in randul tinerilor de la domiciliu; § relatii in randul unor persoane cunoscute ocazional; 9 daca este in atentia organelor de politie pentru comiterea unor infractiuni de furt, talharie, comercializare si consum de droguri etc. in astfel de situatii detectivul particular va trebui sé coopereze \deaproape cu parintele solicitant. : Time pA. moc' J +P 3d MEI activitatea investigativa desfasurata cu privire la Ivabilitatea ori seriozitatea unei persoane fizice sau ridice potential partener de afaceri 2.1. Notiuni definitorii Pentru definirea campurilor de cautare a datelor si informatillor pe acest nson de activitate investigativa specifica detectivului particular, se impun o tie de précizari-cu priyiré la raportul juridic-civil, capacitatea de folosinta, ipacitatea de exercifie $i patrimoniul persoanei. ‘Astfel, pentru ca o persoana s& aiba calitatea de potential partener de faceri aceasta trebuie sa. pe afi ri civil, Care reprezinté_o relatie sociala-patrimoni lementata de norma de drept civil, avand ca elem adici~persoanele fizice sau juridice, titulare d dre ‘§ -Continutul raportului juridic civil tl reprezi i repturilor subiective si a obligalillor civile pe care le au parfile, precum si obiectul raportului juridic Givil, constand tn actiunile ori inactiunile la care sunt indrituite parfile ori pe acestea trebuie sa le respecte. 7 Dreptul subiectiv civil consta in posibilitatea recunoscuta de legea civilé subiectului activ — persoana fizicA sau persoana juridicd = in virtutea druia acesta poate, in limitele dreptului si moralei, s4 aiba ori sA pretinda o jumita conduit&, s& faca ori si nu fac ceva ~ in raport cu subiectul pasiv si $4 ceara concursul fortei coercitive a statului, in caz de nevoie. Obligatia civilé reprezint& Indatorirea subiectului_pasiv al raportului juridic civil de a avea 0 anumiti conduité, corespunz&toare dreptului subiectiv corelativ, conduita care poate consia in a da, a face, ori a nu face ceva 6i care, la Tevoie, poate fi impusa prin forta coercitiva a statului. Pentru a sé fi subiect al raportului juridic civil o persoana fizic& sau juridica trebuie s& aiba capacitate civilé de folosinta si de exercifiu, Capacitatea_de folosinté a persoanei fizice consta in aptitudinea generala si abstracta a omului de a avea drepturi si obligatii civile. Aceasta 103se dobandeste o data cu conceperea omului, calculata retroactiv intre a 181- ‘agi a 300-a zi de la nastere, si inceteaza la moartea acestuia. Astfel, potrivit i legislatia civila romé poe 3, copilul <5 Capacitatea de folosints a persoanei juridice reprezinta aptitudinea biectului colectiv de drept civil de a avea drepturi si obligatii civle. Potrivit “personalitate juridica, din ziua inmatriculdrii sale la Registrul Comer{ului. > Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice consta i omului de a-si exercita drepturile si de a-si indeplini obligatille civile. Capacitatea deplin’ de exercitiu incepe la data cand persoana devine majora. Majoratul nu este in toate cazurile o conditie sige qea man ca o persoané fizicd s& dobandeasca capacitatea de exercitiu deplina. Persoanele care sufera de afectiuni psihice grave, de exemplu, nu dobandesc capacitatea de exercitiu o dat cu implinirea varstei majoratului. Persoanele puse sub interdictie prin hotarare judec&toreasc4 nu pot, de asemenea, exercita capacitatea de exercitiu. Aceste aspecte au o relevanta deosebita in activitatea investigativa pe care detectivul particular 0 desfasoara cu privire la persoanele fizice, viitoare partenere de afaceri. Astfel, desi teoretic 0 persoana lipsité de capacitate de exercitiu nu poate incheia acte juridice civile decat prin reprezentantii legali totusi, in practic, se inregistreaza cazuri cand asemenea persoane incheie acte juridice de drept civil, in nume propriu, ascunzand faptul cd sunt puse sub interdictie judecdtoreasca. Asemenea acte juridice care sunt lovite de nulitate absoluta, dar care comport procese civile in instantaé, pagube materiale pentru partenerul de afaceri sau pentru cealalta parte a raportului juridic civil. Rolul detectivului particular este de a preveni ca o astfel de persoana sé intre in raporturi juridice de drept civil cu solicitantul investigatiei. => Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice este definité ca find acea parte a capacitatii civile care consta in aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a dobandi si exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma gi indeplini obligatiile civile, prin incheierea de acte juridice civile, prin organele sale de conducere. ‘In literatura de specialitate s-a acreditat ideea potrivit careia eens de exercitiu se dobandeste o data cu capacitatea de folosin{a, desemnarea/ persoanelor invest te cu atributiile de organe dg cond oe Acest aspéct comporté unele comentarll, in conditille In’ care/pentru era anumitor dreptuti gi obligafii civile pesca, Juridica éste ba conditionaté de obtinerea’ unor avize, licente”sau aprdbari din partea organefor abilitate. 404cetarea capacitalii de exer de diverse acte normative, capacitatea de exercifiu a unei persoane juridice poate fi restransa sau poate fi suspendat total, pe o perioada determinata sau nedeterminatd, ca efect al unei sanctiuni. In situatia retragerii licentei de functionare a unei societati comerciale de c&tre organul de stat abilitat, persoana juridicd in cauza nu mai poate incheia acte juridice civile. => Ca i in cazul persoanelor fizice, nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu a persoanei juridice atrage sanctiunea nulitatii actului juridic civil incheiat de aceasta. —> O persoana juridica a cdrei activitate este suspendatd sau cAreia i s-a retras licenta de functionare se afla intr-o situatie similar persoanei fizice pusa sub interdiotie judecatoreasca. Orice act de drept civil incheiat de cdtre aceasta in perioada suspendarii activitajii sau dupa retragerea licentei de functionare este lovit de nulitate. Prin urmare detectivul particular va trebui s verifice: @ 7 daca persoana fizicd care reprezinta persoana juridicé la incheierea actelor de drept civil cu solicitantul investigatiei are calitatea de organ abilitat al persoanei juridice in cauza; +2 daca persoana mandatata sA incheie un act juridic civil in numele persoanei juridice, partener de afaceri cu solicitantul investigatiei isi respect puterile atribuite prin mandat sau din contra tsi depaseste atributiile; +3 daca nu s-au incdlcat delimitarile de atributii intre organele de conducere ale persoanei juridice, viitor partener de afaceri al solicitantului investigatiei, De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere faptul c& pentru ca o Persoana potentiala partenera intr-o afacere sa fie solvabild, aceasta trebuie 88 aiba un patrimoniu. => Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor gi obligatiilor patrimoniale care apartin unei persoane fizice sau juridice. => Drepiurile patrimoniale sunt cele al c&ror continut se poate exprima b&neste, pecuniar. Acestea constau in: “2 dreptul real — jus in re — reprezentand acel drept patrimonial in virtutea c&ruia titularul sau isi poate exercita prerogativele asupra unui bun fara concursul altuia; (4 dreptul de creanté - jus in personam — reprezentand acel drept patrimonial in temeiul c&ruia subiectul activ, denumit si creditor, poate 105pretinde subiectului pasiv, denumit debitor, sé dea, sé facd sau sa nu facd ceva. --> O persoana fizicd sau juridicd este considerata solvabila atunci cand Cuantumul drepturilor sale patrimoniale este mai mare decat cel al obligatiilor patrimoniale pe care le are. Trebuie mentionat faptul c&, adesea, in practica, notiunea de patrimoniu sau stare material a persoanei este perceput& ca reprezentand totalitatea bunurilor mobile gi imobile pe care le detine persoana in cauz, o interpretare total eronata si ingelatoare pentru detectivul particular. Frecvent se pot intalni situatii c€nd anumite persoane defin imobile fastuoase, autoturisme de lux, patroneaza societati comerciale, dar care au obligatii financiare cu mult peste contravaloarea acestora. > °@a atare, atunci cand investigheazi un asemenea cAmp de cdutare a datelor si informatiilor pentru a stabili solvabilitatea unei persoane, viitor partener de afaceri, detectivul particular va trebui s& se documenteze deopotriva atat cu privire la drepturile cat si la obligatiile patrimoniale ale persoanei in cauza, in asa fel incat in nota de concluzii s4 prezinte un raport cat mai real intre acestea. -=S De asemenea, in practicd, se uziteazé adesea expresia de starea de bonitate a persoanei, expresie care se confundé cu notiunea de solvabilitate. jn lucrarea ,Despre dreptul si arta apararii”, autorul Valericd Dabu face o distinctie clara intre notiunea de ,bonitate” si cea de ,solvabilitate”, explicand _sigare este raportul dintre acestea, astfel: ©) prin bonitate se intelege capacitatea agentului economic de a produce si plati conform obligatiilor asumate prin contractele anterioare si cele care urmeaza sa si le asume prin semnarea contractului, chiar in condifiile terializari riscurilor asigurate prin conventie sau efectul I x —S/Nivelul de bonitate este dat de gradul de solvabilitate, lichi ‘rentabilitate, receptivitate, promptitudine, __corectitudine__ si comportamen ae ep ee orin tate infelege capacitatea economicd a_ societatit comerciale de a-si respecta intocmai si la timp obligatiile contractuale asumate. - Solvabilitatea se determina prin analiza elementelor patrimoniale, pe baza de bilant, iar daca rezultatele obtinute se compar pe ultimii ani, se { pot formula concluzii edificatoare in acest sens, / ‘De precizat-c& autorut-a-avut in-vedere numai persoanele juridice, unde termenul-de-bonitate-este folosit-In-mod-freevent,-in-timp.ce-notiunea-de~ © prin _solval 106solvabllitate-se-fol : in_teferirile-cu-privire-la~persoanele juridice-s/fizice;-cu-pastrarea proportillor corespunzatoare:~ (2.2,)Riscurile in alegerea partenerului de afaceri ~S/Alegerea partenerului de afaceri, persoana fizicé sau juridicd, are o importanté deosebité pentru protejarea patrimoniului propriu si a afacerii preconizate, respectiv evitarea din fazd incipient a unor probleme cu grad sporit de risc. Practica in domeniul economic a demonstrat c 0 serie de firme, prospere la un moment dat, au inregistrat pierderi financiare si materiale insemnate, ajungand chiar in stare de faliment, ca urmare a perfectarii unor afaceri cu parteneri neverificafi in prealabil, insuficient cunoscuti, rau intentionati, care nu giau onorat obligaliile contractuale asumate. Desi cazuistica de acest gen a dobandit valente de fenomen, mai sunt inc agenti economici privati grabifi sd perfecteze unele afaceri cu parteneri necunoscufi si neverificati care, mai devreme sau mai tarziu, ii aduc in starea de victime. —>Miasurile legale instituite de legiuitor pentru protejarea firmelor nu pot acoperi intreg spectrul de riscuri pe care le presupune perfectarea unei afaceri. De regula, acestea opereaza ,post-factum”, atunei cand prejudiciul s- a produs gi se invocd interventia instanjei judecatoresti pentru repararea acestuia, ceea ce presupune mult timp si cheltuieli inutile. —> Masurile de prevenire sunt cele mai eficiente in evitarea riscurilor in afaceri iar detectivul particular poate avea un rol esential in acest sens atunci cAnd se apeleaza la serviciile sale. > Riscurile in alegerea partenerului de afaceri pot fi divizate in doua espectiv: viitorul partener de afaceri este persoana fizica: in entionata, s& nu aib& { este posibil ca persoana in cauza, desi t pregatirea de specialitate si experienta necesare pentru a derula afacerea in care se angreneaz, motiv pentru care nu este competitiva gi nu poate accede pe piata, devenind falita si in imposibilitatea de a-gi onora obligatiile asumate prin contract; 9. din neglijent, sau pentru a ,economisi" o anumit suma de bani, nu incheie polife de asigurare cu societatile de profil si cade victima unor incendii, unor fenomene naturale ori infractiunii de furt, ajungand involuntar in stare de faliment; © 3 incheie, la randul sdu, 0 afacere pagubitoare cu un partener neverificat, care il aduce in stare de faliment; 107