_Poluarea apelor Poluarea apelor curgdtoare afecteaza canalele, fluviile si réurile pe cursul lor pand la revarsarea in mari. Ea poate contamina si suprafetele intinse de apd, cum sunt jazurile sau lacurile artificale. karen ape curpoare ete de bicel Poi cic ec pti dlaol in ap Olen exit except tell si reiduurle nebaite cre lute Surat Tot agen poland pox detec in labortone pin teste bochinice tina determin radal de exindere pod 3 cel de pure relatvd a pe poluate asupeplniclor 9 sninalelor 9 de sill pot detennina nivel de poliare Tipurile de poluanti Erisat putes poltant natural, SOM comtine tut psu sau in decusul ot ea a supra, in sol ea flseste alumina cre poste aknge in ape Coren pa clr react chante nt pul mundapiorlunclon, in a poate pun 8s magneenl core provoucl Gerastre sn ol dul pear, las acetescurge nature st pernipatune de polar eat insgafiante in Compare cu cele procuse de on ade substanuechimice i dec tn rezervee Ge apt potbi. Prine aoesten se num epics, isectekele, seartdel, fing biocide, Ferment imprigte fof ital pe fiche eaice din loan sao din ferncle de escrea, pot gl le polun allt. dein feet. Preparatele pe bard de homonl pot file at pari rezeroarele Ge pt pin fetele de canalizare urbane. ‘0 ditt cu epurarea opel prin care aceasta \ Salomsetanal substan chimich compost Cilaréa, sulfaukad de alumi penta usted apela fot in cereal atest 1968 reiekle de -alimenare din Camelford, Q Extrofia apare ‘tunel end din sol ‘se elbereazs fostat $i alti compusi, Fezultand 0 crestere ‘excesivé a plantelor de la suprafata apei. in ultima vrome acest tip de poluare pare tot mal des © Aigete de SUpratata acoperd Suprafata acestuiiaz, iar plantele 1 ani- male din aceste ape mor din cauza lipeei de oxigen.eee Comwall Anglia), cuuzind diverse boli prinie local, Industria produce alti factort poluanti printre care cei mai imporanti sunt metalele turele, cum ar f caceiul, plumbul st zincul Ploile acide cauzate de arderea “combus ubillor fos sunt un alt poluant importa Modul de infestare al apei Polusngl jung in apa prinie-o serie de surse direct sal jaclrect, invarlabil prin. actual uumane, fle ele accidence, deversae deliherite, revarstni sau infltri ‘usa cu cel mai mare potential de poluare este agricultura, care in Anglia si Tara Galilor ‘ecupaaproape 80% din. totalul_uscatohu Reriduueile netrtate dela fermele zootebnice sunt imprlstiate pe terenur so paute il cro- iese drum pana la cursurile de apa Anual, fermierii din Anglia si Tara Galilor Imprisie pe terenurle lor 25 milicane de tone de azot, fost sate ingrdsamime st © parte dine acest fertlizator ajung la apd. Unit sunt compusi organieh care persist in ‘medit) mai multi ani patrunzsind in lanl mentar si cauzind probleme ecologice, Compustt organic clonurati, care au prolierat jn anii 1950. sunt astie} complet interist in Marea Britanie Ecosistemele apelor curgttoare sunt tot mai amenintate de reziduuiile care se sung din fermele piscicole, din cauza produsclor farmaceutice folosite aei pe scart larga pen~ itu a preveni rspindirea bolilor. Sivicultura st sistemele de imbunaeai funckare civizeara 51 ele deversirea unor subs stante toxice in apele curgitoare, mai ales fier, aluminiv si cadmiu. Cu tmbitr padi, solu) devine mat acid, iar in timpul ploilor torentiale cantietti mari de acid se pre Ting pe pante ucigand flora si fauna din ju. Reziduurile de la animale sunt de 100 de toxice decit apele reziduale tratae rezultate din instalatile de canalizae gi, dev cersate in cursurile de apa, cauzeazt catastofe ecologice majore, In Marea Britinie 95% din © Multi cameni nu respect natura, ‘dupa cum se poste ‘observa aici, unde ‘gunoaicle plutesc pe ru. Acest gen de poluare cauzeaza ‘multe stricSciuni Vietutosrelor din acest habitat. © Acest crap mort ce pluteyte la suprafata unui canal din Franta indica un nivel de poluare rid Cat. Din 1976 mil de Tacurl au fost tratate ‘eu apa de var, intr-0 Tncercare de a reduce acidtatea 31 de a salva stocurile naturale de peti. pele de canalizare sunt tata dar rest dleverst in rut, cauznd proliferarea bo Poluarea aeriana a apelor cungitoare este deosebit de periculoasd, Poluanti sunt de out tipuri: panicule poluante, cum a 8 ce ‘usa, funinginea, praful st suspensile solide ‘minuscule, sau gaze, ca bioxidul de suif sau dul de azot. Acesten sunt emise de indus ie sau de agricultura, Atunci cind gazele se combina cu apa din picaturle de ploaie se produc aciai concentra (sulfuric sal azoti). Deplasarea poluantilor Teemenul care descrie modll in care polant pitrund in rezervele de apat este "percolare Poluantt pot ft sub form solidi sau lichida Atunci ind pe uscat se deporiteaz’ restur, 0 antiate micd este dizolvata de ploaie si se Inflteaza tn apa freaica. fn cele din wrma aceasta patrunde in cunusile locale de apa Daca reziduurile sunt lichide, ptrund mai repede in rezervele ce apa potabil, Subscan: tele aplicate pe plante devin inactive in con taet cu soul patrund in sistemul hickologte Toeal, sau se infiliresea in sol amestecind-secu apa freatia, Pina la 80% din substangele ‘1 care se trateaz plaatele se pierd imediat ‘dupa aplicare deoarece ele au pot f aphiate fexiet pe plant i patrund astel in sol Timpul necesar poluantilor(ritrat sau fayi) penis a patuinde din sol i9 pa Apa freatict mi este cunoscut eu exactitate ‘dar in multe cazunt page a Hi de zeci pana kt ‘teva mii de ani. Poluantul este in aceste ‘Gazuft considerat un derivat al unei industei coe este deversat in media, Masurarea poluarii Semne precum apart pestlor mort pot Hun indicia pole, dar exit sf metode mh Sofisicate de deteminare acest, Poluarea Biologic de Oxigen — BOD cantitat de oxigen prelate de poluant. De aici se poate determina necesarul «le oxigen pentni vietati deoarece ace Esentitl cave sustine viaga animal acvaticx Stundardele europene pentru apele neper uate sunt de Smg/l de BOD, in comparatic cu apele reziduale umane care sunt de 350m/ Deversarea supraproductiet de lapte poate fi foante daunitonne, deoarece este de 100 de ‘oni miai poluant decit reziduurile umane Efectele asupra florei si faunei Unul dine cele ai obinuite senne ale PEON ee yeceate Vardi Pf, etmosc ca eure, Pane scr toe 9 ulgele oe dezvokt in supra apelo © Apa care se prolinge contine particulele olvate din bidon. Aceasta aps poluatd se va infiltra in sol sin cele din urma va pitrunde in pinza de aph freatics tmeatec de compusi cae haf din peop, Fos vinowah de aparkiaeultofdecit nia Atesetul Ferman Gin coke dood ibsscoe Pee el ate ercleres plninie lot fi alge Ge atlacne, nca ae alge di Si pent bactei i lin 20 de ani situa a event se lepers 500 din Sank bitin’ en 1 Brae. sunt asl vera toxic date pelts. Aza posi w Hayenit tn thediu propice pent dezvolaren diverselor peel pesculcens ts baci, etcaoace Ghupers. Speci de Dace, cunt a sali nels 9 seria sau de protoroare cur af Criptosporkivm si garda, son foarte pen eee pest om, bel cm, tn secokl 20 « fost si holera in Europa Shan fede Be ly pipcatnn actionetzt Gi un ively gros pin care zt touch sm:pot pllrunds spre arate cin addin. Asfel, plate avitice care prodk tyateloescratice mor. in pls, anumike speci de age albasre produ substame tone care timae, multe activa de agrement pe kc mt ieraise to, inde do vara deat on sa toxician, Proifetatea algelor spare fe lacun brine’ ein ake Goud Ghuze: dfrigareapiuiloe 3 aplicarea de fer tat abo apar ifr de subse chic tn ap oaia acid a cauat calastofe ecdogie tnsjore in Canad, Statle Unit 95n nord-ves- tal Europe. Din cele 85000 deacon din Sued, 16000 au devenit acide gi 3000 sunt complet depopulated pest. Din 1975, 4000 dle cata fot tate Cw ap de var penis 2 neuraliza acidul sa vesaurs chon din piduri, in urma arora © Gunoaicle ce iman pe malurile Tamisel dupa reflux ‘demonstreazs ci ‘mai existh multe de facut pentru ‘curitirea apei. “Totusi in ulti ani s-au flcut pas! important si asta ‘exist peste 100 de Speci de pesti care ‘traiese in Tamisa. Fluvial este 0 surs8 importants de apa potabil pentru focuitorii Londrei waMSD) vowwanea arcron Acest procedew a fost incercat si in Scotia st Nonegia unde 40% din stocul de pete » pierdut apelor acide, In estul Jin cae Scaelor Uns acl 1 miliard de dolani din casea dispartici le destinate pescuitulu scurilor ie emmcli dy adon ierex lacurlor costa anual pastravilor din lacu portiv. Ins cratarea trebuie planta cu alt pre, meraile cu muschi de turba, len pimant din’ pre UUnele neverte npc altele, eum ar fi zbura spre ales cnc examen srate pot puncte insectele de lui. Uncle organisme, cum ar fi molustele de i, devin safocate de ml pot st prezinte dezechiline. Aktele, cum ar lave de_chiromonide Helobdelta stag la nivele scazute ale oxigen Spline Smunneley Helo Gemte segodls isl de mal, Limmnaee stagnalis, sunt rezistente tatu Pupil cum fe Metalele grele Plumbul ese un metal grt 2 pltinb a ape abandonate in apa, Pambul a de_ plumb in timp ce se Plumb aman olutie, O sues & polutet an fect pur re ingert preutatile hininese cu alge Tn pipota pasini, transfor Un simpron © Aceasts spums impragtiata pe teren este rezultatul detergentlor care au paitruns in reteaua de api. Detergentit sunt folosit pe scars larga In industrie 51 in timp ce dever: sarea reridurilor in reteaua de aps este ilegal, descoperirea sursei poluatoare 5! trimiterea acestel justite poate f ‘extrem de tne apare atunel cine! musehil pasar nu ma Inu este ak metal ape afectind pestis Curdtirea Tamisei pare si somonul, Succesul campaniet sé ‘nui aks ersailor industria st ceferi juste. I intregi, deplasinds se in aval ‘1a poluatonlor care ceuzul unui Huviu ca ‘cum ete pi cazul Tami, o ‘unm de civ sapetin 6 ko la eflax si reintoncinduse 15,3 kt la fx Apa din Tamisa ete ullizata in scopur casnice de-a kingol regula curs. De Beca deste dks la cepurat din acest ciel ete urge in Tamisa in apropvere d Curitiea spectuculoasd a Tamisel a reprezen © in atti ani Fa intensficat stropirea cultuilor ‘eu Substante chim x in scopul pre- ‘eniri bolilor. Dar lack aceste trata mente duc la recoltelor, sub stantele chimice pitrund in sol Sin panza de api frestics. Stropirea culturlor poate avea in efect de- vastator asupra vietuitoarelor din ju 3 stropirea incorecta a hranei, simai ales a feetlor, poate ‘avea, pe termen lung, efe dunstoare asupra un pos din nis susan pth Legistatia niatia Monat a Stndtat (OMS) preve stole in functe de nivelul poh cur ar cel referior la metal gseu cami care oun lira de apa