Donita Citing VALEA opt | 2034 MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARH, TINERETULUI $I SPORTULUI = z Petru Maior ‘CUniversitatea “Pot Maioe” din Tirgy Murey 2014 Reproducerea cojinutuui acest publics integral au pari, a forma orginal sav moieat, precum si stocarea int-an sistem de registe sau wansmitere sub rice fom pin orice miloce Sunt intecise rd autorizarea seis autor sa Universiti Petra Mae” din Tigu Murs. Utizarea continutululecesek publi, cu ila expat sau justia, in aricol, studi, le este autorizat numal cu indlearea clr i precsh suseoni ia A ert | 20: UNIVERSITATEA ,,PETRU MAIOR” din TIRGU-MURES CENTRUL IFR DANIELA CRISTINA VALEA DREPT PROCESUAL PENAL I Tincu-MURFStons 84 ert |e INTRODUCERE Obicetivele cursulul: CCursul se adreseazi studentilor anului III de la Facultatea de Stinfe Economice, Juridice gi Administrative, specializarea Drept gi se pred in semestrul 5. Cursul are ea obiect studierea si aprofundarea conceptelor si nojiunilor din partea general a uneia din cele mai importante ramuri de drept, si a anume, cea a reptului procesual penal Predarea cursului inttulat Drepe procesual penal I, respectiv partea generald, umiveste fanmiliacizarea studenilor eu inst anisinele gi regulile derulaei ‘unui proces penal, respectiv regulile de baz si actiunile in procesul penal, participant la procesul penal, competenja organelor judiciare penale si drepturilor parilor si a subiectilor procesuali, probele, mijloacele de probs i procedeele probatori care pot fi utiizate si administrate in cadrul procesului penal, mAsurile procesuale (mésurile preventive si alle misuri procesuale), precum gi actele procesusle gi procedurale Competente: La sfisitul acestui curs student vor fl eapabili st uilizeze corect notiunile $i conceptele specifice materici, si identifice principalele institu, principi mecanismele 5i regulile deruliri unui proces penal, raportat Ia partea generald a Codului de procedur penal roman. Modul in care este conceput: ‘Cursul este structurat pe 5 eapitole, flectrui capitol fiindui alocat un numar de ore de pregatire, asa cum sunt stabilite in programa analiticd, Fiecare tem este impastta in seofiuni raportat la tematica abordats. Test mod 1. Subiecte redactionale care presupun elaborarea unui rispuns. 2. Subiecte care presupun completarea informafilor cerute. 3. Subiecte tip gril (inclusiv spefe), cu variante multiple de rispuns. Byaluarea continua gi finals: Evaluarea continua presupune efectuarea unor evaluiriperiodice gia unui test in ‘impul semestrulu, Evaluarea finala consté intr-un examne seris conceput pe modelul testului de evaluare, Studiul individual: Studiul individual se bazeaz8 pe indicarea pentru studenti a temelor abordate aga cum sunt prezentate in strucutura cursului (studiu individual) si a materialul bibliograic specific fiecdcei teme.Davila cristina VALes ret | 2014 ‘Alineatul Articolul [Curtea Europeant a Drepturilor Omului Convenfia pentru apirarea drepturilor omului gi a libertjilor fundamentale si protocoale aditionale la aceasth conventie ‘Codul penal al Romaniei (Lezea nr. 286/2009) ‘CPP /NCPP | Codul de proceduri penal al Roméniei (Legea nr. 13572010) csi ‘Curtea Suprema de Justilie Ex. Exemplu icc Tnalta Curte de Casalie si Juste Tit Litera MAF, ‘Ministerul Afscerilor Inteme MOL. ‘Monitoru! Oficial al Roméniei arag. Paragraful RRD. Revista Roman de Drept vcP Vechiul Cod penal al Romane (din 1968) ‘VCP Vechiul Cod de procedutd penali al Roméniei (din 1968)Dun rain WALA pps | 2014 STRUCTURA CURSULUI Introducere _Abrevieri ‘Capitolul I - Reguli de baza si actiunile in procesul penal (art. 1-28 CPP) 11, Defunifia,etapele, scopul si principle fundamentale ale procesului penal (ar. 1- 12.CPP) Aplicarea lei procesuale penale romaine in timp si spafiu (at. 13 CPP) ‘Actiunea penal si actiuneacivilé in procesul penal art. 14-28 CPP) Capitola 1- Partcipangit in procerul penal (art. 29-96 CPP) 2.1. Aspecte generale privind participanti in procesul penal (rt. 29-34 CPP) 2.2.Competenfa organelorjudicare (art. 35-76 CPP) 2.1, Definitia competenfe! in materie penal 2.2. Felurile competentci 2:3 Diferite aspecte legate de competent in procesul penal si drepturileacestra (art. 77-96 CPP) Capitolul III - Probele, mijloacele de proba si procedede probatorii fart, 97-201 CPP) 3.1. Considerai generate prvind probele,mijloacele de proba gi procedeel probatori x.) 3.1.1. Definitit 3.1.2. Clasificarea probelor 3.1.3. Seren probei 3.1.4. Administrarea probelor 3.1.5. Aprecierea probelor 3.2, Mijloacele de proba Capitolul TV ~ Masurile procesuale. Misuri preventive si alte masuri procesuale (art. 202-256 CPP) 4.1. Considerafii generale privind masurile procesuale (art. 202-208 CPP) 4.2. Masur preventive (ait. 209-243 CPP) 42. Controlul judiciar si controlul judiciar pe cauiune 4.24. Arestarea preventiv 42.7. Aplicarea unor mésuri preventive in cazul suspectului sau inculpatului minor (art. 243-244 CPP) 43. Alte misuri procesuale (art. 245-256 CPP) 4.4, Aplicarea unor masuriprocesuale in cazul persoanelorjuridice (art, 493-494 CPP)Daniela Cisne VALEA pt | 2018 Capitotul V- Acte procesuale s procedurale comune (art. 257-284 CPP) 5.1 Nogiunea de aetprocesual sat procedural 5.2, Asistenta jurdicd si reprezemtare, Asigurareaaparari 53. Citarea. Comunicarea actelor procedurale. Mandatul de aducere (art. 257 ~ 267 cep) 5.4, Modificarea actelor procedurale, indreptarea erorilor materiale si inlaturarea omisiunilorvadite art.277-279 CPP) 5.5. Termenele (art. 268-271 CPP) 5.6, Sancjiuni procedurale penale (art. 280-282 CPP), amenda juiciara (a. 283-284 CrP) 5.7. Cheltuieli judicire (art.272-276 CPP) Bibliografie recomandati‘CUPRINS: 1.1, Defiija etapee, scopul si principle fundamentle ale procesului penal (art. I= 12.cPP) 1.2. Aplicrea legi procesuale penale romaine in timp gi spaiu (a. 13CPP) 1.3. Acfiunea penal si cfunea civil in procesl penal (art. 14-28 CPP) Test de autoverificare Bibliografie OBIECTIVE: studierea, aprofundarea gi familiarizarea studenfilor cu lor generale despre procesul penal, mai exact despre normele de: i aplicarea acestora, princpiile fundamentale ale procedurii, penale, actiunile (penald g civil) in procesul penal. COMPETENTE: La sfirgitul acestui capitol studenfii vor fi capabil si uilizeze coreetnofiunile gi cconceptele generale despre procesul penal, mai exact despre normele de drept pprocesual penal si aplicarea acestora, principiile fundamentale ale procedurii penale, acfiunile (penal $i civild) in procesul penal.Dane Cristina YALE rer | 2014 REGULI DE BAZA $I ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL (art. 1-28 CPP) 11. Definifia, etapele, seopul si principiile fundamentale ale procesului penal 11.1 Definite Procesul penal (numit si cauzA penala) reprezinté ,.activitatea reglementatd de lege, desfaguras de organele julicare, cu partieiparea avocatu, a parlor #1 a Subieeilor procesvali in scopud constatarit la timp gi tn mod comple a fapelor ce constiuie inraciun. asl ea orice persoand care a svdrslt o infacilune 88 fie Dpedepsta porrvie vinevdie! sale sf miclo persoand nevinovatd si nu fle trasd Ta raspundere penala”. Definitia are in vedere scopul procesului penal, chiar dack CPP nu mai retereaza expres acest scop, aga cum era previzut in art alin. 1 VPP. ‘Actualul CPP stabileste, in art. 1, care sunt obiectivele principale ale normelor de procedura penala, respectiv ~ asigurarea exercitiri eficiente a aribujilor organelorjudiciare: = garantarea dreptuilor parlor sia celorlalfi participant in procesul penal; + asigurarea respectirii prevederilor Constitujei, a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, ale celorlalte reglementiri ale Uniunii Europene in ‘materie procesuala, precum gi ale pactelor si tratatelor prvitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Roménia este parte. Coroborind prevederile art. 1 CPP (care stabilese biectivele normelor de proceduré penal) cu cele ale art. 285 CFP (care stableste obiectul urmaririi penale — Stringerea probelor necesare cu privite la existenja infracjiuni, la identificarea persoanelor care au sivargito infraciune gi la stabiliea raspunderii penale a acestora, entra a se constata daca este sau nu cazul si se dispund trimiterea in judecat) si cu le ale art. 349 alin. 1 CPP (care stabileste rolul instanfei de judecati ~ de a solutiona za dedusi judecatit eu garantarea respectaii drepturilor subiecjilor procesuali $i rarea adminictiri probelor pentra lfmurirea completh a imprejurisilor eauzei fn scopul aflarii adevarului, cu respectarea deplind a legii), rezulld e& obiectivele rormelor de proceduri penala se subsumeazi aceluiasi scop general al procesului penal: stabilirea adevéruli. ‘Mai simplu, s-a spus gi ca procesul penal reprezinta yactivitatea prin care se csigurd aplicarea legii penale celor care au sdvérsitinfractiun!™. “Toy Reap, Mice Damusn Trt de proce penal Parte em, Ets Univer dl, Bact Bi pf {ge ha rt ddr rca el te Hong Ba 07,Denila Cina WEA eet | 2016 Degi nu mai este prevazut in mod expres (apa cum prevedea art. 2 alin. 1 VCP), procesul penal, se desfigoara atét in timpul urmartii penale, c&t gi in tot cursul judeciji yi al puneri in executare a howarrilor penale, potrivit dispoziilor prevazute de lege. Cu alte cuvinte, procesul penal presupune activitafi precum descoperirea, lurmatirea gi jadecarea inffactiunilor, urmati de punerea in exccutare a sanctiunilor aplicate gi a pedepselor pronuntate’. ‘& 112. Eiementele definitori ale vou proces penal sunt Teste oactvitare reglementa de lege ~ toate actvitaile gi actle efectuate se fac in condile si in formele prevazute de lege (art. 2 CPP). Nerespectarea dispositilor legale.privind deslgurtea procesului penal atrage aplicarea nor sanefiuni procedural, care au ea efet anulare actelorprocesuale sau proceduale intocmit',deckderea sa inadmisibiliates, precum si excludereaprobelor bite in mod ilegai, dar gi a unor sanctiuni administrative (de exemplu, emenda judicer), -civile (prin intermediul actiuni in regres pust la dispozitia statului care o poate utiliza, “impotriva persoanei care, cu ra credinfa sau din eulps, a provocat stuatia generatoare de daune -eroare juiciad,privae nclegla de liberate) sau penale (in cazul savérg ‘unorinfraciuni contra infpturt juste ~ cele previzute in an. 280 CP, art. 283 cry’ 2. activtiiespecifice procesulai penal ee efestuseh mumai de anumite subiccte de drept (oganelejuiciare,avocatul pale i subicei procesval, 3. procesul penal ale un seop specific: operativtate’, care presupune constatareala tmp si in mod complet fapelor ce consttuieinactiuni,astel ea orice persoand care a svirgit o infraciune s fie pedepsits potrivit vinovajici sale si nicio ersoan nevinovatl smu fie tras la rspundere penal. ob 1.133, Fazele procesului penal sunt 1. urmarirea penal ~ este faza In care are loc stangerea informaiilor, datelor $18 probelor necesare cu privire la existeniainfractiuniler, la identificarea fiptuitorilor 4 la stabilirea rispunderii acestora pentru a se constata daca este sau nu cazul s8 se dispund trimiterea tn judecatd (at. 285 CPP). ‘Organele de urmare penala sun (art 5S alin. 1 CPP) = procuronil yi = organele de cercetare penal (organele de cercetare ale pol organe de cercetare special). Judiciare si Totusi, in faza de urmarire penal pot si intervind gi alte organe judiciare, de exemplu judecdtorul de crepturi si liberty care este competent si se pronunfe cu privire la actele de dispozitie privind drepturile si libertjile persoanei* (cerer, * Ansa Cig, rp prc onl Eta Hanang, Bue, 201,03. {Asta Cie, Dept proces pena p.3. EE Ba ten ACI ne Mn mit pe pt fo Nea Mees Damasein Trait se proce pena Paro feneal, 2014p. 1. "Toa Neap Mies Damas, Tae paced pad Pa ara 216.0Donel Citing VALE eps | 2036 propuneri, plangeri sau contestaiiprivind misurile preventive, misurile asigurdteri, ‘misurile de siguranfi cu caracter provizoriu, incuvinjarea perchezitilor ete. —art. 53 CPP), ‘Urmirirea penald fncepe 0 data cu emiterea ordonanyel prin care se dispune {nceperea urmariril penale cu privire la fapta (emis’ de organul de cercetare penal ‘au procuror, cup& caz) si se ffnalizeazd (exclusiv) prin emiterea de cltre procuror fie .unei ordonante prin care se dispune clasarea sau remunjarea la urmaire penalé, fie & rechiztoriului prin care se dipune trimiterea In judecati 2, judecata ~ este cea de-a doua fazi a procesului penal, in care, in conditi de ppublicitate, oralitate si contraditorialtate, se solujioneaet cauza si se pronun(t hotirérea judecitoreasca ce define definitiva si executore in conditile lei. Se urmaresteaflarea adevarului cu privie la sivarsreafaptei sia vinovajei fIptitorului. Noul CPP a introdus, ca 0 noutate, procedura de camerd preliminard (ar. 342-348 CPP - const in actvitatea de verificare a regulaitii actului de sesizare, 9 legalititit administriit probelor si a efecturiiactelor de etre organcle de wrmaire renal), dar cae nu poate fi considerat totus cao faz distinct a procesului penal, ci doar o etapa preliminaré a faze de judecatd Judecata presupune parcurgerea unor tape, precum: sesizarea_instanfei competent, procedure tn camera preliminar, judecata in fond, (eventusl) judecata «ailr de ata, rimanerea definitivs a hotirarijudectorest Organele de judecata sunt art. 30 lit.) €) sie) CPP): = judecitorul de drepturi si iberti, ~ judecatorul de camers preliminard, ~ instanfle udecitorest 3. punerea in exeeutare a hotiririlor penale ~ const in punerea in practic a punerea in migeare a acfunii penale; > oxercitares acfiuni penale; ¥ Nice Voce (Gur), Aland Vasu Rada Gea, Now! Cal de prc peal ede Pare rai ‘Picle Vania (or), Ales Vast, Radu Ghesrhe, Nol Codd present pond adit Paton rai {Either penal Pere semral Paes spell in 82 Ears CH, Desk Dace 21 2 fase Ci, re oe em.Denia Cristina VALEA opt | 2016 > stingerea acfunii pena. ‘Acfiunea penald se pune in miscere prin actl de inculpare previzut de lege (ar. Malin, 2 CPP) si se poate exercita i tot cursul procesuui penal (at. 14 alin. 3 CPP). ‘Acfiunea penal se pune in migcare de etre procuror prin ordonanfd dact sunt indeplinite urtoarele condi art. 15 CPP coraborat cu at. 309 alin. 1 CPP) 1. exist probe din care 38 rezulte presupunerea rezonabila c8 o persoand a sivargitoinfactune, 2. nu exist cauze de impiedicare(cauze care impeded punerea in migcare sau exercitareaacjuni penale previzute in at. 16 alin, 1 CPP). De la regula generala enunjatd mai sus, legiuitorul a prevazut singura except: {in cazulinfracjiunilor de audienf, procurorul poate pune in migcare acfiunea penal in faza de judecata, prin declaraia oral ficut in acest sens (art. 360 alin. 2 CPP). Punerea in migcare a acfiuni penale presupune trecerea de la calitatea de suspect lacel de Desi din prevederile art. 14 alin, 3 CPP s-ar putea desprinde concluzia cd procuroril are la dispozitie intreaga perioad’ a procesului penal pentru a dispune Punere in migcare a acjiunit penale, nu este totusi aga. Prevederile acestui alineat trebuic coroborate cu cele ale art. 327 lit. a) CPP si 330 CPP, din care rezultd c& rechizitoril reprezinté acum doar actul de trimitere in judecati, nemafiind posibil ca prin rechizitoriu si se dispund si punerea in miscare a actiunii penale. Astfel, pprocuronul este obligat s% dispund punerea in miscare a actiuni penale intre dows ‘momente ale procesului penal clar stablite: dupa dispunerea continuiriturmairi ppenale faft de persoand si inainte de intocmirea: it Exercitarea acfiunii penale presupune efectuarea, in cursul procesului penal, a Aiferitlor ace procesuale gi procedurale in vederearealizarii obiectului ei”, Cazurile in care acfiunea penalé nu poate fi pusi in migcare sau, dack a fost usd in miseare nu mai poate fi exereitati sunt previzute in art. 16 alin. | CPP” “ea conpari ae vedea VPP aac pea se panes nea: °7 eae por clans ci fa Se re pra su in deca or in an de [uke Panes In mene wa pole pen vcore cue rue peepane, de ely ‘ine in ude, Ee pot pt ech oso pn mee acon poral ‘Gust tere in joi der ens sume fit, wmdnd ca pew ae pe sve de ne sort dpa icp pele at miko nue el conn warns pra Pre atte reece Prcwor pn mane panera iar aan ps pn onan, Fe envi prle, ut tsp eres jean esa ae mae pral hnnind stoware ser ti itn ete tei tan tne tp at iperat eali xe prae pce al repr inca ann at conse a ‘urate preven¥ vil mi pose ep 10 ae pote petunia pee ese le (at lean ocr a /_Sece asoj aenure rninecee ee In acest esa se wiea Ase! Cote, Ciera conden eel parr amiga 9 etl asa an Col de red pol in goa a Revie Cate use" 4204p, 6-265. Pas Chg, re proce eh 1368Denil estinaVALEA eps | 2038 a. fapta nu exist; » fapta nu este previzuta de legea penals ori nu a fost sivirgité cu vinovifia cru de lege; «nu exist probe cl o persoand a sivérsitinfacfiunea; 4. existd o cauzi justifcativa sau de neimputabilitate; €.lipseste plingerea prealabil, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altd conditie prevaiuti de lege, necesar& pentru punerea in migcare a actiunii penale; a intervenit amnistia sau prescripfia, decesul suspectului ori a inculpatului persoant fizicd sau s-a dispus redierea suspectului ori a inculpatului persoand jurided; e foot rctrasd pléngerea prealsbils, in cazul infractiunilor pentru care retragerea acesteia inlituri rispunderea penal, a intervenit impacarea ori a fost Incheiat un acord de mediere in condifile legii; h existh o cauzd de nepedepsire previzutd de lege; existd autoritate de luc judecat; J. aintervenit un transfer de proceduri cu un alt stat protrvit let fn cazul prevazut in art. 16 alin. 1 lit. €) gi j)actiunea penala poate fi pust in rigcare ulterior, in conditile previzute de lege (ait. 16 alin. 2 CPP). Stingerea actiunii penale se conta (conform ar. 17 CPP}: > jn faza de urmiire penald~ de cdtre procuror, prin ordonanys de clasre sau renunfre la urmarie penals, in condi legit - ar. 314 CPP), > in faza de judecaté ~ de eftre instanfS (prin pronunjarea unei hott Judecdtorest definitive de condamnare,renunjare la aplicare pedepsi,amdnarea ‘plicit pedepse, achitare sau inoetae a procesului penal ~ ar. 396 alin. 1 cP) In anumite situaii, chiar dacd solujia provesului penal pare favorabila fiptuitorului, cel pusin sub aspectul laturii penale, in baza art, 18 CPP suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal. Continuarea procesului penal se poate cere in caz de amnistie, de prescripfie, de retragere a plingerii prealabile, de existen{a a unei cauze de nepedepsire sau de neimputabilitate ori in cazul renungirii la ‘urmrirea penal 1.2.2 Aefiunea eivils Pena compara a vee VCPP Confer VCP, cui near anes pol a ose pa emigre, Tot pst pare nol gone exes even 10 COP: fap ou x pa ma ee a een fea fala mI fcc old prc Socal tb sens ape ie arin Se nto deus fe sete nln mene cata enn ei we cure are lite cent peal pt Hp png pepe vat ae sears ep ope of a ene preva ee pce ey pte in ee aid pes nerves si ‘ror dal ys sw dp on, re jersuns jridc cid se dise de igahrofe ‘rt png pela o pe ump In aint pen eager ope ‘pi ute apes pty es eke pn pos a ue os epae weve eDonttaCrsta vata eet | 2014 Confomm art. 19 alin. 1 CPP, acfiunea civilé are ca obiect tragerea la raspundere civila delicwald a persoanelor responsabile potrivt legi civile pentru ‘Prejudictul produs prin comlterea fapel care face obiectul acini penale In doctring, actunea civil a fost definita ca find mijloculprocesual prevécut de lege prin care persoana vétimata prin sivérsirea nel infactani ori succesoril ‘acesivia solicité tragerea la raspundere cvilé a inculparulu, a parfit responsabile chllmente orl « succesorilor in drepturi ai acestora care au acceptat succesinea, in vederea reparari integrale (in natur& sau echivalet) a prejudteiul direct, material sau moral prods prin acivitatea infracional* Conform art, 19 alin. 2 ultima tezd CPP actiunea civil se exercitd de cdtre ‘persoana watdmata sau de succesori acestia impotiva inculpatulul si, dupa az, a ‘pri responsabile cvlmente, Din lectura textului menfionatrezltéc8 actin civil pate fi exercitstA doar dupa punerea in migcare a acfiunii penale (doar din acest ‘moment presupusul autora infractiuni — izvorul acjuni penale ~dobindeste calitatea procesual de inculpat, in concordanf cu caraterl accesoriu al actuni civile fa de ‘ea pens in procesul penal”, ‘Acfunea civil, avnd ca sus& comiterea une! infactuni, poate fi exercittt: ~ fie fn eadrul procesului penal prin constituirea persoanei vatémate care @ suferito paguba (material sau moral) ea urmare a sivyiri infactuni sau de succesoriacesei, ca part cvld (at 19 ain. 2 prima tezk CPP), ~ fie separat prin introducerea acjunié la instanga child competenta (at. 27 CPP). Conform art, 19 alin, 3 CPP, atunci cind personne vatimatd este lipsi de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciju resirnsi, sctunca civilé se exercta in numele acesteia de edtre reprezentantl legal sau, dup caz, de cBtre procuros, in funcie de interesele persoanei pentru care se exerci CPP stipuleazA in mod expres cf acjunea civld se soluioneaz’ in cadrul procesului penal daca prin aceasta nu se depageste durata rezonabil” a acestuia (ar 19 CPP), fda stabil ce se infelege prin duratérezonabils.Dac8 instanfa apreciazd c& durata rezonabild este depasia, poate s dispund disjungereaacfiuiieivile. Conform art. 26 CPP, soluionareaac|uni civile disjunse rimne in competeni de solutionae a instanjei penale. Disjungerea poate fi dispusi din oficiu sau la cerereaprocuroruli ori Probele administrate pina la disjungere vor fi folosite la soluionarea aciuni eivile disjunse, Instanja se pronunfé cu prvire Ia disjungere prin incheiere sau succesorii acesteia se pot constitu (oral sau scr) parte civild in eadrul procesulut penal impotrva inculpatulu si, eventual, a persoanei responsabile civilmente: pnd la Inceperea cercetirit judecitoresti. Depisrea acestui moment atrage deciderea din dreptul de a se consttui parte civilé in procesul penal, dar persoana VAtamatd sau succesorii acesteia pot formula actiune la instanfa civili competenté. Organele a Uri Proce peal Para eral. Paro ipa 23 Eds CU Bosk, 201393. log Neos Mca Da i 2019.35, Raye rt ‘se ees (cnr, Alans Vai Ra ere Ned Cade pod pnad aso Par gee.Denise retin VALEA ret | 2014 Jjudciare au obligatia aducerii la eunostinfapersoanei vitimate dreptul de a constitu pate civil in procesul penal, ceea ce reprezints o conditie prealabilé™ titurea de parte civilé s¢ poate face oral sau in scris (prin declaratia persoanei vatimate) si se consemenza (fie intr-un proces-verbal (cind se face oral in fafa organclor de urmérire penal), fie in incheierea de sedinjé (atunci cénd se formuleaz in faa instanje de judecaia). Desi au se prevede expres, constituirea de parte civlise poate face si in faza de: urmarire penal, dar numai dup8 punerea in migcare a aejiuii penale, pentru a respecta cerinele art. 19 alin. 2 CPP. In schimb, pind la terminarea cercetérii judecdioresti, partea civilé poate: indrepta erorile materile din cererea de consttuire ca parte civilé sau modifica (prin mirire sau micgorare) intinderea pretefilor, poate solkita repararea prejudiciului material prin plata unei despdigubiri binesti, dact repararea in naturd nu mai este posibils, ‘Actiunea civilé mu poate fi exeritath in cadrul procesului penal de eitre persoana cireiaj-a fost transmis anterior, pe cale conventional, dreptul la repararea Prejudiciului. Cu titlal de excepye, aciinea civild poate fi exercitaté in cadeul i penal de eltre persoana cieia i-a fost transmis acest drept pe | az in care acfiunea civil va fi dsjuns (art 20 alin. 7 CPE). ‘Repararea pagubei (materiale si morale) se face conform legi civile. La procesul penal, in legituré cu latura civil, poate participa si partea responsabild civilmente care, fie este introdusi, fie particips din propre initiativa. Partearesponsabiltcvilmente paricipt la proces penal fie introdus la cereren pi indreptaitepotivit leg civie pn la nceperea cereetii udectoreti art. 21 alin. 1 CPP), fie obliga‘oriu cénd procurorul exerité actiunea civilé (er. 21 alin. 2 CPP), Partea responsabil civilmente poate interveni in propre initiatva, pn la terminarea eet judewa.oret la prima instan(,prlund procedure din staul m care se fla ls momentul intervenfci (ar. 21 alin. 3 CPP). Cu privire la actiunea civil, partea responsabilé civilmente are toate drepturile pe cere legea le prevede pentru inculpat (@rt.21 alin. 4 CPP). CPP introduce © noud institujie procedurala eu privire la. acfiune respestiv recunoagte pirfi civile posibiltatea de a renunfa la pretenti formulate, in tot sau in parte, pind la terminarea dezbeterilor in apel. Renunfarea se poate face fie oral, fie scris, in gedinja de judecat8. Asupra cereri de renunfae Ia pretentilecivile nu se poate reveni in cadrui procesului penal, da ni nu se va putea introduce cerere la instanfa civilé pentru acleasi pretenii (art. 22 CPP). ‘In cursul procesului penal, inculpatul, partea civild gi partca. responsabild sivilmente pot incheia o tranzacie sau un acord de mediere cu privire la pretenile civile. Inculpatul, cu acordul prt responsabile sivilmente, poate recunoaste, in tot sau in parte, preteniile parti ciile, caz in care Nise Volncv (Gur), Alan Vas, ae Ghee, Nou! Cod de proc pena aa Pra erral pe 1Denil Cetin Ata pet | 2016 Instanta obligé ls despigubiri in masura recunoastril. Cu privire la pretenile civile netecunoscute se pot administra probe. Conform art, 24 CPP, actunea civilé riméne in competena intanfei penale in az de deces, reorganizare, desfiinjare sau dizolvare a parti civile, numa dack suceesorii sau, dupi caz, succesort in drepturi ori lihidatoriiacesteia ip exprimé opfiea de a continua exerctarea acfiunicvile, in termen de cel mult dou8 luni de la dala decesului sau a reorganizii, desfiinjirii sau dizolici. In caz de deces, reorganizare, desfinfare sau dizolvare a piri responsabile civilmente acjiunea civil imdne in competenta instanfei penele numa dacd parte civild indict mosenitorit ‘su, dupa caz,succesori in drepturi ori lichidatori persoane responsabilecviimente, ‘in ermen de cel mult dout luni de la data la care a Tuat I cunosting& de imprejurarea respectivi ‘Se observ cl CPP aduce o serie de modificlri cu prvire la exercitare actuni civil. in primal rind, noul text legal menjioneaza expres cd aciunea civilé are ca object tragerea Ia rlspundere civilt delicrualé (find clminatéastfel posibiltate, teoreticd oferits de VCPP, a intervene rispunderi civil contractuale). In al doilea rind, constcuirea ca parte civild se peate face exclusiv impotiva inculpatlui si, eventual, a parti responsabile civlmente. Deci, nu si impowiva suspectului. Asfl,rezult cd formularea aciuni civile de care persoana ¥atimata sau succesori acestia poate fi fut doar dupd punerea in mtcare @actiunii penale. inal treilea rnd, nu mai este posbila promovarea cfiuniicivile dn ofc, de cltre instanja judecitoreasci, in cazul persoanei vitémate lipsitl de capacitate de ‘exerci seu cu capactate de exerciti restrans8. In al patrulea rind, este reglementatS promovarza sctiunii civile in cazul transmiteri dreptuluilarepararea prejudiciului pe ale convenfional8. In al cincilea rind, introducerea in procesul penel a périi_responssbile civilmente nu se mai poate face din oficiu, de ede instante judecBtoreascd Jn al aselea rind, este reglementa expres posibilitatea renunfri, fra iblitatea revi, la pretenile cvile. In al sapelea rand, CPP, spre deosebire de cel vechi, conditioneaz& continuarea soluiondcii actuniicivile de eatre sau fetd de succesori, de manifestarea expresd de voinjd a piri civil, respectiv. a mostenitoilr, succesorilor in drepturi sau a lichidatorloracesteia, Daca acfiuneacivild este promovata in eadrul proceslui perl, instanja penal solufiondnd Intura penal, se va pronunja si asupra laturi civie ininderea pagubel si reparareaaceseia), prin aceensi hota, hp cum smears = daca proninté o solute de condamnare, instanfa va_admiten tot sau in parte actunea civild i obligt inculpatl gi/Sau partea responsabilécivilmente daunelor materiale si/sau morale orirespinge ca_neintemeiatdacfunea Partea civilé nu a probat existenfa gi intinderea prejudiciului sufert ori acest deja reparat de cite inculpat)”., ‘Sonat oto, Peed pond Pane errs. area pill 33, ar CH Beck Bure 201,99. 00 .Daniele Cristina VALEA eps | 2016 + dacd pronunfa o soluie de ackitare a incuipatului sau de incerare a procesul penal, tn baza art 16 alin. 1 lt 6) teca indi (fapta nu este pevizutt de legea penal), ee) (lipseste plingerea prealbil, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o alta condijie previzuth de leg, necesara pentru punerea in migcare a ajiuni penale), ie O(a intervenit amnistia sau prescripia, decesul suspectului ori al inculpatului persoans fied sou sa dispus radierea uspectulu ori inculpatului persoand juried), 4. g) (a fost retras plangerea prealabil, in cazulinfracjiunilor pentru care retragerea acestiaInlturdrispunderea penal, ainervent impacarea ora fost incheiat un acord de mediere in condifile legit, Hit.) (exist& autortate de Iueru judecat) si lit) (@ intervenit un transfer de proceduri cu un alt sta, potivit legit), precum gi in cazul previzut de art. 486 alin. 2 (in cazul in care instanjaa admis acordul de recunoastere 9 Vinovatei si intre pti nu s-aincheiato tranzactie sau un acord de mediere cu privire Ja acfiunea civil) CPP, instana lasd nesolutionatd actiunea civil ~ instanfa las nesolutionatd actiunea elvild gi in cazul in care succesori sau, ‘dupa caz, succesori In drepturi ori lichidatoriiacesteia nu fyi exprimd optiunea de a continua exercitarea actiunit civil sau, dups ca7, partea civil nu indicd mostenitorii su, dupt az, succesori in drepturi ori lichidatori persoanei responsabile civlmente, {in termen de cel mult doud luni de I data Ia care a lust la cunostinj8 de imprejurarea respectiva, in cazul unei soluti de achitarein baza art. 16 alin. 1 liza) (Sapta m4 exist) $i lie c) (nu existd probe cio persoant a sivarsit infactiunea) CPP nu vor fi acordate despgubiri binesti pari civile(actiunea civil este respinsa ca neintemeiat®). ~ in azul une soli de achitare in baza art. 16 alin. 1b) teza a doua (fpta nu a fost sivargitt cu vinovitia previzutd de lege) gi itd) (exist8 o cauz justifiativa® sau de neimputabilitate%) CPP sau a unei soli de incetare a procesului penal avind a temei art 16 lz h) (exists 0 cauza de nepedepsre previzut de lege) CPP, instanja poate admite acjiunea civil in tot sau in parte si sh oblige incalpatul g/sau patea responsebilé civilmente Ia plata daunelor materile sifsau morale sau, dupd cac, tespinge acflunen civilé (Jack partes civilé nu a probat existenja si Ininderea prejudiciuuisufei ori acest a fost deja repaat de cite inculpat) *. Jn cazul in care admiteactiunea civil formula, ar aciunea a avut ca obect repararea prejuiciului material prin exiirea har, ia acest Mens e posi, instaniapenalaaispunecalural 8 fe restuit pti evil (art. 28 alin, 2 CPP). Tn cadre procesuli penal, chiar dact' au exist conatiture de parte civil, instanja se pronunf8 cu prvie In dsfinjarea totals sau pala unui tscrs sau ls restabilrea stuaiel anterioare sivrgirtinfaciuni (a. 25 alin. 3 CPP). Istana se >ronunid prin hore supra resi uate Sun casa jase, eof at. 1922 NC: in ptr, send ese, ecru det a Indien tel cbligi cosines va. 5 Sim cure de pei, confer at 2531 NCP. cnsagere le, enrages mera, . excel sslequnil misrstenSpustort expan oss esl ot "iat Ur Proce peal Par prrl are special 218 p89, %DenllaCeina MUA peer | 2010 {in cazul in care aciunca civilé este admis, instanja va analiza si necesitatea Juirii masurlor asiguricii pentru reparaile civil, dackasemenea mistri nu au fost Tuate anterior, va dispune si asupra restiuirii Merurilor si a restabli situjel antrioare (art. 394 alin. 2 si 3 CPP). {in situa in care, in baza art. 25 alin, 5 CPP va lisa nesoluionatéacjunea ivi, misurile siguratoi se meni. Acestemasuri vor ineta de drept daca pesoa ‘vitimad ru introduce aciune ta instanja civil termen de 30 de zle dela ramdnerea defnitivs a hott (art 397 alin, 5 CPP). {in cazul in ear, sfunea civil este admis, ir in cureul urmririt penal, al procedurit de camerS preliminar sau al judeed{i, fj de inculpats-a hus masura reventiv contol judiciar sub cauune eau's-a dispus ilocuiren unei macuri preventive cu mlsura contoluluijudiiar pe caufune, fastanfa dispune plata din caufune a despigubirloracordate pentru repararea pagubelor cauzate de infaciune (art. 397 alin. 6 CPP). Actiumen civil ta instanqacivitt Conform art. 27 CPP, persoana vatimatk sau succesoriacestea se pot adresa sepaat instanfeicivile cu aciune tn repararea prejudiciulutcauzat prin inftecfiune fn ‘urmitoarele situa ~ nu sau constiuit parte civil in procesul pens, in acest caz, judecata la instana civil se suspend dupa punerea tn migeae a acfiuni penale si pdnd la soluionarea in primi insta eauzei penale, dar au mai tru de un an, = itn peal 9 Iss nsluont ance cit foul in carl procesului penal. in aces: caz, probele administrate in eauza penald pot fi foosite in fafa instanei civil = procesul penal a ‘ast suspendat In caz de reluare a procesului penal, acfiunea introdus la instana civil se suspends pind la solionres in prim insta a cauzei penale, dar ou mai trav de un a, ~ pentru patea de arejuici, dovedit prin probe noi, care nu a fost acoperith prin hotitérea definitive instanjei pense, atuncicindacfunea civil a fst exert ‘be procure, ~ penirurepararea prejudciuui niscut sau descoperit dup consitures ca parte ivi {In cazul in care persoana Vitam sau suocesorii aceseias-au adesat separa intaneicivile pot renura la aceasta acfiune dacd Inte timp a fest pushin migcare acjiunea penal Sau procesul penel a fost relust, Renunjarea mai est totui posit docdinstana civil ate sesiat a pronunfatohotSrre chiaedefntva art. 27 ain. 4 CPP). {n conde in care aciuneacivld este soluionat separat de actunea penal, conform at, 28 CPP, hotrireadefiniiva a instanfeipenale are autoritate de lueru Judecat in fata instant civile, doar eu privire la exstenfa faptei sia persoanei care a sivdrsio. Insanja civil nu este legatd de hotirdrea definitiva de achitare sau {ncetare a procesului penal in coca ce privesteexistentaprejudiculul ora vinoviet autorulul fate ilisite.Denil cristina VALER peer | 2014 Devi, spre deoscbire de vechiea reglementare, fn buza CPP, au se mai buvurd de autortate de luerejudecat in faa instante civile: hotiedreainstaei penale cu privire la vinovaya persoanei care a siviyit fpta iii, hotSrirea de acitare seu incetare procesului penal in ceea ce privesteexistenfa prejudiciului ori a vinvajielautorulut ‘Faptetilicite; hotsrérea prin care instanfa sdnite acordul de recunoastere a vinovaiet silas8 nesolutionata latura civil. Hotirirea defintivs a instante civile ew priviee la ecfiunea eivila me are ‘autoritate de lucru judecat in faga organetor judiciare ea privice la existenja faptei penal, a persoanei care a savérgit-o ga vinovalici acestei. ‘De refinut: ‘* Actualul CPP stabileste, in art. 1, obiectivele principale ale normelar de procedura penal care su: asigurarea exercitirieficienee atributilor organelorjudiciare; garantarea dreptuilorparior sia celoraiparticipani in procesul penal; asigurarea respect prevederilor Consitufc, a trtatelor constitutive ale Uniuni Europene, ale celorlalte reglementari ale Uniuaii Europene in materie procesual, precum gi ale pactelor gi trattelor privtoare la drepturile fundamental ale omului Ia care Romania este pate * Obicctvele normelor de proceduri penalé se subsumeazi acclusgi seop ‘general al procesului penal: stabilireaadevdrulul. * Concret,procesl penal presupune ativitti precum deseoperire, urmariea gi | judecarea infracfiunilor, urmati de punerea in executare a sancfiunilor aplicate gi a | edepselorpronunjate, ‘+ Etapele procesului penal sunt: urmirirea penal, judecate si punerea in executare a hotirérlor judecatorest [spite peal ar ca ices, conform at 14 sin. CPP eager la rispundere penal a persoanelor care au sivargitinraciun. “peek 19 ln 2 lina te CFP anes il se eer de cre ‘persoana vitdmatd sau de succesorii acesteia impotrivainculpatull gi dupl caz, 8 pari responsable civlmente. icipanfii la procesul penal sunt: organele judiciare; avocatul, pai ‘TEST DE AUTOVERIFICARE: 1. Enumerati etape procesulu penal. (Raspuns: a se vedea cap. 1 subcap. 1.1.) 2. Conform art. 14 din Cod proc. pen. actiunea penalé: 12 se exerciti in cadrul unui proces pentri a tragere la rispundere penal persoanele care au sivaritinfractuni; b. se exerctd in tt cursul procesului penal;Pend casing Aen ert | 202 €. 5¢ exerith in fa oricdrei instanje judecitoresti pentu a tragere la rispundere penal persoanele care au sAvargitinfretiu (Raspuns corect: a,b.) 3. Conform art. 19 CPP, actiunea civil a. se exercitl din oficiu totdeauns; b. se exercité si de edtre procuror, din oficiu, atunci cénd persoana vatimata ‘este 0 persoand lipsiti de capacitate de ‘exercitiu sau cu capacitate de cexercifiu restrns3; . se exerciti $i din oficiu, de cltre instanfa de judecatd, atunci cénd persoana ‘vatimati este 0 persoand cu capacitate de exercifiu resrins8, (Raspuns corect: b) 4, Prezumtia de nevnoviie: a. este conscrati expres in Codul de procedura penal; ’. nu este consacrati expres in Codul de proceduri penal; €. este consacrat expres in Codi penal; (Raspuns corect: 3) 5. Au caltatea de parte in procesul penal: 2 inculpatul; ». procurorul; ©. interpretul; d, manorul. (Raspuns corect .) 6. Constiuirea ca parte civild in procesul penal se poate face: 4. in tot timpul urmaciei penale; . pint Ia inceperea cercetariijudecatoresti; . numai dup punerea in migeare a atiunii penale, (Raspuns corect: b,c.) BIBLIOGRAFIE; 1. Codul de roceduré penala al Roméni ‘publicata in M.OL. nr. 486 din 15 iulie 2010) 2. Codul penal al Romdniei — adoptat prin Legea nr. 286/2009, publicat in M.OF. nr. 510 din 24 ialie 2009 3. Corina Voicu, Andreea Simona Uzliu, Georgiana Tudor, Vietor Viduva, - ,Noul Cod de procedura penala", ghid de aplicare pentru practicieni, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2014 4, lon Neagu, Mircea Damaschin, ,Tratat de drept procesual penal. Partea generals", Ed, UniversilJuridie, Bucuresti, 2014 5. Grigore Theodoru, ,Tratat de drept procesual penal”, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2007 ~ adoptat prin Legea nr. 135/2010,anil CestinaVALEA pt | 2014 6. Mihail Udroiu, ,Fise de procedura penal”, ed. NCPP, Ed. Universul Jur Bucuresti, 201¢ 17. Revista de drept penal.Donel Cristina LEA pps | nose ‘CUPRINS: 2.1, Aspecte generale privind partcipanti in procesul penal (art. 29-34 CPP) 2.2.Competenia organelor judicare art. 35-76 CPP) 22.1. Defiijia competen{si in matrie penal, 22.2. Felurle competenjei 2.22.1. Competenfa instanfelorjudecdtoresti (art. 35-42 CPP) 22.2.2. Competenja judecdtorului de drepturi si libertii gia judecstorului ‘de camera preliminard (art. 53-54 CPP) 22.2.3. Competenfa organelor de urmarre penald (art, 55-63 CPP) 223, Dispoziti speciale privind competenfa instanjelor judecdtoresti (art. 43- 52, 64-76 CPP) 2.3. Cealji participant i drepturile acestora (art. 77-96 CPP) Test de autoverificare Bibliografie OBIECTIVE: Capitolul are ca obiective studierea, aprofundarea, precum gi familiarizarea sudentilor cu aspectele si nofiunilor generale despre participanjii la procesul penal, Cespre competenfa organelorjudiciare, dar gi despre drepturile parlor si a subiecilor procesuali in procesul penal COMPETENTE: La sfrgiulacestui capitol student vor fi capabili s utilizeze corect noi conceptele generale despre competenaorganelorjuiciare penale, despre participant 1a procesul penal si dreptutiloracestora. Vor putea s& identifce corectatibutile $i ‘olul fiecdrai organ judiciar penal in raport cu fiecare moment al derulari unui proces renal gi in raport de tip inractiunii sau calitatea celor implica; drepturile prjilo gi a subiecjilorprocesualianit retina VALE eps | 2016 PARTICIPANTII IN PROCESUL PENAL (ART. 29.96 CPP) 2.1, Aspecte generale privind participangii in procesul penal (art. 29-34 cPP) CCategorile de participant la procesul penal reglementate de CPP sunt (art. 29 PP) + organele judicare (organele de cercetare penald, procurorl,judecttonul de repr iiberti, judecstorl de camer peliminar,instanele julecBtorest), = avocatul, = pile (inculpatul,partea civil, partea responsabilacivilmente), = subiecfiprocesual principal (suspectu,persoanavithmai); subiefi procesuali (martorl, expertul, interpret, agentul procedural, forgane speciale de constatae, alte persoane sau organe previzute de lege avind numite dreptri,oblgai sau atibui in proceduril judiciare pene). L.Organele judiciare Conform art. 30 CPP, organele judiciare sunt organele specialiate ale statulut care realizeazh activitatea judiciard si sunt: a. organele de cercetare penal b. procurorul; ¢, judecitorul de drepturi si liberty, . judecitorul de camerd preliminari, ¢. instanjelejudecatoresti 2. Avocatul Avocatul asistt sau reprecinta partite ori subiecfi procesuali in conditile legit (art. 31 CPP), Poate fi ales sau numit din oficiu (art. 88-89, art 91, art, 96 CPP) gi este ppersoana care are calitatea, conform legii (presupune profesia de avocav/consilier juridi), de a asista sau reprezenta partie in cadrul procesului penal 3. Partie Pénile sunt subiceii procesuali care exercitd sau impotrivecirora se exereté (0 acfiune judiciara (ar. 32 ala. 1 CPP), Conform ant, 32 alin. 2 CPP sunt par in procesul penal ‘© inculpatul ~ conform art. 82 CPP inculpatul este persoana (fizicd sau Juridica) Impotiva care sa pus ix miscare actunea penal © partes civil - conform ar. 84 CPP ~ partea cvild este persoana, vitimaté (persoand fic sau jurdica) care exerctiactiunea civil in cadrul procesulsi penalDanita rsina VALEA ppt (© partea responsabili civilmente ~ conform art. 86 CPP ~ este persoana, ‘chematé tn procesul penal si rispunds civil pentru prejudiciul cauzat prin inracyiune, 4, Subiecft procesuali principall sunt (art. 33 CPP): (© suspectul — conform ant. 77 CPP - este persoana cu privire la care, din datele si probele existente in cauzd, rezultd bdnulala rezonabild cd a slivargito fap previzutd de legea penald, (© persoana _vAthmati (victima) ~ conform art, 79 C?P — este persoana (izicd sau juridic8) care a suferit prin fapta penald o vatimare fizict, ‘material seu morald, Subiccfii procesuali principali au aceleasi dreptuti gi obligajii ca si pile, cu ‘excepfia celor pe care legea le acordi numai acestora (art. 33 alin. 2 CPP). 5. Alfi subject procesual sunt (at. 34 CPP): © martorul © expertul interpretul agentul procedural ‘organele speciale de constatare orice alte_persoane_gau_organe_previzute de lege (de exemplu, ‘executoriijudecdtorest; Serviciul de probatiune. S-a susfinut fn literatura de specialtate c8 prineipalii participanyi la procesul penal sunt organele judiciare gi parile” si subiectii procesuali principali ‘Mai pot participa, prin interventie, la procesul penal, = succesorii® pai civile sau a pari responsabile civilmente, dupa caz, dar ‘numai cu privire la latura civilé a cauzei (at, 24 gi 25 CPP). + reprezentanfii ~ in baza unui mandat lezal sau conventional in numele si in ulpatului a altor parti reprezentate™ pprocesuali ~ sunt persoanele care scfioneazd fa procesul penal in temeiu! unui drept propiu, dar in interesul unui past (de ex.:formularea unei plingeri penale de cite parinte pentru copil, de catre copilul major pentru pirintele su, formularea unei cereri de reabilitate de citre sot pentru soful decedet)”. 2.2. Competenta organelor judiciare (art. 35-76 CPP) 2.2.1 Definitia competentei + Definitic 1 Anas Ci, Doe prosper. 88. ‘lon Neng, Trt proces pert Prea general vl p65 | Mia ol Fi de proce penls Parc gene Pat spc, 29. “Mina Uso Fo rove onl Pare generals Pace pec 30. "al Uo ea roe rls Pre eae Par pl 30 materie penalVALE eps | 2014 CCompetenta poate fi definta ca find puterea(opitudinea) care revine fiecdrui organ judiciar determinat de a soluia 0 cauzd penala,respectv de a uri sau judeca 0 cauza penala™ Mai exact competena reprezintasferaatribuilor pe care le are de indeplinit potrivt gi, flecarecategorle de organe julclare in cadrul procesuls penal. ‘Competenta in materie penalA se circumscrie unor regull de competenya, reguli ‘care determin’ organul competent s& solujioneze 0 cauzA penal (in funcjie de natura faptei sivargite, de locul sivérgiri acestela, de gravitatea faptei gi chiar de calitajile autoruli faptei)*, 22. . Felurile competentei in materie {In doctrind sunt avute in vedere doua mari categ penal: formele fundamentale si formele subsidiere™, Formele fundamentale ale competenjci sunt: ale competent Competenta functional (dpi critrilstrbuilor care evin organi udiciar ‘sau ratione oficii’”) — este dati de categoria de activitaji care pot fi efectuate de un numit organ judi. Ex doar anumiteinstanejudedtorest pot judeca eile de aac (ibunale- penta: ‘contesai) sau eur de ape, nate Curt de Casate Justi), = doar curt de apel pot deca in apt; doar anumite orgae de urmiire penala pot dspune trimiterea in judscath Su pot propune larea unor masut preventive precum arestara prevent ‘sau arestul la domiciliu (ex. procurorul)*. ‘Competenia functional instanfelor de judecatspresupune™: - competenfa judecitorillor de a judeca in prima instanja sau anumite cauze expres previzute de lege; ~ competena trihunaleloe de a judees in prim insta sau anurmite eaze expees previzute de lege: = competenja curilor de apel de a judeea in prim instanj, fa apel sau de a a anumite cauze expres prevazute de lege; competent Inaltei Curti de Casatie si Justte de judeca in prima instants in apel si in recurs in casaic, de a solutiona recursurile in interesul leg sau alte cauze expres prevzute de lege; solu 2 ans Ci, Dr proenal pra p17. Mia sete Pree onl Par gral Pr se. 90 SA ia ren pm ‘nasi Cie, rp proc pop. ° Mia Use Pree pol Pare ene Pr spc. 90 ' Ansa Gi, Det prea pT i Ure Preceded penal Par gerald Pat pec.Donia Csi VALEA ep | 2034 a > competenfa procurorului de a eféctua urmarires penal in anumite provizute de lege, Nerespectarea regulilor privind competenja funcfionala atrage mulltatee ‘absoluté conform art. 26 alin. 1 CPP. Competenta_materiali (dupa materie sau ratione materiae™) — reprezint aptitudinea wnor anumite organe judiciare de a solutiona anumite categori de cauze ‘penale, Criterile pentru stablirea competenfei materiale sunt: gravitatea infacjiuai, complexitatea acestia, Nerespectarea regulilor privind competenfa materiala' @ instanjei judecitoresti superioare atrage mulltatea absolut conform art. 281 tlin. 1 CPP, teritorila (dup criteriul locului sau ratione loci) ~ constituie criterul in functie de care se stabileste competenfa de a solufiona o cauza penal intre organe competente material de acelagi grad. Este © competent pe orizontal, aplicabilé att pentru faza de urmarire penal, ct si faza de judecata Conform art. 41 alin. 1 CPP, competena tritoral de jude slvargite pe teritociul Rominiei este stabilitt dupa urmitosree citer 3) loculsivargri infractiunii(loeul unde sa desfgurat activitareainfractionas, Jntot sau in parte, or locul unde s-aprodus urmarea acest) ') locl in cae a fst pris suspectl sau inculpatal €) locuinfa suspectului sau inculpatului ori, dup caz, sediul ineulpatlui persoand juridicd, la momentul la are a sivrgit fapt; <4) lacuna sau, dp car, sein persoanei vitae 8.8 infracfiunilor In cazul in care o infaciune a fost sivarité tn circumsciptia mai multor instanf,oriarecintre instangee sesiat este competent 8 judee (art. 4 alin. 3 CrP). Aun end nici uno din tocurile previzue 1 ain, 1 nu sin cunoscute sau cénd sunt sesizate dous sau mai multe instane,iniferent de ordinea stabil, ‘ompetenfarevne primei insane sesizat (at, 41 ain. 4 CPP) care nu va putes si decline competenia in favoarea une din clelate instante chiar menfonae iio poriti care o precede Ordineacriterlr previzute Ia alin art 41 CPP are relevant numai in cazul sesizArii concomitente 2 dou sau mai multe instanfe, deopotriva competente™, ori rmarizea penal 8 efecat cu nerespecare aestlordni (ar. 41 alin. 3 CPP) Nerespectarea dispozitilor privind competenfa teritoriala permite invocares excepfiei de necompeten(a teritoriald, atrigind eventual (sud conditia dovedi ! Mina Uda Pracedtrpemt Pare eral. Par cia ® Deva CS! 191996 Mil Uae Proce peal Pate penal, arto speci p10.Denia Cristina VALEA tre | 2018 produce ‘care nu poate 1 nlaturata alttel) nulitatea relativ ‘necompetenfeteritorale: = poate fi invocati de procuror, suspect, inculpat, celelalte parti sau persoana vvitimati, aturci cfnd exist un interes procesual propriu in respectarea dispozitiei legal ineieate (alin. 2); = trebuie invocatt in cursul sau imediat dupa efectuarea actului ori cel mai tarziu in termenele prevazute la alin, (4), respectiv (alin. 3) 4) pint Ia inchideres procedurii de camera preli intervenit in cursul urmaritii penale sau in aceasta procedurd; 45) pnd la primul termen de judecatd cu procedure legal indeplinita, daca incdlearea a intervenit in cursul urmdriri penale, cind instanfa a fost sesizata cu un -acord de recunaastere a vinovatie; ©) pnd I urmatorul termen de judecata cu procedura complet, dac& ineBlearea a intervenit fn cursul judectyi unl vatimari a drepturilor patilor ori ale subicetilor procesuali principal, concifile art. 282 CPP. Excepfia ard, dack inedlearea a Jn cazul in care 0 infractiune este sAvirgité integral in strdindtate dar infractorului ise aplicd legea penal romand, competenta teritorali de judecath apartine (art. 42 CPP): instanfei ina edrei raza teritorala se afl locuinfasuspectului sau inculpatului ‘persoand fizicd ori, cups caz, sediulinculpatului persoant juridica; = Judecitoriei sectorului 2 Bucuresti, Tribunalulu: Bucuresti sau Curt de apel Bucuresti, dupa eaz (in functie de competenja materiala acestora) dacd inculpatul nu Tocuieste sau, dup caz, nu are sediul in Romania, (© Formele subsidiare ale competentei st ‘Competenia personali — este competenta care revine anumitor organe judiciare: in funcfie de ealitates sau starea inculpatului", Ex. calitatea de militar, parlamentar, membru al Guvernului, magistrat etc. Calitatea care determina competenfatrebuie si existe Ia momentul consume sau epuzi infractunit®,Pierderea cali dup sivdrieainfactuni nu determing i organul judiciardack ar 48 alin. 1 CPP); fapta ae legaturk. iu ale inclpatuui sau dacd s-a dat citire actu de sesizare a instanjel (spre deosebire de VCFP in care se preveereaca moment dact sa pronunjat Aejao hotce in prima instant - at, 40 alin. 1 VCPP). Dobindirea cali dupa sv acjiuni nu determina schimbarea ‘competenei, cu excepfiainfaciunilesiviyjite de persoenele previzute in art. 40 alin CPP (art. 48 alin. 2 CPP). [Nerespectarea egullor privind competena personal atrage nulitatea absolut, conform at 281 alin, 1 lie b) CPP, 5 pra Cn, Dre rosa pena p17 She nena gl Pr gh 9Donia Cetin VALEA eps | 2016 ‘Competenta speciali — este 0 competenji unicd i exclusiva stabilits prin lege Pentr anuite orgase juiciare, de a soluiona infaciuni ce aduc atingere anumitor ‘categorii de reli sociale". Nu trebuie confundate instanfele specalizate cu instanfele ‘extraordinare (a dor infinjare este prohibits prin Constituia Romdniei art, 126 ali 5 prima tera), Ex. instange specializate pe anumite domenii ~ maritime gi luviale ete. 2.2.2.1. Competenta instanfelor judecitoresti (art. 35-42 CPP) Conform art. 35 CPP, judecdtoria este competent si judece in prim instant toate infractiunile, eu except celor date prin lege in competengaaltor instante, preeum i alto cquze anume previzute de loge (de cxomplu: menfinerea, Tnlocuiren sau {ncetareainterarit medicale art. 571 CPP; cereri de liberare condifonata ~ art. 587 alin, | CPP etc). ‘Conform art. 36 CPP, Tribunalul este competent s8 judece fn prima instanfa, si solisioneze conflcele de’ competenta dintre judecdtorile din jurisdcfia sa, si solijioneze contestaile formulate impotiva hotétrilor pronunjate de judecstori cazurile previzute de lege, pecum si ale cauze anume presdzute de lege, Tribunal! judecd in prima insanfa (art. 36 alin. 1 CPP): 2) infracfiunile previzute de Codul penal in ar. 188-191, 209-2011, 284, 263, 282, 289-294, 303-304, 306-307, 309, 5,345, 354, 360-367, ») infractiunile sivaryte cu intentie depaité care au avut ca urmare mosrtea unei persoane; ¢) infractiunile cu primire la care urmatirea penald a fost efectuaté de catre Direcjia de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizaté si Terorism (DICOT) sau Direct Najionald Anticorupie (DNA), dacd nu sunt date rin lege in competes allo instane ierarhic inferoare; ')infrayinile de spare a banilor sinftactunile de evaziune fiscald prevazute de aot. 9 din Legea nr. 241/2005 penta preveniea sl combaterea evaziunl fiscal, &b rmodificail ultrioae; 6) alte infractuni date prin lege in competenta sa; Tribunalal solufioneaza conflictele de competent dintre judecttorile din juvisdictia sa i contestaile formulate impotriva hotieirlor pronurfate de judecstorit jn cazurile previzute de lege (de ex.: contestajia impotriva hotiréri prin care judecitoria s-2 pronunjat asupra propunerii de arestare preventiva sau a luli, revociri, menfineri vreunei alte mAsuri preventive; art. 587 alin. 3 CPP - contestayia, impotriva hotiari prin care judecttoria se pronuna asupra liberi conditionate), Tribunal solujionesza gi alte cauze anume previzute de lege (art $61 CPP — ‘ererea privind repararea pagubei in eazul privlriinelegale deliberate; at. 553 CPP —unl Cristina VALEA rer 2014 Tribunalul Bucuresti este instanja de executare pentru hotirrile judecttorest ‘ronunate in prima intanfa de Inalta Cute de Casafe si Justi). ‘Art. 37 CPP prevede competenja material a tribunalului militar: jadee8 in primi instanfa toate infratiunile comise de militari pind le gradul de colonel inclusi, cu ‘excepfia celor date prin lege in competenta ator instane, precum si alte cauze anume previzute de lege. Conform art. 38 CPP, Curtea de Apel are o competent de prima instanj, de insta de gpl gi u privire la alte eauze exprea provlzute de lege. ‘Curtea de ape judecd in prima instanfa (art. 38 alin. 1 CPP): 8) infractiunie prevézate de Codul penal in art. 394-397, 399-412 si 438-445; ') inftactiunite privind securtatea nafionala a Ronéniei, prevazute in lexi speciale; ©) infractiunile sivargte de judecitorii de Ia juiecitori, tibunale si de procuroi de la parchetele care funcfioneszl pe lang acest instane; 4) infractiunile sivargite de avocai, notari publici, executor judecttoresti, de controlori finenciari ai Cur de Conturi, precum side auditor publici exter: ¢) infractiunilesivargite de efi cltelor religioase organizate in condi leg si de ceilalji membri ai inltlui clr, care au eel put rangul de arhiereu sau ivalentul acest infactunile sivarite de magistrai-asisteni de Ia inalta Curte de Casati si Susie, de judeedtorit de curile de apel (inclusiv cele militar), precum gi de procurori de la parchetele de pe ling aceste instante: 4) infreciunile sivarste de membrii Curii de Conturi, de presedinele ‘Consitiuiui Lerislativ, de Avocatul Poporuli, de adjunctii Avocatului Poporului si de chestori, hh) cererile de strinutre, in cazurile prevlzute de lege CCurtea de apel judeed ca instayd de apel, apelurite impotriva hotarrilor penale pronunfate in prima instangd de judecitori side tribunal (art. 38 ain, 2 CPP). {n plus, in competenfa materala a Cui de Apel intra gi: + solufionarea confictelor de competent dintre instance din circumscriptia sa (Gntre tribunale sau intre judecttori si tribunale din circumscrifia sa ori intre judecdtorile din cireumscriptia unortritunale din circumscripfia sa), altele dect cele prevazute la art. 36 ain, 2 CPP; solufionarea contestailor impotriva hotiririlor pronunfate de tribunale tn cazurile prevazute de lege ; « alte eauze anume previzute de lege: art. 71 CPP ~ cereril de stramutare & judeciji unei cauze de la un tribunal sau, dup caz, de la 0 judecttorie din ‘ircumscritia sala 0 alts instana de acelasi grad din eireumscripta sa ‘Art. 39 CPP siabileste competenia funcional i materalé a Curfi Militare de Apel.Denisa Cristina VALEA pt | 2014 Snalia Curte de Casatle si Justitie are 0 competenti funcjionalé si materialé de ‘prima instanfi, de instanfi de apel si de recurs in casafie, precum si in alte domenii (art. 40 CPP). inata Curte de Casati si Justfc judecd in prima instand infratiunile de inalts tradace (art. 398 CP) $i infractiunile sivargite de persoane cu calitifi sau funcfii speciale: senatori, deputafi gi europarlamentari; membrii Guvernului; judecdtori ai Cun Constituionale; membrit Consliului Superior al Magistraturi,judeeBtori dela Inalta Cure de Casati guste, procurori ai Parchetului de pe lings Inata Cute de Casatie i Justitie (art. 40 alin. 1 CPP). rte de Casaie gi Justi judecd insta de apelapelurle impotriva hotairilor penale pronunate, in prim insta, de cunile de apel si cul mitre de ‘pel si de Sectia penal a Init Cui de Caste gi Justi (art 40 alin. 2 CPP) Insta Cure de Casaie si Juste judeet recursurile in casoie impotiva hotirvilor pense definitive, precum recursurle in interes lei (at 40 alin. 3 CPP). Tnalta Curt de Casaje si Justife soluioneazs: = conflciele de competent in cazurile in care este instana superioar8 comund {nstanfloraflate in conflict; “cazuile fn care cursuljustifel este intrerupt; + cererile de srbmutare in eazurile previzwte de lege; = contestafile formulate impotriva hotardrilor pronunfate de curjile de apel in cazutle anume previzute de lege; ~ alte cauze anume prevazute de lege (at. 475 CPP ~ pronunferea une hota prealabile pentru dezlegarea nei chestiuni de dept), 2.2.2.2. Competenta judecdtoralui de drepturi silibertifi sia judecitorului de camera preliminari (art. 53-54 CPP) Art 53 CPP stabileste competenta material a judecttorului de drepturi si libertafi. Astiel, judecdtorul de drepturi gi liberti este judecitoru! care, in cadrul instanfei, potrivit competenjei acesteia, solufioneaz’, tn cursul urmiriri penale, sererile, propuneril, plingerile, contestafille sau orice alte sesizariprivind: a) masusile preventiv b) masutle asiguritorii; ) misurile de siguranga cu caracter provizoriu; 4) actele procurorului, in cazurile expres previzute de lege; ) incuviinjarea perchezitillor, a folosirii metodelor gi tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetae ori a altor procedee probatoriipotrivit legiz, 1) procedura audieri anticipate; 2) alte stati expres prevazute de lege (de ex.: art. 203 alin. 2 coroborat cu art. 204 CPP ~ judecttorul de drepturi si libertif se pronunfa asupra masurilor preventive: ‘n timpul urmasiri penal),Denia rein VALEE err | 2018 Art. 54 CPP stabileste competenta materials 2 judecdtorului de camerd preliminara. Astel, judecitorul de cameri preliminaré este judecdtorul care, in cadrul instanei, potrvit competenjei acesteia: 2) verificdlegaitatea trimiteri In judevata dispuse de procuror; ») verificdlegaltatea edministrri probelor (putind dispune excluderea probelor inute sau administrate nelegal) gia efectutri actelor procesuale de cltre organele de ‘urmarire penal (sanctiondnd actele de urmirie penal nelegale); ©) solujioneaza plingerile impotriva solujiilor de neurmarire sau de netrimitere fn udecatt 4) solujioneazi alte situait expres prevazute de lege (de ex.: art. 203 alin. 2 coroborat cu art. 205 CPP ~ judecitoral de camer preliminard se pronunjd asupra rasurilor preventive in timpul procedurii de camera preliminar’). 22. 3. Competenta organelor de urmarire penali (art. 55-63 CPP) ‘Competenta functional ‘Competenja functionalé a organelor de cercetare penald cuprinde efectuarea actelor de cercetare penal. Competenja funcionala a procurorului, include urmatoarcle atibui supravegheazi cercetarea penall a organelor de eereetare pends efectureazA orice act de cercetare penald atunci cind supravegeaz’ efectuarea urmiriii penal; efectueazt direct urmarirea penal in eazurile expres prevazute de leg; participa la gence de judecatas exerité eile de atac™, ‘Competenta material Competenta materila 8 procurorului privind efectuarea urmiriii penale este determints de competenta materialé a instanfei competente si judece cauza in prima instan. Organcle de cercetare penaladispan de 0 competenfé materal8 general putind ffectua acte de cercetare penalé cu privire la orice infractiune, cu excepta celor date prin lege in competenja exclusiva procurorulu (ex.: aetele de cerecare penalé a inffactinilor de spalare de bani, infractiunilor privind protectia muncit) sau a onganelor de cercetae penala speciale!” ‘Compententa teritorialt Compentenja tertoriala. a organelor de urmirire penal pentra infratiunite pe teritoriul Romine este stabilité coform urmatoarelor regu in cazul in care un singur organ din cele enumerate in art 30 alin. 1 este sesizat,rimine competent si efectueze urmirirea penal; ~ in cazul in care mai multe organe din cele enumerate in art. 30 alin. 1 sunt sesizate simultan, competenfa tertorialé se va stabili conform ordinii de prioriate sv {Sia Ur Proce pelt Pangea Pre pei ‘Mina Ul Proce pent Pare pera Pre pect. 7- “Mina Uae, Pred pola Pare ral. Par etl. 2 "Min Uo, reed pola Para gnc Pare ect 9.7617Denia cristina VALEA eet | 2016 legala prevazutd de at. 30 alin. 1 CPP, respectiv art. 479° CPP (pentru inftacjiuni sivrgite de persoane juriice); In cazal in care mai multe organe din cele enumerate in art. 30 alin. 1 sunt sesizate dar nu simultan, rimdne competent si efectueze urmarirea penald cel sesizat primal Cu privire Ia urmirirea penal8, competenta revine parchetului in a clrei raz teritorialé se afl instanfa competent tertorial si judece ceuza®™ Conform art. 55 CPP, organele de urmatire penalé sunt 1. procurortl; 2, organele de cercetare penal ale poli 3. organele de cercetare penala special, Judiciare; 1. Procurorut® — are 0 vocaje general in efecuarea urmétirii penele, putin cefectua urmérires penal ined din primul moment al procesului penal sau poate prelua de la un anumit moment efectuarea urmirei penale Ficus pnd atunci de organele de cereetare penal” Conform art, 55 alin. 3 CPP, atribuile procurorull sunt; 2) supravegheazh sau efectueazs urmarirea penal; b) sesizea8 judecatrul de drepturi liberi instanta de judecat; €) exert acfiunes penal 6) exert etsnes civil, ncaa previzate de lege; €) incheieacordul de recunoastere a vinovajie, in conde le 4) formuleaza si exercth contest gi cle de atac prevazute de lege impotriva hotiviilor judecitoresti; £)indeplinesc orice alte atribui prevazue de lege Procurorul supravegheazd urmirirea penal, respectiv conduce gi contoleazi nemijlocit activitatea de cercetare penala a polijei judiciare gi a ator organe de cercetare penal. Procurorl trebue si suprevegheze ca actle de urmarire penal8 8 fe efectuatecurespetarea dispoziile legale (art. 56 ali. 1 CPP). Procurorul poate eféctua orice act de urmatire penala in cauzele pe care le conduce gil supraveghesz8 (art. 56 alin. 2 CPP). Dar, in anumit situa expres previzute de lege (de regul, cu privce la anumite categoii de infaciuni),procurorul este obliga - reprezentind totodatS i un drept exclusiv” -sh efectuece direct urmirirea penal (art. 56 alin. 3 CPP). Situ in care urmrrea penali se efectueazA obligatoriu de etre procuror”: 5 Naa Uri, roe penal Pores gral. Pare speci p14 * Poul sn cosa in are ce anne pling sane exerci bite ctr Minister ube at $5 ain? CP) Parcs nant epsine pe pica ache dee hgh nal Cre de Cue [sis cl pe gh Cr Apel arc pe ingh Tbe 9 parce ep gh der ‘Ans Ci, Dre procesl pm pO 1 Anas Ci, Dept proce pen. 40, * bacon sven VCP 19 (emesis cde), 19a. 3-6 sen de ‘were n med ga, 190 (sci) 191 upon mane ona suena 21 ai 3 i ‘area pods comte Sees ave au urate mere ihm 1 pi) a 236 (tes hn rene) at 259 (ea 29 250) 25ndDanita Crsina VALBA per | 20:8 = in cazul infracjiunilor pentru care competenta de judecatl in prim’ instants ‘partine inalti Cui de Casaje qi Justiie sau curl de apel; ~ cu privire la infiacjiunile previzute de Codul penal in: art. 188-191 (omer, ‘omor calificat, uciderea la cererea victimei, determinarea sau inlesnirea sinucideri), art, 257 (ultrajul), art. 276 (presiuni asupra justitie), ar. 277 (compromiterea intereselor juste), at, 279 (ultrajul judiciar, art 280-283 (cereetarea_abuziva, supunerea la rele tratamente, tortura, represiunea nedreapt) si art. 289-294 (luarea de mit, darea de mit, traficul de influent, cumpérarea de influenf, fapte sivargite de catre membri instanfelor de arbitraj sau in legaturd cu acestia); - In cazul infracfunilor stvérsite cu intengie dept, care au ca urmare moartea victimei; in cazul infractiunilor pentru care competenta de a efectua urmarirea penal apartine Directiei de Investigare Inffeacjiunilor de Criminalitate Organizaté si ism sau Directiei Nationale Anticorupiei; in alte cazuri prevazute de lege. Competenja de a efectua urmarirea pena in cazul stuafilor previzte tn art. 56 alin, 3 CPP gi de @ supraveghea efectuarea ccrcetisii penale in celclalte situa! vevine Procurorului din cadrul parchetului corespunzitor instanfi care, potrivit leg, este ‘competent si judece caica respectiva in prima intanga (at 56 alin. 6 CPP). ‘Art, 299-304 CPP detalieza’ modal in care procurora igi exerci aribuia ‘sential de a conduc si supraveghea urmérrea pene, find autortatea competent 8 dispund luarea tututor misurilor necesare, prin dispozitiiscrise si motivate adresate organclor de cercetare penal. Obiectul supravegherii consti in descoperitea oricirei inffacfiuni, tragerea la ispundere penal a persoaneslor care au sivdrgit infra niciun suspect sau inculpat nu este at lege (art. 299 CPP), Supravegherea se exerci din fel de care procuroral din eadrul parchetlui i ne, potivt lei, competenfa de a soluja respectiva a) a. 2531255 (cone de ire, re ld dard ih a 257 ua de ntuhwt 268.26 (ones 55 cantina ergel juga, siren lca corres shu, sips ae tae, aa, prions eesvupd), a 27226 (ecient tabi ser ur, dese Ter aeicrs ‘Sindpinic c N nrr de sera soups Seca prs pos presets ‘Svcs in sare cree, drug somalia a) a 29 (eeapee rein mater cea ‘5 al ater mater raaciv) a 20 (vererpsars reine meal pose, wt 280" repectes im de re nor ona. 302 (especies dope vad impor dee rea 317 ‘sigue dinar) an 323 ere pt bird 396361 acto cot pl bmi eke ee fe a2? pa 1 te) (nasil de compe de jd pn tn roa a 28 pt 1) pt 5 fade epee jose npn etn = Ca de Ap Se ‘Sujanres coe aera sha ears sat ten panel condoms sedi) ope. ib) compte de jen in ri sun Cri de Apt ar vind interes de oer tial unl mle tone, pcan ge prs lia acre pe gh eee ne art 29 pe Garin emp esa nn na nal Ca Ge Casi ate Ct centage ra mh so nc ra 8 ‘Shia Urs Proce pets Parca goal Prca sei p46,Donita Cristina VALEA eet | 2016 Coneret,actvittea de conducere gi supraveghere a urmiricii penale de catre procuror presupune: + in mod obligatoru, este incunostiinat de etre organele de cercetare penal despre orice fl de infactiune de care au luat la cunostina iniferent de modalitte; ~ are dreptul de a verifica cauzelor aflate in curs de solutionare la organele de cereetare penald, respect procurorul are dreptul de a cere tuturor organelor de ‘ercetare penal 58 ii comunice in vederea verified orice dosar sau orice act, material ori date aflat la dosaral vreunei cauze; = poate da dispozitii(obligatori) pentru efectuarea oricdrui act de urmarire penal ~ poate asiste Ia efectuarea orictrui act de urmaire penal sau poste efeetua direct un asemnea act; utorizeazA (aprobi in prealbil efectuarea unor acte de cercetare penal atunci nd autorizarea este previzutd expres de lege), confirms (aprobs ulterior efeetuarea lunor acte de urmirire pensla — ex.: confirmarea rezolutiei de incepere a. urmétirit enale date de organul de cercetare penala), incuviinfeazi (aprobare prealabild necesar in anunite situaii pentru efectuarea de eBtre orgnele de eereetare penal a unor acte din sfera lor de competent) si infra (prin ordonanf,infima orice act sau masurd procedural efectuat de cdtre orgenele de cercetare penala cu nerespectarea Aispozitilorlegale, actele sau masurler procesuale a organelor de cecetare penal; = partcipé direct la efectuarea unoracte de cercetare penal. Procurorul poate sii asiste sau poate efectua orice act de urmarire penala in cauzele pe care le suprevegheas. - solufioneaza plangerle formulate impotriva actelor de cercetare penal (prin rezolufie motivat in cel mult 20 de zile de la primire, comunicata petentului care a formulat plingerea); procurorul poate dispune, dupa necesitate, ca int-o cauzs urmarirea penal® s8 fie efectuata de un alt organ de cercetare penal 2. Organele de cercetare penalit ~ sunt organele care au competenja de a efectuacercetarea penal” gi includ: a) organele de cercetare ale poi! judiciare: = luratori (oie si agent) specializati din Ministerul Afacerilor Interne, snume desemnati (nominal) in condijile legit speciale (ar. 2 din Legea nr. 364/2004" - de ministrul de resor), care au primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe linga inalia Curte de Casafe si Juste ori avizal procuroruui desemnat in acest scop (ar. 55 alin. 4 CPF). Alf leritori (ceili politi din eadrul MAF”) pot doar efectuaacte de consatare a svrgirii une! infactuni (ca organe de constatare), 2 Sal Ui, Proce pel Presper. Par pil 9. * ta Uti, reer perl Pare gral. Pra sil 348 * ne aD pnd nine eoerpls ce piin MO ar 4 2 sept 24 eae eNO w 305 a 24a 2014 Pata Ut, Proce ele Pare perrald.Pare pel.Dante Csi VALBA appt | 2016 = ofieri anume desemnafi in conde lei, care au primitavizu! conform al procurorului general al Parchetului de pe linga fnalta Cure de Cesate i Juste (art. 55 alin, 5 CPP) (de ex, cei din cadrul Departamentuli National Antcorupie”), Onganele de cercetare penal al polite judiciare si organele de cercetare penal speciale igi destgoariactvitatea de urmarie penala sub conducere si supravegherea ‘procuroului (at. 55 alin. 6 CPP). Organele de cercetae penal ale poi judiciare au o competent materialé generald”, respect pot efectua acte de cercetare penal8 cu privire la orice infratiune i orice ptuitor, eu excepfia celor date expres in competenta altor organe (at. $7 alin, 1cPP).. Conform art. 58 CPP, organul de urmirire penald este dator si igi verifice competenta imediat dup& sesizarea sa. Dacd procurorul constatA cS nu este competent si efectueze sau si suprevegheze urmirirea penali, dispune, de indat, prin ordonanfs, declinarea de competen(a $i trimite cauza procurorului competent. Dact orgenul de cercetare penalii constaté cd nu este competent si efectueze urmirirea penalA, trim de indati cauza procurorului care exercita supravegheres, In vederea sesizirii ‘organului competent (conform ar. 301 alin. 1 CPP). Totodatd, in anumite situafii procurorul competent (cel care supravegheazi) poate dispune: = fie trecerea cauzei de la organul de cercetare penalli competent la un alt organ de cercetare penal egal in grad (at. 302 alin. 1 CPP); = fie preluarea cauzei penale de citre un organ de cercetare penali ierarhic superior celui care ar fi competent si efectucze urmirirea penal®, pe baza propunerii motivate a organului care preia cauza (at. 302 alin, 2 CPP). Competenta teritoriati a organelor de cercetare penal se circumscrie regulilor ‘zenerale privind competenfa teritoralé a organelorjudiciore reglementaté de art. 41 ~ 42.CPP. Conform art. 41 alin. 1 CPP, pentru infractiunile sivargte pe tertoriul Roméniei, competenta tertoriald se determin, in ordine, dupa urmatoarele crteii: Jocul unde a fost sivarsithinfratiunea;locul unde a fost prns suspectul sau inculpatul; Tocul unde locuieste suspectul sau inculpatul persoand fizicd ori unde este sediul inculpatului persoand juridicd la momentul la care a sAvargitfapla; locuinfa sau, dup az, sediul persoanei vatimate. Extinderea competeneieritoriale Daca anumite acte de cereetare penal trebuie efectuate in afara raze teitorale ¢ organalui competent, procurorul sau, dup caz, organul de eercetare penal le poate efectua el insusi (cu insinarea organuluicorespuncstor din raza tertrialé in care umeaz afi efectuate) sau procurorul poate dispune efectuarea lor de un alt organ de cercetare penal, prin comisie rogatore sau delegare (an. 9 CPP), ‘Fase ven UG. 48200, pian RLOE or. 244 i 1 rie 2000 * al Ua, Proved penal Pre geal Pures pciDaniela Cistina VALEA ee | 20 Extinderea competentei materiale sau personale Conform art. 60 CPP, in cazuri urgente, poate avea loc o extindere a ccompeten{ei materiale sau personale a organului de cercetare penald care este, in baza acestei prevederi legae, obligat sf efectueze toate actele de urmirire penald care ny suferd aménare, chiar daca acestea privese o cau2d care nu este de competenta lui Lucrarile astfl efectuate se trimit, de Indatd, procurorului competent, prin procurorul care supravegheaz& actvitates organului de cercetare penal care a afectut actele EX ~ cercetarea la faa locului (care este un act de cercetare penal care poate avea caracter urgent) poate fi efectuaté de edtre organul de cercetare penal in baza art. 213, ‘VCP (actualul ar. 60 CPP), chiar daca urmarirea penalA trebuia efectuata de eitre ii publice, tnainte de potrivit prevederilor art. 213 VCPP (actualul art 60 CPP), si nu consttuie percheztie domiciliara in sensul art. 100 VCPP (actualul art. 165 CPP) (L.C.CJ, s. pen, devizia nr. $748 din 4 noiembrie 2004)"; act de cercetare penaléi care nu sufera amfnare conform art. 213 \VCPP, inceperea urmériri penale sau aducerea la cunostinja invinuijilor @ acuzatilor ce li se aduc de catre organul de cercetare penal (in speja ofijer din eadrul CZCCOA Craiova), chiar dacd asemenea acte trebuie efectuate obligetoriu de citre procuror (procurorul de caz din cadrul DIICOT Dol)®. ) organele de cercetare speciale, pentru care este previzutd expres competenia, (personala™) de a efectua acte de urmirite penala (in situajia in care urmairea penal’ nu trebuie efectuats in mod obligatoriu de catre procuror™): ofierii anume desemnati (pentru militar, persoanele civile in legtur8 cu obligate lor militate); ofieiipoliiei de frontiers; cApitanii portuilor ete. Organele de constatare (ar, 61-62 CPP) sunt organe extrajudiciae care, desi nu sunt organe de urmarire penald, au obligajia de a indeplini anumite acte, strict gi imitativ prevazute de lege. Sunt diferite organe de control aferente unor domenii de te (inspecfii de stat, ale altor organe de stat; organe de control si cele de onducere ale autoritijilor administrajiei publice, insttuii publice saw ale altor persoane juridice de drept public), organele de ordine publica si siguranf nefionals, comandanti de nave si aeronave; agent politei de frontiers. sain pen, dele 40994, welga- Mikal Loi, Prod pod Poca gma Par pele te mt ra nealc10012 mai 2015). lh we stefan ote! eapenCSPA lea 32 le 2d pochuiCsED pemCINSD- annie uC Pec HaAE conse NeSMASMLC us seine extent poate AC AAER. ‘dea efecto et CARI NCH AE suaCSSA IC HABS cre Pissososs deparrinioer NedsAEn desir Nib Ua Proce Pere gomrala Pore eile p48 "he Us Poteet Pre oma Pong a. 38anita Cristina VALEA eps | 2018 ‘Aceste organe au urmatoare obligafi: de a intocmi un proces-verbal in care se consemneaza constatarea imprejurarilor eénd exist o suspiciune rezonabila cA a fost sivirgtd 0 infacfiune; si ia misuri de conservare a locului savérgiii fapei si de feare sau conservate a mijloacelor materiale de proba; in cazul infracjunilor flagrante, au dreptul de a efectua perchezitii corporal sau ale vehiculelor, de prinde pe fptuitor side al prezenta de indath organelor de urmarire penal. Procesele-verbale intocnite de catre organele de constatare constituie acte de sesizare a organelor de urmarire penali gi nu post fi supuse controlului pe calea contenciosului administrati. Nerespectarea prevederilor legale privind competenta procurorului gia ‘organelor de cercetare penal strage sanctiumea mulitdfii (absolut sau relatv’, dupa ‘caz) conform prevederilor art. 280-282 CPP. 2 43-53 CPP) Dispozifi speciale privind competenta instanfelor judecdtoresti (art. Derularea unui proces penal presupune exstenfa i a unor situa deosebite privind competent care gi-au gsi oreplementae special. ‘Asemenea probleme legate de competeja in materie penlé presupun, in Principia, © prorogare de competent si vizea: reunirea; disngerea; except de ‘necompetenté chestiuni prealabile; competenfa in cazul schimbarii calitafii persoanei, @ Incadrarii juridice sau schimbirii calificdrii faptei; declinarea de competent’; conflict de competent Alte aspecte relevante in desfigurarea activititii cu respectarea prevederilor privind competena sunt: incompatibilitatea; abjinerea, recuzarea; strimutarea. Prorogarea de competenj consti in prelungirea, extinderea competentei rormale a organelor judiciare asupra unor cauze care, de regula, revin altor organe adiciare®, Reunirca cauzelor™, Rezulté din modu Ue reglementare a reunirii cauzelor pri, art 43 CBP #8 trebuie avute in vedere dows situai: Assasin Cin, Dept roco poal8 "NCP? velenener tsa el pnd runes cur stale eds i cms ae In scare de VCP. Canoe VCPP, ea conser un lg du i ma ne ane ava nc “tee, de ura de tl mate pane imprean ec! nen a (a 38 8) CP) dee fl fc! sun siviicin mp na et, dh prasad (t 341) C0 {ntact via pos pep sss etcude come al nena sisi pent Tel ss asia surges ela apr peal fpr ae ft Ca) Pe dots ‘amin xs gts mares ocr we purport pe x oti (34 {rj ex: es lah, Se em sero endor char atin ed oe ‘Jucares a oat et na eS ht) ere mea ont ae marl lw wie ie {ent in oa contna coms de inspa Vl RO axemens sane se napa wt.) CP fan 49 CPP (LC, Ss pl ea 2379 i ae 1 intounrwssiraSP reno 01 SCaleADOAROTOZGOI LN) (9.042012). EA se apne Ecneuarea a dst coe fuse dew ae ele eu ee eu ene de ea asp ll eh tl dere doar af av aa) Gusetrs Camp, Dos 309 00, she din ape 209 ‘Gone cpg deem} G5) 0.Daniela CriscnaVALEA wrt 1, reunirea obligatore - se dispune in cazulinfracfiunii continuate (art. 35 alin. 1 CCP), al concursului format de infratiun’ (a. 38 alin 2 CP) sau in orice alte cazuricind doud sau mai multe acte materiale aleivise 0 singel infseione Glin. ; 2. reunirea facultativa ~ deoarece judecatorul poate dispune reuniea, dae prin aceasta nu intirzie judecata, atunc end (lin. 2): 2. doul sau mai multe infactuni au fost sivarite de aceeayipersoands ba sivargirea une’ inffactuni au participatdovs sau mai multe persoane; & ine dou sau mai multe infacjuni exit lepitud gi reunitea cauzelor se mpune pentru buna infpire a justi Reunitea cauzelor se impune si in condifile art. 43 alin, 3 CPP, respectiv in azul in care in fof aceleas insane sunt mai multe cauze eu acta bieet In caz de reunire, judecata in primi instané, doc are loc In acelgi timp pentru toate feptele si pent tof Rptutor, se efectuesza de acceasiinstanf, ir instanta competent va fi (art-<4 CBE ~ instanja care a fost prima sesizaté (acd stuaia ~ diferiti fptuitri ori Aiferite fate -atrage competena a mai multorinstanf de acelai grad); + insanja cea mai inal in grad (doc situajia de reunire atrage competes @ ‘mai multorinstanje de grad difert. Iasttuia reuniré cauzelor repezinti un instrument de stingere a scopului procesului pena, gi pentra a evita judceata sepaatd de cle aceeasi instants si Dronunjarea unor hotirri, eventual contradictori, in cauze intre care exist legituri substanfale necesare afl adevaruli, in eedrul aceluisi proces penal” Reunirea cauzelor se dispune de instanja cireia Ti revine competenia. de Judecat ‘Reunirea cauzelor poate fi eeruta de eat procuror sau parti or se dispune din ‘fic de care instant. Cauzele se pot reuni in fafa instanfe de fond, chiar gi dupa Gig Teodor, Tat ae dt prc po, Ee Haman, Buse, 2007, pp. 261-363; Mil Udo, race pna Perea onerl Pare petal. lan Nenu Mee Dah Tat de pro por. tna Urls, Poel pom Poe geal Para pci 15 ton ea, Pant proce pal Par err p 2% Gia Toler, Truar de ro rece oa, Edtr Haug, Buse 207, 16 ton esp, Trot pee pal Pr eral ica Neg Put pace pols Pare oma. Tone, pr pal Pare eraDenia Cetin VALEA pep | 2016 3.13. Sarcina probei (sau sarcina probatiuni - onus proband! - gi nu tebuie confundati cu sarcina administrarii probelor) reprezinti obligayia procesuald a itor participant la procesul penal (organe judicare, pti, subiecti procesuali principal) de a dovedi susfinerile si imprejuririle care formeazi obiectul von Se pomeste de la principiu!c& cel care acuza (dz ex.,procuroral cu prvire la ‘cfiunea penalé sau chiar exercitarea aciuni cvile in procesul penal parca cvilé in cazul exeecitiri ajiuni civile in procesul penal), trebuie sds probece. Nu inseamni 8 doar procurorul poate administra sau solicita administrarea de probe, din contr, oricare dintre péntile procesului, inclusiy instanja judecdtoreascd (din ofici), pot ‘Propune adminisrarea de probe. ‘Art. 99 alin. 1 CPP (spre deosebie de reglementarea din VCPP conform cdruia covicare din pie in tot cusul procesulsi penal, poate propane probe qi cere ‘administrarea lor), prevede expres si diferenfiat cui revine, in procesul penal, sarcina probei: = In cadrulactiuni penal, sarcina probeirevin, in principal, procuroruluis = in cadrulactiunicivie exeritate in procesul penal, srcina probeirevine pit civile sau, dup caz, procurorali care exeretéacfiunea civil, in conitile leg Corespondent acesei obliga (a celui care acuzi, art. 99 alin. 2 CPP institue, prin raporttre gi la ar. 4 CPP, dreptul suspectul sau inculpatul, de @ nu contrbui la propria acuzare, nefind obligats& isi dovedeasca nevinovatia, drept fundamentat pe prezumtia de nevinovajie de care beneficiaz8. Prezumja de nevinovate ~ prezumtie legal relat — nu rrebuie dovedité de catre suspect sau inculpat, organele de acuzare fiind acelea cdrora le revine obligafia dovediri vinovajiei. Novl CPP nu mai prevede expres drepul suspectului sau inculpatului dea proba lipss de temeinicie a probelor de vinovitie (ca in cazul art, 66 alin. 2 VCPP ~ putind solicita contraprobe"), dar comsideram ef acest drepr se subtngeleg, el Inirnd in sfera generala a dreptutu de & cere administrarea de probe. 3 CPP prevede cf, in procesul penal, persoana vatimat, suspectul si patie au dreptul dea propune organelorjudiciare administrarea de probe. 3.1.4, Administrarea probelor este activtatea procesual realizat8 exclusiv de catre organele judiciare, pe baza si in formele permise de lege, in scopul cunoasterii

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5819)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (845)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4771)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1902)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Complet de Autovindecare-Stephen T. Chang PDF

  

  Document142 pages

  Complet de Autovindecare-Stephen T. Chang PDF

  AlizzeGabrielle

  0% (1)
• Gandeste Ca Un Barbat Comporta-Te Ca o Femeie PDF

  

  Document171 pages

  Gandeste Ca Un Barbat Comporta-Te Ca o Femeie PDF

  claudia valcan

  67% (3)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Contract Comadat

  

  Document2 pages

  Contract Comadat

  AlizzeGabrielle

  No ratings yet
• Legea 119 Din 1996 Cu Privire La Actele de Stare Civilă

  

  Document25 pages

  Legea 119 Din 1996 Cu Privire La Actele de Stare Civilă

  AlizzeGabrielle

  No ratings yet
• Judecata in Prima Instanta - Jud. Mihaela Vasiescu

  

  Document11 pages

  Judecata in Prima Instanta - Jud. Mihaela Vasiescu

  AlizzeGabrielle

  No ratings yet
• DR - Omului În UE Nediscriminarea P C.S Si Cornwall County Council

  

  Document19 pages

  DR - Omului În UE Nediscriminarea P C.S Si Cornwall County Council

  AlizzeGabrielle

  No ratings yet
• Concluzii

  

  Document4 pages

  Concluzii

  AlizzeGabrielle

  No ratings yet