SiTwot 1/2012, po. 65-81 Pr, Radu Petre MURESAN Facultatea de Teolopie Ortodoxa, Universitatea Bucurest ANUNTUL MORTII $1 PRACTICI FUNERARE IN SOCIETATEA ROMANEASCA DUPA 1990 eywords dat, scularsation, religious indents, cremation, in comparaie cu Inhumarea, att tm perioada comunist, ca gi dupa 198, Totus, propaganda in favoares te activa in Roménia, aceasté practi funeraré find preeentaté ca 0 ior de vet’. n fon, incinerarea este 0 modaltate prin cere omul i indiferentism Societatea ‘ructurare in prezent un proces interes pe de o parte Ia recuperarea, af pe de altd parte la educate descrestinarea concent ioase de Bisericé, ca inst ‘ncitant de cercetare deo eances, Death and Roprezeniri ale mort ionows .Primul Seretar 3 mr (0998 4, 9p. 25. ae Vip, Antropoog 5 eenarologte, Bucueet, Ed. Didactics) Pedagogies. 159%, Nenfonats de aseroenea vohuele rezlate din pubiarea comicsPR, RADU PETRE MURESAN sTuDII ‘Studi de fal si propune sf arate in.ce misurd discursul despre moa te si aftudinea faté de cei decedati se ancoreazd incd in valorle ctestine tradi tionale sat se ineadreazd in aceasta noud logics a secularizari. Pentru aceasta, ne-am raporiat la dow aspecte legate de funeral, respectiv anunjul decesulul { alegerea incinerdrii ca practic’ funeraré in Rominia post-comurists. Am plecat de la premisa cd discursul despre moarte fn anunturile din ziare si mo- dalitatea in care acest discurs se concretizeazd in practcile funerare are un sens profund simbolie, aflandu-se in stransé legaturé cu intreaga conceptie despre om $i lume a unel persoane. Metodologia de cereetare [Am parcurs anuntuile funerare apérute fn cotidiamul . Romina Libera” in ona fanuarie a anului 1982, in luna ianuarie a anului 1999, in luna ianuarie 2 anului 2010, respectiy im funa ianuarie 2011, Pentru o rai bund infelegere @ surselor gia formulelor care se gasese la baza acestor anuntur, am fEcu tiate- re la cateva anunuri mortuare din pevioada comunisté, laind ca reper funa ianuarie a anuki 1989, acelagi cotidian .Romania Libera” (1-10 ianwarie 1989). De asemenea, am parcurs anunfurile mortuare apdrute Sn Juna fanvarle a anul 1928 in cotidianul ,Universul”, pentru a avea o perspectivd despre continutu acesior anunturi io perioada interelica, precumn gi anunturile mortuare din pe- rrivada celui de al doilea rézboi mondial (luna aprilie 1943), lund in considerare anunjurile ,cvile, si nu pe cele care anuntau moartea ostagilr rom pe Fron- tul de Rasirt si cave aveau o rubricé special Cercetarea anunturlor mortuare, un domeniu care asteapté inct s& fie cexplorat ne ofa indies valoroase despre atitudines feta de moarte a cantempo- ranilor nos. Cu toate acesta, trebule si finer seama cé el are anumite fimite ‘care fac dificil orice Incereare de generalizare, n primulrén, maniera stereoti- én care sunt redactate aceste anunfuri nu ne permite si alcétuim statistic referitoare la varsta, meseria, confesiunea sau regia celui decedat,Varsta este jncieaté doar in cazol une’ persoane care a murit in foares varste, iar profesia teste specificaté numai in eazul unei personalitay tntr-un anuit domeniu. In ceea ce privesteconfesiunea sau relia, rareor se menfioneazé loctl unde se va sivargi ceremoniareligioasd sau unde va avea loc inmormantarea, in a doilea rand, anunurile mortuare sunt un apanaj al populate dea orase, mal precis al falillor nsvte, de rguld intelectuale, Ble reflects asadar mentatatea despre moarte a une! categorii pun numer rural, un studiu interesant ar fi inscriile funerare dinty-un nici acestea nu. sunt scutite de fmprumuturistereotipe dupé tiparul celor din 2008, Cai Napoca. 2008, PS, Calle BorOSIvEMNUL, Tonaiolgte sf nemurve, Gd. Cates, 109 * Mestones ef maar avr a spoi! toate wumeree din coisa sanvarie 2010. 66 toma Libs, kent nom mana ANUNTUL MOR! mediul urban. O excepfie in acest sens este (Maramures) care fransmite o viziune aute Je din acest cimitir surprind eu mult umor limitele conde! umane, au 0 valoare normativa (moralizatoare) pentru cei rimasi In viabi si mai presus de aceasta exprimé speranta ci cei vil si cel morfi se vor Intalni dincolo, in viaja de apc CCimitirul este .vesel” pentru of, asa cum se araté si in slujba Inmormantaei todoxe, doar prin moarte se face mutarea de la cele mai triste de aici, de pe n+ ‘ant, la cele mai vesele de dincolot imitival ves ie ortodoxd asupra morfi. Inscripti- Formulele anunfurilor mortuare: evaluare procentuala Anunturile publicate dupé anu! 1990 ne arati ex formularea aleasi cu precddere pentru a anunta moartea unel persoane din familie, a unui caleg sou a unui prieten este ,incetare/ stingere din viatS": 25.5% in 1999, respectiv 20,5 % in 2011 din numarul total de anunfuri inventarate (Fig. D). Acest lucru ne araté 0 continuitate atat cu epoca comunist, unde anuntari Gespre ,incetarea din viata" sunt, de asemenea, cele mai numeroase (25,5%), dar si cu cele din perioads interbelicé. In anul 1928, 59% dintre anunfurie erau formulate in acest fel 1943, 65%. perioada interbelick (12% tm 1928; 16 turlle din perioada comunisti, 53 % tn 2011 (Fig, 2). Acest Iueru ne arati ck moartea ri 119% fn 2999 sau probleme majore pentra omul contemporan educat sé creadd ca totul este aici gi acum, @ singure existenla credibild palpabild este cea prezent. De aici tendinfa de a eluds roariea, de a pretinde ca nu exist. In locul cuvantu predomina sunt sparitie” (10.7% in 1992, 15,7% In in 1999, 10.2% in 2011) sas formuliri ca ,a ck 13 plecet dintre noi” sau formule abstracte ca ,acest ianuarie necrufator smulge dintre not pe X°, un suflet ales $a Indat fulgerator la cerun”,,frul vii ‘sa rupt fulgerator’, ,atrecutIn lumea umbrelor” ete. ® bala Gano, Lethe de Sipénta e a celebration del vie’, nz Death and Softy. Treasdcitnary Siaies, Nika Groce, Ca Ci de Stink Cs Neon, 208 1a 26. 4 [Pe acesta se oa muta la Tine, acolo unde este local ceor ce se veseles i 67 mar OOnrOm STUDII din satul SpanPR. RADU PETRE MURESAN STUDIT Formula finalé ,Dumnezeu sl odihneasca/sé-l ierte” apate timid tn aceasté formula crestineascd, tn 1996 am gsit 18%, iar In 2011, 36% (Fig 2010 si 2011 am gasit numeroase anunturi cu continut crestin: .2plecat tn plecat unde tot drepii se ocihnesc”, .a adormit intra Doma”, ,Dumnezeu si fie cu tine in imparatia dveptitor”, .rugim pe Bunwl Dumnezeu sé binecuvantat, acolo unde sufletul ef bun merit si se octhneasc Bunului Dumnezes s41 odihneascd la dreapia Lt futile cesine sunt dnc in ce mal numeroase, sen ct rel in gcoalt tehizarea ta bt Ince si arate rade, Tots aestea ener ch form Fes asceyinesm neue (renfanen npr ag doi fe pentrs formulaea a recut i efi, 0 | refer peoade commie, care pone act event aia de ratio su fevune stun! cAnd se arunfadecedl une perscane 13% din cele din 1999, respoctv 35 va anunfuri date de familt de preoti. De ints dureve anuntm trecerea tn nefinta @ celui ce a fost preot paroh (num eprefuitul nostru tt, sot si bunic iar altul, tot din acelasi an: yFam. pr (Oume= le) anunts eu adanes durere trecerea in nefingé a celui ce a fost (numele), suet obi, deo bundtate deosebit. Dormi in pace, nu te vom uitaniciodata Dupd 1990 anunfurlle tm cave apare cuvantul .nefinté apar “Insotite de formula finali .Dumnezeu si odhneasca” (2 anunturi In 1992, 6 anunturi in 1999, respectiv 19 anunturl in 2011- 8.4% paradox pentru ef formula trecerea In neflint, al n 2011. Printre acestea, am putut gasi cite lu, un anon din 198: Cu nem slndurerafi, copii rudele amunfatrecerea in nefinfé 2 (numele), sof si parte Grag, Dumneze si odihneasci!". Un alt exemplu: ,Mintuitorul nostru sé] 2 dat uo comunicat de presi in cae atta sai tau, a fo je ca trecere In nein. TPS Bartolome, ‘Expres wrecerea in nefinti” folosté de juralst— o sechela a limbajului eqmunist HoNewsro, Mercuri, 31 mate 2010 (htip/ Awwwhotnewsro/s-sental-T08661549=. ‘orolomau expresi roceres afin folosijurrlist-sechel-Lsjuleomunist htm) Valeria RAPEANG, Treceren fn nefintl a unui mare ron Valeri Anania, Clipe februaie | 2011, hitp/Awwworevistaclpacom/S041/2011/02/retitu ‘oceres-nefna--unul- ‘mareroman-aleri- 68 ANUNTUL MORTI SI PRACTICI FONTRARE. Un lucru care m-a impresionat parcurgind anuntu este faptul c& un anunt mortuar reunea intreaga fa at, toate famille inrudite, uneori chiar $i prieteni. De exemplu: (urmeaza numele), nepotii (numele), tii (aumele), impreu: Torudite anunta incet din perioada in- ie a celul dece- rere, Din contr, n perioada de dupa 1990, anumturile sunt foar- ate, Moartea unei persoane este anuntatl separat de familie, de le Inrudite, de prieteni si de vecini (asdciatia de locatar), ecare venind cu propria el formulare Interesané este faptul ed, din punct de vedere cantitatis, anuntu tuare sunt in continas scadere din 1990, Am inventariat 798 de iin jamuarie 1992, 528 de anunturi tn ianvarie 1909 gi doar 224 in 2021 (Fig, 6) ‘Sciderea lor este invers proportionali cu eresteren numérulu de anunturi publi. citare (cumparar, vinziti, cever’ si oferte de munca). Pent pre rapartul intre rubrica .decese” si celelalte rubric cu anunfur, treb spunem cé in 1992 existau in medie 2 pagini dé publicitate pe zi cu 16 coloane Publicitare, din care 2 coloane erau dedicate deceselor. Pentru anul 1999 am sisitin medie 8 pagini de publicitate pe 21 cu 6 de coloane de anunturl Dintre acestea, doar o coloand si jumitate era dedicaté deceselor Incinerarea ca practicd funerara Printre cele 1899 de anunturi mortuare pe care le-am parcurs, am gist 20 anunuri care se rfera a incinerare: 14 in januarie 1992, 4 in 1989, vespectiy 2010 (Fig, 7). Persoanele incinerate, atunci cind se mentioneazé profesia lor, sunt fost activist! de partid, fost ofiferi in rezerva (de armata sau securitate), cereetitori stintfci, academicieni, doctori. Cateva dintre aceste anunfuri de incinerate se incheie cu formula ,Dumnezeu si-l odthneasca in pace!” (7) _ ln Roménia inhumarea se practcd in proportie de 99%. Fatd de incinerare sxistd 9 mate reticents chiar Ia perscanele care nu sunt erestine practicante, Conform datelor pe care Administratia Cimitielor si Crematorilor le-a pus re seot le dispozitia ziarulut ,Evenimental zilei", in amul 2020 au fost ingropate 270 000 de persoane in timp ce doar 855 de persoane au fost incinerate, adicd tn jar de 0.3%, Parad indoiala ca tn acest sumar intr gi persoane de alte religit care «tu decedat In Romania, respectiv chinedi, hindus, buds eic. Ctra de 855 re_ 69 STUDII in imparitia Sa sis apeze.sufetul lui Ings périntit i fra pleca a Darin 5 fai plecas mae a06OmPr, Rau PETRE MURESAN AdetS @ anuinitt crestere, dar nu semnificativ de incineray! in anul 2008, 79 in anul 2008 si 795 in anul 20077, Varful de lance al migedrli pro-incinerare in Roménia este Asociatia Cremationista Amurg, ntemeiatS tn luna februarie 2020, de un grup de cercet tori si cadre universiare din centre universitare translivdnene (in special Univer- sitatea ,1 Decembrie 1918" din Alba full) [a care sau alsturet oameni de afa- ceri in domeniul pompolor funebre. Asociatia se afld in stransi legituré cu Cremation Society of Great Britain gl este implicatd acti in corcotarea legatt de acest subiect. Membr fondatori au primit numeroase granturi de cercetare pen- tra editarea de eet si organizarea de conferinte, popularizare si diseminare de informati. Lor li se datoreaza de altfel cea mai recenté Iuerare de cercetare in ddomeniu, apiruti in 2011 Asociatia oferd consultail gratuite legate de orice problema referitoare la incinerares umand, liveratura in limba romané si string despre incinerare, fe tueazd la corere incinerdsi in crematoriof de la Szeged (Ungat ferea formalitati notarl dio presi, Asociaia militeazd pentru deschiderea a dous crematori in Transilve nia, anu! fa jul In localitatea Osorhel din Oradea. Ceca ce neva frapat a fost caracterul de firma al acestal asoctafi, cae, in réspar cu obiectivul propt (i anume acela de 4 promova incinerarea in Roménia), face reclams explictd cimitirului particular din Hunedoara care apartine unuia din membrii fondator Prin firma dlai X, asiguram si inbumari clasice, precum si eshumaci Date istorice despre practicarea incinersil ), academicianul Constantin ici (1858-1933), drectorul primulut Insti- poarta numele. Toti acestia in domeniul medical, de. Iacob Jstrati (1850-1918), sar dr. Mina Min in Romania, care ast 2011, bp wre detali/se\ romani * Conform infernal publeste 7e altel ARE, dl. Marius Rota, presedintele Arsen. Romanian Cremation Assocation, a ob inst fanfare pentru um proict CNCS pentrs ani 2013, dedicat nei anal stigice & cimensunler tctorce i perspectvelor fenporane ale cremaunl bi Romina secolelor XIE, valoarea contractlu de cercetare ‘de 605 246 RON Mavius Rorsk. Eteritate prin conusd Istore «cremator STUDII | raport cu anil precedent i ANUNTUL MORTI SL PRACTICI FUNERARE. STUDII fextul epidemilor care ravageau Bucurestiul Ia acea dati", Concomitent, apare lun lobby condus de Radu Rosetti (1853-1926), sevitor si om politic roman, 2 si oustinut, de afl, prima Conferinté publicé despre incinerare in anul 1913, fa Ateneu! Romén, jn anul 1923 a apérut Societatea Nirvana” (mai tarziu Cenusa"), avindu pe dr. Mina Minovici si pe Radu Rosetti. Crema- intre anii 1925-1928, eu spriimul nemijiocit al Pentru a avea o ideo despre Inceputurile migcarii pro ineinerare in Romdnia, in comparatie cu statele vecine,trebuie s8 avemn in vedere cH im Serbia o societate de sustinere a incinerali apate foarte devreme, in 1904, dar abia in 1964 este inaugurat primul Crematoriu, in Ungaria primul cremato- niu se deschide in 1952, iar actualmente sunt funefianale 12 crematori Prima incinerare uman la Crematoriul ,Cenuga” a avut loc in data de 27 iamuarie 1928, Era vorba de un cadavru neidentificat provenit de la Institutul de Medicind Legals condus de dr. Mina Minovici. Acest eveniment a generat 0 am- pla discutie potemica principslelor publicaii ale vem, gi 2 Ortodoxe Romane, Cu acel pile, Sfan- Ortadoxe Romane a hotirat c& ,nu se poate sivérst inmor- ‘antares crestineasca celor incineratiflindcd ineinerarea mortilor este in con- tradictie cu doctrine Bisericii Ortodoxe, Mal inainte de 2 incepe slujba inmor- mintiri, preofiis& ceard familie mortulul biletul star civile care araté unde lurmeaza si aibi loc inmormantares si numai dupa ce sau convins ef i] duc fa cimitir 5 nu la erematoriu si iicieze posrebania’ In anul 1934 apare periodicul .Flacara Sacra” care lpi propunea si conti- ‘nue propaganda in favoarea incineririi gi 8 contribu (a actiunea de coagulare a adeptilor wuma aparea nu este nici un act veligios, nici antiel terar Garabet Ib tie 1936) sau omul politic Constantin Stere ({26 iunie 1936). In sfirsit. mentio- nam cf profanares urnelor era un delict previaut ca atare in Codul Penal al regelni Carol al Ulea, adoptat fo anul 1936 si cA in anul 1939 fa Crematoriul Isa, Despre depérarea cadavrelor, x8 de doctra, Bucuresti, 1577; taco jor, Bncilopeia romana publicats din insdreinarea si sub auspiile sociale! pont Literatura gi Culture poporlu Roman, 1904; Mina Mosows, ‘Putrefatia din uct ce vedere egal pint, Bucuresti, 18%. Marius Rota, Etrmtatea prin cemusd: Marius Romak, Corina RoTAR, Murive sf moar fm Roménia secolelor XIX-AX. serie Conte oct 2007. Accent, 2007p. 183. Hotarves Siintulul Sinod este redats fn aricalut .Nu merge eu arerea moti ‘Biserea Ortodaxa Roman, XLV) (1928), 5 (56), p. 47S. ts a mONQO0n OmPR, RADU PETRE MURESAN STUDII _Cenuga” au fost arse cadavrele legionarilor banuili de ueiderea primulul mins. fra Armand Calinescu™, ‘Comunismul a preluat aceasta practcd a incinerarii pentru ai manifesta sf pe aceastcale,opozitia.cuerestinismul sa promova concepfia materialist despre lume si via. Incinerarea era © provocare Is adresa simbolistcteshatologice tradi- Gionale findeé exprima mesajul contra-eshatologie al materalismului triumfator™, ima decads comunista incinerarea a constitu 0 modalitatea preferata. de jnmormantare pentru m dar acest Iueru nu a creat un model si nici nu a ddus la deschiderea altor crematori. Liderii comunisti Petru Groza ({ 7 ianuarie espectiv Gheorghe Gheorghit: Dej ({19 martie 1965) au fost inhumafi, chiar cu sobaare de preoti upd ce a fost indepartaté de la conducerea Partdului sia murit in 1960, a fost incineraté. Cumnata ef, Edmea Pauker, 2 preferat de ul Anges. Probleme economice care au afeclat societatea romneasc® {n ultimii ani ai regimului Ceausescu au influentat si problematica incinerdi. Este vorba de are ficea ca operatiunea incinerSriis@ fe dificil de Inchelat. Une- wu cadavrul ars Incomplet sit mmormantau in cele din um. In 1989 au fost incinerate in secret la Bucuresti cadavrele a 40 de persoane ucise la 58", pind cand acest crematoriu din urmd a fost inchis pentru reparati in anul 2003, In prezent Crematoriul ,Vitan Barges" este singurul crematoriu care hl ebice ANONTUL MORTIL SI PRACTICI FUNERARE, STUDII aceasta practid o atitudine anti-cresting sau subliniat implicaile dogmatice gi liturgice pe care Je presupune aceasta inovatie™”. In fecare numar al revi 1Glasul monahilor® (publicate editata de Leromonahul Dionisie Lungu care iu atitudine fatS de toate problemele vremi s) avea un mate impact in randul ere- Se denunfa rior reptat impotriva cre- inte’ crestine sia traditie! poporalsi roman gi nu in ultimul rind ipocrzia auto- ritatilor locale care nu se arétau la fel de preocupate de problema gunoaielor, ", sa const re urmna sé se ocupe de Ingroparea mO-Q2050m 20 de preoti si 50 de in loneseu 2 fost ‘aun 1M, lonesca, -Priml cada foenusat’, nz Glasul Mona, atPR. RADU PERE MURESAN sTUDII ANONTUt MORTI 51 FRACTICLFUNERARE, STUDIT .Glasul Monabilor” se arta cé procesul nu este indreptat de fp impoteva un inte de incnerae. fn cazl tn cae cineva, din nestinfl sau din alte motive, 11 va ‘om, cf Impotriva Biseriil Ortodaxe Insesi®. informa pe preot despre decesul unei persoane abla dup ce trupul celui raposat De fartea cea revista ,FlacSra sara” se stridua #8 arte cf incinera- * a fost ineinerat, ou se va mai sivirsi Slujba Inmormsntsi, ei doar aceca a Par ™ ea nu este act relgios, altri de inhumare, este un alt miloe, mai singe, © fastacullcuetiea Apostoult Evanghelie?™ ° tor. Toate anunjurle moriuare au @ frm TIncinerarea nu contazice fit dogma despre fvierss mortlor. Puterea = tui Dunieas ete ana! fad de rnd gift de cena De aces, gropae face pare din dogmele Bse Iu pote f soc ca data de.De remarct fail ck se G entra invlereamorlot, cde: Dumnezeu care Loa scuat din. G foneazshjbo religioas si cin page reise sunt mai mule fotografi shor pe ial Si $e {ei inmorminiaren une persoane incinerate, in care apar pret, fre = fa pants Bi skabosid stim care era situalia lor canonics eS rst, Dar ce se ingroapé, risare (Jn 12, ¢ erica Oriodoxd nu are un canon expres cate si interzcl practic inde in judecatavitoate ce din mormant vor E nerarit, In Biserica Ortodaxd Romana exista 0 singura hotarare referitoare In ‘Merten Ostodord! sé opane ecdefol praca) Ui acre uiuicereenlog| aceasti problema, si anume cea mentionat, din 1928, reconfirmeta de Stintul | liturgbie, in general prin intreaga ei tradite. Arderea nu este oprité in Vechial ‘Sinod in 1933*. Din 1933 Sfantul Sinod nu a revenit asupra acestei hotérari, ‘Testament, dar era socotité numai ca o pedeaps’ pentru adulter, sau pentru alle aga, Incat ea exprima pand astazi punctul de vedere oficial al Bisericii Ortodoxe pacate, in timp ce neingroparea era socotita o mare pedeapsé ce se aplica pentru Romine, Asada nu se svargegt net Sj Innomint Saledton de lege, Gist dout locu unde se spune c& Sau ars trun soroacee de pomente a clor mor rinduite de Bue eure Tai, dl caren proornel reazi n realtate, ago cum arta Pr. Prof. Nec a nae pactcill pees depusi din treapta sivargese slujba inmormantaei in i vicar mentionata in Noul Testament. Méntuitorul a fost t fied stra sh contol autor au ing de inmorintaea 50 pusi in situa sé sivrgens paraatasl de fa BisercS pentru ol deceiat Uteror, moaslele martirilor au fost pishrate cu gi ar mormintele martlor tneor! chiar sub de pomenire la mormént, in cazul in eare urna este Ingropats ak cca peste eigiavaalns e tequie, {On pomelnicele pe care le dé familia Ia Biserieé apare doar numele persoanei, nit Biserica Oriodoxé invafa cé fiinfa umand este trup si suflet i amandoud 4 fopeal ca fost nce} au vocaia Imari i Dumnezeu.Trupul nt este o tenia, un Joe de ext ‘itudines Bicericd Ortodoxe Romine inde si se nuanteze in cazul co- Se etree s lareacing Weck devoid DuhdleE MIG (T Co snunitilor romanest in diaspora unde alegerea incinerdrit este mult mai frec- 01, De soars Bierieg na poate f'de acord ex adept incinerér care sustia ‘rent destin Romana. in anel 2005, Mitropota Europe Centrale si Ocident- It cupamilloer cutedtiog art prinamoars Sedan Tetra ca, meal in ear preci Yor itll fail care insist totus pentru Ar legos de vafd* (Stel Asocajel Crematioiste Amorg. incineravea trupunioreelor rosa, shiba inmormsntari seve face num prin care th asp viel mane, ee, up in Imparatia but Damnezeu, ci un ambalaj al sufletul i incomod, de care familia vrea sé se debaraseze cat mai repede”. ese mtopltane Dts 0182005 ity://nme eran de /te/nde/ doctrine’ si { % \Acolo wnde trupul mort este considerat ramasitd pAmanteascé cinstité a existentef umane. tisren prota in judeata | ca ceca masse ensuncieso une tpi oenes ee at ex Ur fo ‘sanctionare™. Vea re “Apostotut. .Curierul Arhiepiscopie: Romane" din Bucuresti, X | ‘macabru, este firese $i $2 urmareasca disparitia lui, In acest caz, nu se disting simboluri, ci {Gran 6 03 mar She ruure eo lore wr sas Anancars (Geo MeMEARD oral er pe hese Moca Je pers stint morn a some de ‘muy! Dunaeswe ou semenal Postion’ al permet event bet. isang, Bocurest 2005, p. 52 (ea tres subcatolu Arerea mortilor” pp. 21-5251,Sevitorul Cezar Petrescu argumenta foarte frumos in 1928 cf inci rea este teama de pimint, de intoarcere a materiel in materie, orgolioasé eeu et eraD1 7 AANUNTUL MONT PRACTICE FUNERARE STUDI wT i restarting ini 4 ajuns la negares morti, care este Insesl negares vieli”®. Conetuaii Componenta crestiné in funeralit nu sa plerdut In timpul perioadel co- rmuniste, Regimul atew a impins religia din sfera publicd in cea privat, d reusit sd schimbe atitudinea fal moarte si practca funerailor. Anuntun deces de dupa 1990 ne arata ca traversim un proces de tranzite de la anu din perioada comunista (0 anungur care noearcd si recupereze form AH A0n Om i contribuind foarte mult si neingrijrea cimitirelor, precum si superficialtatea | cu care uneori se face inmormantarea (0 siujba prescurtats,fir8 predic, far solernitates cuveniti). Cu toate acestez, ga cum am vazut,freeventa incinerévi beste extrem de redusi. In general, se poate spune cf in societatea romaneascd are loc o schimba- roars, de PIONIELE MIgoPAS, tee din inks frances de Mitropoial oe, pelts ce DDumisu StANLAAE, 2 vol, Ba. Anastasia, Bucuresti 2003, p. 6. 16FE MURESAN sTUDI T ANUNTUL MORTH ST PRACTICI FUNERARE. sTuptr mA aOR Om ‘Summary: Obituaries and Funeral Practices in the Romanian So- ciety after 1990 Numeul de anunguri mortuare ‘The preferred formula chosen to announce the death ofa relative, | felend, in the obituaries published publishee. I mention the formula Miserly: passed into non-ristencel, eadly inherited from the communist 79