Modificarea vitezei SAE cu masini de curent continuu Posibiltatile de reglare a vitezei SAE cu masini de curent continuu, rezulté din expresiile caracteristicii mecanice ale acestor tipuri de motoare, exprimate prin relatile: Din analiza acestor relat rezulta trei metode de reglare a vitezei: 1. prin utilizarea unor rezistente conectate in serie gi in derivatie cu indusul, mentinand constante U si le 2. prin modificarea curentului de excitatie, mentinnd constanta tensiunea U, 3. prin modificarea tensiunii de alimentare a indusului, mentinand constant Ie 1 Modificarea vitezei prin utilizarea unor rezistoare conectate in circuitul indusului Uilizarea rezistoarelor pentru reglarea vitezei prezinta ca singur avantaj simplitatea constructiva a solutiei de reglare. in acelasi timp apare ins inconvenientul important al randamentului energetic relativ scazut datorita pierderilor de putere electrica prin efect Joule, pe aceste rezistoare. De aceea 0 astiel de metoda de reglare se foloseste doar in cazul regimurilor de functionare intermitente sau al motoarelor electrice de mica putere, unde consumul de energie electrica este relativ redus. ‘in practica actionarilor electrice se pot folosi: - restate reglabile continuu, in mod deosebit pe standutile de incercari din laboratoare, - rezistoare reglabile in trepte, care asigura 0 moditficare in trepte a vitezei, cum ar fi de exemplu cele utlizate in tractiunea electric uzinala (electrocare si electrostivuitoare) sau cea urbana (tramvaie, trolee etc.), ~ rezistoare fixe, asociate cu comutatoare statice (choppere) derivatie, care asigura © reglare continua a vitezei; aceasta solutie se poate utiliza gi in regim de regiare automata a vitezei, valoarea rezistentei echivalente, Re = All—a) depinzand de durata relativa de conductie a chopperului Osast4.1 Actionari cu magini de curent continu cu excitatie separata Existéi doua modalitati de conectare a rezistentelor in circuitul indusului masinilor de curent continuu cu excitatie separata, in vederea reglaii vitezei - conectarea in serie cu indusul a unei rezistente A; aga cum este prezentat in figura 2.25a, ~ conectarea in derivatie cu indusul a unei rezistente Az, in prezenta rezistentei Inseriate A, (suntarea indusului) aga cum rezulta din figura 2.25b. * » Fig. 2.25 Conectand rezistent A in serie cu indusul, ca in figura 2.28a, se obtin caracteristici mecanice artiticiale de forma celor din figura 2.26a: ge U Pat Py 2.95 KK ) care prezinta aceeasi viteza ideala de mers in gol ca si caracteristica naturals, u 2 = 25 =4. (2.96 0 = = (2.96) © rigiditate mai scézuta, dependenta liniar de rezistenta Ry: dQ RytRy, dQ _ Ryda’ Rat+Ry dQ __ Ry fea) aM Ke MK? K aK sioc&dere de viteza in sarcina, dependents liniar de rezistenta din circuitul indusului, +R) Ret, KOK AQ’ = M= 40+ 40", (2.98) ‘mai pronuntata decat caderea de vitez 40 de pe caracteristica naturala, datorita aparitiei caderii de tensiune 4U=yI, pe rezistenta A, ce determina 0 cadere suplimentara de viteza, Fy Pi I= 2, Kagem (2.99) Caracteristicle astfel obtinute, prezentate in figura 2.26a, pun in evidenta urmatoarele:a) prin cresterea lui A; viteza motorului de c.c. scade, putandu-se objine chiar valori negative (punctul As, in cadranul IV) dacé cuplul rezistent are caracter potential si rezistenta este suficient de mare; functionarea in cadranul IV, in regim de frana electromegnetica, se intalneste adesea, in cazul instalatilor de ridicat, la coborarea cu vitezé redusé a sarcinilor; b) odaté cu cresterea lui FR; scade tigiditatea caracteristicii si stabilitatea in functionare a SAE; ©) domeniul de reglare a vitezei, ReM_ RT KK depinde liniar de valorile rezistentei A; si cuplului rezistent Mp, care in regim stationar este M=2-Q= ~AB (2.100) compensat de cuplul electromagnetic M (fig.2.26b). Prin urmare, pentru o anumita valoare a rezistentei Fs, odata cu scéderea cuplului rezistent Mr, viteza SAE creste, apropiindu-se de valoarea ideal de mers in gol 2, fapt ce constituie un dezavantaj al acestei metode de reglare oh g Ls a) Fig. 2.26 in figura 2.26b sunt prezentate caracteristicile de reglare .2(R), la cuplu constant, iar in figura 2.26c aceleasi caracteristici, la curent constant. Se constata ca odata cu cresterea lui R,, viteza unghiulard scade, iar domeniul de reglare scade cu scaderea cuplului, respectiv acurentului: DC < AB. Stabilitatea static’ redusé a SAE cu caracteristici artiticiale obfinute prin metoda de ‘mai sus, poate fi crescuta daca pe langa A se foloseste o rezistenta suplimentara A. care sunteaza indusul ca in figura 2.25b. Pentru a obtine expresille caracteristicilor de functionare arti teoremele lui Kirchoff scrise pentru circuitul rotoric, expresia cuplului electromagnetic si a tensiunil electromotoare:Puls + Pola —U=0 Ril, + Ral+ E-U=0 -hth+l=0 Mek E=K-2 Prin eliminarea curentilor 4 si f din sistemul de mai sus si explicitarea vitezei se obfine mai intai expresia caracteristicilor electromecanice artitciale, ae) Rye | a Yl, 4 Fa Fe 2.101 Rm K [ras Boe K eo si apoi a caracteristcilor mecanice artiticiale Fe_U [p, ARe] M (2.102) Ratha K Rr Pel Acestea prezinta o viteza ideal de mers in gol 1 = Ao (2.103) 1 Re mai scaizuta decat cea a caracteristicii naturale, gio rigiditate, oo ar ; (2.104) ‘aM ( ) mai scézuta decat a caracteristiclor naturale, dar mai ridicaté decat a caracteristicilor obtinute prin folosirea exclusiva a rezistentei Ay : da" 4 (Ra Fa) < cig aya | Rat au Ra (2.105)ay 1a Re a, vr Ry 9 Ro ao Bh 7 a, é by Rsct: Rsct Fig. 2.27 Prin modificarea celor doua rezistente A; si Re se obtin doua tamili de caracteristici: ~ pentru Re = ct, Ry cto familie de caracteristici mecanice artiticiale, de forma unui fascicul de drepte ce trec prin punctul A (fig. 2.27a), ~ pentru Re = ct, Rr = ct 0 familie de caracteristici mecanice artiticiale, de forma unui fascicul de drepte ce trec prin punetul B (fig. 2.276). Pentru a afla vitezele si cuplurile corespunzatoare punctului A, se intersecteaza caracteris icile artiticiale limita, pentru: M Ry 2D =ARat Rolie objinandu-se: = 04.1424) (Ba) 4-2 ('* | Mp (#) (2.106) Pentru a afla vitezele si cuplurile corespunzatoare punctului B, se intersecteaz caracteristicile artifciale limita, pentru M Rp =0 2 e U mM a (Ra Pye obtinandu-se: 0g = 0-4: = Mp-B @ Ft (2.107)1.2 Actionari cu masini de curent continuu cu excitatie serie Reglarea vitezei SAE cu masini de curent continuu cu excitatie serie prin inserierea indusului cu o rezistenta FR; (fig. 2.28a), respectiv prin suntarea acestuia cu o rezistenta Re (fig. 2.28b, c, d), se aseaménd ca principiu cu reglarea vitezei prin aceeagi metoda in cazul utilizérii motoarelor cu excitatie separata, numai ca de aceasta data reglarea vitezei prin suntarea indusului se poate face si in lipsa rezistentei Ai (fig. 2.28c). Ca gi in cazul motoarelor cu excitatie separata, prin utiizarea numai a rezistentei serie Ry in cazul motorului cu excitatie serie (fig. 2.28a), caracteristicile curentului de sarcina si caracteristicile mecanice devin mai suple (fig. 2.29), iar viteza in sarcina scade: - U__RatRe+ Ps )_ oy Rat Re +R pe t= at Fae (2.108) -U__ Rat Re+ hy ee oe M (2.109) Caracteristica mecanic& {/M) a motorului serie se calculeazai din caracteristica limita A), utilizdnd relatile (2.108, 2.5 gi 2.23). Daca rezistenta A, este suficient de mare, in cazul mecanismelor cu cuplu de natura potential se pot obtine viteze negative, masina electrica luordnd in regim de frana Ro som 7 u u a) » ‘ ‘ Ak ok ‘ - . - J vt U uU Fi 1» { — ° 4 Fig. 2.28 electromagnetica (punctul Ay din fig 2.29). Pentru a imbunatati rigiditatea caracteristicilor mecanice si respectiv stabilitatea statica a SAE, in mod deosebit la sarcini scézute, se sunteaza indusul cu rezistenta A. ca in figura 2.28b.Fig. 2.29 (Fy + Re)h + Pola -U=0 (Ry + Re)h + Ral-U=-E =hth+1=0 M= kel E=kea Se observa c& de aceasta data curentul de excitatie le = /; nu mai este dat doar de curentul rotoric, ci si de curentul prin rezistenta Re, care exista chiar atunci cénd curentul rotoric este zero, deci se poate spune ca motorul poate avea o viteza ideala de mers in gol, de valoare finita. Pentru a obtine expresille caracteristicilor de functionare artificiale, pentru schema din figura 2.28, se utilizeazé teoremele lui Kirchotf scrise pentru circuitul rotoric, expresia —_cuplului electromagnetic sia tensiunii electromotoare: Prin eliminarea curentilor J, si din sistemul de mai sus si explicitarea vitezei, se obtine mai intai expresia caracteristicilor electromecanice artificiale Re OO Rel Pe [Rat si apoi a caracteristicilor mecanice artifciale, u Re M Uf _+__M lp k-@ (Ri Pe)+Fe Ka? |" (Fe) Fe Din relatia (2.110) se observa ca atunci cand | mers in gol, Doge ee Pe, kd) (Ri +Re)+ Pe (R,+Ro)-Ro 1 wr 2.110) (Ry +Re)+ Rp Uy ero) (Ry + Re): Re (att) 0, rezulta valoarea vitezei ideale de (2.112) unde «, este valoarea fluxului de excitatie, cauzat de curentul de excitatie, u ey = 4 RRA Re (2.113) atunci cand curentul prin rotor se anuleaz si a cérui expresie se poate obtine soriind teorema a doua a lui Kirchotf pentru circuitul din figura 2.28b, atunci cand /-0. Din relatia (2.112) se constata ca atunci cand rezistenta R, scade, va scédea i viteza Mz , $i odata cu aceasta va creste rigiditatea caracteristicilor mecanice, imbunétatindu-se astfel stabilitatea staticd a SAE. Cu 0 astfel de conexiune a indusului, motorul serie poate functiona gi in cadranul Il, ca generator cu recuperare, sub actiunea unui cuplu de natura potentiala, intalnit de exemplu in tractiunea electric’. Figura 2.30 prezinta o familie de caracteristici mecanice la modificarea rezistentei Fj, in prezenta lui F = constant, iar figura2.30b, 0 familie da caracteristici mecanice la modificarea rezistentei Re, in prezenta lui Ry=constant. NS S Fig. 2.30 R-cuORsct Reglarea vitezei prin utilzarea rezistentelor in circuitul indusului prezinta avantajul simplitati constructive, ins datorita randamentului energetic relativ redus, ea se recomanda doar in cazul regimurilor intermitente de functionare gi la puteri relativ reduse.