Absolvent. al Soolii Militare de Ofiferi Activi
a M. I. in 1985, a fost repartizat la Centrul de
ee oe eel et ae oe AT Me Ale
_ a parcurs toate treptele ierarhice de la ofiter instruc:
tor la profesor.
= Din 1992, odati cu transformarea Centrului
A in Scoala Militar Pentru Instruirea Conductorilor,
Producerea Cresterea si Dresajul Cainilor de Serviciuy
a fost numit sef al Catedrei de Dresaj, .nOu
constituitd
Tn toath aceasti perioad’ a dresat cfifliy a
condus si coordonat activitatea de dresaj la mai
multe categorii de serviciu, respectiv: «insofire,
urmiirire, detectare explozivi, detectare stupefianite,
descoperire cadavre umane ingropate, descoperir® i
semnalare persoane surprinse sub diirdmituri.etop Este
autorul a mai multor cursuri de dresaj, mape cu
exercifii de dresaj practic, lectii, teme de_ceréetare,
fiind gi inifiatorul cercetirii in dresaj, ofgihizator
* si conductor al colectivului de cercetare $tiintifica
aplicati,
in prezent ocupi functia de locfiitor al
comandantului scolii pentru invatiimént coorionand’
intreaga activitate de invaipimént, dresaj, si ceneetare
stiintific’,
A absolvit cursurile Facultitii de Drept din
cadrul Universititii “Lucian Blaga” Sibiu, Seefia
Stiinfe Juridice, cu examen de licen si lucrarea de
stat “Urmele infractiunii. Caracterizarea general a
urmelor de miros.” Isi continua studiile’ urnvind
cursurile postuniversitare ale Academiei de Politi
“Alexandru Ioan Cuza”, Sectia Criminalisticli, cu
tema “Caracterizarea general a _urmelor “We: miros’
ce prezint& interes operativ pentru politie®$t pot fi
prelucrate cu ajutorul cdinelui de serviciu™
&
cs
3
3
o
=
a
3
3
e
3
o
-
Q
ISBN 973-97649-5-9 CUPRINS:
Cuvant inainte
Cuvantul autorului
Cadru nojional
Capitolul 1
Cainele, instincte si comportament
1.1. Originea, domesticirea gi evolugia cainelui 23
1.2. Instincte gi comportament 25
1.3. Orientarea cinelui in mediu cu ajutorul
organelor de sim
28
Capitolul 2
Anatomia gi fiziologia céinelui
2.1. Principalele aparate gi sisteme ale organismului
cainelui
a 33
2.2. Exteriorul cainelui
36
Capitolul 3
Principalele rase de cAini pretabile in munca uti
3.1. Cainele in serviciul omului
3.2. Clasificarea Federatiei Chinologice Internationale
a grupelor de rase canine pe categorii
3.3. Principalele rase de caini pretabile in munca
utilitard . Peer see 43
37
Capitolul 4
Bazele procesului de dresaj
4.1. Excitajia gi inhibitia, procese nervoase funda-
mentale ce stau la baza formar reflexelor
4.2. Reflexele gi rolul lor in dresajul cdinelui :
4.3. Tipuri de activitate nervoasé superioara la caine ... 4.4. Principiile procesului de dresaj ...... sanannei 7}
4.5. Metode de dresaj folosite pentru formarea
deprinderilor
.. 78
Capitolul 5
Principalele greseli ce se comit pe timpul executirii dre-
sajului cAinilor utilitari
5.1. Umanizarea cainelui
5.2. Aplicarea gresitd a metodelor gi procedeclor de
dresaj.....
5.3. Asocierile nedorite .
81
. 82
83
Capitolul 6
Modalititi practice de realizare a dresajului cdinilor utilitari
6.1. Definitia dresajului 85
6.2. Etapele dresajulu 85
6.3. Parjile componente ale dresajului cainilor utilitari 86
6.3.1. Dresajul de disciplinizare .
Mersul alaturi de conductor ....
Pozitia asezat
¢ Pozitia culcat ..
¢ Pozijia in picioare ..
¢ intoarcerile de migcare
¢ intoarcerile de pe loc ... 7
+ Repausul cainelui la. comanda
Chemarea cainelui la conductor wee, i 2
¢ Lasarea in pozitie si chemarea la conductor ....... 104
Aducerea unui obiect 106
# Latratul Ia comand’ 109
¢ Obisnuirea cu focurile de arma, explozii si
lumini pe timpul nopti M1
¢ Refuzul hranei gasite in teren . 113
¢ Refuzul hranei oferite de o persoand st 14
+ Trecerea peste obstacole
115
4 Joaca cu cainele 19
¢ Pozijia de repaus absolut 122
¢ Trimiterea cdinelui inainte .... 123
¢ Alergarea in ring 126
¢ Pozijia staticd de prezentare la expozitii canine ...127
# Deprinderea eainelui de a-si face necesitatile
intr-un loc bine determinat sever 128
$ Mersul taraig 130
# Deprinderea cdinelui cu comanda de
interdictie “FUT” : 132
4 Deprinderea cdinelui eu transportul in
autovehicule, aeronave, nave, mijloace
de transport in comun .. 134
4 Depsinderea cdinelui cu intrarea in cladini,
locuri intunecoase, alte spatii 137
¢ Deprinderea cainelui cu apa si inotul 138
6.3.2. Dresajul de specializare 140
| Apirarea conductorului la
I Paza unui obiect . ond 44
§Paza cunt 145
1 Paza locuinje! (apartamentului). 148
I Paza obiectivelor .. : sevee 52
A Scotocirea terenului 156
1 Obigauirea céinelui de a conduce persoane
cu handicap fizic, nevazatori, copii minori
pe trasee fixe 160
H Asteptarea stapanului intr-un punet fix 165
I Deprinderea cainelui si efectueze anumite
servicii 168
1 Obignuirea cainelui si insojeased pe timpul
deplasirilor pe jos persoane cu usor handicap
fizie sau de vedere «nee sae Motto;
Cainele are toate calitafile omului
$i nici unul din defectele acestuia,
CUVANT INAINTE
Asociatia Nevazatorilor din Romania apreciaz4 preocupirile
autorului privind informarea opiniei publice roménesti despre
posibilitijile deosebite ale celui mai bun prieten al omului dintre
animale, edinele,
Pentru revazitori, cdinele ghid este un real sprijin in viaja
cotidiand, astfel nevazitorii se pot deplasa in locuri cunoscute far’
grija c& vor lovi obstacole sau cédea in gropi.
Din pacate, in Romania, cdinele ghid pentru nevaztori nu s-a
impus ca mijloc compensatoriu pana in prezent, datorita lipsurilor
materiale ale romanilor, cunoscdndu-se faptul c& acest prieten al
omului trebuie sii beneficieze de hrand adecvatd, asistenja medical
side un spatiu de locuit confortabil.
Avem convingerea ci preocuparile in domeniu ale autorului
vor fi receptionate la justa valoare, att de nevazitori, cat si de
opinia publici, care va injelege mai bine ci omul fara vedere
condus de caine si fie respectat si, eventual, ajutat
PRESEDINTELE ASOCIATIEL
NEVAZATORILOR DIN ROMANIA,
TEODOR LEPADATU De mic copil, am purtat in suflet 0 atectiune deosebiti pentru
cine, ajungind ca, la maturitate, prin vicisitudinile pe care le-am
intilnit, cit si prin posibilitatea de a avea lingd mine acest animal,
sé fac pentru el 0 pasiune. Am ajuns astfel sd ii cunose in-
deaproape secretele cresterii, educirii sale, atasamentul si, uncori,
sacriticiul pe care este in stare si il dovedeasea.
Pe tot acest parcurs, am consultat aproape toate lucrarile de
specialitate ca si de beletristica, astfel incat, lecturdind astizi
Jucrarea d-lui Jon Asan, pot afirma cu credinja cd nu exagerez cu
nimic cé aceasté lucrare reprezinté o tratare exhaustiva a acestui
subject atat de drag multor oameni, CAINELE.
Jntélnim in cari sau urmérim in filme intimpliri in cadrul
cirora céinele isi dezviluie calititi deosebite. Intélaim in viald
aumeroase situafii in care cdini obisnuiti, uneori iri a purta
amprenta unei rase anume, fac dovada unor calitifi ce ii pun pe
oameni si rispundi la intrebarea “Cine-i om gi cine-i caine?” La
astfel de situsfi, se ajunge in foarte multe cazuri prin realizarea
unei legaturi stranse, de multe ori prin activititi de dresaj, intre
oameni $i apropiafii lor slujitori, cainii.
Desigur, fiecare din posesorii uaui céine ar dori ca acesta si
realizeze lucruri deosebite. Pupini dintre ei infeleg insd cd un astfe]
de deziderat poate fi atins doar prin cunoasterea indeaproape a
calitéjilor $i comportamentului cainelui. In rezolvarea acestei
probleme, in ajutorul celor iubitori de a cunoaste acest credincios
animal, vine Jucrarea de fai, in cadrul cireia, plecand de la
originea si evolujia acestui animal, se ajunge la dezvaluirea celor
mai intime parti ale procesului de dresaj. Se ofera posibilitatea,
atit dea forma un caine pentru paza locuintei, de agrement, cat $i
de a avea un sprijin in activitatea persoanelor handicapate fizic; de
neprefuit este ajutorul céinelui nu numai omului de rind, cat si activitijii de pazi, urmirire, descoperirea unor obiecte ascunse,
activititi specitice unor organe de specialitate, Fac aceasti sus-
finere ca unul care am fost beneticiarul direct al ajutorului pe care
acest nepre{uit animal mi |-a dat in elucidarea unor cazuri deo-
sebite legate de descoperirea unor intractori, a unor cadavre
jingropate in cele mai originale locuri, a unor urme de exploziv.
Valoarea luerarii este cu atat mai mare eu eat ea provine din
partea unei persoane care, pe lingd dragostea nativa ce o poarti
pentru acest animal, a lucrat zeci de ani in cadrul unei institutit
care are ca object de activitate producerea, cresterea gi dresajul
cainilor. intreaga experiema acumulata a fest pusé, in mod migilos
i bine gandit, pe hartie, retindndu-se nu numai modul in care se
poate ajunge la rezultate pozitive in dresajul acestui animal, cat $i
modu! in care pofi avea esecuri, urmare unor greseli in conduita
educativa a céinelui. Cum insét experienta provine din insiisi munca
pe care o realizezi, s-ar putea crede cd aceasta carte nu este decat
0 materializare a unei activitiji cu specific corespunzitor. Dorese
‘si infirm 0 asttel de concluzie prin sustinerea, pe care nimeni din
cei ce il cunose nu 0 poate intirma, ci autorul a fast si este, in
primul rand, un protesionist de o inaltd jinutd, ceea ce imprima
lucritii o valoare deosebiti.
‘$i pentru ca creatorul ei este 0 persoand care a pus in-
totdeauna faptele inaintea vorbelor, fie-mi permis si asemén
aceasti carte cu una de bucate, in care sunt create refete din propria
experienfd, ajustindu-le dup bunul su simy care se dovedeste a
fi universal acceptat.
S-ar putea sustine ef lipsa fotogratiilor ar constitui un
handicap. Acest lucru este super-fluu, dacii avem in vedere insdgi
natura fotogratiei care, rejindnd un moment fix, nu poate reda un
jintreg proces dinamic ce caracterizeazi munca de dresaj. Cit
priveste frumusetea unui exemplar canin ce s-ar putea afla intr-o
fotogratie, daji-mi voie sd atirm: “Cainele meu este cel mai
frumos”:
Cu convingerea cé fiecare dia iubitorit cainelui va refine cu
certitudine ce! pujin un capitol din aceasté carte, o recomand, prin
atuurile pe care le are, atit celor care doresc sit devin sau sunt
apropiafi unui asemenea animal, cat si specialistilor.
PRIM PROCUROR AL PARCHETULUI
DE PE LANGA TRIBUNALUL SIBIU
DAN DRAGOMIRESCU
a Cainele revine in atentia opiniet publice prin intermedial unei
Jucrii de elité, conceputé si realizaté de un specialist in domenia,
unul dintre pufinii care a fast preocupat ined de la inceputul carierei
de acest domeniu complex, acela al pregatirit unor céini utili in
munca de combatere a infiactionalitiii (si fie vorba intre noi, nu este
pufin lucra si supraveghezi, si conduci sau sit corectezi formarea
‘unor animale care ar putea Ja un moment dat salva viafa partenerului
de muneii). $i cum acest pas a fost ficut acum mai bine de zece ani,
experienja dobinditi in acest context depésind cu mult granija a
teva sute de pagin’ ale unei lucrdri de specialitate, mu poate decat si
fie salutaté apanitia cdttii de faa, oricum cea mai complex de acest
gen, care atinge, explicd si aprofindeazi toate problemele legate de
dresajul cainilor utilitari de pazi-apéirare si insoyire sau conducere
persoane cu anumite deticienfe.
Au api in ultimul timp o serie de lucriri cu reterire la acest
subject, dar nici una nu a reusit si puncteze pas cu pas toate ac-
tivitijile ce inglobeaza o pregitire performanté a cdinilor. Motivul
este evident dacd judeccim o clips limpede luerurile: nu existi in fart
oameni mai bine pregititi in domeniu decit instructorii scolii de
dresaj din Sibiu, iar liderul lor, atit profesional cat si ierarhic, este
tocmai autorul, domnu! Asan Ion, loctiitor al comandantului seolii
pentru iaviqinént.
Jn sprijinul cuvintelor de apreciere 14 adresa sa nu pot sta decat
Rindurile acestei citi, spiritul in care este scrisd, elementele expuse
cursiv, ce imbind expresiile specifice acestui domeniu cu limbajul
accesibil oricui (clementele pedagogice $i cele stiintitice nu au cum
i lipseascd avid in vedere activitatea de bazii a unitiqii), fapt pentru
care vi las pe dunmmeavoastr, elevii, i acordafi nota profesorului (nu
poate fi decat maxima, veti vedea)
COMANDANTLL §COLII MILITARE PENTRU INSTRUIREA CON-
DUCTORILOR, PRODUCEREA, CRESTEREA $I DRESAJUL CAINILOR
DE SERVICIU SIBIU,
Lt. colonel ISAC GHEORGHE PUIU Lucrarea de fafé s-a ndscut din dorinja de a veni in sprijinul
persoanelor cu handicap, nevazitori, al celor pentru care cainele
reprezinti mai mult decat un prieten, reprezinté un sprijin real, un
protector sigur $i devotat, oazi de sinceritate si corectitudine, al
tuturor celor care il percep ca pe un binettcdtor pansament al
rinilor oferite cu nonsalanj2 de viafa cotidiand:
Fundamental continutului de idei structurate si prezentate intr-
un linibaj simplu, direct si accesibil este reprezentat de experienja
acumulatd intr-o ycoali de eliti, al carei protil de activitate il
constiuie dresajul cdinilor de serviciu, in care, de-a lungul anilor,
am parcurs toate treptele ierarhice, de la executant pand [a
organizator $i conducitor al compartimentelor de dresaj si
cercetare in dresaj. Experienfa si autonitatea exprimarii unei idei de
refering in dresaj este rezultatul colaboririi cu mari instructori
dresori, cu specialigti de clasi in medicina veterinard, cu psihologi
§f sociologi si, nu in ultimul rand, cu prieteni si colegi deosebiti.
Ghidul practic pentru dresajul cainilor utilitari vine in ajutorul
profesionistilor din instituitile specializate in dresajul céinilor
(cadre didactice, instructori dresori, conduciitori de grupe de dresaj
etc.), dresori particulari autorizali, precum $i altor persoane care
au calititile psihico-tizice si intelectuale necesare unui dresor.
Lucrarea prezinti interes pentru iubitorii de caini, pentru tofi acei
care cred in calititile instinctuale ale céinelui si, implicit, in
posibilitatea modelarii si adaptirii acestora la nevoile $i interesele
proptii.
Dorese sii adresez pe aceasti cale sincere mulfumiri domnului
TATARUCA SERGIU CALIN pentru sprijinul acordat in
structurarea $1 finalizarea lucriri.
AUTORUL, CADRU NOTIONAL
Detinerea unui caine utilitar inseamna o mare responsabilitate,
pe langd latura materiali, timp, inseamna infelegerea prezentei
acestuia ca o necesitate gi, implicit, fixarea unor relajii de afectiune
limitati intre stapan gi animal pe principiile unei subordonari a
animalului datorate nevoilor stipanului. Trebuie facut distinctic
clara intre cainele de curte, reproducdtorul din canisd, cainele de
companie, cdinele de serviciu si cdinele utilitar. Fiecdrei categorii
de serviciu in parte ii sunt caracteristice anumite tipuri de relajie
stapin-cdine si anumite limite de afectivitate, de sobrietate, de
vocabular, dozi de efort psihic gi fizic, mod de comportare
generald a stpanului, hrand, ingrijire ete.
in aceeagi masuri, trebuie ficutd distinctie clara intre cres-
citonul de caini, omul pasionat de animale, dejinatorul din placere
al cainilor gi dresorul ferm, sobru si afectuos limitat in relatia cu
animalul.
Persoanele care doresc si aibe un caine utilitar in scopul
satisfacerii unor servicii trebuie si se integreze intre cele dowd
categorii prezentate anterior, ca mod de comportare, ca mod de
abordare a relatiei cu cdinele, pe cat posibil, aceeasi nota de
sobrietate gi afectivitate limitatd trebuie sA manifeste si ceilalti
‘memibri ai familiei st&pinului beneficiar. Acest mod de relatie cu
ciinele limiteaza si coordoneaza in mare masura disponibilitatea
ciinelui de a se juca, de a se bueura, la nivelul recompensarii lui
de citre dresor, apoi de catre beneficiar pentru un exercitiu,
deprindere sau serviciu bine executate.
Daca pragul afectivitajii, al vocabularului este depisit de catre
stipin sau beneficiar, atunci incepe procesul de stergere a re-
7 flexelor conditionate deja formate, apoi, in scurt timp, se instaleazai
refuzul cdinelui de a mai executa comenzile.
Beneficiarul cdinelui dresat de o alta persoand si execute un
anumit serviciu va trebui si studieze cu atenjie modul de lucru,
comenzile, intonatia si tipul de relatie existente intre dresor si
cine pentru a intra in rolul dresorului in perioada de timp
destinata schimbéirii conductorului gi, mai ales, dupa aceea, cand
este singur cu animalul.
Durata perioadei de preluare a cainelui de catre beneficiar de
la dresor este determinati de nivelul de dresaj la care s-a ajuns, de
tipul de sistem nervos al cainelui, de complexitatea serviciului
pentru care a fost dresat cdinele, de gradul de infirmitate (cand este
cazul), calitajile psiho-fizice si intelectuale ale beneficiarului, de
talentul si profesionalismul dresorului si, nu in ultimul rand, de
conditiile de loc, timp, precum si momentul ales pentru schimbare.
Dresajul cainilor utilitari are la baz gradul de infirmitate sau
handicap, posibilitatea obiectivi de comunicare prin comenzi sau
semne cu animalul a beneficiarului, conditiile si locul unde do-
miciliaza acesta, nevoile stringente care pot fi suplinite de caine,
precum si unele masuri organizatorice stabilite de comun acord ct
dresorul,
Cand toate acestea sunt rezolvate, dresorul comunica per-
soanei care solicita un asemenea serviciu ce rasi de caine se
preteaz& pentru acest gen de serviciu, varsta, calititile exem-
plarului (EX.: pasionat si aporteze obiecte, agresiv, mobil, lent
etc.). Beneficiarul va trebui si se documenteze foarte bine cu
privire la cazarea cdinelui, hrand, ingrijire, imbaiere, posibilitatea
deconectitii cainelui prin plimbare, joaca, de asemenea, cu modul
de comportare in relajia cu animalul, limitele pe care trebuie si le
pastreze etc.
Pe toatii perioada de timp de pind la inceperea dresajului
propriu-zis, beneficiarul va plstra legatura cu dresorul, fie
personal, fie prin intermediar (parini , frati, prieteni etc.), astfel
incat, introducerea cainelui in ambientul familial s& fie lineard,
18
i
|
|
t
|
i
|
|
|
I
|
}
i
fra pedepse, fiird mari tolerante gi afectiune patimasa.
Este recomandat ca la achizijionarea cainelui, dresorul si fie
prezent si sd inceapa organizat obisnuirea cainelui cu imobilul, cu
locul destinat pentru cazare si, mai important, cu satisfacerea
necesitiilor fiziologice numai intr-un singur loc, stabilit de gazdi.
De asemenea, este foarte important gi benefic pentru calitatea
dresajulu realizeze ata-
samentul sii fal de cdine in aceeagi perioada in care beneficiarul
face acelasi Iueru, din cel putin dou’ motive: in primul rand pentru
c& supravegheazi, indruma gi verified modul de comportare al
beneficiarului cu cainele gi, totodatd, pentru c& scurteaz& perioada
de timp de la achizitionare pind la specializarea céinelui prin
dresaj
In condijiile in care beneficiarul si-a cumparat un cajel in
crestere in vederea dresirii lui pentru executarea unor servicii, este
indicat s4 se pistreze o legiturk permanent cu dresorul astfel
inet, in paralel cu cresterea si ingrijirea si se execute progresiv
exercitii de predresaj care si aibe in vedere: obisnuirea cAjelului cu
excitanfii din mediul inconjurator (imobil, curte, strad3, parc,
zgomote produse de mijloace de transport, mirosuri puternice etc.),
© fazii incipienta de disciplinizare (exerciii executate de beneficiar
sub supravegherea dresorului sau chiar de etre dresor), crearea
unei “personalititi” proprii (prin agresivitate, exercifii de aportare
de obiecte, interdictii ugoare) in funcjie de calificarea ulterioard a
ciinelui.
Atunei cand beneficiarul este o persoani sAnitoas’ din punct
de vedere fizic si psihic, toate activitiile privind hranirea, i
grijirea si predresajul pot fi realizate de catre acesta, dup ce a
consultat in primul rand pe specialistul, dresor, cAruia i-a co-
municat scopul pentru care doreste s& foloseasc’ animalul, varsta
cdinelui, condijiile de cazare etc. Apoi, poate consulta si ali
specialisti cu privire la hrénire, boli si masuri de prim ajutor,
vaccinari, tratamente, inscricrea in asociafii chinologice etc. Este
indicat ca dresajul de calificare al cainilor utilitari s4 inceapa dup:
ca dresorul si fact acomodarea
19 implinirea varstei de un an a cainelui.
Pentru clarificarea unor termeni folosiji in lucrare, ma voi
explica pe scurt cu privire la acestia astfel
¢Conductorul - este persoana care ine cdinele de les, care
il insofeste pe acesta. Aceast persoand poate fi: stipanul cainelui
cand il scoate la plimbare, poate fi beneficiarul serviciului,
respectiv persoana infirm& sau handicapata atunci cand este
Insofita de cine, poate fi dresorul in perioada in care lucreazi cu
cainele, alte persoane.
¢ Stépanul cainelui - persoana care are in proprietate
animalul. Aceasta poate trece prin mai multe calitati si anume:
daca igi dreseazA singur cainele este si conductor si beneficiar. De
asemenea, proprietar al cainelui poate fi persoana, asociajia sau
societatea care doneazi, diruieste sau imprumutd un edine unui
beneficiar pentru satisfacerea unor nevoi personale.
¢_Beneficiarul - persoana care beneficiazi de serviciile
oferite de caine in urma dresajului acestuia,
¢_Dresorul - profesionistul, specialistul care are cu-
nostinjele, pregatirea gi calitijile necesare unui bun practician,
analist si pedagog, este persoana care realizeazi in concret
dresajul, coordoneaza, indruma si sprijind efectuarea predresajului
cafelului, este sfituitorul competent care asigurd realizarea unui
scop util $i umanitar.
¢_Ajutorul de dresor - persoana care are pregitirea, cu-
nostintele si calititile necesare care o pot face apta si execute
anumite exercifii, migedri, in raport de specializarea cdinelui gi
indicatiile dresorului. Trebuie avut in vedere faptul ci ajutorul de
dresor are un rol foarte important in procesul de dresaj prin aceea
ca, de modul in care reuseste si producd excitarea sistemului
nervos al animalului, depinde rezultatul si, implicit, calitatea
dresajului, Ajutorul de dresor este persoana care agiti cainele, care
joaci rolul “infractorului”, care oferd carne, care il atacd pe
conductor ete.
20
F
|
i
|
|
|
|
}
|
|
I
|
|
|
|
+ Harnasamentu] - este reprezentat, intr-o acceptiune mai
largi, ca fiind totalitatea pieselor, accesoriilor prin intermediul
cérora este {inut gi condus cainele, se realizeaz dresajul, precum
si cele folosite pentru executarea unui serviciu. Aceste accesorii
sunt: zgarda (fix sau de fort), zgarda de fort cu colti, ca-
rabiniera, lesa scurta de conducere, lesa lung de conducere, hamul
pentru cainii insojitori, sfoara folositd pentru unele exercitii, lan,
botnita, precum gi alte articole confectionate special pentru
anumite utilititi gi servicii Capitolul 1
CAINELE, INSTINCTE S$ICOMPORTAMENT
Ll. ORIGINEA, DOMESTICIREA $1 EVOLUTIA
CAINELUI
Cu privire la originea cainelui au fost avansate o serie de
teorii,
Dintre canide, familie din care face parte gi cdinele, cele mai
apropiate rude ale sale sunt lupul, sacalul, hiena gi vulpea. Pe baza
acestor asemaniiri, au fost emise ipotezele originii cainelui din lup,
din vulpe, din cainele silbatic, din hiend, din sacal gi teoria
pluritaii originii sale. Cea mai plauzibilé rimane cea a des-
cendentei din lup. In sprijinul acestei afirmatii vin dovezile
paleontologice, precum si compatibilitijile de ordin anatomic,
. fiziologic si comportamental.
Dupa E. Kolb, cdincle a fost domesticit in urma cu cirea
10000 de ani, concomitent in mai multe regiuni ale globului,
Procesul de domesticire a provocat o reducere a taliei cainelui
faa de cea a lupului, I-a fiicut mai sociabil, dar a fost nevoie de
decenii de incrucisari selective pentru a obtine nenumaratele rase
de caini existente astazi.
Diversitatea mare de rase a pomnit din antichitate prin se-
lectionarea cdinilor pentru paza gospodiriilor, vanitoare gi r4zboi
Ulterior, au fost folositi pentru lupte in arend sau agrement.
Selectia intensivai a dezvoltat latratul, indispensabil mijloc de
comunicare gi prejios semnal de alarma,
Urechile pandante, precum si modificarea portului cozii au
fost, fird indoiald, elaborate pentru a distinge cainii domestici de
canidele silbatice. Sinusurile frontale s-au Lirgit, dar fir o ex-
23
CL 00 a ERA plicatie aparenta.
In sfargit, dupa o tendin(A iniiala de miniaturizare, crescatorii
si-au indreptat atenfia inspre producerea raselor gigantice.
‘Animal de haita, cdinele avertizeaz ceilalti membri ai
grupului in caz de pericol. Pentru a se integra mai bine in so-
cietatea umana, si-a pus in valoare mirosul si auzul, exceptionale,
pentru a semnala oamenilor prezena unui intrus, de exemplu.
Cand cresterea vitelor a luat amploare, in urmi cu mii de ani,
cainele poseda toate calitijile pentru a le apara impotriva pri-
datorilor.
Cainele vana in haiti. De aceea, in prezent ii place si co-
opereze cu semenii sai - sau cu omul - pentru a localiza, haitui,
captura gi ucide vietima - prada, De-a lungul timpului, evolutia
medodelor de vanatoare ale omului, a atribuit un rol din ce in ce
mai important talentului natural al cdinelui pentru a urmari gi
aduce vanatul.
Toate canidele cotrobaiesc prin gunoaie cand le este foame,
dar cainele este, in mod special, expert in descoperirea hranei si,
{rd indoiala, cautarea degeurilor alimentare in jurul gospodariilor
umane este la originea domesticirii sale.
Aseziirile umane exploatau intensiv zonele ecologice din
imprejurimi unde populatiile de animale salbatice se reduceau
progresiv. Vegetatia sfirgea adeseori prin a se rarefia gi, in pe-
rioadele secetoase, vitele mureau. Aflindu-se la capitul lanjulu
trofic, cainele a rezistat mai bine acestor condijii decat alte
animale.
Dupa antropologi, omul este in mod spontan atras de puii de
animale, resimjind nevoia hrinirii si ingrijirii lor. Reactia cdinelui
in acest sens este extrem de pozitiva, fiind un fenomen unic.
Pentru cd are comportamente sociale asemanatoare omului, cainele
s-a adaptat rapid noilor conditii, rispunzind confortului oferit de
acesta aducdnd in schimb prietenie, destindere, siguranta.
El si-a dovedit afectiunea stipinilor si probabil din an-
tichitate, dar incepand doar cu secolul XX s-a dezvoltat rolul
4
acestui animal pentru companie.
in zilele noastre, motivele ce ii determina pe oameni si
ereascd un cdine ar putea fi impartite astfel: din dragoste pentru
animale, pentru joaca copiilor, serviciu, pentru vanditoare sau din }
vanitate. Ht
1.2. INSTINCTE $1 COMPORTAMENT
Comportamentul céinelui are la baz, asemeni tuturor ani-
malelor, o serie de instincte, de reflexe neconditionate innascute
Pentru a injelege mai bine manifestirile cdinelui, trebuie si se
{ind seama de instinctele care guverneazi viaja acestuia. Dintre
cele mai importante, se pot aminti urmatoarele:
1.2.1. Instinetul sexual
Este unul din cele mai accentuate, apirind la ambele sexe
dati cu atingerea maturitajii sexuale. Se manifest la mascul prin
atracia irezistibila de a-si cduta partenera pentru imperechere
‘dati cu perceperea mirosului femelei in cdlduri, Fiind deosebit de
puternic, acest instinct deranjeazi destul de mult in dresaj,
masculul find total distras de excitantii de aceasti natura,
Comportamentul femelei in cdlduri este, de asemenea,
subordonat instinctului sexual, pairdsindu-si de multe ori teritoriul
in cautarea unui mascul.
f 1.2.2. Instinctul matern
Incepe sa se manifeste inaintea fitdrii, femela stand linigtita
intr-un loc retras gi izolat, Dupa fatare, comportamentul acesteia
rispunde comenzilor interioare dictate de acest instinct: sec~
sioneaza cu dinjii cordonul ombilical, rupe si ingereaza invelitorile
fetale, linge puii pind la completa lor uscare, pastreazi cursjenia
in cuib. De asemenea, devine mult mai agresiva fata de orice ar
putea pune in pericol viaja puilor.
Datorita instinctului matern, deosebit de puternic, o femela
25 ‘mami care si-a pierdut puii accepta tara probleme cdfeii unei alte
femele, ii hraneste gi ii ingrijeste constiincios $i conseevent.
1.2.3. Instinetul de conservare
Este un instinct foarte puternic ce se manifesta prin mai multe
forme comportamentale.
Instinctul de conservare ii dicteaz cdinelui pastrarea distantei
de siguran{a faa de orice excitant nou apirut, evitarea locurilor cu
trafic intens, cu zgomote puternice, a zonelor abrupte etc.
Tot acest instinct, obliga cainele la disimularea mirosului
propriu prin ingroparea fecalelor, a urinei, tvalirea prin materiile
fecale ale altor speci. Acest comportament are la baza pierderea
urmei proprii in eventualitatea urmaririi sale de catre un agresor,
deprindere esenjial pentru supraviefuire in conditii naturale de
viata.
1.2.4. Instinctul social, de grup
Acest instinct rezultd dintr-un complex de reflexe ne-
conditionate, superior altora, avand la baz modul de viata specific
stramosilor cainelui. Lupul, ca si cdinele, a fost gi este un animal
de hait, obignuit si taiascd in grupuri, in colectivitaji, ceea ce i-a
permis mai usor apararea teritoriului, procurarea hranei, su-
pravie{uirea in definitiv.
Cainele este mult mai curajos, mai combativ, se manifest
mult mai agresiv atunci cand este in prezenta altor cdini cu care igi
imparte teritoriul.
Datoritd acestui instinct, eainele respect ugor modul de viata
impus de stapan, considerat “conducdtorul haitei”. Prin com-
portamentul ce deriva de aici, il recunoaste “liderul haitei” gi i se
supune
in conditii naturale, lupul traieste in haiti care este condusa de
cel mai puternic dintre ei. Membrii haitei trebuie s& se supund
neconditionat intereselor generale pentru a menjine unitatea
grupului. Dacd in timpul luptei cu un adversar puternic unii
26
—
‘membri ai haitei sunt ranii, ceilalti vin in apararea lui, punndu-si
de multe ori, viaja in pericol
Acest comportament avea o importanja vitala. Dacd nu ar fi
atasat haitei $i s-ar indepirta de ea, ar cidea ugor pradi dus-
manilor.
Cainele se simte legat de stipan gi pentru motivul c& acesta il
harineste. Despartit de stipan, cdinele s-ar putea ritici gi ar pierde
siguranta oferisi de acesta,
Totodaté, el nu recunoaste concomitent doi stipani pentru cd,
instinctual, stie ef in haitd exist un singur individ in pozitie de
lider. De aceea, membrii familiei stipanului sunt tratati freevent cu
indiferenja sau chiar agresivitate, desi cdinele este risfitat de
acestia.
1.2.5. Instinetul de apirare al teritoriului
Acest instinet se manifesta prin comportamentul cainelui de
si marea teriteriul prin stimuli olfactivi, menifi s& puna in garda
orice intrus de faptul c& a patruns pe un teren deja ocupat. Este
cunoscut deja comportamentul masculului de a urina la baza
pomilor, pe tufz, gramezi de pietre etc. si aceasta tocmiai datorita
instinetului mestenit de la lup care astfel isi marca prezenta, ii
avertiza pe intrusi sa piistreze distanja faja de cea ce ii “apartine”.
Reflexul masculilor de a-si ridica membrul posterior in momentul
urindrii (Ia unele exemplare actuale inexistent din cauza atrofierii
instinetului) provine de la stramosii cainclui care incercau s&
fixeze “marcajele” olfactive ct mai sus pe suportul respectiv.
Cainele recunoaste ca teritoriu propriu curtea, gradina,
perimetrul in care igi duce cel mai mult viata, pe care le apard
instinetiv cdnd se apropie presoane necunoscute,
1.2.6, Instinetul de orientare
Se face simit cu ocazia cdutarii stépanului si se manifesta prin
comportamentul cdinelui de a porni pe un anumit drum cand
lipseste ajutorul comenzilor acestuia.
27 instinctului de orientare, un caine isi poate regisi
perimetrul teritoriului siu de la
Datorit
stipdnul sau se poate reintoarc
distante, uncori, uriage.
) 1.2.7. Instinetul de vanatoare gi de dobandire a hranei
$ Pe acest instinct se bazeazé comportamentul ciinelui de a
alerga dupa obiecte in migcare (biciclete, cArute, masini etc.) si de
{ties putemic. Cainii au un miros exceptional, un auz bun, dar un
3 Vi slab, sesizénd de Ia distanyi doar migcarea obiectelor, nu si
2 forma lor exact
{ Datoritd acestui instinct, cdinelui ii este trezit reflexul indscut
\ de a ataca obiectele sau persoanele aflate in migcare. Se recomanda
asadar ca omul,aflat fafa in fa{d cu un caine, s& nu fuga de acesta.
Tot pe acest instinct se bazeazi si placerea de a aporta obiecte
aruncate in vazul lui.
1.3. ORIENTAREA CAINELUI IN MEDIU CU AJU-
Te ORGANELOR DE SIMT
Orientarea in mediul inconjurator ii este asiguratd cdinelui de
organele de simj, cu care percepe senzajiile din mediu gi pe baza
carora isi completeazd informatiile necesare supravietuiri
Simfurile cainelui sunt:
1.3.1. Mirosul
Strimosii cdinelui, datorita vietii in pidure, unde vizibilitatea
este redusi, aveau nevoie de o sursi de informare in privinga
posibililor inamici sau a vanatului care sd fie eficace la distante
mari, Substanjele odorante emanate de acestia au fost foarte
potrivite acestui scop.
Mirosul deosebit de fin al cainelui se datoreazi numarului
mare de celule senzoriale din mucoasa olfactiva (150-300 mi-
lioane), de zeci de ori mai mare decat la om.
Cainii se cunose reciproc, se disting prin prisma substan{elor
odorante secretate de diferite glande ale organismului. Cand iau
primul contact, cainii igi ating initial boturile, apoi se miros in
regiunea ingvinald gi anala. Masculii au obiceiul si se miroase in
fegiunea flancului sia penisului, iar femelele in regiunea perianalA.
Cainii an preferinfe olfactive destul de unitare, cele care
pomese de la glandele genitalo-anale, glandele pielii, urina, fecale,
precum si cele care provin de la corpuri de animale aflate in
descompunere. Preferinia cainelui pentru mirosurile nepkicute
omului pomeste de la faptul cd striimosii lui, la fel ca lupul, hiena,
sacalul, fac parte din consumatorii de hoituri. Consumul de
cadavre, in mod obisnuit, nu are efecte asupra sAndtitii acestora
datorita faptului ca sucul gastric este foarte acid, inhiband
dezvoltarea germenilor.
Glandele odorante ale animalelor silbatice secret o serie de
substante (asemndtoare transpiratiei) cu un miros neplacut pentru
om. Pentru edine in schimb aceste mirosuri sunt placute si, din
aceasta cauz, linge portiunile transpirate ale pielii omului, de
exemplu,
Cu ajutorul mirosului sau fin, edinele repereaza usor urma
vanatului care, cu cat este mai proaspaitd, cu atat este mai usor
sit
1.3.2. Auzul
Se situeaza pe locul doi in ierarhia acuititii senzoriale si este
mai pronuntat la rasele de caini cu urechi drepte care au gi
avantajul de a-si putea orienta pavilionul spre directia de propagare
a sunetelor.
Cainii au un auz de circa 3 ori mai performant decat al
omului. Urechea edinelui percepe sunete care ating o freeventa de
50.000 Hz, comparativ cu omul care percepe doar 20.000 Hz,
motiv pentru care fluierul cu ultrasunete este un element de baz
in cadrul unui dresaj sofisticat, de performant
Raza de percepere a sunetelor la caine este extrem de mare si
net superioard faté de cea a omului, de cel putin 4-6 ori. De asemenea, cdinele, spre deosebire de om, are capacitatea de a
localiza precis sursa emifdtoare, orientindu-se exact dupa aceasta.
Exprimarile sonore sunt mai mult prezente la cainele de azi
cima ii place si latre, spre deosebire de stramogii lui care, printr-
un astfel de comportament, ar fi atras atentia duymanilor sau ar fi
pus in garda vanatul. Lupii urla la lund deoarece in noptile cu clar
de lund exist conditii deosebit de prielnice pentru vandtoare, iar
urletul le da curaj si favorizeazd agresivitatea.
La caini, exprimarea sonord joaca un rol important in relatiile
dintre indivizi. Daca un caine incepe si latre, ceilalti caini din
preajma incep si ei si latre din spirit de solidaritate. Dac un caine
este pedepsit si urla din cauza durerii, ceilalti incearea si il ajute,
latrand oarecum in semn de protest.
Cele mai importante cauze ale latratului la caine sunt: plic-
tiseala, avertizarea, agresivitatea, joaca, salutul, singuritatea,
prezen{a partenerului sexual, frica etc.
1.3.3. Vazul
Are pentru caine 0 mai micd importanfa, fiind doar un mijloc
complementar de verificare a senzatiilor percepute in prealabil de
Alte simyuri de baz
Comparativ cu omul, capacitatea vizuali a cdinelui este mult
inferioard, in retina cdinelui existind de circa 6 ori mai pujine
celule senzoriale decat in cea a omului.
in mod obignuit, cainele vede perfect la o distanja de 10 metri
si bine pind la 25-30 metri. Daca este ins chemat de la o distanta
mai mare, isi foloseste in sprijin cele dou simjuri performante,
{ mirosul si auzul, Obiectele situate la o distanf de peste 200 metri
sunt distinse doar in migcare, cdinele putind usor confunda un
obicet miscitor cu un vanat oarecare, de exemplu,
Asupra capacititiidistingerii culorilor s-au emis doud ipoteze.
Prima afirma c& acest animal nu distinge culorile si, deci, vede
totul in alb-negru, Cealalta susfine varianta distingerii slabe a
culorilor de catre caine.
30
rere TTT TTT SSS nd
1.3.4, Gustul
Este un sim| mai pujin evidenjiat, total diferit de al altor
mamifere. Nu se poate vorbi de un simt al gustului dezvoltat, atait
timp cat edinele inghite cantitéti mari de alimente fara a le mesteca
aproape deloc, celulele gustative fiind astfel rareori excitate
Cu toate acestea, nu se poate afirma lipsa acestui sim}, avand
in vedere ci, de multe ori, cainele consuma hrana in mod pre~
ferential, selectiv.
1.3.5. Pipaitul
Desi cdinele sesizeazii cea mai usoari atingere a corpului siu,
se orienteaza ir intuneric gi il foloseste la vanatoare, pipaitul este
unul din cele mai slabe simjuri ale sale, comparativ cu felinele de
exemplu, aflandu-se la polul opus.
O sensibilitate mai pronuntata se inregistreaz Ia nivelul
mucoasei nazale, pe bot, unde'se afl numerosi corpusculi tactili,
precum $i la nivelul pernitelor.
31 |
Capitolul 2
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA CAINELUI
2.1, PRINCIPALELE APARATE $I SISTEME ALE
ORGANISMULUI CAINELUI
Pentru injelegerea cat mai fidel a organismului canin, se
porneste de la analiza sistematicd a structurilor, in permanenfi
corelate cu raporturile din complexul organismului viu.
2.1.1. Aparatul de susinere gi migcare
Este format din scheletul si musculatura cdinelui.
Scheletul céineluj
Reprezinta totalitatea oaselor din organism, componentele
acestuia avand rolul de a proteja organele cu structura fragila,
oferd suprafefe de insertie muschilor gi ligamentelor, fiind totodata
‘un important depozit de substan{e mincrale al organismului
Forma si dimensiunile oaselor este diferitd in funcjie de locul
pe care il ocupi in cadrul scheletului si de functia acestora in
organism, existind trei tipuri de oase: plate, lungi gi scurte.
Scheletul cdinelui se sistematizeazi in trei grupe regionale:
oasele capului, oasele trunchiului gi oasele membrelor.
Scheletul la caine cuprinde 279-282 oase (variabilitatea
numérului este determinata de lungimea cozii care diferd de la 0
rasi la alta), avand umiitoarea structura, in funcfie de repartizarea
acestora pe regiuni corporale:
- oasele craaiene, cate includ oasele fe{ei, maxilarul superior
si inferior pe care sunt dispusi cei 42 de dinti;
+ oasele trunchiului, care cuprind: coloana vertebrala (com- pusd din 7 vertebre cervicale, 13 dorsale, 7 lombare, 3 sacrale si
20-22 vertebre caudale), coastele (13 perechi) si sternul;
- oasele membrelor sunt organizate in doud complexe perechi:
* membrele anterioare cuprind 41 de oase care se termini cu
5 degete; :
* membrele posterioare cuprind 39 de oase care se termina cu
4 degete. 7
Principalele zone sensibile ale scheletului cdineluj sunt
coloana vertebrala, sternul si osul penian,
Musculatura céinelui :
Mugcbii sunt organe moi a caror insusire principala este
contractilitatea. Ei constituie componenta activa a aparatului de
susfinere si migcare.
La cdine, mugchii sunt puternici, indeosebi la nivelul ma-
xilarului, bazinului si la nivelul trenului anterior, mugehii mem-
brelor anterioare servind la sustinere gi amortizare, iar cei ai
membrelor posterioare avand rol de propulsie.
2.1.2. Aparatul digestiv
La caine, aparatul digestiv este relativ aseminator cu cel de la
carnivore, cu unele mici particularititi. Segmentele tubul
digestiv sunt urmatoarele: cavitatea bucald, faringele, esofagul,
stomacul, intestinul subjire si intestinul gros, la care se adaugi
glandele anexe cu rol in digestie (ficat, pancreas i glandele
salivare).
Ciclul digestiv la caine este urmétorul: odati ajuns bolul
alimentar in stomac, raméne aici circa 3-8 ore, dupa care trece in
intestinul subjire o ori unde este descompus, apoi in cel gros unde
ramane 12 ore.
2.1.3. Aparatul respirator
Asigura schimbul de gaze dintre organism si mediu.
Este format din cavitiile nazale, laringe, trahee, bron!
plamani
34
Freevenja respirajiei, mica in repaus, se poate accelera foarte
rapid in timpul efortului, uneori putind duce chiar la aparitia
fenomenului de “gafaiala”, in funcjie de caldura ambientala, de
femperatura animalului sau de gradul su de excitare.
2.1.4. Aparatul circulator
Aparatul circulator este format din cord gi vascle de singe
{artere, vene $i capilare) plus cele limfatice, avand rolul de a
asigura circulajia singelui in organism, realizdndu-se hranirea si
oxigenarea celulelor.
Contractiile inimii au o freeventé cuprinsé
pulsajii/minut.
tre 70-120
2.1.5. Aparatul urogenital
Acest aparat include doua categorii de organe, urinare si
genitale
Organele urinare sunt reprezentate de rinichi, in care se
claboreaza urina si din caile care conduc urina la exterior: bazinet,
wretere, vezica urinara si uretra, rinichii fiind singura cale de
climinare a produselor metabolice lichide, deoarece cainele nu
beneficiaza de glande sudoripare funetionale.
Aparatul genital mascul este format din dous testicule situate
in punga scrotalé si penis, care, la extremitatea anterioara, prezinta
© portiune osificatii sub forma “osului penian”.
Onganele gonitale femele sunt reprezentate de ovare, trompe
uterine, uter, vagin, vestibul vaginal si vulva
2.1.6. Sistemul nervos
Sistemul nervos este reprezentat de 0 serie de organe care,
prin functile lor, indeplinesc rolul de coordonator al aparatelor gi
sistemelor ce intré in alcdtyirea organismului pe de o parte, iar pe
de alti parte, stabilesc relatii cu mediul inconjurator.
Sistemul nervos' poate fi sistematizat in sistemul nervos
central (format din doud portiuni, miiduva spinirii si encefalul) si
sistemul nervos periferic (nervii). 2.2, EXTERIORUL CAINELUI
Aprecierea exteriorului da posibilitatea de a avea o imagine
reali privind starea de sinatate, araté conditia individului la un
moment dat, ilustreazi modul in care s-a desfagurat cresterea gi
You might also like
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5796)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreFrom EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreRating: 4 out of 5 stars4/5 (1091)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (838)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceFrom EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceRating: 4 out of 5 stars4/5 (895)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceFrom EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceRating: 4 out of 5 stars4/5 (589)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeFrom EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (537)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersFrom EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (345)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureFrom EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (474)
- Her Body and Other Parties: StoriesFrom EverandHer Body and Other Parties: StoriesRating: 4 out of 5 stars4/5 (821)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerFrom EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (271)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)From EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Rating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (122)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingFrom EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (400)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyFrom EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (2259)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)From EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (98)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaFrom EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (266)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryFrom EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (231)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnFrom EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (234)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealFrom EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealRating: 4 out of 5 stars4/5 (74)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaFrom EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaRating: 4 out of 5 stars4/5 (45)
- Prejudecati Si StereotipuriDocument8 pagesPrejudecati Si StereotipuriviviasNo ratings yet
- Filosofia MintiiDocument7 pagesFilosofia MintiiviviasNo ratings yet
- Fabulous Fondant Tutorials PDFDocument33 pagesFabulous Fondant Tutorials PDFvivias100% (2)
- Digital Catch Up Session 5 June 2013Document35 pagesDigital Catch Up Session 5 June 2013viviasNo ratings yet
