anulare/ nulitate, ci
a unei actiuni in raspundere civila a lui A fata de B.
Aparent, contractul dintre A si C nu incalca legislatia francizei de vreme ce A nu permite lui C sa
folosesca elementele cele mai importante ale francizei: marca, desenele industriale si know-how-ul
(cantinele lui C nu trebuie sa semene cu restaurantele operate de A in sistem de franciza). Insa in
cazul in care produsele realizate de A in baza retetelor primite in franciza si pe care i le vinde lui C
au o asemenea distinctivitate incat un consumator mediu ar face o legatura intre ele si B si in
consecinta ar exista riscul sa creada ca exista in acest fel o legatura intre C si B, B ar justifica nu
numai un interes in introducerea actiunii, dar si o posibila atingere a identitatii francizei (protejata
prin art.3 si 4(3) OG 52/ 1997), adica o incalcare a unei protectii legale de care se bucura
francizorul B.
b) (30p) Este permisa emitera unui bilet la ordin in alb atat timp cat la data emiterii se incheie o
conventie de completare iar biletul la ordin cuprinde semnatura manuscrisa a emitentului si data
emiterii. Este un bilet la ordin la vedere, deci se poate stipula dobanda si anatocism (fiind emis
intre comercianti) dar numai daca dobanzile sunt datorate pentru cel putin un an (art. 8 (2) OG
13/2011).
In cazul de fata insa nu exista trecuta data emiterii, ceea ce face biletul la ordin nul (daca
beneficiarul sau orice giratar ulterior pot completa oricand data emiterii, biletul devine perpetuu,
ceea ce induce un mare grad de incertitudine juridica).
In plus, este discutabil daca prevederea din contractul de completare care prevede ca numai in
cazul in care datoria lui C fata de A depaseste un anumit nivel se va completa biletul, este valabila.
Aceasta prevedere poate fi interpretata ca o conditionare privind existenta obligatiei de plata, desi
strict tehnic ea nu este o conditionare a ordinului de a plati (ci a unui moment anterior, cel al
nasterii obligatiei de plata).

In replica, se poate afirma ca este vorba de o conditionare a

conventiei de completare (conditie suspensiva) si nu a biletului in sine dar acest argument pune in
discutie existenta caracterului autonom al biletului la ordin.
c) (30p) Este permisa ipoteca mobiliara asupra unei universalitati (care se va extinde ca rang asupra
fiecarui bun din universalitate) in acest caz (pentru ca priveste bunurile componente afectate
exercitiului unei intreprinderi art. 2368 NCC), sub conditia descrierii bunurilor care alcatuiesc
universalitatea (art. 2391 NCC). Chiar daca partile au definit gresit universalitatea ca fiind fond de
comert, ceea ce conteaza este vointa partilor in definirea universalitatii (art. 541 NCC).
In cazul de fata, ipoteca nu poate acoperi mobilierul aflat in leasing decat daca exista acordul
prealabil al locatorului (art. 10 lit.c) OG 51/ 1997; art.2365 NCC) si nici contractele de locatiune
asupra spatiilor de cantina pentru ca in aceste contracte C are calitatea de debitor in general (este
creditor numai al obligatiei de a-i fi lasat spatiul in pasnica folosinta si al unor creante specifice) si
deci nu are un drept real asupra spatiului cantinei care sa poata fi constituit in garantie.

Spea nr. 2

Societatea comercial A S.A. activeaz n industria construciilor. n anul 2012 ea a ncheiat un

contract de comision cu societatea comercial B S.R.L. (comisionar) prin care aceasta din urm se
oblig s cumpere n nume propriu dar n contul lui A materiale de construcii rezultate din
demolarea unor cldiri, urmnd ca acestea s fie sortate de B (sub supravegherea reprezentanilor
lui A) i cele care mai pot fi ntrebuinate s fie utilizate de A la construcia de cldiri noi. Una din
cldirile construite de A cu aceste materiale este considerat nepotrivit structural (datorit
calitii materialelor folosite) de ctre autoriti i acestea refuz s ncheie procesul-verbal la
terminarea lucrrilor (care ar permite darea cldirii n folosin comercial). Ca urmare, A S.A.
sufer un prejudiciu pe care l estimeaz la suma de 1 milion RON.
ntrebri:
a) n ce condiii B poate fi inut rspunztoare pentru acest prejudiciu?
b) n ce condiii A poate inut s suporte parte din acest prejudiciu?

Barem (SD): Daca nu se arata altfel, referirile la art. sunt la art. din Noul Cod Civil.
-

Probleme principale care trebuiau abordate: obiectul contractului de comision poate acoperi

atat achizitia de bunuri, cat si prestarea de servicii sau a o combinatie a celor doua (art. 2043), dar
in toate situatiile pentru tert comisionarul actioneaza in nume propriu (chiar daca in contul
comitentului). In speta, numai achizitia de materiale din demolari este supusa unui contract de
comision, prestarea ulterioara achizitiei a serviciului de sortare a materialelor care se pot refolosi
se face in prezenta reprezentantilor comitentului si pentru beneficiul acestuia, fara prezenta unui
tert, deci nu este un comision ci o simpla prestare de servicii. Daca aceasta prestare de servicii se
face pe riscul lui B, este posibil sa fim in prezenta unui contract de antrepriza, ceea ce evident va
influenta raspunderea lui B (antreprenorul lucreaza pe riscul sau), daca nu este un contract
nenumit. Nu depunctez analiza din perspectiva antreprizei pentru ca acest contract nu face
obiectul dreptului comercial II.
-

Comisionarul are obligatia de a actiona cu diligenta unui bun proprietar in indeplinirea

mandatului (comisionul fiind cu titlu oneros, se aplica dreptul comun in aceasta materie, recte art.
2018 (1) ). Insa in cazul de fata, exista o limitare practica a intinderii acestei diligente (in lipsa
unor prevederi derogatorii in contractul de comision) pentru ca prin natura lor, materialele
rezultate din demolari nu pot fi prezumate ca ar avea calitatile necesare unor materiale noi de
constructii. Aceasta concluzie nu este infirmata de faptul ca pana la data la care intra in
proprietatea lui A, materialele respective sunt in proprietatea lui B conform art. 2041 (care
reprezinta dreptul comun in aceasta materie) pentru ca la randul sau vanzatorul catre B nu putea
avea (in afara cazului improbabil cand si-a asumat contractual aceasta obligatie) o obligatie de
garantie pentru viciile materialelor rezultate din demolari.
-

In aceste conditii, nu sunt in mod normal motive pentru a atragerea raspunderea lui B, mai

putin in cazul in care acesta si-a asumat obligatia de a garanta ca materialele selectate vor intruni
conditiile de calitate necesare pentru a putea fi folosite la o noua constructie (dar aceasta nu este
o obligatie de a garanta executarea obligatiilor tertului, vanzatorul initial al materialelor de

constructii, conform art. 2052 (2), ci o garantie contractuala ad-hoc). Corelativ, in mod normal A
ar trebui sa suporte in intregime acest prejudiciu.

Spea nr. 3
Societatea comercial A S.R.L. este distribuitor de autoturisme. A cumpr autoturisme de la
diveri productori sau ali distribuitori i le vinde mai departe consumatorilor sau altor societi
comerciale. Dup declanarea crizei economice i avnd n vedere stocul mare de autoturisme pe
care l are, precum i reducerea sever a cererii de cumprare de autoturisme, A introduce i un
serviciu de nchiriere pentru autoturismele sale.
B S.R.L. este o societate comercial specializata n servicii de intermediere. A i B ncheie un
contract de intermediere n baza cruia A mputernicete pe B s i gseasc clieni pentru
autoturismele sale i s ncheie cu acetia contracte de vnzare-cumprare sau de nchiriere a
autoturismelor lui A. Contractul de intermediere nu precizeaz dac B va ncheia contractele cu
terii n numele lui A, n numele lui B dar pe seama lui A sau n numele i pe seama lui B.
Contractul prevede ns c B este rspunztor fa de A numai dac un client ter este insolvabil la
data ncheierii contractului de vnzare-cumprare sau nchiriere. De asemenea, contractul de
intermediere prevede c pentru plata serviciilor sale, B are dreptul la diferena ntre preul de
catalog al lui A i preul la care clientul ter cumpr autoturismul, respectiv ntre rata lunar
minim a chiriei stabilite de A pentru fiecare tip de autoturism i perioada de nchiriere i rata
efectiv a chiriei negociate de B i pltite de client. B i asum obligaia fa de A ca n cazul
vnzrii cu plata amnat a preului, data plii finale a preului ctre A s nu depeasc 3 luni de
la data vnzrii ctre clientul ter.
B vinde 15 autoturisme ctre C SRL cu plata preului la 45 zile de data vnzrii. Contractul de
vnzare-cumprare are ca pri pe B i C. C garanteaz plata cu emiterea unui bilet la ordin n
favoarea lui B, cu plata la vedere i cu meniunea a se plti contra prezentrii certificatelor de
calitate privind autoturismele [identificate prin serie, numr]. B nscrie la Arhiva Electronic de
Garanii Reale Mobiliare o ipotec mobiliar asupra celor 15 autoturisme pentru a garanta plata
preului. Cu aceast ocazie, B descoper ca este deja nscris o garanie real mobiliar asupra
tuturor bunurilor mobile ale lui C, n favoarea unei bnci. B nscrie garania cu meniunea n
favoarea societii A S.R.L., cu rang de privilegiu al vnztorului.

n termen de 15 zile de

predarea-primirea autoturismelor, C notific pe B c acestea au defeciuni serioase la sistemul

electric i notific lui B rezilierea contractului, cerndu-i s i fie restituit biletul la ordin i
totodat B s i ia mainile napoi.
ntrebri:
a) B notific lui A disputa cu C i i cere lui A s intervin n aceast disput n nume propriu i pe
costul i riscul exclusiv ale lui A, dat fiind c este culpa lui A c mainile sunt defecte. Apreciai
legalitatea aciunii lui B fa de A.
b) Ce rang are garania lui B asupra autoturismelor fa de rangul garaniei bncii?

Cine este

creditorul garaniei, B sau A?

4

c) A poate executa biletul la ordin? n ce termen i n ce condiii? Disputa comercial privind

calitatea autoturismelor mpiedic executarea biletului la ordin?
d) n locul contractului de vnzare-cumprare, B ncheie cu C un contract de leasing privind cele 15
maini, care prevede c la expirarea termenului de leasing de 3 ani i n condiiile plii integrale i
la termen a tuturor ratelor de leasing, C devine proprietarul mainilor dac nu le returneaz lui B la
expirarea termenului de 3 ani. Apreciai legalitatea contractului de leasing.

Barem (SD):
a) (25p) Pentru a aprecia legalitatea actiunii lui B, trebuie definita natura relatiei juridice dintre A
si B si implicit drepturile si obligatiile reciproce.
Partile au definit contractul ca unul de intermediere dar calificarea naturii juridice depinde de
modul in care partile au reglementat relatia dintre ele, nu de denumirea aleasa pentru contract.
Observam ca acest contract intruneste elemente specifice mandatului cu reprezentare (raspunderea
lui B numai pentru insolvabilitatea tertilor), consignatie (vanzarea pe credit la 90 de zile), agentiei
(modul de remunerare), comision (A este un profesionist).

De aceea, pentru definirea naturii

juridice a relatiei A-B conteaza modul practic in care partile isi desfasoara relatia (obiceiurile dintre
ei) si alte elemente de proba (comunicari intre parti, etc.). Neavand acces la acestea, trebuie sa
presupunem doua situatii:
a)

Nu exista alte indicii privind intentia partilor in acest caz, trebuie sa apelam la principiul

dreptului comun, cu alte cuvinte A si B au vrut sa incheie acel contract care intruneste elementele
generale ale contractelor de intermediere in afaceri, si anume contractul de mandat cu
reprezentare (idee intarita si de faptul ca B a inscris ipoteca mobiliara asupra autoturismelor in
favoarea lui A). In acest caz, daca B nu primeste o imputernicire expresa de a incheia un contract
de vanzare-cumparare cu C in numele lui B dar pe seama lui A, inseamna ca la momentul incheierii
acestui contract B si-a depasit limitele mandatului.

In acest caz, daca tertul a fost de buna

credinta si nu a cunoscut relatia dintre A si B, se aplica art. 1309 alin.1, contractul de v-c este
numai intre B si C si B trebuie sa raspunda fata de tert pentru viciile autoturismelor, caz in care B
nu are o actiune impotriva lui A pentru a-i cere sa isi asume aceste obligatii fata de C. Daca C stia
sau trebuia sa stie ca B si-a depasit imputernicirea si B il reprezinta de fapt pe A, atunci contractul
de vanzare-cumparare este incheiat intre A si C si prin urmare B ii poate cere lui A sa raspunda
direct fata de C.
b)

Exista indicii privind intentia partilor de a incheia un mandat cu reprezentare se aplica

solutia de la a).
c)

Exista indicii privind intentia partilor de a incheia un contract de intermediere (in sens

economic) fara reprezentare caz in care daca nu este clar ce forma imbraca, este un mandat fara
reprezentare (ca drept comun pentru intermedierea fara reprezentare) si A se poate substitui lui B
in disputa cu C dar art. 2040 alin.2 nu prevede posibilitatea lui B (mandatar) de a-i cere lui A
(mandant) sa isi asume aceasta raspundere. Cred ca daca A refuza sa isi asume aceasta raspundere,
instanta nu il poate obliga pe A sa si-o asume dar il poate obliga la plata de despagubiri fata de B.
Comision nu poate fi deoarece art. 2043 nu pare sa permita extinderea comisionului la inchiriere

(este discutabil insa daca intermedierea unei inchirieri nu este un serviciu). Agentie nu poate fi
deoarece A este necunoscut lui C (agentul B nu negociaza si incheie contracte in nume propriu).
Din aceleasi motive de nedezvaluire a existentei lui A, nu poate fi nici contract de intermediere.
Este discutabil daca este contract de consignatie, avand in vedere B pare sa aiba libertate in a
stabili pretul de vanzare a autoturismelor (art. 2056).
b) (25p) Principiul este primul inscris, primul in rang, chiar daca autoturismele fac parte din
universalitate (art.2424). In lipsa altor informatii, prima inscrisa este garantia bancii. Daca ea a
fost constituita inainte de 1.10.2011, ea este valabila si daca bunurile din universalitate nu sunt
descrise. Daca a fost constituita ulterior, ea incalca art. 2391 alin. 4 si 5 si solutia ar trebui sa fie
nulitatea ei absoluta. Indiferent este de validitatea garantiei bancii, daca B indeplineste procedura
de la art. 2425 alin.1 (art. 2339 alin.1 lit.a nu este aplicabil, C nefiind persoana fizica), privilegiul
lui A este valabil perfectat si va avea primul rang. Creditorul garantiei este A, datorita mentionarii
sale in Arhiva ca beneficiar al ipotecii.
c) (25p) Datorita formalismului biletului la ordin, A este creditorul biletului numai daca B
mentioneaza in bilet calitatea lui de reprezentant al lui A. Altminteri, A poate executa biletul
numai daca B i-l transmite prin gir. Problema cu acest bilet este insa validitatea lui din punct de
vedere al caracterului neconditionat.

La o cambie, aceasta clauza (de tip documente contra

acceptare) a fost considerata valabila pentru ca ea se aplica trasului, care nu este obligat cambial
decat prin acceptare. La BO insa, emitentul (echivalentul trasului) este obligat cambial de la data
emiterii BO, ceea ce face aceasta clauza sa apara ca un ordin conditionat de plata (C leaga plata BO
de ceea ce se intampla in raportul juridic fundamental, cel de v-c de autoturisme, ceea ce nu este
nepermis). Prin urmare, BO nu este valabil ca atare. Daca insa ar fi valabil in ciuda acestei clauze
(care nu poate fi considerata nescrisa, aceasta este o sanctiune care trebuie expres prevazuta de
lege, ceea ce nu este cazul in situatia noastra), executarea lui se face in interval de 1 an de la
emitere si disputa dintre B si C in contractul de v-c nu afecteaza executarea.
d) (25p) Legalitatea contractului de leasing trebuie apreciata din prisma conditiilor sale de
validitate: (a) capacitate lui B de a-l incheia (din modul in care se exprima optiunea de cumparare
la data incheierii contractului, pare sa fie un leasing financiar, ceea ce presupune nu numai ca A
sau B-daca incheie in nume propriu- sa fie societati de leasing cu un anumit capital social minim,
dar si autorizate de BNR; nu discut aici teoria actului ad-hoc care excede obiectul de activitate al
unei societati comerciale, dar cei care isi amintesc de ea primesc un credit suplimentar), (b)
obiectul sau (legea leasing-ului cere ca locatorul/ finantatorul sa fie proprietarul bunului, mai putin
in cazul in care locatarul este autorizat sa incheie un contract de sub-leasing, ceea ce nu este
evidentiat de datele spetei). Dar chiar daca este nul ca si contract de leasing, nu inseamna ca nu
este valabil ca un alt contract, nenumit. Exprimarea valabila a consimtamantului lui A de a incheia
acest contract (problema mandatului lui B de a-l incheia a se vedea discutia de la primul punct) nu
este o problema de validitate a contractului, dat fiind tertul de buna credinta trebuie sa
beneficieze de contract iar cel de rea-credinta este in raport juridic direct cu A, este o problema de
raspundere intre A si B.

Spea nr. 4

Societatea comerciala A S.R.L. este proprietara unei retele de 15 ateliere de service auto. Avand in
vedere aprecierea de care se bucura serviciile sale in randul clientilor si modul de operare a
activitatii, care o diferentiaza de celelalte societati de service auto, A incheie un contract de
franciza a know-how-ului, numelui comercial si serviciilor sale cu B S.R.L., o societate care detine o
retea de 10 service-uri auto. In faza de negociere in vederea incheierii acestui contract, A declara
lui B ca o serie de piese de schimb pentru unele autoturisme sunt produse chiar de catre A si sunt
de calitate cel putin la fel de buna cu piesele originale respective, la fel de sigure dar mai ieftine,
ceea ce contribuie la succesul serviciilor sale in randul clientilor.
Pentru a garanta plata despagubirilor pe care B le-ar putea datora lui A ca urmare a incalcarii
contractului de franciza, B constituie o ipoteca mobiliara asupra tuturor echipamentelor din
atelierele sale (majoritatea echipamentelor fiind deja ipotecate in favoarea unei banci
finantatoare) si isi asuma obligatia de a nu instraina, sub nici o forma, aceste echipamente fara
acordul prealabil al lui A. Numai in cazul in care instraineaza aceste echipamente fara acord, A are
dreptul de a trece la executarea unui bilet la ordin, completat cu suma de 1 milion de euro, fara
indicarea scadentei, emis la data semnarii contractului de franciza.
Dupa incheierea contractului de franciza, B repara masina dlui X in unul din atelierele sale. In
cadrul reparatiei, inlocuieste o piesa defecta cu o piese cumparata de la A. La un anumit timp dupa
reparatie, dl X se rastoarna cu masina pe autostrada Bucuresti-Pitesti si datorita acestui accident
sufera un sever trautamism la coloana care il paralizeaza definitiv. Totodata, intra in coliziune cu
un motociclist, in urma careia motociclistul isi pierde o mana. Expertiza auto desfasurata urmare a
accidentului arata ca acesta s-a produs din cauza piesei de schimb produse de A, care a cedat desi
se afla in perioada de garantie; totodata, se constata ca piesa nu a fost montata corespunzator de
catre salariatii lui B, acestia ingnorand unele proceduri de montare prevazute in manualul de
franciza si in instructiunile tehnice ale autoturismului respectiv.
Intrebari:
Intrebari:
- A) Dl. X si motociclistul cer instantei sa oblige pe A si B in solidar la plata despagubirilor pentru
traumele suferite. A se opune aratand ca B are o culpa exclusiva in cauzarea accidentului si ca,
in plus, legislatia privind raspunderea pentru produse nu se aplica in cazul serviciilor (cum este
cel de fata). Apreciati daca apararea lui A este intemeiata. (40 puncte)
Raspuns:
- regimul raspunderii civile a A/ B pentru accidentarea celor 2 persoane fizice este reglementat de
Codul civil (art. 1349 si urm.) si L 240/ 2004 (lege speciala). L 245/ 2004 si L 449/ 2003 nu au
aplicabilitate in acest caz pentru ca nu au drept obiect de reglementare acordarea despagubirilor in
cazul accidentelor provocate de produse defectuoase.
- L 240/2004, ca lege speciala, va prevala asupra Codului civil acolo unde contine dispozitii
derogatorii sau daca victima consumator alege sa ceara aplicarea dreptului comun (vezi art. 9 alin.
(1) L 240). L 240/ 2004 contine dispozitii derogatorii in ce priveste intinderea si regimul juridic al
raspunderii producatorului (indiferent daca acesta este si vanzator direct catre consumator sau nu).
L 240/ 2004 nu se aplica pagubelor (in sensul definit de ea) cauzate de servicii.

- A este producatorul pieselor de schimb. Faptul ca el vinde aceste piese de schimb in baza unui
contract care in principal este de servicii (franciza sa fiind de servicii de reparatii si intretinere
auto) nu poate inlatura de la aplicare L 240/2004 care este de ordine publica si nu distinge dupa
cum produsul a fost vandut in cele din urma consumatorului, cu titlu principal sau ca parte a unui
serviciu. Deci aceasta parte a apararii lui A este neintemeiata.
- Cat priveste culpa lui A ca element al raspunderii sale, el se poate exonera numai in conditiile
limitative ale art. 7 L 240. In acest caz, alin. (2) al art. 7 pare sa aiba sansele cele mai mari de
aplicabilitate, dar numai daca montajul defectuos efectuat de angajatii lui B a dus la uzura
prematura a piesei de schimb. Daca indiferent de montajul defectuos, piesa ar fi cedat oricum in
termenul de garantie, raspunderea sa nu poate fi inlaturata si va fi solidara cu a lui B in temeiul art.
3 coroborat cu art. 8 si art. 5 L 240/ 2004.
- B) Apreciati legalitatea biletului la ordin. (30 puncte)
Raspuns:
- lipsa scadentei nu lipseste de validitate biletul, inseamna ca este la vedere dar biletul trebuie
executat (sau scadenta prelungita) in termen de 1 an de la emiterea lui (art. 106 coroborat cu art.
37 L 58/ 1934). Presupunem ca celelalte elemente de validitate formala exista.
- discutia care trebuie facuta este in legatura cu obligatia asumata de beneficiarul biletului (A) de
a-l executa numai daca echipamentele ipotecate sunt instrainate de B fara acordul sau. In primul
rand, asumarea acestei obligatii denota scopul emiterii biletului, si anume de a descuraja pe B sa
instraineze aceste echipamente fara acordul lui A. Din aceasta perspectiva, avand in vedere
prevederile Codului civil care nu permit nici un obstacol privind libera transferabilitate a obiectului
ipotecii, se poate discuta daca nu cumva cauza biletului este contrara ordinii publice, deci biletul
este nul.
- daca se apreciaza ca biletul la ordin nu are o cauza nula, ramane oricum deschisa discutia daca
biletul nu este cumva nul pentru ca ordinul de plata este conditionat. In realitate, daca aceasta
conditie nu este inscrisa in bilet, ea ramane doar o obligatie in raportul fundamental dintre parti,
care nu inlatura libera circulatie si posibilitatea legala de a cere oricand (in termenul legal) plata in
baza biletului. Biletul are caracter autonom si literal si un dobanditor ulterior nu ar fi legat decat
de mentiunile de pe bilet, obligatia asumata de A nefiindu-i opozabila daca nu apare pe bilet.
- C) Apreciati legalitatea ipotecii mobiliare asupra echipamentelor. (10 puncte)
Raspuns:
- este permisa constituirea unei ipoteci asupra unor bunuri deja ipotecate, rangul ipotecii ulterioare
fiind inferior celei anterioare daca aceasta a fost perfectata prima.
- este discutabil daca ipoteca lui A poarta asupra unei universalitati sau asupra unor bunuri
determinate. Daca este o universalitate, ipoteca este valabila dat fiind ca a fost constituita cu
privire la bunuri afectate exercitiului unei intreprinderi (art. 2368 C.civ.) si bunurile componente
sunt rezonabil identificabile (art. 2391 alin. (2) (4) C.civ.).

- asumarea de catre B a obligatiei de a nu instraina obiectul ipotecii in lipsa acordului lui A este,
practic, considerata nescrisa in raport cu dobanditorul bunului (art. 2376 C.civ.). Deci, ipoteca este
valabila in ciuda acestei clauze.
- D) Apreciati daca exista o cauza de nulitate a contractului de franciza. (20 puncte)
Raspuns:
- in speta, o cauza de nulitate poate exista numai daca s-a manifestat la data incheierii contractului
de franciza si in legatura cu elementele contractului.
- pe baza informatiilor din speta nu rezulta existenta unei cauze ilicite. In ce priveste obiectul, ar
putea fi ilicit daca piesele de schimb originale (produse de producatorii de autoturisme sau
furnizorii lor) sunt protejate prin drepturi de proprietate intelectuala si A nu a primit acordul
titularilor acestor drepturi de a produce piesele respective (a se vedea art. 1 lit.b) si art. 4 alin. (2)
lit.b) din OG 52/1997 ). B, fiind un profesionist comerciant, nu are scuza ca nu a stiut ca aceste
piese sunt piratate (exceptie facand situatia in care A in mod elaborat i-a ascuns acest lucru,
ceea ce inseamna vicierea consimtamantului lui B prin dol).
- cat priveste deficientele calitative ale pieselor de schimb, ele reprezinta in principiu o incalcare a
contractului si nu o cauza de nulitate. Doar daca A stia ca piesele produse de ele sunt de regula
defectuoase si in ciuda acestui fapt ii declara lui B, in faza pre-contractuala, ca aceste piese sunt
de calitate cel putin la fel de buna cu piesele originale respective, la fel de sigure dar mai ieftine,
ceea ce contribuie la succesul serviciilor sale in randul clientilor, atunci am putea concepe un caz
de viciere a consimtamantului lui B (dol sau cel putin eroare, presupunand ca nu este o eroare
scuzabila) in legatura cu un element esential al contractului de franciza, deci o cauza de nulitate
(art. 1207-1208 si 1214 C.civ.).