8002 — nSeinong — INNIDNIW Ad INYOLDOALAG nuij jauqeg isnpede7 aysea42 Pentru contributia adusa in domeniut criminalisticii si al psihologiei judiciare, cu ocazia implinirii varstei de 60 de an Asociatia Criminalistilor din Romania i-a acordat dl. prof. univ. dr. psiholog Tudorel Butoi ,,Medalia pentru merite deosebite in dezvoltarea criminalisticii.” ROMANIA ASOCIATIA CRIMINALISTILOR DIN ROMANIA Se acorda domnut SM Prof univ. or. medalia pentru te in dezvoltarea erin Tehnica poligraf si tehnica diagnosticului Examinarea cu tehnica poligraf este aplicata la ora de fata alat la noi, cat si in alte tari, atat in laboratoare apartinand institutiilor de aplicare a legii ct gi in laboratoare private. Laboratoarele private isi desfagoara activitatea fie intr-un status individual, fie asociate unor agentii de detectivi. Exista 0 tendint& in mediul universitar de a deschide laboratoare poligrat si de asemenea sunt companii care doresc s& alba propriul lor laborator. Pentru ugurinta exprimari si individualizarii lor, 0 sa le numim in aceast& lucrare laboratoare institutionale (din institutiile de aplicare a legii) si laboratoare private, pe toate celelalte. Ambele tipuri de laboratoare trebuie sa respecte conditiile minim obligator atat din punct de vedere al ambientarii/ dotarii tehnice, cat si al incadrarii cu specialisti si experti conform leg} Exist cAteva diferente majore intre cele doua tipuri de laboratoare, care rezida in: + natura activitatii — in laboratoarele institutionale sunt abordate exclusiv fapte antisociale prevazute in codul penal, pe cand in cele private plaja este mult mai larga, spre exemplu loialitatea fata de firma/companie, selectia la angajare (asanumitele teste de screening), loialitatea in , concubinaj etc.; — investirea legalé de efectuare a unei examinari in laboratoarele institutionale se faceoaigns 18 syeUIWEXe exjuL gooIdioe! ee1epe10U! “OIE 19} jwinue un-quL ezeuoljoe es JeuIUUs}ep e-| aWNUe 2d IS ynae e IjoBe! 20 ‘ayINpUOD eyuNUe e| SNPUOD Ne: theyseoou 1§ upunfaiduit 80 aBejajur eaynd e nued “a\Seound -e ep pajeqigisod eane e nuquad ‘{njoaigns no jee! Bojelp un eone eaind & najuad ‘yjueyodut ep yqesoep IS jae ep “eZee ap naiB teu {80 jnion| a83 “NU nes yerud ‘eoyeyane pieosejsep 1S| e129 U} Insojei0qe| ep jUALE}!PUL Injnoaigns ezeysuoWep 9] BS BINGaH |NoyeUIWEXS 9129 ad ajejuaurepun) ajoyuawie|s eNULp nun aise eeyewje/weduul ‘BaIRIIANOe EZCOUIOANG 9] A189 uud quns greuorsajoid ejuajeduioo |S injnugnepe eaeye yeo dui eye} ‘aueseoou |S ojueyodus| juns ayeo) ‘eyenud hes s[euolnyysul ‘[oILU ese0}eJ0Ge} 1S WLU 420 }E10Ge| FISKE AU ,ple!90s aluajgino* ep injmoaye 1e 1S OYHUNNE iNjnsseUEP eanoadsiad uid ‘@}eJe!008 Ul B7eIAI0 |! o1e0 ad Imjoeje Ud queodu ese ayenud sojeieyesoqe| jnode 1 go eunds tuaind ‘elapaioul ed eyezeg ‘efewuou euewnseiul ele: Joun eeiesnejso! e| § Wnoaid ‘oyunioidsns easesme|uy 1S tunioull eeleosewiep e| ainouod es |euy Uy eBunle ‘pow ep ye0 ‘aljenyis © BoYLEI a1ed SIBUILIEXE O1e08Y ZO imdey e} 8 aje1o0s Wein jnjquiesue ej WeYodes OU ESUL FOR “Te njooued e| weyodes ou goeP eIsy “seu! IEW! Ise Nes ininsiewlop ejueyodus + youduut 1S ejusjo1A no 40199 e jelveds POW u} 1S 1uNHjoeu! joun eaeAjozes UL BoNdu es Bojou'sd Inselyo ‘eyed ul 2e0 e1e0ey ed ‘Jenjound ‘go nujuad ‘ayenud djeo ap gle} SIeW JEU e1s2 S|eUO!IMASUI sjere0Ve10Ge| Ul eyeIn1ep sJoWWeANOE elueyodui! ‘e1epeA PUd O ET “UOs9} UL MBOYUSA 1S IEI|DEP UIP BJeAeIA! ‘opie0 yorpul 18 ayep Nes Jo} 1WezZHEdxe ejayeynze1 |S ejewun uinseid ‘eqoid od giezeq elejUaLUNBse ep YOEp "ININVEdxe 2 gjeuoisajoid ejueuiedxe ap 1S efeuosied alti uige ep yn {etd us} eySeounde1 foun eosUr}qo nnjued 1S 3se}-1s0d eljnos| © nquad allizodsip B| exe | a1e0 ad ejejusuinBuy yeAjoze: ap ole 0 aleo ad euloies nuad juensjes pow un-nut ulind lew nes yw few ayeueiBue (BUY :xo) ayeo!dUU! eueosied yNU [EU No \Se}JSod 18 ard aUlinosIp UIP B;nUIgo ej¥eP deo e| deo aund a0 ednp ‘jeuy uj eige HoeUN exe II ‘e[zznd UN-HUL BO [94 E} ‘JOJE|UEWUIUAAE |L1EINIEP Je yjdLOD jno|qe} go injdey equizesdas |! yeowep few Jeo jrsony ‘ayeAud eIVEISEY Ul eseouedns ajuajen ejadeo es aingouy ‘jople ep a10}261G0 WJeunye 1S oUIpMNe UL ejuepnig JOWWed WeWeredu 1S iiewanoaigo efjuereb eqle es pies ‘wIUIW oyep Op feBeq un no lump e| aySeusod jmsedx3 ‘eaoaigns ap wW8.}xe 110 ayn LeU a|90 ap ayse oe0 aueyeja) ‘oljemis o nes sunfeau un ewle|se a1€9 In|NUEPo!|Os aIe E[e10 al!sEye[91 od 9zzeq as Es BINGEN gindai ap ‘eo najuad ‘elloylp wew ynw 1S eol6 rew ynu aise yeaud |mojesoge| UIP injnyadxeyinjmsyeroads euIoleS ‘O18 OAREWUOJUI HEAHOE ‘WieW|Vep Ud eyeXy “O[N}oodsns 2 Jo|OYeEW e EIeIOyo e11Zod ‘eoyi{UINS -O!UYE} JO|UEIE}SUOD ness s0}ezjeEdxe ejayeyNzas ‘jde} ep laenys ae (918 aqoid yoyep dios eyoaiqo ‘auuuN) ajes0UD ayUaWE}e eyeuUO!USW juns 18 n&lelads ago ep injnoo| efe) e| IUNeJe0189 e1zeO0 no eyesnSesep allieyAnoe epuudno a1eo Jesop un eljizodsip e| aie Bojoyisd jniejyo - yeuoreuuojuy jnyodns - ysie1sads 0120 ap ‘yaulp ‘nes 10}es0gGe| ai}eo ep IL:e}I9I]0S e e!epoge ep JoouIp injnznyos BayeHIqISOd gisixe ‘ied anu! elemoenuos eljuenuoo o puly ‘aJenud pjaleoyesoge| uj “Injnjoaigns jnznyer nes (ioinpaso.d) g0160j0po}aU Jo}auOU JWeDedse1 ee}eyIqISOdUU! UIp Bndap aieo 9J80 JuNs jesBijod IWeUIWeXe e alenjogjseu ap a]ueLIeA ajainBurs 1oygoapn/jsosnooid jsiisjod - injnyeys je JeyUEzZesdo! un 9]s9 jnieloyaueq Je! ‘eleued einpeooid ep injnpoo Wioj409 e0Rj AS [eUOIMASU! jnIOEIOgGE| SNR easEHO!!OS gO alapean Ul PURAe — JeloyouEq ep E}ey eI}eBIGO + HyenuIs aun eareoyrse|o aySeu0p 2120 BoIpunt nes eo1zy eueosiad 18 10}e10ge| 2.) Jerayout yesUOD InUN Bzeq od aeAud djose0}e10qe| UL Je! ‘'glupes ep sseleyou, nes gjueuopio ‘gyeAjou! aljnjoze1 uud gjeuad asguun nes asejao100 op jnueBso eue0 Op vw16 este esentiala gi sté la baza obfinerii unui rezultat corect indiferent ca vorbim de interrelationarea cu un subiect sincer sau nesincer. Dincolo de inregistrarile grafice sau digitale ale aparaturii, dincolo de adevar sau minciuna, in spate este| omul. Daca cunosti omul, cunosti si rezultatele actiunilor| lui si implicit rezultatul muncii tale, ca expert - concluzia formulata va fi una in concordanta cu realitatea. Asttel impartialitatea, dincolo de impunerile codului de conduita al expertului sau al expresiei in sine, capata noi valente, care sunt fixate in cadrul discutiei pre-test, asiguré consistenta $i relevanta dialogului expert-subiect si in final ofera satisfactia profesionala. Ofiterul psiholog din laboratorul institutional se confrunt, in demonstrarea impartialitatii, cu credinta subiectului, dectarata sau nu, ca este de partea politiei gi ca va declara ,mincinos" oricum, iar expertul din laborator privat va fi banuit ca rezultatul fi este ,comandat”, avand in vedere ca plata testarii a fost realizata de beneficiar (de cele mai multe ori, patronul firmei implicate) si cd expertul se va subordona intereselor materiale sau financiare $i nu celor de ordin stiintific. Sarcina este dificil si cu efect pe termen lung, pentru c& nu trebuie s convingi un subiect al unei examinari, ci un om, cu care te vei intalni poate pe strada si care va comenta cercul de prieteni atitudinea expertului, profesionalismul de care a dat dovada, increderea pe care a cdpatat-o in acest tip de examinare, sau din contra, dispretul. Astfel, fiecare subiect devine 0 portavoce a increderii sau neincrederii in metoda, a acceptarii sau refuzului examinarii. Refuzurile repetate la examinare pot conduce la o stare de fapt care 88 puna sub semnul indoielii eficacitatea metodei, ca si cum metoda ar fi de vind, iar nu lipsa de profesionalism a expertului. De aceea, fiecare testare trebuie sA fie tratata gi abordata cu aceeagi seriozitate, indiferent de impactul social al evenimentului sau de pericolul social, indiferent daca este laborator privat sau nu, expert oficial sau autorizat Ca in orice alta profesie, pasiunea gi devotamentul in simbioza cu fundamentu! stiintific formeaz& succesul profesional. Ceea ce trebuie avut in vedere ca finalitate este nu rezolvarea cazului, ci stabilirea adevarului, demascarea minciunii, nu o simpla indeplinire a sarcinilor din figa postului si nici un indicator de evaluare, ci promovarea spiritului de dreptate Indiferent de tipul de laborator, orice examinare pol cuprinde cateva etape obligatorii si anume: 1. analiza situatiei de fapt; 2. stal rea obiectivelor testa 3. interviul pre-test; 4, examinarea propriu-zisa; 5 6 7 raf analiza diagramelor; . organizarea (dupa situatie) a discutiei post test; _ formularea rspunsului catre solicitant Se impun in continuare cateva precizari, general valabile, care au mai fost mentionate si in alte lucrari, dar pe care consideram ca trebuie s& le reamintim pe scutt. Pentru a exista o linie coerenta in utilizarea termenilor de examinare gi test/testare, facem precizarea ca o examinare este format’ din mai multe baterii de teste, aplicate intr-o succesiune prestabilita de autorii metodei validate, iar testul este un chestionar de intrebairi, in care pozitia fiecarei Intrebari in parte in cadrul chestionarului, precum si algoritmul de amestecare a lor este propriu fiecarui tip de chestionar, asociat unei metode. Testarea poligraf face referire la obtinerea diagramelor in urma aplicarii chestionarelor de Intrebari pe parcursul testelor. In realizarea examinarii cu recomandate urmatoarele regul * examinarea cu tehnica poligraf nu este recomandabil sd se efectueze in primele 2-3 zile de la eveniment/incident si nu inainte de a se clarifica sau verifica imprejurarile propriu-zise: tehnica poligraf sunt 47uoo 8 ‘Jogos JesNod uN Wane 1S JOWeW UN RISK quensioy “se eiep ep 2fozeq Ul ueaytian ‘aieredo @p INPOU! “eqe|8zne9 9p Jo} inpodes 16 awiadoosepyareraye) Jojeqosd iS JOJOUUIN ‘IN|NOO} Biey B] 1L1g}90189 Eze} Ul B]UE}SIXE IH}ELLIO}! 18 yep ep eauIpmyinw eiepar u! puene ejuase 1S BjuE\sgns gynw few no eun ase edeje E\see0e aliljod eB} aquarsree ajeieojeioqe| uy ‘ejeued ezneo najued esndsip sojEUIUE? Inzeo U| “ayeaydu ejeueosied e1dsep 16 yez11e901 "ezI5e9 imueproUyin}uaWiEAS Iso} @ wind ee “Re!OUCD BIEN aidsep EZe@UUOJUl es iNHedxe ‘InNzeo e nes ydey ap jaijemis lozijeue [nspeo Ul ‘WEUILUEXe ejedeye e| PUIUEASY, “HOLLITOd SVS SWYAONIANOD + 'SIWNXAS YLNIdO NWS 1d YOrdIN V9 AINA 1EOud + SIVISVY RYYNIWIYOSIC Y: Recuvaias v4 ANVO NIG VIOITSY ¢ EVO ND AWS BIMVd OVA oop e12e1gns EIEUNLEXS eueosied no ayoazep es nes ozepioge eS Joj{nosip Insunosed ed eo JOJEUIUEXE INIgOUO SIZYALNI 3LS3 IUVNINVXS VaYWNLOadS ; ZWIDaNdY NUYLN3d AldvV LNNS NN YO LVALLOW V- i a VO ANdSAG ANVOSHAd AL1V ADINO ilaaiialana ‘LdNYAYLNI 14 BLVOd NN 3D NS 3LV14V ATANVOSHAd ~ VSIGAIW LNAWVLVeL oavoiaae jovid 3a STSLNSWNDOG NI LVINWHOS “INDILSON és 7 INNILOA4V ND 3TSNVOSHAd ANSYASIONI ‘SOIHISd AaINOud HlOnOOD TV - 'INV 81 @NS IMONIIN - ‘S.LVNIOUYSNI STAINS ~ BNVOSHAd 3d IHOOSLVO ATSUVOLYWHN IyISSL AsndNs |4 YOA NN SOIdlune 319343 YENNONI AN IyNINVXa JNZNAaY AVI ‘AYVNINVXS V1 LNVWYIWISNOD aq taiivawioad, VvayvNIWaS NIdd ‘SLWNINWX3_ ANVOSYad Iv SINS INGYOoV no IVIWNN Y2WazZI1Wa" As IS YIOAIN3S 31S3 VANVNINVXS 29 SIBUILUEXS B| JUBWIE|WISUCD Ap InjnpiooE/aljelej[9p InnujuoS Uud 1S jeqen euNO\UI ey es aINgen jmoaiqng JEAUEO SoAJOU INjNWEISIS aII}oUNY eZeajuANYUL S19 JOja|UeWEDIPaLU e& Nes so}JooN}e sO|ININEG ejuaNyu! ans juns a1e9 sjoueosied 91e}s9} 2] ajeydeo0e y JOA Nu (9 ‘ela}seoe ajayeyNze1 No nes JeiBjod eareunwexe no ayejuiuewe ey gs aingen nu (q SBjeuuoU eo jSo} e elfejUaUUIe Boe IS JUYIPO aIso yosIqns EOBP jso}-e1d eljnosip UL eUUOJUI EA as |nedxa BIEWOU eleoI|paw-oulsd aie}S O-UL By eS Ingen (e ‘@WBUILUEXe ey Bs EZeaUIN 1e0 O|eUIeOSIed + UIEA|S 1Ua}E}90 teolduul uns a7e0 | a4iNZeO NAUEd IoOYe\SUe PUEDE) al}deoxe ‘ininjoeIqns Injrucjeunmexe ereye ul aueosied Joye jnseove siwed ajs9 nu ‘ueunWexe insinosed ad ‘injnioyesoge] eyUIOUL UL + HBUIWEXe a[ennoaiqo ap Wode: ut EIS eyed 11 Bs Jo}s]UaUIUAAS & EJEYE}Ep lew 9 BaJISEOUND }EOU! [ASE ‘a1esedaU aIII}EWOJU! 1S B[a}ep slunSouno e} e: es 1 ezejuauunsop as Bs ange.) Imuadxe + tezneo nu 18 pye}s9} a1se eueosied s0a1B0ap ‘auROsied ezeasaipe as aIleqaNu! BO a1apeA UIP edgos es nu y ‘(gye}80/80 ezneo) aljnosip ul jnjuawuiuars njued nes eynugg eueosied nyuad auensjas lunioe nes/s aides ezezin es einen yes6yjod ieuIWeXe ejannoeiqo + ‘ezneo UI eljemIs ap Bje} seie)U! ap inpeIB I$ oANoayE OURS WweIueZeides ‘ininjosigns er|deosed ep ‘(e]Uenalas URGaNU! y wixew ¢) Jeuonseyo ap asnduu aleyuN op aye}01p JuNs epojews ejaywry “euejoeu sed 1S gligeln aljeoldxe o ne nu 29 ajejadse 920} nes jdey ap jaijenyis 9] ueinfasduu) aye0) eOYLE!O y Od Nu yes6yod eDIUYO} No S1eUILIEXe O-UUd stprofilul unui personaj (infractorul) cu un anumit mod d actiune, care poate interveni dupa un plan sau, din contra direct, brutal, cu violenta, care poate avea gesturi sigurel sau haotice, fara logica, care poate atrage sau nu victim: care poate avea anumite aptitudini, un anumit temperament| altfel spus avem un personaj fara chip, dar cu o personalitate creionata, de cele mai multe ori cu un contur si o tusa find, abia simtité. Tehnica este cunoscuté sub denumirea de profiling. Acest lucru este important pentru discutia pre-test unde o sa dezvoltém acest subiect Stabilirea obiectivelor examinarii se face in consonanta cu ceea ce beneficiarul doreste sa clarifice prin aceasta examinare. Prin beneficiar intelegem organul de cercetare| sau urmarire penala (politis/procuror/judecator), director unei firme, presedintele consiliului. de administra Persoana fizica sau juridica care se adreseaza laboratorului Stabilirea de comun acord a obiectivelor si chiar a intrebarilor relevante este importanta pentru ca, de regula beneficiarul, necunoscand procedura de examinare $i ni modul de construire a chestionarului de intrebari, solicité expertului clarificarea mai multor aspecte pe care | considera relevante, fara s& ia in calcul daca sunt relevante si pentru subiect, daca subiectul a perceput situatia direct, prin propriile simturi sau i-a fost relatata de o terta persoana si nu in ultimul rand, daca a putut retine aspectele aga cum sunt ele prezentate sau evidentiate. Explicitarea limitelor metodei gi a modului in care este organizata functioneaza memoria umana (de lunga gsi scurté durata stimularea senzoriala, perceptia, atentia, motivatia, rol starilor afective (emotii/sentimente) gi teoria dominantelo: vor conduce la restrangerea intrebarilor la un numar care s& poata fi introdus in formatul de testare, delimitarea itemilor relevanti gi se va contura orizontul expectantelor beneficiarului, in termeni realisti fat&é de finalitatea examinarii, In acest moment, rolul expertului este acela de a pune in evidenta punctele tari ale tehnicii poligraf, dar si a a defini clar limitele metodei. Acesta nu trebuie sa accepte finte nespecifice sau stimularea excesiva a sublect Me nici implicarea sa sau a metodei in rezolvarea unor disp personale, ori sa se transforme intr-o ,unealta” stiint oa Din perspectiva modema de abordare a oricarel activa de laborator si anume din perspectiva managementull! calitatii conform standardelor internationale | exist conceptul de Satisfactie a Clientului. | Explicarea s definirea cu claritate a cea ce este procedural si posib! asigura informarea corecta a_benefic ell fentulut, confer legalitate etapelor ulterioare, asigura drepturile subiectului gi nu in ultimul rand reduce presiunes psihologica proprie expertului, care ar avea de Indeplin! o sarcina care excede atat posibiltatilor lui reale, cat $1 celor metodologice. Astfel, explicitarea corecté a problemetor si stabilirea concreta a {intelor care pot fi atinse pentry fiecare subiect in parte vor preven! Eee ulter rului si agteptari nesolu ; out se incepe 0 examinare, exceptand datele descrise anterior, expertul nu stie care va fi pozitia subiectulu sincera sau nesincera, nu cunoaste daca va relata adev: her a mint, daca il va denatura doar intr-o proportie suficient de mic, dar suficienta, pentru a parea credibil si suspiciunea COMPORTAMENTUL SIMULAT i caracteristici generale eenenertl simulat ae reprezinta ba marturisi side a recunoaste 0 atitudine real fata de o persoand oarecare Sau Incercarea de a-si camufla fafa de sine Insus dorinta pe care totugi o simte.” (|. Ciofu, 1974, pag. 51)pugingo ‘aunijoe ap jnuese; a1Se1eBaud 181 oaigns a1e9 ul ‘gueiepaid euuic) O 9383 ‘ANeBeU jeID0s ynulUCD No joe Inun e aiedionue ep ‘aleose ul eleonpul ep yuanSuoo 1S Jeypewiaid jniejoeseo ezeluljgns eAajuereld ealejnUIS « Jo[jUeAdUIap aoy!oads ed ‘arEINUIIS ap BU} ajexeoyewun goynuap! (oP) ‘Ged ‘OB61) ‘.2UeWIN a}eVIANOBAL 18 wsiuMeeag" earn} uL ‘noseiwobelq i611, njnugnepe eoseu! ans epunose o ares ad ihenjee! e goluleuie} eeySeouns ad ezeezeq as a1eo ‘infequil| aSesojo} jMUeINWUIS a1e9 No eajewige ‘eiui) e| epedas ie yo eBunle e nyued ‘no160) eayeUIIGIXEY ‘InUOWpNe eieoJe UL oNpUl ES RoIEEDUL Injgaiqns ase9 no ejuabyayu pugueue eerejnuuls ‘ejndiuew e niyued eyeal0 ‘eanoy aljonysuoo o ase eUNIOUIN “auiznio ‘ayeynes eyayal ‘gimjeu enop e © auIAap eunjoulW e1e9 nqued joelgns JUN eayeysienied ezea}oU as ‘so1UEWojeBew esedde U! yes few ‘syn doos uy ejuuNsn no yu e1e9 SolUOWMeZIP figmeuosied s0un jnfeuede y ayeod go1Gojoyed eunioulyy eunroullu ap yejuezaida: eyse ‘ejesul & ap eljueju! asede pugo yUe}siXo 18 fequiy uud yeo1unWos ‘yeuuye yeoyis|ey inseAepYy ‘gleuoljusjU! ,gfeeSe16" o 91Se EuN|oUI pun ‘ea}ey}EUOHUayL! ainyysuco 0 ayeINUNIs JayNpUoD e geijUase eONSHAIEIED (e002 ‘toIng “| ‘pnde ‘uewe|09) ‘eueosied soye ae (\WIpMNE) ajuewepoduics yon 1S-npuinquje jnpiipul eyseeoe ud “eareoyyjuep! eIMysuoD © a1eoseUI ap dij InjseDe jnss@AUt (9 Se10y/@ |MuoD Uy efeUosied aiupnye (uonseloid) ezejer01d 18-es oreeoU! HIE (q seuwiepuod 9] snBuls e120 ad ajdey opwinue eoyysnf © nyjued ojiqizne|d few ygo JUNIE e19Jo INPIAIpUL e189 ur ‘(uoneseuones) ereojezeuoies euipnyye o-nuLd (e e1eOSeW Bp eEpsdoid 1a Ud ‘n|dwexe ap ‘ISoxue e} ezeezI|eal as a1e018 UJ al2onpu! ap eNUayU| 29}2}1180UIS" |panop IS-e NyjUed azeinUUIs BS PURDIED! ‘polueind aijeyoxe ap ‘oreueje ap exeys o ezeosuejap SHEAOUIA BaleZHUANSUCD ‘a/a,d¥y a1e}SIdap Y I-e ap |njooled Bye 2s pugd founje ‘aunijaeyU! 0 siLuOD e a1e9 louROSIEg anes6 9121008 lunisnosedes no ajdey ep aye69] upinuis s0}99e IUedoosap NUeUNASU! euIASp PUR !oUNJe e1epuNdses ap JajoeIe9 UN Biedeo Jep ‘gorei09} ejueyodui! o ynw IW ale ajallz a1e0) 8p 121A Uy 1BINUUIS jnjoy ‘e1eINWIS ep 1eyNPUD e Bao 8156 a1elpipnt jaiBojoy!sd a|e exejduioo ajewelqosd anuip eup, “e\Se1ey 1S gost as iNpIpUl BIaLeo PES U} Wa}SIS ByUEAEP xaldUICD oLeINWIS O — ,ez0d" | e6unle os gyeqiacexe 9180 al\ipuco esee0e puRD ‘e]UALUUES Jojeesenepe eaiepunose e| JUaAdayy 18 @AROWWO SASEOU JOILIEIS eareinuis e| WeBuNle e1e}9!90s ap Esndusi aiaBuEs|sUOS O ED sjeuoiiowe episeidxe pueqiyur nes pueie6ex3 ‘Jeuoijuenuco nSBINS e| JeLINONg e ZoNUeINe alsaidxe eo InseINs e| ap eBunle es eSe — a1esed9U JeIYO 1§ @seoJOWNU [eEUL JO} UIASP auRINWIS Bp gIUNdy ‘eIeID0s I}S!A EaxEYKaIdWOO No EPO ule ed reunu 9j98ul es go1eeoul nUE|NUIS 80 duun Uy ‘ij ad 1S ours ed gjeesuy as 1l0118)51 eo eease Ulid BIUEASUCD B90 ap aySaqasoap as LoIBo|O}ed waLE|NUIS oq 10\s808 ® golueBio ejuaysixe pip} (‘918 eizI/e1ed “eisdajide) anes6 1}oq j@UN ayeinuis yuNs a19}s! UJ UaNSUOOUT 1S JeIUN|OAU! POU! uginwis onposd as pugo ad1Gojo}ed UNzeo 18 BISIXZ (g6'Bed ‘6961 ‘s06105 unueysuo9) *,,o}Ua}edul0d ueroipnf nes ejeoipew eipeo ep ojiedoosep juns }OWBIPSU! JO4BO o]e Jep ‘JeI90s |jesejoap “!Seu9} ‘a}e1ou! eMIED ep Hisdy iziaIpul, juNs WueinUIS ‘eInBed og ‘o1Bojoyedouisd feasqns gigs nes no ‘oiBojojed 1S jeuuoU aqUIP eyUL| e| EMIS JUEIASp JUWIeYOdWCD ap eoyloads eUNIO) aIse peseinuis “efeyuene eyuuNue aulqo e ep indoos no aolyisd nes a]e10di00 eoWIpoww asianip jueRSUCD pou! UI PoBOACId SL nes EWU exsuto ovo Ud eoUNtjoe 9]se eare;nWIS.argumente i stabilindu-si alibiuri. Se intaineste la personalitatile dizarmonice, fa nevroticii cu conduite deviante. + Simularea contaminativé este specifica mediilor de detentie si restrictive, fiind determinaté de situatii de frustrare, realizandu-se inductiv, initiativa_apartinand personalitatilor dizarmonice. Se simuleaza _ intoxica afectiuni dermatologice, traumatice, in general aceasta forma de simulare se refera la patologia somatica + Disimularea este conduita deviant care reflect o motivatie psihopatologica particulara, dublaté de o conditie favorizanta, © situatie psihologica sau de ordin social, de frustrare, de ingradire a drepturilor subiectului, Acest tip de simulare poate insoti comportamentul hetero- sau autodistructiv la melancolici cu idei de razbunare sau de suicid. Comportamentul are o latura directa observabila, aparenté — cum ar fi limbajul vorbit sau gestul, migcarea membrelor sau corpului, expresivitatea fetei etc. gi o latura inaparenté — comportamentul interior, micromigcaril laringelui limbajul intern, activitatea “ideo-motorie”, activitatea ritmului cardiac modificat ca raspuns la 0 incitare, modificarea de volum a vaselor sangvine etc. Simularea este o entitate contradictorie intre aspectul aparent si cel inaparent al comportamentului. Aspectul aparent reprezinté ansamblul de manifestari observabile, pe care subiectul le afigeaza, cu intentia de a denatura adevarul, ceea ce este lasat sa se vada, Aspectul inaparent este ascuns, insumand realitatea intima a subiectului, neconfesata, care, prin intermediul unor tactici indelung perfectionate de individ, face obiectul derutei expertului/investigatorului In sfera comportamentului inaparent intra si aspecte indirect observabile ale unor procese psihice dependente de procesul de gandire, de reactiile emotive, acele “planuri’ ale actiunilor motoare gi care sunt legate de orientarea anticipativa sau atitudinea premergatoare. De asemenea, pot fi incluse procesele imaginative, procese ale limbajului intern legat cu cele de gandire. Aceast& componenta mascata, daca este interpretata in lumina istoriei personale a individului, reflect& educatia lu educatie in sensul raportului dintre conditionabilitatea nativa si conditionabilitatea afectiva si reflecté deci atitudinea sa conereta fata de colectivitate. Comportamentul inaparent constituie 0 pregatitoare, orientata comportamental Intre comportamentul aparent si cel inaparent exista urmatoarea relatie: 1) existenta simultana a celor doua modalitati de comportament; 2) modalitatea inaparenta poate preceda prin orientarea si pregatirea anticipativa modalitatea aparenta; 3) comportamentul inaparent poate succeda unei activitati efectuate si terminate fara a mai fi dublat si de o expres exterioara vizibila. (|. Ciofu, 1974) jn schema desfasurarii procesuale a comportamentului simulat, se remarc& doua elemente importante si anume (T. Butoi, 2003) 4, momentul se acordi sau i se reactualizeazA 0 semnificatie pentru subiect; 2. evaluarea, selectarea tipurilor de raspuns; aici trebuie 88 fie urmarit modul aparent in care subiectul simulant isi manifesta intentiile. Ceea ce este fals este sensul imprimat de indi componentei oferite spre observatie directa, sensul care trebuie atribuit dupa intentia sa comportamentului aparent. atitudine Simularea este nu numai ce se incearca a fi ascuns, ci $i produsul dintre: : a) aparenta care corespunde cu ceea ce este lasat voit sa se exteriorizeze; b) inaparenta care trebuie s& ramana secretul personal.BA jnpeaigng ‘ajedse s0}s80e eareoyie|O e| ejUISssUdD ezeapeooid as ‘injnjaigns jnsundse: ep aljouny uj UBUIWEXS |njoaiqo/lalinosip jnjoaigns y eA ase eySeouns BoEp IS ,JUNIOUIW ap jnio}e}ep" Nd ye}Se} ey eS eZeEUUIN 29 injdey e} cunuid no yeUnOsUI So} e LOE Jeqanut lode eysa Inoaigns ‘eye es apun joaigns ad ezeuuoyul |! es ‘aquIzeid es BS aingay} jnioyeuluexe ‘ajeyjod ap s0j9INWIO} ea1equilyos gdnp ‘jndeoul njueg 2480}-e1d jnJAsaquL eZeeINGep WIND, ‘eluisasuco uy eurpnyye o eydope en as 1S UEUOIjejas Bung jaUN easIIgES ul (eijueye ep snjd un) seyUeUdns Yoje uN 1ess09U Bys9 ‘ymuencaqu! nes 1ziwn Wosigns nyUeg ‘eeseo1UNWOD einBise as es 1§ JojeuIWeXe 1S yoaIgns anu! elepaioU! ep aifejol © ‘sed no sed ‘gosealiqe|s as es eingey ‘niquiesue Jaq yosIgns nyjuad sieojeoyipe ay ps 18 oyuINs JUsWePUNy eae Bs eingey eyeziuny ejijeoydx3 “pib ey es jnuo} eo BIB) “gua 1S EyeIqIIUDE “gUNIeD ‘eseooNjod suIpNynE Oo Bare eA ‘gre wley Uy yoBIqu NUCYeBIGo y eA nyedxy “Bojoysd ap ead ewnue 1 yndeou e| ap Bou! aeIE0OP 1N!e) einsew ed ay gs aingax Injnuedxe eeulpmyne eo earezioad wace4 ginjniedxe eoulpnyne 3y ES oInqey, o4eD inuadxe & nes lepojeu u}eWIqIPe:9 eadnse 1S sep ‘eyeINUUOJ JOWNZNJOUD eidnse joaUIp yedLUI No Hole 2] unis eonpuoD au gO aISe AesB 1eL [90 ‘a1eNjens ap nes alepioge ep euls Ul ase0J9 0 fewNU 91Se NN “eyeUUO} efep ealaigd guijsns eu es alo Jojeesey 9je UOYIpow sjeoe .eynEd" e ep eyUA} puly ‘ejowesBeIp yesqIyoS WeN|eEAd es leuy uy $ne1 feu Wor nu go NyUAd ‘elzNJoUOD Ep a1E0IeA ND Lidosd e|1}enesqo" ap \Snpes ese] eu e ap eeede aIeK1o BAei8 © PUly BD WUBIApISUD “JedUISEU InjnjUEWELodWOS fe {J90 foipul yejsiBeuu! ne “IWeUIWeXe BUN UL “1OL1e}N B1e0 9jourosied ej a]UezaId 110 ayNU Je 8199 Op puly ed RoNoeId Ul eJeAlasgo js0} ne 1S njdwexe ep eueojen no yuNs e]nog) a}lunjuay ‘yerede ap 1o1u 18 2188) ep a1onau Rane few We Nu !PUCD B}SE08 Ul “E}ejUNUOdaIUe a1zn|9UOD Oo efep Wane RO euwasul Je 29 njuad 'I}eIWeOUISeU Nes I}eWWEOUIS Je BoIpUL Puly eoIeOyNUEND y EAN (\e1}e9) a1ed BOEP JeIY9) jS96 UN Nes BueinBuls alseidxa o ‘snds jayiy “areyuazaid up (Salas ze wind eSe "ye]0Z! pou! UN-u! Zed UNIOIU UL 1 auIPMINIO ap aseO]eA No “IMBINUIS Be Nes InjNARAEpe ale LEJaYONA eo eye\e1dIE}UL 84 es sIngen nu eieoUIseU Nes a/e0UIs euROSIad IaUN oe Puly 2D BNGUIE y 40A a1e9 a[ISeIdxe 18 OJeP a[a|dLIOXe BO eaiezioeid wooe4 “jeqien-uou |§ eqien |mUEWeHOdUIOS ‘eon ‘eonse6 ‘inimpeiqns eeuipmye e| uUejes oynW Y Jon ysey-a1d jnIALyU ‘inpow ImjseDe jNsinoled eq IMEUILEXe [NSINO UJ eesa1pe y Jon Wy e1e9 aIegequL 18 (oJ@ JOYNUIE) "Joedsns ‘soyWeWW) BIEUIWEXS Yy eA B}eU1]29 20 UY ‘IEUILUEXe ojedejo ‘alinosip UL INjYeWUaAeAeoYLEA |MUEp|OU/E}eBASeAU! ezNed e| aLIAUd NO BYEUUOJU! @1S2 eueosied eINJEO INsIND~p UI “WUBUIEXS B Bje1eUEH eIWIOUODe UI! e/ENJUESe Ede}e ‘yse}-a1d |NMUO|U! no edeou! en jesBijod aseulUexe 2010 ‘eyeseueb jynBoy LSHL-ad TALAUALNI 188) -eid jniaisju! exenugUoD UL eyUeze1d WOA jeJ6od eo!UYyay No LRUIWEXS I8UN 9/2 IWOJebI|Go ajadeye e| puluency juaWe}odWod UI s1UeBi0 EsNjoU! ZoIBO|OYISsd eJUBUOdLCS weoSiu & BANEEP! ByUsUOdWICD jeOWRWAI ap asa J91e ‘aseoSiw in1o}oe} Bo 18 pugzZN|oU! “pleNsedoid oseInseySEP © a9 18 undnsaud ‘eijeuBeu ‘oejuezeides ‘eopueS “ejeyueweyodwcs joke: yooulpul equizeides ‘aid e eoWaja eayeyAnoe ‘gowipseo eojeyAnoe ‘ouIABues J0jeseA ‘“Injnuawin| ealeye"P INNOBWO}S B[e soJUeDaW alueOSWW - eseoJeWNU Ie juns weosiu ejj!qeueA jueledeur jMUEWeyodUICS Ul quaiedeu! 1§ juasede injnjuawepyodwoo aye ajoadse glaque nijuad jiqejea asa 20 esa ‘aojow aisoidxo © pues ind Uy e1e yUeWEYOdWCD ep BuO} BOQ 9sfi de asemenea informat ca exista o solicitare legal de examinare (daca subiectul solicita, ii va fi prezentate actul de dispunere sau contractul), dar cA acest lucru nu incumba si obligativitatea examinarii, in sensul c&, daca nu doreste, poate refuza testarea. Declaratia de impartialitate. Expertul va sublinia inca de la inceputul testarii c& pozitia lui este una neutra, ca va face © evaluare obiectiva, justa, nepartinitoare in conformitate cu realitatea gi in respectul adevarului. Se va departaja net de pozitia solicitantului/beneficiarului testarii, care de obicei este una acuzatoare. Pe intreg parcursul examinai va aborda un ton neutru. Daca subiectul se declar’ neincrezator, afirmand in functie de incadarea psihologului intr-un laborator institutional sau privat, prin afirmatii de genul "pai nu suntem la politie, nu esti si tu politist?” sau “patronul meu a platit testarea, deci te plateste ..nu o s& ii cu mine", expertul trebuie sA clarifice acest aspect gi sa ofere explicatii suplimentare care s defineasca clar si indubitabil pozitia gi raportul lui cu beneficiarul examinari faptul c& prin atributiile specifice profesiei de psiholog se subordoneaza doar exigentelor stiintei. Se va sublinia, de asemenea ca onoarea si demnitatea nu au moneda de schimb. Expertul nu trebuie s4 se simté deranjat sau, mai rau, iritat de aceasta discutie, pentru ca nu va face altceva decat sa intareasca convingerea persoanei cd are dreptate gi CA a atins un punct sensibi Un prim exemplu in sustinerea celor mentionate va fi oferit persoanei in cauza precizand ca acesta este si motivul pentru care in laborator nu este permis accesul si! sau participarea oricarei alte persoane cu exceptia cuplului expert-subiect Impartialitatea expertului trebuie sa fie vizibil& pe intreg Parcursul examinarii, acesta fiind un aspect esential. Care sunt primele informatii care se ofera subiectului?: In continuare, examinatorul va furniza persoanei toate informatiile necesare despre aparatul poligraf, modul de functionare gi de inregistrare a modificarilor psihofiziologice Se incepe cu descrierea senzorilor, a modului in care se atageaz pe corp, ce anume parametri inregistreaza fiecare si cum sunt materializate in diagrama informatiile captate de acestia. Prezentarea va fi desigur adaptaté modelului de aparat din dotare, varianta clasicd (electrono/mecanica) sau computerizata Este important s& se foloseasca analogia cu aparatura medicala uzuala, avand in vedere ca subiectul are la ce s& se raporteze din experientele anterioare (consult medical. analize etc.), iar pe de alt& parte se subliniaza rigurozitatea Inregistrarilor in respectul unui act stiintific si faptul c& aparatul Inregistreaz& paramettii fiziologici ai metabolismului uman. in functie de nivelul de cultura si de domeniul de pregatire al subiectului, se vor folosi gradual termeni de specialitate astfel incdt s& se sublinieze pregatirea profesionala a expertului, fara a se pierde din vedere ca o prezentare prea dens in informatii poate s& nu fie atractivé pentru subiect, chiar plictisitoare si practic expertul sa nu igi ating scopul. Aceasta situatie trebuie sA fie observata de catre expert si corectata prin scurtarea prezentarii, eventual prin reluarea ei ulterior, sub alta forma mult mai dinamic& sau mai simpla, pentru ca nu trebuie sa fie o prelegere de cateara. In practica se intlnesc subiecti care solicit direct renuntarea la aceasta prezentare prin expresii de genul “nu ma intereseaza, nu putem trece direct la test, cd sunt grabit" . In aceasta situatie, psihologul trebuie sa verifice daca intr-adevar exista un motiv intemeiat, daca este doar o eschiva sau daca in spatele afirmatiei nu se ascunde o temere fata de aparat sau de examinator. Fiecare dintre variante se abordeaza diferit gi sunt trangate inca din aceasta faza. in ceea ce priveste existenta unui motiv intemeiat, se care este acesta. Am intalnit subiecti care 5919 POU UI ezIBe1 BA as Nion} Jse0e 18 aseUOIoUNY ap jnpo’w 18 euinjesede oyeoydxe oy 4 es ejeuoIsejosd aljeBI|go oO ajso BO JEUUOJU! Y A |NDVIGNS “e}OaIIP eaJe}sa} Nes Jojadeja e Pides wa un-uy easeBinosed agoadsa: ‘loueosied 118180 sino ep nu eB ap e980e 9}S@ eljnjos Nye UL 1S Ze UN-NUL !$ ynosounsou ep ewes} 1S JeeJep y nu e ap eWlea} ap 140 eYNW HeLL 9980 Ep BEWDIP EoIUed ep ale}s BJeN\UaAE O qu; ye[s0ap aIngay ‘e1eydioaid ap a1e}s 0 EZeAasye sLOp 1S BIIGIZNeId eijeanow o axe nu jnjoeIgNs o19 UJ E]UBLEA U} YyauEdyIMUEyO!|Os no 1S ep ‘ezned uy eUBOSIad No p1ode UNWOD ap BIIUBAUOD eIEP O e| eoreulwexs ezeweiBoida: as ps jiqeejeid a1se ‘injnjoaigns e}e) UL Joe6uIAUOD ey es JOLIAYIN BO NasB He! NU! y EA 1 injnyedxe go inde} 1S eadse eyseor aiepan ul puRAY “eU1/8)1P eANOW UIP InBisep ‘easesieniB19} “easeseoe)} BoonU! BA ByeUIEXE eUROSIed IMJE UL 18 Zed UN-!UL 1S fepoyeuu WeUpIIEA e 1S JO|WENSIBe1! e ejajeinoe ep esdiy S00AU! gs snjd U! ANOW UN ‘se0UISaU |NjDeIqns ‘sO ;Ne NsJUed Je! ynul etwnsuoo dwn un e| eonpas as ‘easeuieXeas ‘aljemis 8p lahse o ‘pisouls ‘zeo u! gyeoldueu euBOSied Nudd (19 ‘Bed 2] ep ewes6eiq) ‘eareuwexse: epioep es jeUY, u, 18 euIpnyeo ep iZznjoucd Jaun easeinuuoy e} ap Bulge 88 BS IWeN|ers edeja UL yeBI|Go Puly jnyadxe ‘aseqanul ap juesesIpul ‘sof yeu ep ein6y ul PIEJUEZe!d ayse ND ese gleseueb ayeyanoeas uud eyezUa}eIe9 OyeIB PULIOJ O-NUL awesbelp ul eundsues) os es eySiumjauyaiednooeid op ass giseace eo LeU! esues pysIXe eo njUed ‘eanoadsal eniz UL inimoeigns 119189} 18 deye oye}10}e0 IWeBsnosed insuas Ul nzeo 9p jayse UI Blueprud BNW BpUBWIODA! ag “11E}S8) a]@ jueWoW ep JojeseleyuI epeoxe oJe0 |nUN ‘Jaljed ye uN ad eyezH1E99; eJs9 In| elUayE ‘aJeWNOU EYE O Egle es aed Impaiqng *,"eseoe na Bunle eued 18 jen e| ede esp es duro @Je nu ‘eseoe ajewlUE We, Nes ,2! || BS OUID OVE NU IS Blupes6 e} injidoo we, ‘jeuds e ‘ereujog a1s9 eljos, eo Puewuye * inSiueU jqiZiA 1S nese auIs Uy eeUIYe Bp C;COUIP62 detaliat, concomitent cu observarea directa a reactiilor lui comportamentale, care vor fi retinute si notate pentru a fi utilizate in discutia post-test. Subiectul sincer se va conforma gi va deveni din ce in ce mai atent, acesta constientizand ca este in interesul lui sa inteleag& ce va urma, necunoscutul cApatand pe parcursul explicatiilor forme concrete, iar temerea initial fiind treptat inlocuita de sentimentul de siguranta. Subiectul nesincer va ri noi semne de intrebare gi va incerca sa identifice fisuri in argumentatia expertului care sa ii permita s4 contracareze rezultatul examinarii, Aceasta atitudine uneori nu este atat de vizibilé cum ar parea sa rezulte din propozitia anterioara, trebuie mult experienta gi rutina in relatia directa cu astfel de persoane pentru a fi sesizata. O caracteristica a acestor persoane duplicitare este inconstanta atitudinala (la inceput par grbiti, iar ulterior se lanseaza in discutii $i dezbateri prelungite cu subiecte noi deschise in cascada, care par cA nu se mai opresc, dupa care brusc "realizeaz4” ca a trecut timpul atat de usor in compania expertului “...pentru cA nu in fiecare zi poti aborda subiecte atat de interesante in compania unui mare specialist...” si o lipsa de consistent& a continutului comunicarii, altfel spus vorbesc de dragul discutiei si intreaba ca sa se afle in treaba Preciz&m aici ca este de datoria psihologului sa intervina, in sensul de a stopa discutiile colaterale examinarii, care apar inerent, avand in vedere ca este un dialog deschis gi s& canalizeze conversatia catre scopul examinarii. in cadrul acestor discutii, persoana examinatd aduce uneori in centrul atentiei probleme personale din viata de familie, chiar de relationare cu sotia, copii, rudele, solicitand, psihologului solutii la problemele punctuale nerezolvate si chiar angajarea lui financiara fie in testarea persoanelor in cauza sau dup& caz consilierea lor psihologica, in cadrul unor intrevederi ulterioare. Nu putem afirma ca aceasta atitudine este caracteristicé persoanelor sincere sau nesincere sau ca este in vreun fel relevanta, cu exceptia cand se insisté pe acest element in mod ostentativ, dar mentionam ca se recomanda prudenta in dezvoltarea acestui gen de subiecte. Pe de o parte persoana examinata schimba statutul din examinat in angajator, iar pe de alta parte se deturneaza scopul prezentei subiectului in laborator, de la stabilirea sinceritatii sau nesinceritatii lui ctre rezolvarea unei/unor probleme personale, in detrimentul cauzei in discutie. In ceea ce priveste raspunsul dat subiectului in astfel de situatii, el trebuie sa fie unul de refuz politicos ca nefiind parte integranté a agendei din ziua respectiva. in realitate, ofiferul psiholog nici nu poate angaja astfel de activitati, iar in ceea ce priveste expertul dintr-un laborator privat o decizie in acest sens tine de competentele pe care acesta le are si politica din cadrul firmei in care isi desfagoara activitatea. Un lucru este cert, in momentul examinarii nu trebuie sa fie amestecate competentele Este indicat sa se prezinte subiectului diagrame cu mostre de reactivitate? Da. Este recomandat ca expertul sa ji prezinte 0 diagrama a unei persoane diagnosticate ca fiind sincera, in care traseele sunt normale, cursive gi o alté diagrama, a unei persoane nesincere, cu modificarile gi fluctuatiile inerente ale amplitudinii semnalului inregistrat. Spre exemplificare prezentam secvente reprezentative in doua diagrame. La pag. 64 - Diagrama unui subiect diagnosticat ca fiind sincer, iar la pag. 65 - Diagrama unui subiect diagnosticat ca fiind nesincer. Subiectul are astfel posibilitatea ca in mod direct sa observe $i s constate (grafica prezentata fiind sugestiva) cA sunt diferente intre cele doua diagrame si cA aparatul Inregistreaza in mod fidel “ceva din organism”, dincolo de ceea ce examinatorul fi prezinta. In acest moment, subiectul lleste un prim contact cu realitatea intrinsecd a unei 63examinari, diagrama gi cu finalitatea ei, diagnosticul de sincer sau nesincer. Lucrul acesta este intarit ulterior prin testul de simulare. Aceast faz a prezentarii este importanta si bine pri , existand un interes vizibil la confiueta a trei planuri. Pe de o parte avem in vedere curiozitatea umand inndscuta (caracteristic generala), dorinta de informare gi cunoastere a unei dualitati adevar- minciuna materializate de un aparat, cu un nume incitant detectorul de minciuni", dar in mod special se releva aici si o fateta particularizata a curiozitatii, dictaté de un interes fatificat la nivelul Eu-lui, ca viitor subiect al examinarii. Cum va arata diagrama lui? Este o intrebare nerostita. Trebuie facuté o mentiune aici. Exist o diferenta marcanta intre examinator si subiectul examinarii. Persoana in cauza stie daca este sau nu implicaté cu ceva in cauza cercetata/verificata, cunoaste rolul pe care |-a avut, pasiv sau activ, din perspectiva participarii (actiune/inactiune) Expertul nu stie, banuieste gi incearca s& afle. Problema subiectului nu este aceea a sinceritatii sau nesincerita pentru c& in plan psihologic el si-a definit deja pozitia cu care se va prezenta la examinare. Preocuparea lui legat de examinare vizeaz& daca testarea va fi relevanta, dacd va inculpa sau disculpa. Subiectul incepe sa constientizeze ca, in final, in urma examinarii, 0 astfel de diagrama va fi obtinuta si va sta la baza unei concluzii, Tl va eticheta. Daca pana in acest moment dorinta de a cunoaste, a sti, a afla ceva nou, de a sonda necunoscutul reprezinta un interes legitim, avem ocazia sé observam si primele reactii comportamentale ale subiectului. Subiectul sincer va manifesta curiozitate nespecifica, general, orientata catre ansamblu, prin expresii precum “ce clar se vede. da, se vede de la o posta...”, “e simplu ca buna-ziua...", “..am crezut ca e mult mai complicat..." gi incepe sa se linigteasca in mod vizibil, ca urmare a unei asocieri directe cu faptul c& si in cazul lui rezultatul va fi la fel de simplu de interpretat, stiind c nu are nimic de ascuns si neavand nicio preocupare in acest sens. Nu acelasi lucru se observa la subiectul nesincer, Exist dou& modalitati de abordare cel mai des italnite. Acesta va avea fie o preocupare evidenta pentru a obtine explicatii amAnuntite despre modul de interpretare, de exemplu: “cat de mari trebuie sa fie modificarile?” sau comparativ “...aici nu este la fel ca in partea cealalta...”, indicand zone din diagrama prezentaté cu inregistrari nesincere, fie manifestand un dezinteres general (nu se uita deloc la diagrame/foarte putin) afigand calmul sau atitudinea negativist, circumspect, completat& cu expresia “...oricum nu cred in aga ceva...", “facem testul ca trebuie sa il facem, dar tot nu ma convingeti...”. In continuare, subiectul nesincer va incerca s& introduca dubiul asupra validitatii metodei prin exemple din filme, seriale Discovery, sau relatarile unor prieteni (de obicei din SUA) ori cunostinfe din tara care au fost si ele testate gi rezultatul testului a fost neconform cu realitatea. Intotdeauna acesti subiecti completeaza $i cu o motivare situational care difera in functie de natura testarii. in laboratoarele institutionale, unde predomina investigarea infractiunilor exprimrile sunt de genul “...a vrut s& il scoata autor c avea pica polifistul pe el..." sau “nu aveau niciun tap ispasitor, stifi cum e la noi...". In laboratoarele private explicatiile sunt “a vrut sa il dea afara gi nu avea alt motiv..”, “..a aranjat patronul testarea ca sd plateasca el (prietenul) oalele spare...” ‘Scopul declarat sau nu al acestei prezentari il constituie pe de o parte consolidarea unei relatii de incredere intre examinator gi subiect, in sensibilitatea inregistrarilor gi forta probanta a tehnicii, iar pe de alta parte detensionarea persoanei supuse examinarii, Convingerea subiectului c& nu este © examinare empiricd trebuie s& fie consolidata pas cu pas. Pentru subiectii cu o atitudine circumspect sau anxioasa este recomandat s& se ataseze, de proba, senzorul de puls, care find sub forma unei cleme cu arc (cleste) poate s& induca senzatia de teama. De asemenea, mangonul 67eerequnuead ‘ejoj}oWoU!sd aliqiyu! nes aljey6e ojowoylsd “aye100Se otUo}dUUIS 1$ Lo @})NUL 1eLL e199 ep Jede ‘9IYISd-ouneu Injnsnuo} e eoIBojojed easeoy!pow ap ojoouIp “go NUed JET ‘soryisd aiijog 18 eye es lejueyodui! je Joyed 1Sejeoe aq ‘onsouBbelp inun jaluaysixe e 18 goiBojoyed eulio) gns 19 jeuudxe ejlues6 2 ByeYye Eze) O-NU! pUly BaUNIooe “oaigns exjg0 ep es eale}Seounseu nes 1a easesejoapau ‘alemis op jeyse O-jU! ESE) eA Nu jnioyeUILIEXd LO NAUed ‘wunijogye ep jayse aun ejuaisixe eujzeidei o nu eWe!qo1g UBISS} BO}EW}ED ALIB OYLWOIdWIOD Jod e1e9 ao1BO[OINAL! }0q eypugdses teu 999 eNUIp enaygo reuINU JUNs ‘E}EDaPN! ap eajeyoedeo ‘ejusbyau! ‘eoWeW ezeejoQUOD e1e9 Injnse!e1 aje uz ezea}oa}e 20 eAneioUSbap aIpejew! seWIaYziy BIeOq ‘Gojeiquieus) Injndios ejugoSIu ejoNUOD 1$-e ap eueosied Joun eejyeyoedeo eyogye eyeod ales gleoq ‘Inuosupyed “e91ulj-O91U0} IIS|NAUOD Ep eyosuUl JajuNSoUND eesepiaid ap e10few Jojezu0 jNzeo UI JezHE}EIeD ‘osnuq y1SIB)S 1S INGep no ‘onsixowed o1ljo Wospuls un ‘eisdelld3 ajeesey oulpmyies no eyeye yod 201 Tejuas sonseu injnueysis opog “¢ ‘9}8 RoIUOIO BYSUOIG Jeuowind jnuezyue ‘o1Suoiq InUASe winded ‘ad1U0!0 q ap 18 Wo “o}@ eyUN ‘o1aJUOZES 14gI89} Nuped UI HeuNsEU! Jo16o}01zy newesed eqinied yod iojeudse: injnjesede ee e0)u019 soyesjdser injnyesede 9i)10 °Z Junijoaye 10\se0e eyeUNSAp el}eoIpow! @p woudu 18 sind ep amugingim 18 ejeWaye eeunisustediy quns yU09 Weull Bs aingan ase9 ap aleinoseaoipieo ay|og, Junijoaye eyseoe nyued jueWeoIPeu! UNaiA a0 Bp pz BjSuuNIN UL JeASIUIUpE e-18 BOep 18 aeinosen juepiove nes oIpiedoIUU jOJEJUI Bp a]U@paca}Ue aie BRP ‘OBIPIeO WIL ep ugiNgin} ‘Bynose19 BoRIpIeD eunisua} no gyeonsouBeIp a}se goep ‘goRIpsed Bleoq OBIA ‘8p B1ains BoeP ‘Ue ep OF ajSed ale BIE}Se} eUeOSIad ROEP sale teu “Wewiojul eu es einqan go ese ‘Ialjeindod jnpues Uy e1e|NoSeAoIpIeD Jo|UNIjo9Je ejuaprou! e| edoiny Ip Undo} jewud eyUIp inuN ednoo elUEWOY gO B1E}I}e9) 0 aIsy ouejnasenoipieo a}10g *L HensiBesuy Jo\jewe1ed ejeasey eloIpnfed eaynd se muon) ysooe 1S BlepaJe eIse injmjoaigns eaje}EUes o1e9 UI MeNyS o]JUEAIe4, Jew 9/20 8\sed JeWNs ap Wes)xe JeOp 909% WOA eaade ap IS a}eye10edS ap jeo1peu injnjeuosied imysqns waynd eu NN, IEISE} IMUELUOW e| IN|N}DEIGNS eXeoIpaLU IS aEWUES ap earejs aidsop a}ep aynw eu yeo Wane go WuBINBise BU es aiNqan ‘piBojorzy syeyje}O) UI UNS ffeinseW ieWeLed eoalecag 112189) 10}"j91Gns e geuoizeoo nes pyueino eljespaw i$ eo ‘BleoIpaw eiBojojed yeye EyuIZeidei |! yeliGeu ap oojep yoadse un yoyBUUN Injoudeo ul yee a\s0 Joadse ysedy ‘eyeUOIe WZNIOUD JeuN Base|nuuo} e| ONPUCD E1e9 seEUO!Sejo1d lejusHadxe ezeq ed OU ep syeoyyUep! sjUBWIE[e J9 e[80 esjUIP jnuN eeuaWse 9P 2183 “Se9D9N8 ep JPUIWEXe JON /B B/OY9 JL10}IE4 @RUIP Inun euIzeJdas 1$ eyueLOdu! ep jIqeSoep 0150 1112159} Imuewour e] injme1qns & eo)Bojofzyoylsd e81e\5 awuymExs rouvos.s0d v ompUYs op vaKg leoipews Imerede no eoulpmiwis eysuoWep e njUad Jee no yeyLUN 4eiyo 18 jesqaque od jesejd y oyeod ejeueye ounisua; opputerii de concentrare, cefalee, parestezii etc. sau simptome neurovegetative: transpiratie profuza, tahicardie, tahipnee, senzatia de constrictie toracica, dispnee, dureri anginoas: hiper/hipo tensiune arterialé, aritmii etc., dar gi pentru ca subiectul testat se poate afla sub influenta unor medicamente psihotrope care vor influenta traseele psihofiziologice si care Pot agrava disfunctiile respiratorii sau cardiovasculare . Trebuie sa facem aici o precizare. Existenta in sine a unei afectiuni, exceptandu-le pe cele psihice, nu determina un rezultat eronat, ci este un element favorizant. Ca factor de sine statator, prin interferenta modificarilor functionale sau organice (materializate in diagrame) cu reactiile subiectului la intrebarile din chestionar, se defineste de fapt © imposibilitate a pronuntarii, Nu se pune in discutie ca © persoana sincera s fie diagnosticat& ca mincinoasa sau invers. Motivul introducerii acestor restrictii in examinarea Persoanelor cu afectiuni medicale de un anumit gen este de ordin etic si moral. In practica, afectiunile cailor respiratori gi ale celor cardiace (cele mai raspandite, dar si cele cu impact direct asupra inregistrarilor poligraf) sunt binecunoscute de expert si au o reprezentare graficd evidenta, diferentiata clar de reactia de nesincerite. Imaginea urmatoare este sugestiva. Sunt subiecti care nici nu stiu de incidenta unei afectiuni, nu reclama o simptomatologie concreté gi care in urma testului poligraf sunt indrumati cdtre un consult medical Starea de sdnatate se evalueaza prin anamneza gi se consemneaza in declaratia de consimfamént la examinare. Aga cum s-a prezentat anterior nu vor face obiectul examinarii - PERSOANELE CU AFECTIUNI PSIHICE, INDIFERENT DE DIAGNOSTICUL FORMULAT IN DOCUMENTELE MEDICALE; - PERSOANE AFLATE SUB TRATAMENT MEDICAL CE NU POATE FI INTRERUPT; m1BAIS8Oxe Ba}EWANOBS! Nes ayeWANOeE! ap esd] ‘ennoadsiad Be O-HUIP Jep ‘soUD\Ue JeziOaid Feu We UND esy uege.jU! ap 1obaye0 ayeayip 2] INjNOaIGns 9I}oeE! anu! syUaISIXe ejejuasayip ad joeXe ezea]UewepUny 9s yei6)}0d JojaWesBeIp eareNjend UC “WE}s | eued injnjse} imndaou! e} ep uedyipow e1e) ‘ayeznelde Innjeuwes e ejueasey 1S ouIpmyjdwe o no ueENsiBaru IWBUIWEXS |NIPED UL SUI}GO eA jeNUSD SOAIBU InINWEISIS 912 areojiqiyul ajueysqns aSesojoj eo1e\sa} azopnja es pullop eie9 gueosied o ‘njduis 9jso jmusweuoley @]UaWeoIPaU U! eUEzZeid anyjoe ajueysgns ap QOG'e aIsed ap ajep ep Bzeq o no ynzeneid ‘yeoIpap YOs UN ejeye eULd purudno e1eo aseyxne eweiBoid ap yeyded uN ne ‘WeUIWeXe yeoIpep — ezeq ep injnwesBoid eseye uJ ‘aijeeue6 euNiN @p s]ezZeIndwico ejeyesedy “e1eje0180 ap sojewesBoid & aseUUN ed jes6yjOd jNO1UYe} asnpe sIEyOAZEp BIUIZeIdGeI | 4nosouno uljnd ww aod juawe|a We UN “o!BojoyIsd suas uy anBisep ‘yuezeid a}Se BdeP JUEAND UN-NUL 9} |INUINS e| ezeouoloea: goep ‘}euoloule |IqeyS ‘JUa!E00 ‘oIZEye aIS9 Inpsigns goep eoynuap! ‘WeUIWeXe Insinoled ed ‘e~eNp aijeniesqo und 18 Bojoysd aisejoid ep @)s@ jruoyeulWEXe BO Indes ay89 ‘GesByod nolUYyay ,sj1UMIOIGEIS, eN)UEpIAe e NyJUEd) gjuipeio ees nes ejuinSeu UIP aIWIO es a1ed Jep ‘jUeAaIel pedse wid up “injesede jeoed Ijod, pow yseoe ul Bo Insuas u! ‘Jezjoquediy yejuEzeid Jep ‘Jeo1 ase Joadse yseoe ‘@queteo!peus ep jyoBa}e9 oun ejuanyu!a1Senlide0e8e0 Uy ‘SIIWeS Op N|noIpetU JWeyBenesdns e nes jeoIpaw InjnJONUOS Beye UJ JeNZN poll UJ ejUEWeSIPeW eI Nes yen] ® Boep 1S JueWe}eN UNoIA ezeeUUN KoEp ‘PeEONsSOUBeIp “ginosouno eunilogye ei oe goep Jeqanu! eyse jnjoelqns 180 UL ‘sues }Se0e Ul! oljnosIp o EZeIIUI es ‘snS 1eW ep NZL @UIP |NUNAJA U! WEYe BU LOeP IIIGe\s B NAUEd “IRIYNINVXS VaevNLoa43 NYLNAd Aldv INNS NN YO LVAILOW YZVIOaudv N.Lwadxa SUVS FNdSAd SNVOSH3d 311v FOO - ZLnu au alta finalitate decat concluzia de imposibilitate a pronuntarii si care se continua cu o reexaminare la o data ulterioara O problema des intainita si care, pe cat de simpla, pe atat de multe probleme ridica, este banala raceala, guturaiul. Cand spunem ca problema este simpla, ne referim la faptul cA nu este vorba de intentie, nu este o afectiune de durata Pe de alta parte in sezonul rece rspAndirea ei flind rapid, mare parte dintre subiecti se imboinavesc gi vin la testare in stadii diferite de evolutie a boli. Afectiunea cailor respirator provoaca distorsionarea semnalului in cei doi parametri toracic si abdominal, iar in plus apare tusea ca act reflex si care la randul ei prin spasmele cutie toracice introduce in diagramele evaluate abateri de forma care, conform normelor, sunt cuantificate ca incidente. Concluzia va fi tot de imposibilitate a pronuntarii in toate situatiile in care exist dubii privind starea de sanatate a subiectului este recomandat ca testarea s& se efectueze dupa ce subiectul examinarii aduce de la medic © adeverinta prin care se confirma ca starea lui este una normala. Analiza cazului in discutie — obiectivele examinar Dupa ce au fost parcurse etapele anterioare si au fost aduse olarificarile necesare, psihologul initiazd discuti despre cazul in sine care reprezinta de altfel scopul intregului demers si prezenta subiectului in laborator. Mentionaém aici c& sunt persoane care incearca sa abordeze aceasta etapa, discutia despre caz, inca din momentul intrarii in laborator, fra nicio alté mentiune prealabila. Examinatorul va intrerupe relatarea persoanei ‘intr-o manier& politicoasa, dar rezervata, facand precizarea c& acest aspect va fi dezbatut ulterior dupa ce se asigura cA sunt indeplinite conditille elementare de forma si de fond ale examinarii. In continuare va parcurge etapele descrise anterior. Astfel, examinatorul impune persoanei © anumité conduita, ii transmite mesajul c& el este cel care conduce examinarea gi stabileste cadrul in care se vor derula activitatile in respectul legalitatii gi al jaloanelor metodologice. Revenind la preocuparea subiectului pentru cazul in sine si dorinta lui de a aduce cat mai repede in discutie ce s-a intamplat, trebuie sé fim atenti la motivatie, la ce il determina sa fie atat de grabit. Subiectul sincer va evidentia fie indignarea c& este angrenat pe nedrept intr-o astfel de situatie si nimeni nu il asculta, dorind sa clarifice cat mai repede lucrurile, fie doreste s& colaboreze la rezolvarea cazului, cunoaste ceva ce considera a fi relevant si nu mai are rabdare sa il aduca la cunostinta celor in drept. Persoana implicata in caz doreste 0 asemenea abordare rapida pentru ca si-a construit o aparare, are de spus 0 “poezie” pe care a tot repetat-o si vrea si 0 relateze dintr-o rasuflare, pentru a nu uita ceva si a crea efectul scontat, excluderea din cercul de suspect in continuare, examinatorul va s« ta subiectului s& relateze ce cunoaste despre caz si ce a perceput cu propriile simturi, facand departajarea de ce i-au spus ceilalti sau de discutiile colaterale. Ca atmosfera generala, subiectul sincer in timpul dialogului se va prezenta intr-o maniera simpla $i pragmatic, pe cand cel nesincer va utiliza dialogul ca pe o arm, va introduce dubiul in locul certitudinii gi va incerca sa obtina un rezultat favorabil lui, nu adevarului, pentru ca el s-a disociat de valorile morale din momentul in care a planificat actiunea. Examinatorul va asculta cu multa atentie pozitia exprimata a subiectului gi igi va nota cu grij4 elementele pe care le considera importante. Subiectului i se vor solicita lamuriri si explicatii suplimentare ori de cate ori argumentele si/sau logica nu sunt suficient de clar exprimate. in timpul convorbirii, examinatorul trebuie s se asigure dac& persoana se simte sau nu se simte fizic confortabil din cauza temperaturii mediului ambiant sau din cauza altor 75ynuijep e NU “WN ewNOIA Je! *,uNUEe) JoUN eeleZUeA UIP pyueroid ueq alew euins o eeuljap euNoI, :njdwiex3 ijeBSeAUI UI EYEINZELOU ‘PYE]UAAU! afjeAOU! Nd Nes eoIBO} @uNIXeuod O1DIU BIB) Jep ‘Bye] fe Jeo O10 UN ‘aueOsIed ayjnW eoIpul eA soUIoUIH {NpIAIpU! ‘a]UeWUNBuE 18 BoIGO| © no Jep ‘gzeajadsns 9] |2 aleo ad ajoueosied nes eueosied juinu ea eleinueg oan ale e429 JOOUIS INPIAIPU! ‘I8d1Go aq *,B}BIE BA O jN}SO} ‘EleINURG OaIA Ie BoRP ‘18 sunose pueB 200 [apy ezeansiBa1u! ‘gIqisues ape0} a\se einjesede 29 efuB 1y “¢'W'N ed Jesolo e-| auIO Ing ‘ereqanU! gyseaoe 18 ound 10A Hh) 1E}Se} |Nduuy UJ, :IN|MoeIGNs BuNds er | NOWEUIWEXe ‘o1enUNUOD UY “ayUILURDesqUI ad ap o1eUIBeUN aweos pugUNpe sIIUIEL ISo}OJ BA IS! “IOIDId @sed JOIDId aund en ‘sopeuiWiexe e| ep eaiAud soJeoIU! BA 181 ‘UNeOS ad ey6e en es Jo ‘ginBas aq ‘eigns asdsep je1auab jnpow e| Azene epundsel es yejUa} eqesBap teu! y eA 13 “ajeyouey ap jagse o e]sejuew oyeod nu soujsuIw pialpul UA) -,aIse6 ay es Inyeaourn eo BsJSeoneauUUUNp IS BD JOJePgeJEU Ap jeTe Jo} UNS, 18 pide) eyseese Nd aoe} e-ep OIWIU WE NU Ng, ‘JeIPaUl }01q0 ap epundse: ‘iaipow eidnseep Jeo nes aipaw ejuabyjeyul ap ‘eaouls gueosied O [ee oye 89 ead “,S/EUILIEXe ednp 4S 10A ‘none Ngo nj Boep ep ‘palo a) NU eS ANOW UnioIU We nu jeUosied NZ, eNUQUOD eA jnedxy ‘AneBOU aise jasundses unzeo equip %66'66 U} “.cIeoldW! ere. no NS 'W'N Ne} INUIDeA ySo} © BUNIOIA INO e BINDeN eUN| SIWOD NJOWO eZeE}20/80 eINJeINDOId 18 eIN|Og, :njduexe ep ounds ead en jnoyeunexe ysay-aud InjnUayU! [Naped UL ‘eye|duueqUs e129 ep Eley InmjoeIqns eI}!z0d epuos e NUE JSe}-1sod jnuoyeBoseyU! WwuNUep @yse 1eLY WuND nes }s9}-}s0d injniAsequt jnfeuede juns 1§ jnjoaIqo oej ea}sa0R aol ‘alisunuRW o auligo e ep indoos u! Iinosip esUe6 eA 18 eyauip ualoeide ul esue] eaind eA as |niO}eUIWeXe ‘innsaigns eayeweouIseu Y80 goIpul sjayeyNZeL 18 BINoR 780} © Balenjene 99 ednp tewinu ‘EyEIeYDU! }SOy e EOIEUIWEXS 18 euiqeis e1s0) op eveyeq RIeoIIde so} e 89 ednp rewNN yedxe inuN je U! Joep JO}BJeYOUe INUN |Njo UL puEIND teu esejd 4e-) oupmye eye O ee0UlseU nes eiueouls ejuiaud ul nesy$ ezneo u Jaueossed easeoldu ur jeledu aysay1ueW as es einqan je ‘pyeAlezaL 18 EANOSIGO 24 BS eINgox InjnioyeulWexe RaUIpMyNe ysa}-a1d |NIqIOAUOD indwy 30} ul Jeuoljuew few we wino ese ‘ease aq agiey wloees ezenjsiBaiuy 8 JBOUL “eIOONIpP EzNOe ap jayIse oO ap pow Pease Ul gieingin y ayeod gssouls ueosied OQ “BsIWOsdUIOD y89 9]82 Bo1E}S0} 1S JOJeUIWEXe jae No jesbIJod e| 1S@) UN Ayued jyeolpul josigns un gyulzeides jew nu ‘ejseede ap eligesuodse: pyesepisuoo efep y se Wino 18 eo ‘nO}eBOJOIU un e| 0 ByeAsieIU! aS° O1e9 Nes EzNeO UI EIde} SILI 4 © @p soyeuIWeXe sp BYeznoe ayse aleo PUBOSIEd O 189} 9p SyUIeU! IsuNeW e ep Bjuuop 1e/9 EISeylueEW BUeOSIad PURO JoUN;e Bde} as eINbal vIseeoe e| ep oljdeoxe einBuls ‘lal}enouia & e1e)Seoundi © aulqo © ap jndoos ul jnialajur onpuoo es singe: nu Insoyeunuexe ys9}-91d WIqoAUOD je JUEWOW! UNIDIU U} ‘eyewIIqesuodse! ep edjnosip as e ap eyejedes eareo1e0U nes 616}80180 u! ewWe|goid pulnud injoaiqns a[e aseoIULC}ED luejueLUoo nes eyBunjaid eseyonzap ojoiu ezafesnoul es eingey Nu |nuoyeUILUeXe "e109 jnzeO ed Jeu! IN|NBo|eIp |rupeo Uy ‘alinjos 0 apine eyed JOA dun ys80e 30} Ut Je! ‘aljeny!s ulp 182! B nyjUad 'yeaL0 o1BO}OUISd juswWoW uN eweNsep e njuad ay ‘aJueWeOIpaw en| e njUad ay juewWow yse0e EzeezIININ 18 EIIOJOS a1@oUIseU B[oUeOSIed g9 NAUed ‘InINIOBIGNs |e JO}/8yN jUEWELOdUIOD eosee:eLWIN BS eingey jmo}EUIWIEXe ‘RIB/e0) e| @B1eW e Ep Ee}E}ISe00U aySeaud a9 e880 UJ “IUB)S9) INANOAIGO e| Ap Ininjoeiqns fojueye e aseyNUWIOD © BdBOAOId ‘JeeId |NVOJUCDSIP Ud 1 Jsa0e ep eual 801 ‘B19/e0} e| eBieoW Bs aIonaU Ne Bo UNds nu euol uip eves nes (pjeo eed oy ‘Buy ead ays9 EO Oy) unyeseduis} eaveysnfe EyOWJOS NU eo ‘apILUl} ‘@/eOUIS JO}ed euoba}80 uIp jeIKeds UL ‘eueOsied quNg “10160|O1Zy. 10}9E} 92niciodata o alta proprietate decat garsoniera unde locuia De exemplu, intr-un caz de viol, subiectul poate inregistra caracteristice la intrebarile privind relatia sexuala cu victima si sé nu dea nicio reactie semnificativa atunci cand e intrebat: “Stii cine a violat-o pe...?". Aceasta poate parea o inconsecventa de atitudine caci, logic, daca el este autorul este normal sa aiba reactii. De fapt, in cursul unui test intrebarea “stii cine?” este mult mai putin incisiva pentru autor, decat aceea directa daca el a comis violul. Totusi intrebarea “stii cine?” ramAne o intrebare necesara in seria de teste, deoarece deseori chiar si un individ inocent poate avea banuieli asupra identitatii autorului, care din varii motive nu sunt deciarate initial si care pot deschide o perspectiva noua in economia cazului O situatie aparte o reprezint cazul cand exist martori care au descris autorul, s-a realizat chiar si un portret robot si sunt asemandri cu persoana testat&. Examinatorul ji poate spune: “Daca ai fost la locul faptei in acea noapte, la orice or, spune acum. Puteai sé fi fost acolo gi totusi aceasta nu inseamna neaparat ca tu I-ai omorat pe N.M. Poate ca ai fost acolo inainte sau imediat dupa omor. Ar fi putut sa te vada cineva, inainte sau dupa, pentru ca ulterior sa banuiasca sau chiar sa creada ca te-a vazut acolo exact atunci cand N.M. a fost omorat. Este important sa sti adevarul inainte de test” O persoana sincera va relata imediat adevarul, fie negand, fie confirmand, in situatia in care prezenta ei acolo era explicabila. Autorul va ezita de obicei in raspunsul sau. El va deveni nelinistit si in final va nega totul. Daca totusi va admite c& a fost acolo fie inainte, fie dupa crima, aceasta “recunoastere”, survenité dup negarile anterioare, poate fi considerata ca un indiciu al implicatiei lui probabile in cauza aflata in cercetare. Un alt element care a fost observat in practic si care departajeaza pozitia subiectului sincer de cel nesincer este raspunsul furnizat la intrebarea "Ce pedeapsa crezi ca ar merita cel care a comis 0 asemenea fapt?”. Subiectul sincer este trangant raspunzand "SA moara, cum a murit si séracul N.M.”. Autorul va rspunde "Stiu eu, ce spune legea” sau Poate nu a vrut sa il omoare, poate a fost un accident”. In tot timpul convorbirii pre-test examinatorul va continua sé ia note privind raspunsurile, comentariile si comportarea individului. Trebuie acordata o atentie speciala amanuntelor, daca acesta transpira, tuseste ori inspira zgomotos gi profund aer pe nas gi, foarte important, in ce moment al discutiei Daca astfel de manifestari nu apar in cursul convort survin in cursul testului, faptul este un indiciu de psihic, posibil al unei tentative de a denatura reprezentarile grafice, dar cel mai probabil datorate conflictului intrapsihic. Daca persoana tuseste, clipeste des ori are o inspiratie $i © expiratie zgomotoasd nazala aleatorie (vezi foto), fara legdtura cu momentele cheie ale sau cu natura intrebarilor, probabil cé acestea sunt tulburari organice/ functionale sau “ticuri” naturale gi nu tactici evazive. isconfort Formularea intrebarilor (Diagrama pag. 80). INTREBARILE se formuleaza astfel incat + sa se poata raspunde numai prin “DA” sau “NU”; + s& fie scurte, simple gi directe; + continutul sa fie clar si s4 nu dea loc la interpretari, + s& nu presupuna cunostinte juridice sau termeni necunoscuti subiectului; + s& fie formulate intr-un limbaj accesibil subiectului Dorim sa facem aici cateva precizari importante. + Intrebarile se adreseazA persoanei gi nu cauzei. + Prin examinarea cu tehnica poligraf nu pot fi clarificate toate aspectele neelucidate inca din dosar si implicit nu pot fi adresate orice fel de intreba + Intrebarea trebuie sa fie relevanta pentru subiect. 79Bs BUO}eP ale 1S UEHOOS ap Janse soUN sind ep JP 2S BS oINGaN INUadxy in} lluNtoe 1S ja ad 1Senud |! 89 e889 Ul }eEUILIEXa 9]S9 JoaIqns ese98y ‘ezNeD UL B29 }g0ap PUeOSiad Bye esndiejul eingax Nu ‘ajse e}a19U00 @p 120 JuaJ9y!pU! dey ap tNjeNyIs 1eUN e Nes sye;NUUO UEIede JOUN BeIeOYLIEA UJ “,eBIONPUOD UIP ININJONAd nny e\Senuid 29 8889 UY SyUI “g’A, :WNdeid HeqaqUI UUd eIa}/e BaJe\So) und sueosied jaun I }eje0Uls eereoYLIAA ae Bs BS BINGa), ‘eauauase 0q “00) 18808 Ul eunaiduy) sap NeaBiaw 1S Wadee ep uajeuid e191 “1's Jel ‘eneauajeo jeupWe;des ejUenoay, Injoeiqns yo no jInW eUL YEVe Nd ‘,2-1°S NO XXX ENeaUaed e| qUIgIUL 18-2) 1UN| g NO BUUN UY, jnvab ep LeGaAU No WeYye eu allenys Seeece Ul ‘oJ oxojdiuoo rews YN a[aye PuEWoIdxe ‘ee |nayow B18 e\s80e BD eJapisucd Nu |njoeIgng ‘Iz a1e99) uy e19qy| a}ese] NEJE O1e9 UY aIHIPUOD UL a1Aqy Bja1deD JeSE| 8 Iz eyuinue o-nU! eoep ej99ep aJeod naib BISeOB RO e1epan UL puene oaIgns najUed BjUEAg[ol0U B\se BeLeqaNU °,2°"ep eniz ul ejeideo ereqy yese] e goeG, puly LEganU! aNUIp kun yesByjod e| jo1}os ea!e}se} }eYOIOS e-s ‘Nos eq “‘UayNONy, }wiod no 118121) EUOZ U! e18qy| ]91de9 nou UIP yese| e }epadep Nj90 eijos Eajosdsey enlz U! eo sundse, e eySa0e ‘Jarjeo.ayeE INAHOW So} & B19 pUlY JeqaNUt “NpUEL ayINW few UI eljUaIE See &-1 8189 ‘IN|NUIDEA Od NeoU}s ea\Se0e Je! ‘I}eyalidosd nop 9/90 onUIp EYL] e] o1aqy ese] 9) 18 aided eane le aNlUIp Inun go injdey puraud ‘iuI98 Jop 190 equ! eyoon ew EINdsip O-HUIp yUWOd e eLe99 20 Je}e}SUOD e-s JO|LNeIpNe eLUN Uj “0O| ad e1eow Bun UIp eISEde 1 BWIZeD o No WEIRI9O ed deo UL 93829} 1 19 ax}UIp NUN 1S BoIZy a1eJUN4UOD O-sjU1 EZeo1UaBap 2180 BIEGIeA aljeoi9y/e © Ne |UIDaA lop "Jes UN-HUY “INIOWUWIN 3189 jUapnjouco sep niduis njdwexe un ‘elenseooid 40} WeWeo e& nes aijedionred ep 1a}09 ealezyenpiaipul 18 Jo|oyNe easeoynuap! ‘InjnJeASpe eesiqeys NyUad jaye ep e1ese08U LBOYyLE!D “HUBUILIa}@p JO] J0}0R) & "\dey ap lerjenys Beul|iqeys Njued e1eoje0yIpe aJeJeplsuod juNs eed LEGaNUL BINULOJ @S e ep ejuIpUus} eYSIXe IO oYNW Ie Bj99 8q ogbeneficiarului factorii de rise. intrebarea, pentru a fi relevant’, ca sa aiba semnificatie pentru subiect, trebuie 4 vizeze o actiune directa, sa fie finalizata, interiorizata in plan psihic, nemAarturisita, cu consecinte (urmari juridice, sociale sau financiare) si, foarte important, sa fie decelabila, sa poata fi individualizata in memoria de lunga durata. Pentru un infractor care a comis 14 spargeri de apartamente si este la un moment dat banuit si de a cincisprezecea, testarea poligraf nu este oportun’. Modul de operare, zona gi alte elemente rezultate din cercetarea la fata locului i! indicau ca suspectul principal. Intrebarea fireasca care ar fi trebuit sa fie utilizata ar fi fost "In data de tu ai spart apartamentul din str. ...?". Utilizarea termenilor referitori la data exacta a comiterii si nominalizarea strazi blocului etc. rezida atat din normele metodologice cat i din consideratii de ordin juridic. Problema examinatorului si a examinarii in sine este ca infractorii nu comit spargeri cu nomenclatorul strazilor in buzunar. intervin limitele detectiei si ale detectorului de minciuni, care sunt tate de limitele memoriei umane in subsidiar. in asemenea situatii se recomanda prudent& maxima, pentru c& nu avem convingerea ca subiectul nostru poate sa individualizeze o adresa (care de obicei nu ji spune nimic) dintre alte 14 si nici ca o zi calendaristica, aga cum o solicité expertul prin ‘intrebare, nu este confundata cu celelalte. In consecinta, exista 0 probabilitate mare ca subiectul, indiferent de raspunsul dat, sé inregistreze reactii false datorate stimulari de tip asociativ cu fapte comise in mod similar. Avand in vedere aspectele mentionate anterior, pe baza obiectivelor stabilite de beneficiar gi a celor rezultate din discutia cu subiectul, se formeaza chestionarul de intrebari care va sta la baza formarii bateriei de teste care vor fi aplicate in cadrul examinari Fiecare intrebare va fi atent construita astfel incat sa se asigure, in functie de categoria din care face parte, 0 stimulare dirjata, controlaté de catre examinator si relevant pentru subiect, in sensul descris anterior. Chestionarul este compus din mai multe categorii de intrebari, dintre care amintim intrebarile relevante, de control, de stimulare, de compensare si neutre. Pozitia fiecarei intrebari in cadrul chestionarului este bine stabilité gi se fundamenteaza pe cercetarile stiintifice in domeniu. intrebarile sunt amestecate intre ele dupa regu 1 determinate, atat in cadrul unui test, cat si in bateria de examinare (succesiunea logic a testelor). Importanta lor in algoritmul de evaluare este data de tipul de chestionar folosit si de scopul examinarii (de evaluare, de screening etc.) Fiecare dintre intrebarile neutre trebuie s vizeze un fapt cunoscut gi nu o situatie bazata pe o probabilitate. Intrebarea de control este o intrebare despre un act infractional de aceeasi natura general ca gi incidentul principal in cercetare si la care individul, dupa toate probabilitatile, sau raspunsul sau va fi de o valabilitate dubioasa, Dupa ce a fost redactat chestionarul de examinare, acesta va fi adus la cunostinta persoanei in integralitatea lui (nu este importanta pentru subiect ordinea in care au fost scrise) Este foarte important ca intrebarile sé fie citite cu voce clara, tonatii sau sublinieri, Examinatorul trebuie s& se asigure c& subiectul a inteles foarte bine intrebarile care vor fi adresate. In caz contrar, le va repeta. Dupa aceea, subiectul va fi informat c& numai aceste intrebari fi vor fi puse in cadrul testului, fra nicio modificare. Subiectul va fi invitat s& valideze chestionarul sub semnatura proprie. De asemenea, i se va aduce la cunostinta ca, daca pe parcursul examinarii vor fi necesare gi teste suplimentare cu alte intrebari, acestea fi vor fi aduse la cunostinta din timp.lai ‘ereuedep jiqsod ygo ad ay es puingen ej9 ‘dioo ap audi) ay nu es ejajeiq 29 ejaoe ase AneoyluUias yoodse UA “gIUEHOdU ayeO} a}s@ 109}S9) jNdwUN UL INIMyOeIgns eiiz0g “ejafejuenezep nojeo ut e! es BIR} Jeooje jnjabng ap 1S ajeod puly Heyumy ‘(99 mMo}0} ‘auNeds) siMosdWoD ap iinjos eoreaduy 18 nuidoud s0ye:0ge| uN epIyosep 18) es aseiop eueo ‘ajenud efeseojesoqe| up "Gojoyisd —njued lefpeds pow wu earezioaid weoe4 eyesmele ourBew! ui eo ‘ounljeut ad atiqeysnfe uns seye 1ew 18 eunisuewip ‘eiaundsip eo ayede aljonjsuos 0 ne ajeq nuyued ajunuodns "9 jnsues ul ‘Jefseds uneos un ejse aieulwexe ep jnuneog “eleulwexea ep jnuneos ad 90] 1 BS IeYAUI ase injoaigng ANIV.LSALL OWLNAd INTAIOdIaNS VaLLyoadd SJE YUUOJUODOU O!DIU BISIKE Nu IS UIdap ad In} Imjnuyjuco sajajul e go yeunBise e-s eo ednp lewinu azeuWEs || es 18 ojayeiBeied 2}20) jUa}e gosea}!0 Es IMOBIGNs eo E}SISUI eA |nioyeulMexs “eBinosed |! eS INjnjoeigns 1ode yeugWUL 1S JOyeUIWIeEXxe ep JeUWES 91S9 JeJeIdWOD jnse;NWO4 2128808U 8}59} ep OI1L10}2q 9}E0} zZeN}OeJ9 BS eleBi|qo ove ‘|nueinuuoy yeuUes gyEpO ‘go JeUOHUATE y eA 1S (e1eS0i6uy ereyoese9 no ‘are Suos NUOVEB!|GO pou U! jesBeued yse0e epuuidno es ainqan jnsejnuo}) 1e|NuLI0} se0e fd siOS U! }ep ‘IN| jNpoDe No JeLUNU ezIJea1 eA es 1S BjONeUEG 9188 B01e}Se} gO INIMOSIGns NUIWIES! eA es | JEINWO) UIP WEULOJU! ByE]J0]89 B 1S BIIAID a1e}S ap B[e}ep No ereUILUEXE B| jUeWIEIWUISUCD ep lellerRjoep ealeje|duico ezeeWIy AUVNINVXS VI LNVWY.LWISNOD 4d VILVaW Oda IiNoSIp 8y/e eYSIXe feu JOA Nu }eAJaIU! se0e UL IS e[a\S9) ezemo9}9 Bs EZeELLN eo NAUAd ‘UE YOdUH EAaD @julwe snpe lew e-18 eoep ‘uRjajduioo are eoep ‘alinosip Ut gund few 9} es 0)Se10p a1e9 ad ajadse juns goep azezioeid BS EYO!IOS EA as | 'EJEPO}OY “ezned e}SIxe Jon aso ONUI ‘(G ep NW few nu go puezioeid 1S 10] jnJewNU pugoIpul) 81S) ayNUI Jew B] sndns y eA 29 JeULIOJU! y eA iNoaIGns ‘aJeseupe Y JOA II 89 BIUNRGeNU! BZeEZIA a9 JO;aWa|qold eaLeoY.IE}O ednq £189} injssoe euEGenu! e] HUI Bs puRB ap ly “LL £189} INse0e EI}HEqGex,UI e| jNABAape snds Iy ‘OL Einjnouig |nsepas UIP jiqow jnuojala) yeuny 1e Ny “6 E1}Gous |NUEyB/9} yen; ySOy & PUBD Ble} Op ySO} IY “g ENoug ulp jiqow jnuoyaja) yesny e auID sioaid INS “7 198109 Auon| un ynoBy e& JNJ }SE0B SILUOD e B1e9 ja9 BO LApISUOD °g EBOUNW ap ne} [nv9} B| Bp eAsO BIePoaIA JeINy Je ‘!Za/On| epuN elUedLCD pURIdeDxy ‘s eenaoye g1epoaiA Jeuny Je Je ‘snds 1e-1L @9 9/90 ep EIEJe Ul “b glue Op 1zZ ep nu rew ny -¢ é ‘A Inse10 ul wine nSainoo7 “Zz. 2.L'W 2189 ne} ajewNN “|, y eaynd Je onajodi Ze0 un nyjUad ynjeo|e seUoAsayo UA ‘aqinBes Equilyos es nu INinoc{ jndun UL ed Inidiounnd e| ezeayodes as unzeo ajsaoe ul ezeq ap Pinoy ‘oyHuIns injMUsWEpPUNy ejejue6ixe Up 1S o1Bojopoyew jnped up eansel ours ednp aBese pjejdacoe oseoyIpow! edu Wequiyoseu (10/eqeqU!) JoWE} eereNsed ‘eyed eye op ad “"gus@deu eevenjeAg Je9 UNUOBje uN ednp ayliqeys UeqaNU! 9p injnseuonseyo ezeq ed e08} as BjeUY BeleNjens }eUoHUSU! we wind e&e ‘eoeeoap ‘eo!jap ese |njoadsy “eljeAjou 20 gns 18 suas 90 ur ‘eoyIpoui es imoeiqns eiSes0p eseqanut 90 JUeHodu! 9}s3 ‘ege.qUl }euN easeoyIpoW LO BarequIIYOS giOW1Os IMoIGns ‘eejlop je ednp seIYo Nes yse) InWUd Ednp pugo ‘janie ep eyes ‘yienys juns go 1ole WeUolUcy, vetimpul ciclului respirator, cutia toracica prin extensie (la spiratie) si revenire (la expiratie) va antrena in bratul stang (pe care este plasat mansonul de tensiune) si graficele inregistrarilor sus mentionate vor interfera. Rezultatul este ca interpretarea diagramelor va fi ingreunata, daca nu chiar compromisa. Pozitia picioarelor. Acestea trebuie sa fie lipite de podea. Expertul nu va permite pozitionarea picioarelor unul peste celalalt (pozitie specific sexului feminin) gi se va asigura c& subiectul atinge cu ambele picioare podeaua. De ce aceasta precautie? Pentru ca in mod involuntar piciorul nesprijinit poate fi antrenat intro migcare de balans (in joaca, de nervozitate, de emotie etc.) care va fi inregistratd de aparat i vor aparea, de asemenea, probleme la evaluarea reactillor. Pozitionarea palmelor pe suportul scaunului de examinare se va face ca in imaginea alaturata, din acelea: considerente — prevenirea migcarilor / ex: joaca cu degetele, inelele (rasucirea involuntara a verighetei — ticuri). Degetele trebuie sd fie intinse gi nu flexate sau indoite. Daca subiectul are obiectii, expertul va insista i va furniza explicatii, interesul comun fiind acela de a obtine inregistrari nealterate. Pozitia corect a subiectului si absenta misc: parcursul testelor nu este subiect de negociere. lor pe Exist in practica curent& doud moduri de pozitionare a subiectului la testare. O pozitie este cea in care subiectul se aflé cu spatele la aparat si examinator. O alta, in care subiectul se afla pozitionat lateral fata de aparat gi examinator. Ambele pozitii sunt corecte, atata timp cat subiectul nu are in cAmpul vizual ceva care sa ji distraga atentia. Subiectul nu va fi pozitionat cu fata la examinator in timpul testelor. Se impun cateva recomandari. In cazul utilizarii aparatelor poligraf computerizate este recomandata pozitia laterala, care ii confera examinatorului avantajul c& poate observa subiectul in timpul examinarii. In cazul utilizarii aparatelor clasice este mai indicat ca subiectul sA stea cu spatele la aparat si examinator, pentru ca subiectul sa nu fie distras de miscarea hartiei (diagramelor) si a acelor inregistratoare, migcarilor de marcare a raspunsurilor si a celorlalte note facute de examinator in timpul testarii ete. Conectarea senzorilor gi ita parametrilor de inregistrat ajustarea sensi Indiferent de tipul de aparat din dotare, clasic sau computerizat, senzorii sunt aceiasi si indeplinesc aceleasi functi Senzorii conectati subiectului care urmeaza a fi examinat sunt 4) un tub pneumograf este fixat in juru: toracelui gi inregistreaza fluctuatiile volumului de aer la nivelul cutiei toracice 2) un tub pneumograf este fixat in jurul abdomenului $i inregistreazA volumul de aer la nivel abdominal, 3) mangonul de tensiune arterial este fixat pe bratul stang si Inregistreaza tensiunea arteriala la nivel brahial; 4) un set format din doi electrozi este atasat pe degetele aratator si inelar ale mAinii stangi de obicei si inregistreaza modificarile reactiei galvanice ale pielii (GSR/GSG 87nuuad aynosouns juns 11 a[EGe.qU! ed NUIWEAI eA as | “|N}Se} adeou! eA ounisua) ep injnuosuew easeywin 19 BePO Jel ‘eluengja! o1iu ese nu 1S JoyeBuIAuoD jew y eA nu eo NUEd aneBau nes ayeuuye suas UL UeqesjU! e| epuNdses pues Indeo 18 a1 nu es ‘injesede esqueoep nu e njuad a1 as nu es ‘Jexejoi "WSIUH) Eas ES ANOodsal ‘esIz-nudod ease}SO) puiaud injmaeigns jnfejonjsur eoey as asenuquoo uy muon} jse0e Bjuauedxe ulp ans Bo pueunds iuanseyu! ayeod |ruoyeulwtexe I$ 10ZUAS ep EYEDOAOId eual puiaud ojijuansaju! no pzealaBexo injoaigns koep ueWUN BA a5 ‘apie eq “UOZUAS tiJe}10}29 jnZe9 Ul eo eoyldads ap [a e} a}8e nu Injnjeuuas e RoIUONVE|e EaesUadUOD o1e9 B| B/euELE aun|sus} op jnuosuew e| a1eoyaud eselUIs aseqaxjU) 0 ound A as nu ‘yesSouneud ajunqn ep eyezned eLqisod Bue! BDN0 aidsap ‘allewie eySenud 20 ul Jelpeds ul ‘pueqaqul ezesaiayul es BS |MIO}eUILUEXe eo JepUELUODE: LE eJUIEUI Ie 2d B}e0) ND, BIIGeLOJUOD eaUBUIase ap aijizod o-UL yeysnfe y en e1eoSiu ap jnsozuas ‘eapod ad yeid ajaseo}oid azase|d |$-ps BIINJsul y eA eueosied jody “!qeyOJUCS luifuds eyeod es es e}seae Jeoul jey|se UNeds ad 1aueOsied ajajeiqajue efuese ea jnioyeuluexe ‘azenuqUoo uj UOZUAS 1H]E10}99 jNZed UL Bd "yejBa1 y aod nu 1S }euolsuajeid eyse joGap od easexy eunBise aseo inose yeo No yn few ye}e No ‘sind ep jniozuas nyuad I$ a1epan ul INA Y eA alineoaid Seaaoy ‘aja6ap oye ad eorde es yZoNOB[e ‘aljenyis 8p jase O eISIXe ROG “aloINp soROAGId IY BS aIsasdUIOD uud eseo einer) ‘gue! oain eqie nu es 18 1uleW ad yeuno 9)Se jnjoeiqns goeP |Iqejeaid Ut BoyLIEN eA as 80 ednp fewNU ‘ayeBep be} Heseid y Jon “y’S'd 1IZ0999/9 “sind ep Injruozues e 18 aunisua} ap injnuosuew eereSeye lode ezeouin INU ap e}e0d es 129 JesBowNaUd Injngny Inje] exeja: ea jruojeulwexe ‘yosuoosip ual ep eBugid as nu eueosied goep se1Y9 “ayetdioudeu Hjnosip e| e1e}Seu eep es 1S jnjsnq nes jnjdaid suyje ay nu es aijuayeau up Bd nsjUed “eeysnie e] 18 yg0 ‘exejUoU e} YET BIB No eyesnoUeW Oy BS aingey 213 yeiBowneud sojngm earejuoW e} uMLUE, xes 9p Jo}eueOSIed eyepiooe ay BS aINgan EEIDSNdS aljUa}e O ‘BlIGeUOJUOD aijiZod O-sjUL eBunle en es gud upisnfees aoe} Jon as ajeniasqo aja ap atjouny uy 161e] eed ey nu es einsew ISeaace U! eiNBise eA @s Inuedxy ‘esuens eaid juns nu eajseoe EOP EIEgalU! oy Bs e1nqay} eueosied 'yesSowunaud iojingm eereseye edng sind 4ozueg, ysO a sozueg a eleueyy cunrsue, uosuew —gesBownoug ant ; Jes610d injmesede sojozues ® e1eUOIIIZOd ap jnpow WizjUezerd sol jew op eouIBELU! | einjsace ® gieinosnu ee}eEWANe eNsiBouL) e nyuEd injnjoaigns Inuneds e} o1UOW09/@ JOZUAS UN eSE}e BJeOd as JeUO!Ido (9 “TeySIp jeatu | (Insind) ejeueye eaunisua) ezeansiBaiui 1S ajdoip jueU je OI jneBep ad ezeaseye as dUONDB/9 JOZUaS UN (G 88c& le-au discutat impreuna si ca la sfarsitul testului va fi de asemenea anuntat. Aparatul se calibreaza inaintea testarii gi se verificd buna lui functionare Din acest moment se poate trece la efectuarea testelor. Corolar Ia tot ce s-a prezentat in acest capitol este faptul ca expertul trebuie sa aiba capacitatea de a se ridica sau cobori la nivelul fiecarui subiect in parte, sa stie s& asculte, sA se facd ascultat si inteles. Pozi cuplului Expert - Subiect este una antagonica pana intr-un punct, acela al clarificarii obiectivelor testarii. Exist intotdeauna © bariera psihologica creata in astfel de situatii si depinde numai de expert daca aceasta este plasata prea sus sau prea jos. Daca este la un nivel ridicat, subiectul va cataloga pozitia expertului ca una rigida, dictat& de infatuarea pozitiei superioare si va raspunde pe masura, iar daca este prea coborata va exprima slabiciune gi lips de profesionalism. cu urmarile de rigoare. Finetea reglarii acestui balans, subtire uneori ca firul de par, face diferenta intre succes gi insucces. Respectarea procedurilor trebuie sa reprezinte o tint’ sinu un fel In final facem precizarea ca notele comportamentale descrise au fost observate in activitatea practicé, au un anumit grad de generalitate $i nu au caracter de concluzie Test si diagnostic Facem de la inceput precizarea c& momentul aplicarii testelor gi obtinerea diagramelor este din punct de vedere juridic momentul cheie al intregii examinari si reprezinta incununarea cu succes a intregului efort depus, pentru c& diagnosticul/ concluzia de sincer sau nesincer este fundamentaté pe inregistrarile din diagrame. Consecinta logic este c& trebuie sa avem inregistrari ale modificarilor psiho-fiziologice reprezentative si clare. + Prima conditie este ca mentiunile din capitolul anterior sa fie aplicate fara nicio abatere. + Aparatul sa fie calibrat si in perfecté stare de functionare. + Expertul trebuie sd se abtina de la orice fel de compromis in ceea ce priveste calitatea, in ambele sensuri de exprimare iterara gi metodologica * Concluzia formulata, in forma ei orala sau scrisa, se fundamenteaza exclusiv pe evaluarea profesionala a diagramelor. Toate precizarile care au fost facute cu privire la comportamentul gi atitudinea subiectului nu au suport fr reactii certe inregistrate. Concluziile nu se bazeaz& pe comportament. Reactiile nu trebuie sa fie "cdutate” ca sé ne sustinem observatiile anterioare. Daca nu exista reactii, examinatorul trebuie s se abtina de la exprimarea unor concluzii certe si trebuie sA refacd 1ROSRSIEUUN Bs aIngany jnHadxe ‘s/se[o nJesByjod 9 “ayezioa1d JOjoyUN] Ese Uy aueJas IIe O aISIxe NU es 919) ap LNdy aye Joun eesezijn uIp nes gjeegei6 ud eo njUed ‘injNUIeBoId aUeIes eIeOyLIEA ey eS angel, ‘eleqgaqUI enou o Rese a\se injnduin eerendxe ednp i$ wes6oid up yeyes ejse egaquy leseoay yeooje |nduiy ayezZua;nduics ajayeiede e7 “ejejaseid 91Se} Joun easesede und ‘njduis yeu nu 98) 8S “‘D}9 IC|a}OBJaye ‘WEGaNUI e| INMO~IqGNs Jo|NsUNdse: ‘oWeqeuL injnieys 1S InNNdeous e1e0}ezUNdse109 ajleoieut yezHaINduloo injryesBjod wezZIHN jnzeD Ul eas nes (eupW ‘njdwexe yse0e Ul) nique InUN eaTeOSiLU Roeonoid 9] a1eo ad alofew ajuRoyIpoW eiqiziA yung (g6-¥6 ‘Bed) uNBy nop ejaieoyQuun ul yeyUazaid ase wind ednp ‘oyei6 ad yezieas 4 en AnoUNsIp feovew un “gosiu as nes 9ySeSnj ‘insej6 Garp 181 jnpiipul anoadsar ‘ajoezjope sede 0 810 ap UO “JouNd jade UI Jese|d y eA (ty 3) eveynosaid o nes joquuis un ‘sundse: u! aserzsejuL © Bisa BORG “AN ep |S va" ap eluNsundses eoIpul eA eueo (-) snuiu nes (+) snjd uwies un ‘yqisod joexe 1eW 10 pwesBeip ad auosu! eA jniojeulwexa ‘insundses ezeeziuNy eueosiad 8129 U! |MUEWOW UI ‘eeuaWese eq “HegeNu! ap Imueuoysayo up ja9 no Juspuodsaioo jnigwinu ewWeiBeIp @d euosul eA es BeOIUNWICD sleqenU! a1e08y edng ideoxe juns Beyseoe Jep ‘egaiqU! axjUI alefeyedep ep epeouied aye 18 ayezNN y Od “epunsas QE-gz ep ereW Jew nu ginBa: ep 1S epunoes ¢} ap oWwW few nu jeAlaju! uN 2] pacons as eqveqequy ‘veluyjgns 1 1UNIxeyuL gue) ‘nyyneU ‘84 BS aINqay jnuC} eo WAUIWeSY “IN|MDeIGns eyeyUazeld 380} NB 9/29 U} BULOJ UI JEUORSEYO UIP alueGgeHUL aI JUNS aieo ednp ‘efej6a1 18 ueysnle lol 9) IEW ag ‘auUNIsua} @p |nuosuew ul Jee snponu! ase 18 .IALSAL WAdSONI. Binuuoy ud edeou, ins} eo JejuNUe eyse njo@iqgng PN, nes ,eq,, ud ejueqenu! eye20) e| epundse) e: giniuy] Bays Bs ‘aja}e1q ‘Indico eySiu Nu es ‘ajuleU! }desp: 88 Bs ByINsisu! lode y eA °,1ZuNdses Bs esepISUCO 1OA WNO Ep ‘eun ep apuidep jnjo} ‘einsewi Seaade Uy eVBIE eA o ‘nu eoep eygue eA 0 injesede ‘|nuenepe inds eoeq, :}aUeOSJed NOU UIP PSaIPe BA Bs |NIOJBUIWEXS ‘OA\Ue jnjoWdeD UI JeIBIe e-s no eSe ‘ojsesey e (ezeq ap alu eareUo;izod) asalUe 1$ a}eyNGIsuVs 9p Jojafe/6a: 1oimjM easeusuUE, edng quod inyesede 18 e1eulwexe ep Inuneos us yeuol|iZod 98a jMOBIGns a1e9 UI jNJUEWOW UL We}UNg “ejueloyns pully ea}se0e ‘esezN ep injenuew und soyonpoid ep eseziusny oINjeoIpul syeqoedsed ay es ainqen yez}a;ndwoD jnyesBllod n.jUEd ‘dURDAWIONDE/e [NJeByOd ‘eoIse|D eoIUYD} e| oeSOD0U ejenuew ejafeoseu od oseoueyin ojiejuezaid ul uao0R ound wor ‘ayeoytduis 3jnud puly alunsony ‘eyezHeWoNe 8 eqyeUUOjsid HgWiI9e} ep ens o ne ‘wesBoud ud ‘aeZLJ0jNduI0d oja}e1ede eo s19paA UL PUBAY :EION ‘eoyloads areorde ap RUUOU © YoIduul 1 edoid ayozo|y oO Yodns ydaip ale 3}S9, ap ariajeq a1e99y go aJApan UJ puEAe 'NioN| sae Waundosd 8u NN “go!6ojouos9 nes eoiBojopojew aseoljde ep Jo] BauIpso B| SseyWY Boe) NU ‘asenUNUOD UI esuOsep aja jUNS WND eSe ‘8}s9} ep 1!Gojody soun eaejuezaid ed WeuoIUey fepojew ey! JOpu! jnUWaS qns eaiaund ul a1ecaid ap jound e9 eIIS0}0) 8189 efea$el6 90110 1$ wewW JUNs ajuNOSH eo asepan UJ PUEAe ‘II}edxe ‘OU ap BjEL pues iNWNIN UL NU 1S Isajod Ja;SE0e jnIOWIA ap Bie “ajUINS ajejue6ixe ep ele) ‘inSoU joJUaW ap gle) ‘eoIpuN{ nes eoIZy RUBOSIad a}Se BO JUAJayIPUI JeIOYoUEq Aap ejeEy ‘eEUILUEXE eueosied ep ele) joadsai ulp uezioaid eyseoe Wweoe4 JoWZN}OU0D esjoyeanoy = 10}14e.38/601u) eejoyesnoy Heoepnied ere 1S aquewujuesei ge} o180}opo}ew jnjo!o Bla! es NeBaid ay es 1S MOR E-S 89 BB JO} LujeO NO ezazI/EUe BS *suNosed jnases, wef ia MWA A Maka AAA Al AMV AMA AMA DN bee ff al 4 | ! | sett _snent Prezentam aici istorsiunile provocate de un acces de tuse al subiectului raspuns intarziat (Ri) cu 7-8 secu UNIS aN MIA tn \pisforsionarea tlaseelor provocati dé miscarea mainii si un réspuns_ intarziat (Ri) cu 17-18 secunde, in zona intrebarii marcate cu cifra 5.BISIXe ‘golBojoyisd euenyena ap 10]9)89) ea1eoljde aySantid 0 e820 | “‘Heoylien Wy es eoeid au NU ANeU BO NAUAd SIYISd UoJuoosIp uN gzeeel0 aljems e}ses0e ‘jIqeUeAU| ‘212\S9) 8p Hieseceu jojsa0e earejeyone UL ond ul Wade] 0 }eoap Jeorpes lew yjnw SyewWLdxe juNs e|1iNJoN| JOLNEIU! NYSOU |N4O} Uy ‘glejUaW anseou Jojasav0:d weyey!LUNU! U| “e[eI00s eULIOU ep sndu jeuoj jmueino weydesoe eqesBap 1ew a}ey}e01 Uy ‘InjNUEWE, je UNWOD ‘61e] INSUES e| aJEyWN Wede ‘unugigo we-ou go yeuofjuew Wwe pued “(auasip 1uloses nes ujnquie ‘10u ems) eacoye ep eno e ‘aueosied oyNW Jew nes gnop exju! e1esedas | e1eleyedep ap pow yseoe no wnusigo we-au 1S j9j }S99e Ul ,WieN}, BS JeJEAUL We sieOLa}Ue Jojejusyedxe einjeU Ug yNuljsns ap ayINW jew Nes eqoid 1 ezeenjens 9} aleo EueOSIad o ‘IOJPUIIEXe UN BISIKE 19} 18908 op siemIs SoU UI ‘Ie euSedepo;ne 1S euSedep ‘auejdepe ep anseou ienoedeo aye ‘a\sey ep ySsejsou gored '$ UN sioeid few Se} UN @ ISesU! BjeIA “anSEOU Jou enuip e1e0914 “uoneUIUEXe a4) ssed oy" 8180 eIseidxe gze[6ue ul “seoons no In| ,eeseday, ‘in| BaLeAcWOld e eljuaye ose1y pou U! Weyoeded au 1S UatWeXe UN ‘alenjene o B| ezee}ode! os Jou eAUIP aJed9y Js8} INUN BaeNjoayo ULId Henzn pow uj “938 9160]01q sedoud ‘ueWOUa INuN e aseinseuL 1S e1@\$e0und@) ep olWIYO nes 91z4 dO\fi !aUBOSIed aun ele eo1isd nes ao1zy juipmynde ejeun eulwexe e njued aiBoBeped ‘aiBojoyisd ur eqoid aBajajul 9s ‘unsuas equip inun-nuy se, ud X3qQ UIP Jeluyep UUOJUCD FLSA AG PAN LL “@UIpNyNe0 9p WZNJOUOD JoUN BasEINWOY ENUUIEd 88 @129 eljeleduico ep ajueweja eyualoyNs UljUOD Aoedsal ‘epljen juns 99189} 1§ e1esa09u 9I9}S81 120) a}eoIde yso, ne 90 ednp rewnu gezeUy giepisuco es esJeUILUEXg JOW"ZNIOUOS Base|NULiO} f& JoJaWUeJBeIp Basenjerc ‘o1eO}eULN edeje e| 200 ajeod as 1S eleIeyour a}S0 emNpesoid juoWOW S908 Uy “Yedxe ap ejeueseUCD 18 elegoay InIsIE}S 1S Inndeou 2] aeuwWes ye NAUad InjnJDeIGns B}eUEZAId JUNS sjewiesBeIp ‘e1Se) ep leus}eq ealeoyde ednp ‘jeuy uy eyeooje eougnd ul! eieulWeXa £1 JueWE}WISUCS ep elerejoaq ad goIBo}oUO!9 40] eOUIPIO Ul SJeULASUOO Y JOA aJeNSIULUPE 2148) B01 ‘YalUaaHIp Sue Bey ‘Jeol\de Nou ys9} e1eoay nAUAd ela1 as BINPSI01q 'B10)S808 Rare IOLI9}9p ®| Bonpuod jod 9}8nq RSM ap jafise 18 He}aUCD POU OZUES NO ‘(SoIpH es BS POIesoU pUgO HENS uns) O11 @s es edeou) sojeseqya nun ‘ose1y 4826 uN-qUL ImoAIgns ‘ninjse} jWe!eyour eerejunue gdnp eo esoe puly yedse unin injsece eidnse yndaou! e| ep ou! yNASU! yen INPSIANS “najeulesed ineoey aseojezundseioo 9|WeNS/601U) o18z | IHewiqisues eeeonpal uld ‘pups ad pues oseido 98 18 imesede judo oise pueo eugd apunoes enajeo Rou! aiSiu @s nu gs eingey) Bo JejUNUe a}se jnjoaiqns ‘eunIsUa} 9p inuoSuew ulp jnjee ezeaiaqia os WEqaNU! 210) B}esa1pe jsoy Ne 20 edngq ‘aijenyis eyseoor no BlEP BINBuIS Oo e]UNsJUOD B-s ‘a}eYIANOR ap lue ZI. UL |S Wadxe ‘nidwexe aq “euqey 91s9 e6oj}OUYa} eo “WjUAd aie) 2p WeNXe juns 9ILNZeD “1WEISe} e eso |p (nUuo\e6I\qGo) Welowsu AnOW Un giuzeide: arensiBa1uy o1ejoen op INUISIUEOS BIE BZEYIA ap gUlHten}on|4 -[eUO!odosd Joop podes un-ju! esul e1ep BISeEDe Ap ‘(epeoliad) ejueAdoy 1S Wo “(ew few 9zoWA e}) Jo1LU TeLU Nes (JoIWU ew BZAYIA e]) WELL W HOIEA No JeNsiBeuy y eA B4ed ‘INjnjeUWas eauUIpM|due Jee Be}Oae pulY YeNSIBoIU! innjeULES BeLEO[eA IS BJEIND ail BluepsooUdd sjsixe Bs 29 j0a109 ezeuoljoun) es einqan BU & eJe}9eN Op Injnws|UedeW BeseUOHoUN) Bd jnut}o! ap Sulq 2182 loly “@puNd~s g aleday e| B/eDILIaA aUNIZIAIP o O18 oreo emey 9d qua}sixe infeloseo ep aloury ul jedse ysooeun nivel superior de stimulare a Eu-lui, 0 provocare dictaté de nevoia de autodepasire in raport cu propria noastra constiint’ Este 0 competitie interna intre Eu si Supra Eu, intre ceea ce esti si ceea ce vrei sa fii, spre deosebire de evaluarile clasice (examene gcolare, de incadrare, de promovare etc.) in care competitorul, oponentul tau este o alta persoana. Ai la ce sa te raportezi fizic si ai pe cine sa dai vina in caz de insucces. in cazul testelor psihologice existé doud preocupari majore din tot atétea perspective, cea de imagine — examinatorul la sfargit va cunoaste despre tine laturi, fatete ale personalitati care pana de curand iti erau accesibile numai tie si cea de @ doua, de repercusiuni — rezultatul testului va fi accesibil si altor persoane, chiar daca numai unui cerc extrem de restrans prin restrictile metodologice, va fi obiect de dezbatere al unor terti si nepromovarea testului va reprezenta dimensiunea unei incapacitati“inabilitati Mergand mai departe, toaté aceasta neliniste se amplifica in cazul testelor poligraf pentru ca palierul evaluat, cel al moralitati este unul dintre cele mai sensibile. Problema nu o reprezinta denaturarea adevarului, minciuna in sine (fiecare dintre noi a mintit in viata) sau comportamentul simulat (de cate ori nu am avut abordari teatrale), posibilitatea demonstrarii, evidentierii ei este tulburatoare si creeaz disconfortul psihic. Cink ine linte de cate ora minfit? Cu siguranté ins& ne amintim de iunilé Care au fost descoperite, urmari au fost insofite dé tepercusiuni/expresii_ dezaprobatoare, restrictiifchiar corecti fzicey Tinahd cont de toate acéste aspecte, trebuie s& avem in vedere c& persoana examinata poate fi * © persoanad neimplicaté, in care examinarea cu detectorul de minciuni imbraca ca prima forma teama de nou, de necunoscut si teama de o eventual eroare, care Lar plasa intr-o postura neplacuta; + © persoana implicaté sau chiar autorul preocupare o va reprezenta teama de repercusiuni a carei Indiferent de pozitia in care se afla persoana examinaté trebuie s& fie atenuati, inlaturati factorii de risc, precum teama de examinare si metodologic trebuie s& se introduca un test de acomodare, numit testul cu cartonase. El poate fi realizat in mai multe moduri, dar in mod uzual este utilizat aga cum il vom prezenta in continuare TESTUL CU CARTONASE Este un test de acomodare gi de verificare a reactivitati persoanei examinate. in practica, cel mai des utilizat este setul de cartonage cu numere. Sunt situatii rare in care obiect al examinari sunt persoane cu nivel de instruire extrem de scazut, chiar analfabete, si pentru aceste situatii este indicat ca fiecare examinator sa fie pregatit cu un set de cartonage cu figuri. Figurile alese nu au alta semnificatie decat c sunt uzuale si ugor de exprimat, Pot fi folosite orice alte figuri, cel prezentat avand doar valoare de exemplu De obicei se foloseste un set de sapte cartonase, pentru ca testul sa nu fie prea lung, avand in vedere cA urmeaza cel putin trei teste (10-12 intrebairi fiecare) care vizeazé cauza reala 20] {is|{12 Cartonage cunumere —_Cartonase cu figuriOL eljeoyjutes 0 a1e nutj jeauqeS Inuedxe quad e190 ‘ayoBa}e0 giseeoe ulp ewesBeIp o eyejuezeid y eA asenuNuoS Ul Idwiexe ap 289 JEdep ereojen EYE Ne Nu 1S d}equIIYDS y Jod af3 “JOLA\Ue yeyuezeid je0 e9 aJewWNU nd jas UN JezZIIeal e-S “OLEYN ‘sae |NJZWNU No IUeqanUL e aiej\de\Se op ‘pjuejadxe @p ajeyanoee o eaigde ‘eeulpio pugosouno asaieoap “jua|Uancou! UN a1 Pow! }SEd" LO Je}E}SUOD B-g “a1BO}LOSAIO 40] eeuipio UL InjMoeIgns NeyuEzeid 9] 18 O} e} | | ep e1aWNU no aSeuopeo yezyyN ne edxe axuIp wun Indeou! ey Bun) ys0 Un jyenap nu e nquad ‘epunoes gj ap 4 eA UEGaNU! le1Z094 yeoo|e duiy ap jnjeniyul eo aslqesoap eunBuls no ‘zeo aidsap Injse} eo 19 ISeja0e UL JenjosJa eIse eSeUOPeD No inal .é°"yrueuinu see ty" wegeyul e eyed eo Seuoyes alesey PbS InuoyeUIWeXe ‘InjNyse} jNduuN Uy “sOLWEyUe BsUOSEp a1e0})e6a1d Jojedeye s0unjny ealeBinored no nyse} adeoul ag ‘s9|e B-| a1e0 ad Injnseuopeo Inzguinu ap yeqo.U! a1se pugd 1oune I$ JeIYS ‘eSeuopeD od @p ejasowwnu puiaud aseqanui aou0 e] ,AIN“ AneBau epundses BS PINIpUl ed injsU! eA JIS JO}eSeUOLeD ealeos{soWe PY epacoid en inioyeulwexe ‘ginog) a1se ealaBaje a0 edng aewinu e| Je1IN e-s eueOsied eo ainBise as es Inqe., BA jnJoyeuIWexy “|n4guinU eUNds Hes e1E) dnuB Ul! 1odeU! Bund |-gs 18 9 B| 91IN Bs Bs ‘NUN BBEee Bs e190 eA 1-18 ‘Sol UL e}ej no aezese ‘aJeJoJoWNU yWojIp BSeUOLED aydes EyLIE ®A I 2180 Bdnp ‘,eSeuo}eD No }sa} UN “ezIW O1OIU BIR 1S} un winoe ezeewin" :ininjoaigns eunds ea 1 nioyeuleXy, égonde es wn NIOUILL Bp JOJO} Injnsqe|ao © BIeEWO) Ulind ye eIa}ey O BAgjou WNoHIO \(LNU Nes |nseWNU 81820146) alinediios o eo se:4o WoaUN ‘gjUesaLEyUI ‘BAnoeAE SuIASp S1OWINU Nd ,goRO!, EISeAdYy ‘919 HNMEACNU! "BANO|E aleojue} gywnUe o no sjeueosiad ‘jesaiajuIzep ‘ionede Jao nquad euejnuis ap epojaui o eo ainmNsUCD ag “¢ 91eyjea! op ayeIdo/de sew yNW UO}eEA JOUN jNIqGe}S e “101 gisnfe eajeyIIqisod B1940 youdui! 1S oped UJ 10ZUas INJEOOy 2 e1essiBalu! ap eajey|Iqisuas nyjUad asaje JO[N0/eA INepIEA esiasd 219JQ “9}S9} SyeEyo}eo Weoyde WenuNUOD eidnse Z198p S}eN} y Od BsOsED EZEq UI ‘JEINOSeAOIPIEO ‘“O}esIdSeL Inmesede 918 juNijoae eJeA1esqo y Jog “INJOAIGns B1E|ONP 20 nes ensesqo a}eod 2s 80 e999 ap OjoouIp ‘ajgiuljeu ep Bales Nes ed}EYJEWOU s}eUAPIAe y JOA ‘Injmosigns eB soiBojorzyoursd jes eidnse euiBeu! Pwd 0 BseJQ JOUAIN BepaA WOA WIND ednp ‘0|e}se} eareNUNUCS ajSaAuid 20 8889 U! aIzIDep ap JaAU e| JEU! No In|MIGNs M}eWANDeEL lajuezeid & aleoylion ap jo10U09 jnpow BUIZasdey °Z BIEAIOZIP 91S0 INapa!dUjoU E1o1Neq a1e9 UL |NUBLUOW 8189 JBOUIS |NJOSIGNS Nua “NU! e-9| Nu |noJeUlLWexe e1e0 ad ajoadse Joun eudnse ‘9}se} esjuip ezned ul ‘ueqaqu! aund er nes ayso1eu WegeNU! e| SUNdse INBUIs B1aJ0 181 IMoaIang gejuezeid js0oj e wind ese ezeaniep as eljeoide 1S @queunsed yuNS 9314940 a[N)e01dxe Bo aJe}SUOD BS EIZE00 OIE Inoaigng ‘injnjdwexe eeseynd uud eseulwexe 1S (ezea,Ue:ND li U0ZUes es\UIp inuNeiA BoEP EaETe PUly a]UAADAL) JEL BjB0 BeqaNU! eAUIP euN) yerede e| e1eoWEJO1 Joje9 ayieawe} (eume|ul) eZeenuaye ag ezned e| a1eoy!Alid ‘9]291 8[9}S9} nujUed aljjaded Op |9} UN 91S9 “sajojul 2-9] eueosied eoep saje few IS Je[0 }SO} e INfejonJ}SUI FOP Pou SBOE UL EOYLIOA as “IOMEIUL aeZIDeId o[ede}o 9180} Jayjse Binowed ag se} NUN e eseMoaje ep oNoeId ee}eyHepou Nd eyeuIUeXe jouBosied eelepoMosy "| cayadse 1a) a1apan ul wany 2389} Imsaze jndogs a}80 a1e9 00aparte si anume este primul lui contact cu tehnica poligraf, cand col. (r) Adrian Coman i-a facut, in anul 1992, un test cu numere. CE DECIZII SE POT LUA IN URMA EI ACESTUI TEST? ECTUARIL Avem urmatoarele variante in discutie : 1. Testul este valid, subiectul a urmat toate instructiunile, este reactiv, respectiv sunt modificari ale traseelor din punct de vedere al amplitudinii si frecventei_ semnalului (sinusoidelor) — se continué examinarea prin aplicarea celorlate teste conform metodologiei 2. Testul este valid, subiectul este reactiv, dar s-a migcat in timpul testului — se reia instructajul privind necesitatea respectarii acestei cerinte, subliniind c& migcarile repetate provoacé distorsionarea inregistrarilor gi nu conduc la altceva decat la imposi unor coneluzi certe, in final fiind necesara o reexaminare. Acest element, respectiv timpul consumat cu o revenire la 0 noua testare, este de regulé mobilizator pentru subiectii sinceri, care se conformeaza si oferé garantii cau infeles si vor face tot posibilul sA nu mai facd nicio migcare. Sul nesincet promit si ei ca vor sta "nemiscati” si uneori chiar o fac, dar nu inainte de a strecura in conversatie ca ei "nu s-au migcat gi cd poate are aparatul ceva" — dupa clarificarile de rigoare se poate continua examinarea. . 3. Testul este valid, subiectul este reactiv, a urmat toate instructiunile, ins& sunt prezente aritmii sau alte afectiuni cardiovasculare — se reia discutia cu subiectul privind starea de sanatate fara a se insista pentru a nu crea panica - se recomanda oprirea testarii cu recomandarea sa se prezinte la medic i s revind cu un diagnostic ca este apt medical. PIDSL IS wi \ vn Hy ii “iia, Au = = 2 Zz it rT A nat huemeestiney Cifra aleasa a fost "5” 103SOL INpuald jnuaie} eoeja1 as es yasoduy! se1y9 Nu BoEP ‘naJ6 y eA 1S.injnyadxe e 1§ |epoyouw eO}e}I/IGIPE19 UL ELIOIIp O Bank BA InjoBIGNS ‘a}Sa8e16 niadxo goep Jep ‘lajueypedxe easeuuyuoo sop ayse ‘niON] Jade e| edeeySe es jnoaigns ‘Joa109 jnewnu jeoIpul 1S yeoyUAp! Inyedxs goep go nyuad ‘aljenys ejseooe U! ejuapnid eynW. @ysayIUEW as BS aINGaXy Bo Baede 9}Se ENNSeOU BaIaIDaIdy In| ea}EWe10W ejue|eq ul esnd ejse are9 ul 8/)S9} eB] ANOBA! Je JEJE NO y eA NSO Inpeiqns Ro keuIPNye. ezeselD ‘edIpunl-o190s yeord 18 WejoUoo ep jIsdi “ez Bie) Se} UN e] OUTS UL HEYANOeEL ejuezelq yeoynuep! inwewinU yeledeau nu IS yse} \S00e AqUad Injnsesejul e ‘Injnjoaigns e Uedndoaid lun e ‘a}ejUaW BUIIGOU © aIsaidxe “O[NROY!poU! BjUaISIxe 94S9 49} IN|sBoe eereolde nqued uengjas ‘eaace aq ‘aliqeijuaseyIp 10Sn IWHoeeL oun eesensi6aiu! e] yodul 18 Wegenu! equ) ajefue}sqns ejueseyIp e| goNpUOD es a1e0 Je}UAW joIJUOD UN jeIedeoU 9IMNsSUOO Nu yosigns ep yep aHeBau insundses 1 sewNU InUN eale6ely yelooide ep suse] anjow uip ‘ajuepina ap yee quns nu esewnu anu asefeyedep ep ajioea: pugo ijenis 18 BISIxe Jep ‘owerBeIp Ul peo 18 Je[ JeljUapiNe ays sale Inagwinu unzeo uIp %06 “xoude nyjUad go BoIpul eu Boned ulp gieyNZes eoNSHEIg “Nion| yseoe epueWODa! as NU Jep ‘eo1Bojoussd teljjedwioo je |$ yese;o@pau ,injnued, ejuIpusy @ 18 |NSOJBIU!_BYOSNS Nin 1se0e LO JeIPAApE 91Sy “O}9 Injnue s}1un) No Nes jWiBEW! no Bes ad WISO|OJ O ‘aseUUNU No BIUEYEA WISO[OJ BS WEJA NU ROR ‘alee! 40/9}S9} ByEIdo1de SJPINUIIS 0 B]SIXA BS BO BARD JEqaxUI ay eS aINGax} IMOaIGNS go Back }e0ep aijeoljdxe Eye ele Nu ‘eSeuoLeO ad ajuEzad ajeiewinu e| aiiaud no weqexu! eynysuCD yuNs 18 SeUOLeD un g6e9|e gs yNAsUI ese |MeIGNs go inde ‘INjOSIGns sje 2-18 1puinu 80 , 9146, B ap ‘}S9} INse0e Je auls UL jndoos 9189 ©)S908 Nu go InuIja! ep e150 1S Jole JezZIDId eINgal) 9198109 IWeN|eAd !puco U! }ewnu sep ‘ejueUBeid BeUIPN}HB9 B}SIXe 1e9 UL B} Jew 9]80 aiiljoees yensiBer1 e imoeiqns apun jriewnu npedse ‘golunWoD es injnjsa] jnjeynze1 eo inBiseg sole jnzgwinu puyaud nnedxe eessred ‘ys0, yse0e ednp ‘eolUNWOD es ‘juesedooo luipmne iSelajeoe easesysed ul ezi|IGow as e hued yefesnou! ay es aingax} Imoaigns ‘oWe}Ue a}euoljUuaW y80} ne wno ese ‘aiofew awe|goid yuns nu eoeq B10}S808 je }SPJaU Imoeduu! e1urgns e najued ‘yeosiw e-s epun ajauoz ‘Injoaiqns 9188 wind eSe ‘s}}eID9dSeU INUN Je Jaq] |nIYOO Nd aliqe|aoap Jogn y @ ngued ‘ajdwe ep yusryns yuns aleoyIpou! a1e0 Uy 9IN}Ipuco UJ (eseW e}sa INjMjOBIGNs e=yeyZOUND 1801g0 9p) ayensiBesu! ajoeos ayeye1e y Jod Ye esdnse eseyeqzep © 18 oundnseid nu owelBeIp jajse0e eaiejuezoig BIEINUOS a1ZNIOUOD o BISIXe 1$ EaLeUIWWEXe JeIeYOU! B-s Bo BdNp ‘|eUy e| ye09P aYe}Wue yy JON Nu O1ed ‘ea: [NZed UIp a;nuI|go ewesBEIP ay]€|2 189 Bp esiqasoap aids ‘e12)S9) ednp yeIpeuL Injnjoaigns grequezeid y a}eod eSeuoped no jnjse} e| ap ewes6eIq epuesBelp eyseose injmjoaiqns ejuezead oye0d og g1eollayin elep 0 2] pzeoWe Bode, os 18 easeuexe o\Seido as ‘a]EyIANOeA! BISIXe Nu ‘pIleA aIs9 Nu eYsede JO1u BORP IS (EzNeD aidsap) 9/831 10}9}S9) ees UIp se} Wd UN No easeUIEXe enunUOS es ‘PleuoU 9]S6 InjMDeIGns eare}s gop ‘ezeawesBoidal es 18 Jojezneojiezneo easeoynuep! inosip ud pines os ‘edruesquy 2s eoseuWeXe ‘snUo} ere) ‘eseorKue ‘gonede eun 9]89 Injmooiqns e gje1oUs6 ee1e}s Bop - 1uNIoNASUI o1/e/209 aje0} Jeune IMDeIGNs Je! (a1eqeqU! Oo fOIU e| JOjs0SEN ge WedYyIpow ajuezZeid UNS Nu) jeUuoH}oWW@OYIsd insundses juezeid ejse nu ‘aqoeaeCare sunt problemele care pot si apara in timpul acestui test ? Una dintre problemele cele mai frecvente o reprezinta aga, cum s-a precizat, migcarile, rezolvarea fiind prezentata anterior. © alta situatie, mai rara, este aceea cAnd subiectul raspunde la intrebare inainte s& o termine expertul de formulat, cunoscutaé sub expresia de rAspuns anticipat Aceasta constituie o problema care trebuie sa fie corectata imediat, printr-o discutie dupa acest test. Daca discutia nu este suficienta si convingatoare, una dintre modalitatile de rezolvare este aplicarea testului mut “silence test’, in ‘care subiectul este instruit s4 nu rspunda la nicio intrebare Aceasta solutie ridicd ins alte probleme in testele reale. © alta ipostazi este aceea in care subiectul pune la indoialé scopul testului, acela de acomodare, gi prezinta situatia acestui test ca find una de prestidigitatie, mai apropiata iluzionismului decat stiintei. Este recomandata cu atat mai mult renuntarea la o "demonstratie” de identificare a numérului prin testare i abandonarea cartonagelor, subiectul fiind instruit s& igi aleaga in gand o cifra de la 1 la 7 sau de la 11 la 18, sa 0 scrie pe o bucata de hartie si s& 0 puna in buzunarul propriu. Mai departe se parcurge procedura asa cum a fost ea descrisé. Problema cea mai delicaté 0 reprezinta ins& persoanele cu un nivel de cultura minimal din cauza_orizontului comportamental, atitudinal si de relationare restrans, comunicarea fiind greoaie, searbada. Trebuie mult tact si rabdare in aceste situatii pentru a realiza o bun& comunicare cu subiectul. O astfel de persoané aproba aproape in totalitate explicatille expertului, sugerand permanent ci a inteles si congstientizeaz& necesitatea respectari procedurali, pentru ca ulterior s& nu aplice nimic sau aproape nimic. Este dezarmant sa predici in pustiu. O alta atitudine la fel de problematica este aceea in care se executa mecanic, aproape orbeste instructiunile, cu o rigiditate si incordare care sunt la fel de perturbatoare pentru intregul proces al examinarii, Sunt greu de oferit retete pentru astfel de ituatii, ins& un lucru este cert: calmul si rabdarea sunt cheia succesului TESTE SUPLIMENTARE Natura si forma testelor suplimentare prezentate in inuare sunt corespunzatoare/metodei John Reid }si Fea Inbau)Dupa insasi denumirea categoriei in care sunt incadrate, Suplimentare, ele se aplicé numai dupa o baterie initiala de teste, proiectata de aceeasi autori si sunt evaluate prin meteda clinica. Ele pot fi aplicate ca o extensie a primelor teste sau, daca acestea nu ofera date concludente, din perspective diferite atribuite subiectului sau cauzei cercetate._— jestul_de_intrebari arm ‘ombinate) gonsta in modificarea numarulut de ordine-al-intrearilor in cadrul chestionarului dupa reguli metodologice, astfel incat sé se verifice daca indiferent de pozitia intrebarii in chestionar reactivitatea subiectului ramane aceeasi. In a| practice s-a observat, un fenomen firesc dealtfel, ponents subiectului se modifica pe parcursul testelor sensul c& ele devin maiclare, sunt mai ugor decelabile, gi cu_o_amplitudine mai si scdzuta. Acest ultim aspect nu ae faie un impediment in interpretarea reactiilor. ‘Se mai aplica cu succes subiectilor care raspund anticipat la intrebari sau care rAspund cu intarziere, cei inconsecventi in rspunsurile furnizate, care au provocat prin migcarile lor juni ale traseelor care conduc implicit la imposibilitatea lor. Expertul este cel care stabileste oportunitatea aplicarii lui in functie de situatia concreta. Tn consecinté, pentru mai multaé siguranta se aplica si acest test. 107ib ! ajunion| azesuen gs 1 eoyuejo es | ednp) nuoyebyqo 1$ ounjoeyul ep uab eo nu Nes aue|UIS sf 801 yelpow!! a)Sai0p jnuojed epun ‘sejnonsed Joyesoge| UN eNLO | ENop op YNW few NqUed eyedjnou! Nes yoedsns JojsueOSI0 \ ayequd yuedwiod jeuN ealeyioV}0s ep ey ‘u69| @ aeolde op | elepgoaid no olde as eyeytigedino ep xejdwoo jmsoL u aitimysu! ep equon ase E9 ay Injnzeo e BIUeBIN asenjoza! ap eoseaiy ejuuop 0 ‘ereydioaid eyuinue © gjSIXe 180140 ep EO ngquad olezioaid Bjseaoe weoe4 ‘('18 InnuNg eesesednoa1 Injnjosued eereiNE|UL ‘injMDIyUCD eaieBUAS ‘HUNHOeyUL Bjusjsixeul) jngjeo UL BJeNjeu BIEIUEW O-NU! eOrEAjOZa! aySese6 181 nzeo uo (@10d109 ul nes jeiled esoU@|Ue 9199 e| eaejunuss) ayeioucs jeu ‘syleujed Tea yn ueqequ glued gs e1eo nes eaveututexoo1 eoynen eu! nu es oreeCou Sjuawiaja Brede es jod go jnsUas UL ‘INjruBoysuag ‘“WeULEXS InnyueyOHOS BoyouEG duu ap epeouad o ‘eaueWase Ep ‘a1S3 padsnsjinueq 8p eso ‘aljenys enou no ezeepowooe as eueosied ‘@IeUIWeXe e| gjuezeid pulAUd foy!LURy Je 1S JUa}eUd 8p jnois0 Uy InNoos eeleBuNS nyU|d EUIOYNs “WeUILEXD |e dIGO|OPO}oU injnsiaWap {WeZ_UANSUOD ‘laoadsonu! ‘exeyer eieseoau. Ineigns nguad eyuensuiq dun ep epeoued o aysq weugides: SlWAIAAP !eLW ININDBIGNS BaJeUILWEXEE! wen)odjS TUES Stig e1s@ oneI08) YepuELWOSe! LILI jNdLA ‘ayeyianoe giseose WeoyIUR|d e1eo e| jnuEUUE} gUIZe:deL | wpedse wild un ‘Iuguiuexea! einpeooid wajeqzep es eUEd “Yugo 191s80e jnjeuy UL Joven yeUezeud Y eA alleniIs ap jeISE 0 ap Je!NUO9 Zed UA ‘aweiBeIp Ul a}eAlasqo ‘soidiye ‘aznyuoo IEWANe| e SIeWN, eo ‘ajueweoIpeul yen} e go BIeIJedsns ase Nes ore\Se) ednp ynosounse: e eueosiad pues ‘sioaid onsouBelp un {NUE} yMNd e-s NU pug jeIDEdS UI Jep ‘JOLNB]UE eyeuoHJUoU ajiijenyis e720) ul 90] ue 1S ByeoyIUed B]S3 “eoseUIWEXooY Injoaiqns Eoyloads aloes: O ep eyea1o Biuapine afjounsip 0 eIsiIxe Boe? ‘e}E}90180 Bad IS BIENSUOLIAP Bide} aqui BANoeaIOUIsd g]USJE}OIUI O RISIXE NU BOEP BOYHIOA e ‘9p ejaoe asa ndoog ‘uazaud ut PIEI20120 Bed No BEjLUIS Bde} © nqUed JeuWepUdo ‘néaIpIoa! JO|O|eYU! (ENSEOU earelEd -elfe6ou urd epundses 88 Sed Ul ‘e}S9} ayeIa}99 ep ejey epuljGo ul ayeyWAORe! O eideoise es oneioay “aide; eauewese joun ,eareySeounse, ap ele} anewuye sundses inun earejunuoid e| injnjosiqns ea}eUANOBA! EOYLGA e OP BJVde eIsSe }Se} IMISe0e Indoos 189} }Se08 BzNjad LoyeZe:ULeU IHloeIGns pug IEMs BISIXY “ININjoaigns eAneMiul yso} e nu 1S ANeWUYe epundses BS OUBOSIed JEHO!IOS e-s | EO ‘e}ENSIUILUPE 9}S9} Op BUS UL Snjout JSoy & }S@} see EO oIeUIWEXe ep jnseUONSeYo ed e]OU BA [NioyeUIWIeXe Bd [Ndey B}se JosIgns NAUAd JOJeOYIPS 18 ajse6ns ‘IjeoIdxe ep ojoouiq se} }se0e | Edionred & uud aySeSejs euRosied ‘oYPBuIAUOD IS Youdxe ep yUaIoyNs 189 Invadxe goRq °,ZINosounde! We go junds Bs lode eo HensiBeru ew “osounges es Heoey BL es Haun” ZNe0R) 80, pugunds gyedsuinoso auinep eueosied o1e0 ul ‘ouIpmyne ap aiequilyss 0 RZPEWI-) Jesed9U JeJepIsuCD e WNo Bdnp sundsei & 8189 U! e1e0UaUe 10]9}Se} |NSINoJed od 1S 1g0 189} -2id eljnosip ul ele BIENSUOWEP IS PreWUUdxe eoyEyeIEdW! alapan U! pURAe ‘aJEVIOI]Os BeU@WAse O ep SUUdINS a1SO Imoaiqns ‘pues ind ul Injmosigns inydsooe ouinue 1S 189) INJse0e easeolde us yueWIpeduN InBuls UN eISKy 489) [nwWud UIP JoJUEqes UJ eauIp1o (eANyOe}!YIe) 9\Seso|o} as jSe} Injseoe je ENsIUIWIPe Op JULIO} IS BD e1e\30180 uJ 1|awe|qold puBul}iede e199 AIsNjoU! ‘auNd JOA os. | 80 MEGaRU! e180} e| AYeUWYe epuNdse: e Op INinpIAIpUL BaunASU! Ud yenjo@J@ eIse ,ep" ep IMseL Insuno UIp 489} Win 1S eo ‘,ep" ep yse} uN eNsiUIUpE eA as | einjseoe ‘ueganul ep soBe}e0 ejeun e| AneBoU lode 1§ Aneuuye sundses e |moeigns Yo eayewWeoUlseU nes eajeyJ20uIs JoWeZUNdse109 pou Ut ezelUApIAa Nu eyeUIqUICS ueqanu! ap injse) e120 UL ejuNzed UJ “ep OP ImseL Ne-~ In practicd ins uneori acest termen nu e Posibil de aplicat, ( i pentru ca exista un termen imperativ procedural mai redus, fie! pentru ca persoana urmeaza sa plece din tara in baza unt angajament sau contract anterior stabil fie /pentru c& apar complicatii financiare, juridice fata de terti (azul societatilor de asigurari) etc_In orice caz, se recomanda o perioada de timp de mininy45 zile Pana la reexaminare. Rare aminarea se face Ig solicitarea subiectului sau a partilor. Un exemplu de solicitare a procedurii de reexaminare, aparte fata de situatiile precizate anterior, a fost si atunci cand exista o concluzie de certitudine. Acest lucru s-a derulat in urma cu 5-6 ani, cAnd in cazul unui omor intra-conjugal, a fost testat sotul banuit o data ia solicitarea ofiterului de Politie, a doua oara la solicitarea parchetului, a treia oara tot la solicitarea parchetului (la solicitarea unui nou procuror) si a patra oara la solicitarea instantei de judecata. Juridic este vorba de o noua examinare, toate acestea in decurs de doi ani si jumatate. In toate examinarile s-au formulat concluzi de nesinceritate a subiectului gi in final s-a aflat c& a fost condamnat definitiv. Demn de retinut este faptul ca la fiecare examinare, in mod constant, subiectul inregistra_reactii de parca fapta s-ar fi petrecut ieri_ “Tn timpul discufiei privind pregatirile de reexaminare este util s4 se observe atent comportarea general a persoanei si sa se asculte comentariile lui. Experienta a demonstrat ca atitudinea si comentariile unei persoane sincere difera de obicei de acéiea alé unei persoa -nesincere. @ Persoanele care au ceva sel@scing par in general mai grabite in a parasi laboratorul, vo ‘prima scuze adresate examinatorului pentru a-i fi cauzat "atéta bataie de cap’. Persoanele sincere ezita de obicei s4 plece: ei par sa prefere 84 persevereze pana sunt lamuriti cu privire la rezultatele testelor. Subiectul sincer se poate chiar oferi sa fie supus unui nou test sau este indignat,ca gi-a pus speranta intr-un aparat care nu ji confirma asteptarile. Experienta a demonstrat cA persoanele sincere isi vor mentine aproape intotdeauna consimtamantul anterior de a fi reexaminate s!) numai rareori vor uita sa-si respecte intainirea fixaté pentru reexaminare. In situatia celor nesinceri, acestia sunt tentati s& nege consim{amantul anterior de reexaminare sau chiar refuza sa se prezinte cu o scuza oarecare pentru a-si motiva decizia,y* Alt gen de comportament rarer lor nesinceri sunt tentativele pe care le fac de a(influent ul prin alte persoane. Acestia pot incerca’prin interpusi sa ia contact cu-examinatorul gi sa-i vorbeasca despre comportarile lui bun} sa il convinga ca este @ victima a conjuncturii sau c& patronul doreste s& se razbuné pe el etc. In intervalul dintre examinarea I si reexaminarea programata pot avea loc consultari ale individului cu diverse persoane, care il pot sfatul S4'Spuina adevarul ori isi poate face singur un examen de constiinta, hotarandu-se sa spund adevarul. Atunci cand se intampla acest lucru, individul igi recunoaste minciuna de indaté ce soseste pentru reexaminare (daca nu a facut-o deja fat de politie sau in fata superiorului de la locul de munca) jn aceeasi masurd, persoana se poate documenta mult mai precis privind tehnica af si cand va reveni pentru reexaminare va invocd exceptii. Subiectii sinceri, de regula, adopta 0 pozitie cooperante dé la inceput pana la sfarsit, fiind direct interesati in clarificarea tuturor aspectelor. Procedura reexaminarii. Se incepe cu o scurta discutie, in care examinatorul se informeaza asupra starii subiectului, dac& au intervenit modificari de la ultima testare, si verifica daca sunt Indeplinite toate celelalte conditii ca si in cazul primei examinari Se realizeaz@ un nou chestionar de examinare sau se utilizeaza cel anterior, in functie de situatie si de rezultatele 411L 9|UBiNUUNS ep aljouny Ul "e}e!NUOD eljeny!s o e| epundsel ja a1e9 uud wsiueBio Inun e g1e}0} elke! ElUIzaiday ‘Bie] suas Uy “IIqealesqo-anoaiqo quns a1eo 16 s0ysnfuooUL jnIpew UIp HIUeAo,d “HeqUeIquE Hinwins ej sundsei eo pueosied o ep ajeydope eaneydepe Jojijsee1 niqwesue equizesdes jmueweyodwio5 @JIGISI@AS, JUNS e19UEB UI BIEID0s iLUIPN|nE JIU jeUNOU jNWO e| Bo INIMdey eeeySeouno RUWeasUL Injnwuo easeGajejuy ‘e}e69) nes ajesow aja ay ‘esoueg ap ejey fajuaysizei ejuiud ul afenpiaipul ayuul| ISIE Bo Wa}SeoUNDe! gs 18 wejSeouno es aingas) “iejUe, ep Bie} eqesIP ejusysizes exe pyajpul aieoey ‘ejeuol}eonpa sojejuajod ReseoyO}ensu Nes BaseoyLo}eA ud 1S EAjeU e1eNsEZUl uud go waySeounses gs RUWeAasu! InjNWO ealabejoju yojeweiBelp e (a1eyesdsequ!) asenjend @p inseood uy enjeoysuas jokes goyes6 Jo] eareWdxe uy Wieje9@p es [BUY UL BO NAUEd ‘e}EINLUIS JeyINPUOD ayeI0Se sede e1e9 eoiHo|01zy aILJeOYIpoW yUNS eJed ‘1aIZe}s0aWIOY e ays eo eaj}eyjeuuoU jode ‘yeinwIs jnjuawWepodwCS RUIUA}EP a1e9 enno@eoulsd aJawisiueosW yUNS a/eo 1e}UL Jew WeBajejuy es eingas) Eanosiqo eeyey|ee1 No ejUep1odUOD UL eUIpNynied |p IiznjoUCD jeuN eale|NUUEy NAUEG IVTOWIS INTOLNANVLYOdWOO SOLLSTAALOVUVO ILOVaA — ALVLITVWMON Ad VANVLS YOTANVYOVIC VAVATVAN foun Je 10)9e) jnjediouud giuzeude: UL e1eIUIGNS E180 UIP 1S go ‘e[oyded TOPSeQe {nsInefed ed 9}81U8201d 3/29 UIp JeIe EAJasqo ayeod as suse] uno edng ininseoons inBeip ep inpyezey nes ejeuoisajoud eaneBeid UL eunse| ‘ejuaredxe ep esdi - sojawes6elp easenjeng ‘ayemiqeoyde @P s0Ja1UN eaLepYys Nes so!Gojopojew ajuaioyep — Injnseuonsayo inupeo ul JojUege:nU) & B}Se16 eese|NULO 4 <— nIN|DeIGNs & BFeUOU eayeYADHOA! No EZEALOLIOIU! poyes6 orensiGeiu! 10129 e& ‘Joalgns ap aynosounoau nes e}ese}9epeu iunijoaje — njnjowigns e ayeIeues ap eoEIg ——~ yun Jon Pitulescu, “Delicventa juvenila’, Bucuresti, 1995, Editura Ministerului de Interne, pag. 73 115ez ‘Bed ‘peel ‘Ser ‘eo1eWOyD, © etipa “gonSsHeUIWD ‘eeoKW UO! « 00S ‘Bed ‘6g6} ‘nSeinong ‘giesipeW eum JOA “oUNeIY'sd ep cIpedo|pioUe JeUOH}2IG "s0BI0D UNUEISUOD 5 jelepuny esnypa aiaundns 1§ a1ew0ju0o ad pzeazeq as ejejuewepoduios easeindiuey ‘ezesjuanyul e190 40j89 9/2 eepuRdepu! eundoos 18 undoos ayitidosd equip ejuedsiosip ezezquensuco nu es juewn sojoaigns earejuenyu! ejejusWeLoduioo o1eindjuew und a6ajajul 9g gle}ueWe}oduos eareindjueuw ase ue6 see ap UaWOUE) jUEUIWOpaid JEU [89 ‘anf UIP 40}99 aj1sndoos ap 1§ wndeid einjsaoe Je feN}DejoqU} |NJOAIU ap 1 oljouny ul ‘nes nes auiq ul pialpul ed ezeejuanyur 2129 UBOYIPOW! eY!UNUE BeINS eE}E}eI90s No Inmoaigns yunioesequl jnsunoap ul yeUo) UeWN jMUEWeYodWoD »'PIAIPU! UN @p BeINSejsap eaUNtjoe 1 BUILUA}Ep eyewjeqneu nes seGuidse: ‘ejoeye ep ijejos ‘1uaweo WyeH20 no Injnpiaipul ee eueLUN aIejoy ‘nijeds Imseoe oe ajuepodwi jews 9ja9 ajayuewaje eZeeUUO) yOasIp yOR}UCD UJ Wa}UNs e129 Nd HUSLURO ‘Je190s Nijeds UN 2189 ‘pudy UL ‘uewn o16ojoy!sd inijedg ‘ujdaosed a}s90e ND SULLOJUOD y JOA ajeloosnue inj aj1}9ees 18 o1B0j0yIsd inj inijeds up ejeuewouss jane adaoied je eaa9e ap ‘IIIGeUOIpuoD yua!oyns nu 1S INqeuol}ipucs NaBH sOj99 eUOBayed UIP eUIAOJd jNJOeyUL ‘njoedsal jnipau BUILUOP a1e9 2/ei0UU! aUl}dsoUDD “aja! aiuepuudep iSnsul 1&2 ap ,ayeUH9R), BeIeW “WeUOHIPUCD ejuUNsN feLU00} 9159 JOWIMeAOHUI e gredioUNd eoRSYA|peIED yEo No 408N, feU Je}e NO ByOIEXe as BiuANyu! JO1EO e ‘oy WIE} LIP 10140 @P UINoId JO}\MEAOAU! SfONSUAPEIED BYeO} NE Be WOPeYU} s'@]EWE]9 ENop Jojeo JoWWEWEINOWEd ® glunSouno gieyed Uy nipawi-piaipul eounifoesajU! WeIpms 8 d10AeU e}sa @1e|noMed JuNZed JOUN eela|daide Ul “equOn 1S doud esdnse jonuo9 ap esd} ‘eesy apseid 18 a1e9 no ejuunsn ‘eayeyisoiBe ‘jnusiwiydo ezeeze}oe/e9 || “AISiNndwi aise 18 inimUeWOW ejuenyu! qns EzZeoUOHoe ‘Nos eWNse Zp2 ‘Bed “419 “do ‘nosemwoBesg NEMA , 1S-Bs B1e6 @ ‘njeuolezuss naiaw eyneD “eaino esoupe os ® 9p eIONeU nelewW aywis ‘IUa}oUd eoened oeid 1 ‘Jigleloos yueWE|e UN ejSe jIGeWeA |MMaAeAXy Weonpaad IS eonpe ye @P Ea}EVNOYIP a]UIAND aye Nd JeUOI{IPUCD y e Ep BayEYNOYIP ajse oiGojo1zyoulsd uejd ad gjeyuewepuny eonsieyoeseo Joigo © so|!}enenxe elNpUeL Up eZee;NIDe! as aJey0/eW! 40} BdleW UJ HO}DeyUI “YOUaSAy In| ILIe)sUDD ednq ‘@queIAep ajeyuaueodwios ep enynogns 0 eISiKR “eanoadsas NPEWW UL OsaIEN e1e9 ByOJS0e |Ie BoIdh BoNSUE}OBeD UIAEP e129 epulidep 18 e}ueWeHOdWod ‘ep! Jo}!ZIAIpUl B1BJO (BIEP eunynogns nes eunyno) jeseueb ul yen} }eID0s jnIPeY “nes {nunf uip 180 ed queloye ulind few nes yuo!oye feu Joeu1pul nes }8Ip puejuanyu! Injnpew eidnse ezeauoijoe ja 1 eyed gue ep ad Je! ‘in| exdnse gyo1exe es oreo JojajUenyur sndns 9]8@ eed 0 ap ad inpiaipu! aseo ul ‘aunijoesayu! ejUeUeLIEd ap aise 91$a1es) o1e0 UI a[Ipew IS pIAIpU! eNUIP Inodey y'Inpaw eunue I$ uewWN InjUsWeLodWCS Je Juawe|9 e1eU }e]~I89 eIoNUOD Wand es e1e9 UL einseWW ul a]se Nu eajeypaie ‘ueld yse0e UI I eINW ap eeyEWIqISod 18 Weupese ea}eynqe! esepan U! Wane EdeEP JeIYD “ejUeIAep 9188 Wind je190s-oYy!sd uIpso ep 3ydey UN ,,eziBojOIG,, B ep BoreoJe0U1 apnjoxe jeou! eiNjeU Se ep a}so jeIMINo -01008 |89 1§ JeUpale |njUuEWE|a eNU! BUNUI eIN}xXe) “ISN}OL ajeoosnue iuipnye 1§ eidey eo0noid jod ‘eyequoUesUL ep yuewHues olWJe}INd UN ed ‘ANIeIgns IIE ‘Aled JeP9J9 UIPIO ap HEWWUYU! IOI ep yeUWUA}ep ase JUeIASP Imuewepoduios BepoONN yUELEge NesjuEIAap jSIUIO;U0D quaweyodwos un kere ojeod uewn inpialpul ‘Anoadses feloos jnjease uy jua}sIxe euULIOU ap jnwalsis ap B}e4 BZeEZHOAR) a1ed JaNIeD ela__ Trebuie subliniata si importanta imitatiei, care duce la insugirea_unor comportamente diferite ca model de catre societate. Imitarea la om este selectiva si ierarhica, in sensul c& ne insusim acele modele carora le atasam intr-un fel sau in altul o anumita valoare. Imitam ceea ce ne impresioneaza, ne fascineaza gi atrage, nu o data in pofida nonvalorii sociale pe care modelul respectiv o ofera. Imitatia ca si manipularea comportamentala sunt forme de simulare mascate, dirijate gi insusite involuntar de individ, folosite in teres personal sau al grupului de aparenta Din punct de vedere psihologic, aspectul relational al personalitatii se manifesta in principiu in trei atitudini psihosociale fundamentale: atitudinea fata de munca, atitudinea fata de oameni si atitudinea fata de sine insagi. Nu se poate intelege actul infractiona! fara intelegerea legaturii intime intre situatia de moment gi personalitatea celui care a comis actul. Individul uman poate avea un comportament conformist deviant sau aberant.’ Moral Zona de comportament Zona de comportament deviant (legal) conformist ' " Zona de comportament Zona de comportament aberant deviant moral IV Mt a) in cadrul | se amplaseaza acele forme de comportament care sunt in conflict cu legea, dar care totusi se incadreaza in normele morale existente. In acest cadran apare deviatia legala care subiectiv sau obiectiv are intr-un fel o acoperire morala b) In cadrul Il se grupeaza acele forme de comportament care corespund prescriptiilor legale gi morale, astfel incat aici se amplaseaza toate comportamentele conformiste. c) in cadrul lll putem individualiza acele forme de comportament care sunt in conflict cu normele morale, dar raman neutre fat de normele legale. in aceasta zona se grupeaza deviantii moral, care prezinté un interes marit pentru psihologi, deoarece din aceasta zona se recruteaza predelincventi d) in cadranul IV se amplaseaz& acele forme de comportament care se indeparteaza atat de normele legale, ct gi de cele morale, constituind zona de aberanta. Aceasta zona apartine sferei de activitate medicala Indiferent daca un comportament poate fi categorisit in sfera deviantei legale sau socio-morale, esential ramane faptul deviantei in sine, adicd faptul comportamentului divergent fata de normele generale. Alaturi de acest tip de comportament, in special la om cunoastem existenta unui comportament inaparent sau ascuns, fata de care dezaprobarea social nu se manifesta in niciun fel. Atingem aici o caracteristica fundamentala a comportamentului uman si anume faptul c& in unele situatii omul este capabil sa stimuleze 0 actiune, s& 0 disimuleze sau sA o amane. © simulare sau o disimulare perfect nu este posibila si datorita relatiilor stranse intre manifestarile psihice gi cele fiziologice (greu de stapanit), descoperirea comportamentului real find posibilé pentru un observator avizat.* SAvargirea oric&rei infractiuni de intentie implica intreaga fiint& a infractorului, potentialul sau cognitiv gi volitiv. hn, E., Inbau, Fred, E., “Truth ans deception the potigraph ("lie detector” technique), the Williams Wilkins Company Baltimore 1966, pag. 159. 119ob e 18 lonjewe; ezey us) jWunioeyur eergeres osejosu e1e0 aoiGojoylsd ajeseooid apuudno euelia, edeyy (0 ‘@]UEZUOARY WEINfeidLUI I$ hypuod sOUN eaLE\dayge UI ‘eareURWE ho easeysisep 94 ‘19 foylSnes ugdo JoW!hipuoo Basez|e0! UUd EIde} ay Wioo e ep IWeIE|0Y e Ue|d UI BaLeJUELUEPUNY y aJe0d IO}e1eda1d Joe ez} UIP INMUC|eYU! InjNUsWeYCdUICS eyUEYNZEYy “918 alepuudins ep Ze ul esiadooe ap femtiaisod ‘ajdey noo, | ap eaniSel 1S earopunned purntid eareyuaLuLiedxe ‘rejdey injnoo, eeleySeounse: ‘emseoe jnipms 1S injnajoaigo eesoyBenesdns unijoe YUN INDO] aidsep ‘(e)ELUNOIA audsap l}eLUIOJUI ap Ba10B9;N0 ‘oydLuCo ep eae}OEIUCO ‘WUNijoBUN e a1eINDEXe ap ajaye njUed sleseceu seuayeW! 1$ sjuawN|sUI ep eareMoo!d UI EISUCS tuoeredaid Jojo}e inoyedg soWeBaid JaeIe9 No eleua|eUI ejlunise ep eyeuun ajse elejsace e enjoadsoud-njeuibeu eanje} “eaunijoeyu sytica e ap easerejoy eIeARIUYEP BEES USBOUILD Nes INjnjeljua}od ale ajeljuase ejuauodWIOD pUly eejse0e ‘Injniooeu! e ynoaN UIP ejuaLiadxe 1S aleloosnue lugueHO eeyeyIIGeIs Ne |! eEIaI0Id JO}UNHoe WeyeUY e Blejuew ealedionue i$ eaengjaid ul yqasoap 10! uN JoySnes o1esadeu ojusWa[9 eye 18 e1epundse! 18 e1eoynuep! e| ep eseBeNsns 1§ aiiedooe ep ajunsew ‘elayseoe J0ja,eyINZe1 eaeiNBise ‘yuNHoeyu e a1S1EARS ap Indu “injndoos e axezijes: ap ajiejepow 18 ajeceoylw puiaud eunijoe ep uejd inun e ojeyuew! |eWUEza1de1 eUIO) ns eieosejsep as arepunoas ledeje eayjoads aliigyanoy guundo eyuelen oBele en as a1eo up ‘eunijoe ep aUuELEA ed eiojseoe & aseinjonyys ap I$ aynuijep Jojayep e ezZErU! ezieue ep ejeseooid eoyloeds quns 1 erepunoas jedery SANIJOA-AXEYe! B|aSe00ud ‘EVeP BISBEE ap ‘pUgIAN upid jnwud ed ‘aeuorernow-rnoaje iiss eesesquiyooo! pugieueb ‘sjoaid injuod un aewud exewd ejeuoljoesyul udu! Mipeys yse0e ul “eseyosens ep pesB yunUe Un “ud Lo} eYU! UN e| es-npURsejUeW “eseoMeU a!610Ua @p wiNsuoD aie! UN-HUUd eyezZLIE;9eIe9 JUNS ad16o/oyIsd @se001d 9}se0e e}e0} ‘@sUayU! ap jiqesoep 1S OU! j@lopuy 1S jajueinBiseu eIZoIXUe eeL!EN NO PUg}sIxe09 JaloRJses jmuoWUES ‘eySneieu nes eySnei no ode: ut sojajuisesuos eidnse faixeyer jnduigo ezeosoueb oreo ‘asedionue-aljoaioid ap efjoury o1e 1! e7euoH}oe,sU! 11Z}9ap eeseN| UY J!qeSoap [ol UN, ‘of uy esnd eziu! ad ‘saje few "IS osu ep injualsya0o ad gyexe puly goIBojoulsd eoyeyleiqoud ‘oujune| wnsuos suayu! uN-uLd ezeazla}eIe9 es gdeje giseaoy lajdey eouSiengs 18 gjevajeu eampBord 2] eued ejeuoioeyu! jelzioap iuen| jmueWoW UIP 90) ne a1e9 aoiyisd ajeseooid apuudno giepunoes edeyy (q eaiesequep eoipe ‘yk injnuewepoduios ingow nyUed eeunijdo EzeejUaWepUNy 9s e120 ad ‘aje1osHue IHeEAjOW |§ ejuIpua} ep e1eo}eSuE|OaP sojljeunojul @ BueOsied anes ap eeresonjaid 1 eosedeoied uud gzeezueyeseo es gdeje pIseaoy “g]ejeI0/d eaunijoeyU aywod e ep elzicap e| eued euINsUCD as IS OSE as e129 eolyisd ejaseooid ezeeunsuy giewid edery (e -duuy uy ezeoyuap as 18 ayeysuayUI Ul gzeljue:ayp es e120 eo1Bojoylsd (ze) edeye njed nes InjnUjUoS UL ee gIIGIsUssoU!sd E}eUO!eUUOJU! esNONS VALVLIIGISNASOHISd ~ glejwewepuny eyejoudord o no |§ aoyioads pjeuoljowe -anoaye punjeorgour I$ ynuijucd no ‘aiqeis ajeuoHoeyut LnjongS feuN eUO} gns Injriopeyu! Je}uISUOD aeiBe}U! juNs ele|seoe eieoueyn 9je0 18 wnoeid ‘Hunijoeyu eousigngs osojosul [§ paved aseo eaiyisd ajeseoold 1euoljoesyuI injnjoeioid eeseynoexe $ Jo|nosu eeseWNse ud ‘grModup ‘ay ‘2 e| eaiejunuel ud ey ezyeuy a}eod os ojUeWe| 10\se0e eolenjeng “uBoYynUap! e ssedIpaldwu! ap JO|UNSeW e ‘A}OIII Jowjuni}oe Jo|nosL e Yojafejuenezap 18 sojalejUeAk eerenjend ‘aunijoe op soj}eniqisod ezijeue epuridno a1eo ‘e}eued je}de} latideouos je dy!deds inseooid ap Riepesaid a}se jeuoljoeJul injnoeioid e Biedo ul eeraund ‘oiBojoylsd yoadse qng ozconsumarii faptei). In timpul comiterii infractiunii, agentul infractor traieste stari emotionale deosebit de intense. Actele si actiunile care se deruleaza in cdmpul infractiunii sunt tributare crizei de timp si neprevazutului, care genereaza trairea unui acut sentiment de precipitare si teama Psihologia, obiectele, fiintele sau fenomenele percepute de agentul infractor in timpul comiterii faptei (instrumentele destinate savarsirii_infractiunii, valorile care constituie obiectul material al infractiunii, victima (victimele), contextul operativ-temporal al desfagurarii activitatilor_specifice comiterii infractiunii etc.) in functie de proprietatile lor fizico- chimice (intensitate, forma, marime, culoare, dispunere spatiala, rezistenta victimei etc.) determina trairi si reactii emotionale tributare atat imperfectiunii simturilor, cat si surescitarii nervoase in care aceasta se deruleaza. Teama de a nu fi descoperit, necesitatea de a gasi noi solutii la situatii de fapt neprevazute, trdirea reala a riscului bulverseaza structurile emotionale si precipita actiunile faptuitorului. Lipsa unui autocontrol, caracteristic pentru un mod de actiune gsi gAndire in situatii normale, genereaza sc&pari, chiar gi in cazul infractorilor care opereaz& “cu sange rece’. Astfel, din cauzele mentionate, infractorul pierde obiecte personale in campul faptei, uité obiecte- corp delict purtatoare de urme sau uita s4 stearga anumite categorii de urme, renunta in cursul activitatii infractionale la portul manusilor, se accidenteaza etc. d) Etapa a patra cuprinde procesele psihologice care se produc dupa savargirea infractiunii, in intentia sustragerii de la raspunderea penala. Elementul caracteristic psihologiei infractorului dupa savarsirea faptei penale este efortul de a se sustrage identificarii, inculparii gi pedepsei. In general, comportamentul agentului infractor in aceasta faza — postinfractionala — este intreaga lui activitate psihica find dominata cu autoritate de trecerea in revista a celor petrecute. TEORI CARE STAU LA BAZA DETECTIEL COMPORTAMENTULUI SIMULAT Fenomenul care sta la baza reactiilor psihofiziologice a at prin intermediul a trei teorii (Davis, 1961). a) Teoria raspunsului conditionat — sustine c& rAspunsul fiziologic este consecinta unei activari emotionale determinate de un stimul conditionat. Cand un stimul conditionat este asociat cu o emotie puternicd, se va inregistra un rspuns amplu. Teoria este sustinuta si de corelatia intre parametrii fiziologici gi semnificatia itemilor testului pentru subiect. Dar aceasta teorie nu explic’ de ce detectarea comportamentului simulat are loc in conditii cu o motivatie sc&zuta si mai putin amenintatoare. b) Teoria conflictului- activarea simultana a doua tendinte conflictuale (motivatia de a minti si dorinta de a spune adevarul) produce aroussalul fiziologic, (Luria, 1920, 1930). Teoria nu explicd detectia in cazul , Testului cu cartonase" c) Teoria pedepsei- frica de consecinte (Fear of consequences FOC) este cea care activeaza emotia Posibilitatea descoperiri infractiunii, precum gi consecintele penale ale acestor fapte genereaza reactii emotionale ample, mai ales in cazul infractorilor care au comis fapte grave.( V. Lapadusi, |. $tefan, L. Carjan, 2003 , pag. 254 °. d) Teoria motivatiei (Gustafson & Orne, 1963, 1964) sustine rata ridicata a reactiilor fiziologice la subiecti motivati sd evite detectarea. e) Teoria prezumtiei de nevinovatie (Lykken, 1960, 1974) -sustine ca simularea va fi evidenta la intrebarea relevanta, deoarece subiectul e constient de vinovatia sa. f) Teoria focalizarii atentiei (Waid & Orne, 1981) - raspunsul psihofiziologic reflect& gradul de expectanta a stimulului g) Teoria dihotomizarii (Ben Shakhar, 1977; Lieblich & Al., 1976) - setul de stimuli este impartit in doua categori 123yeol|de a}s9 jNjNWAS pug loUNje ‘eyeyeUpIY efep 9}S9 eajaid a4e9 ul inpes6 puly ‘injnsundses eosengoe 1S aueinwuys equip epeouiad aysa ejuaye| Je! ‘yjord ejeyesdns od refjendsuesy zon jnjeatu eyurzaudas O10) |NJ@AIN “ynjdwin Injeueo euljueW ase9 aljsioas ap eonpoid eesenuqUoD Bjsaye! IWeNsiBesu eyeinp 1 a1eduopns lepue|6 [npeues UL lajendsuen injnjenwu wees |meynzes e1s9 o[eUapooel> JensiGeiu! eeulpnyidwe ‘japsy “OSO/YSO Ininjeuwes 912 ezeq ep elu] ap ejey INneUWas ee INURE! |S 9}S910 eonpoid sousjue jyejuezeid jnuawous4 “eoneisoowoy eIpuoo e| eessoseoyu! 1 jeueo Ip eljesdsuey eze1aqyo gS BallUaW ele 91e9 “BAND aljqiosqeel ap eauILNUep qns ynosouno wsiuvosW Ye UN IS BISIXe ‘BeusUIase eq “epewN au1e0) euIAap Bs €9 IUBAaid e BP jnjoi No ‘ealsed aljquosqeal @p eailwnuep gns nosound oiBojolq WsiueoalU UN eISIXe ‘jeues ur 28919 (eHfeudsues) laljeioes jnjenu 29 dug ul Syeduis soniou jnwie}sis ej op jeuules un aySewuud pues aijesdsuey ajai0as es adsoul ereduopns epue|g ‘areduopns JoJ@pue|6 jnjeued ulp laijesoas e esdy o jeuase pow ut IS gjueisize: ap pei6 yeu! inun jnjeynzai ayse aljenis eysesoy BIOLAJU! EWU] 2129 YUeYSUOD ‘Uy HOGoo eA Nes ‘(ezeEq 8p fo1ul] Njealu) o1UBSaWL jN4WUSO UL UBB eA JOJeRSIBIUL Imosino/ejiued ‘eyeosn euewe ead yo du eigye 1s joi ijayeidns e EjeazeWN op innjenlu eIpaw nes o1U0} jaa EzesASIBEIUL OSO/YSD insozuas ‘eo!Gojorzyoyrsd Sieulexe o-U! aIeUUN Ud ‘JeULOU pow UL ‘e\eOB 3}se Bieduopns epuej6 ‘aoneysoowioy jailipuoo indwn uy ganoe ellqiosqes: ap 1§ wnoeid ‘eaised E\qiosqee: ep epuidap U0} Injanlu enRO jeUaponoale sundsg! inun easiuenes ‘ease aq “eonedwisesed sojoiqy eoieoydun gig) ‘onedus sonmeu inweysis eneo ep sop BeA1au! @1Se eiedopns epue|D “dioo ulp ase! eljesdsueR epun ad ‘aid ejejesdns od ap seduiophs jniod efune pues eued euuep a}eqeys aie9 ‘aljaioxe ep jeueo un puudno 18 lauuapodiy ajunyens ul eyonses euo} O-juUl OSaseh os sieduopns epue|6 ajseoy sojaieoiid (ay1d}e}) ajojeyesdns ed 18 wnoeid ‘pieuyed ejeyesdns ad eyods aseuedu0s o no ‘dioo InjnBequ injanu e; asezniedas e61e) 0 ne auLoe a1eduopns ajepue|g ‘ajewiepoyjoaia ieyanoe easensiBa1u) nauad eyaujod euoz o ajsa nu aiewin uud ‘ajeyuab ‘9j9U0z UL IS g1EIIxe eUOZ UI a}eseid je12UA6 U! UNS PuBsOdeE arediiopns epue| ‘asediiopns 1ojapue|6 aye }indy enop 10}80 aiieuue; wiseBe, jeuuepodiy injens UL sel ‘eyezueINISeA 1S BEAU! d1WEINd B}se eULIEG “goUJOaJa BUIOJeS aoUI0 NiU|d elusisize: o giayo 18 pawn jens un ajse ‘iheyndui aye 1S Jead ‘@yeow ainjeo sale lew puezuuudno ‘ewuEpida je Wia}xa Ines ‘ereduopns sfepue|6 osese6 as apun ‘eyeUe;nogns euuepide nes ewepodiy 1$ euuapide gns eyenys euLep ‘gleouayxe ewepids nes ewvepide oyunu ‘umens ian UIP BJeUO) eIse eajaid ‘oLWO}eUe Bepen ep yoUNd UG ‘aueduopns Jojapue|6 e a1e0jai0es BA }EUANE UI JO}N18}SE10 Bye10}ep JUNs jeUUEpO.jOIa IN|NJOAIU eueA yei8yod ejajuewnsysu! UL ‘nYSWOUeAEB aed ap aiensiBe1u! s0j9¥ep & aseojezuNdse100 auenjene o nujuad gieiluese 3jse jeuueposjosje ininsundses e eAjeoytUes S1OYIPOW QO “OSO/NSO ‘meld e eolUeAleB ejoeoy RIYOMIGOW Ad RINdLL SeonSHE}OBIED AHEOYILWAS HEOYIPOLU Joynw feu e@ nes enop e& easewnsul — eayeyxe|dw0D + "ezeq ep e1uy e| ap La}eqy « ‘eyesng + NIN[EULUES ejuandey 1S eaLIPNydUY + SIO ejoreo}PUIN ap yoo pueul} ezieue 100 as eoyesB JojeaseN of14e>: “eo1Bojojzyoursd iHoeey — eyejnuys JoINpuos e& eyes eorezeUO}eyy ‘apedse aye es-npupioub! ‘sjoadse enop e199 ajjulp jnun ad JEOP BZBaUOUOD as jNOBIGNg jJUEAaIO/aNI 1S JUEAIAI -@}DUN}SIP veDe aceea, intr-un mediu umed latentele vor fi mai scurte, amplitudinile vor fi mai inalte deoarece pielea este deja hidratata gi va facilita trecerea transpiratiei prin canal, facand 8a Intarzie reabsorbtia pasiva. Invers, intr-un mediu uscat, amplitudinile vor fi mai mici i latentele mai lungi. Sunt instrumente care masoara si _inregistreaza rezistenta galvanica a pielii - GSR, iar altele care masoara si inregistreaz@ conductanta galvanicd a pielii - GSG. Conductanta este 0 masura exosomatica, care exprima cat de ugor trece curentul prin piele. in cercetarea ei este considerat important s& se determine valorile gi nivelurile absolute. Masurarea conductantei ugureaz compararile si de aceea este masura preferata de catre toti cercetatorii (Weinstein, 1994). Oricum, cercetarile au ardtat ca fiind nesemnificative diferentele intre magnitudinea GSR-ului versus raspunsurile GSG Reprezentarea grafica a raspunsului electrodermal este prezentata in continuare. | | Modificare URAL clasica nfothacy DAI Modificare complexa — SST TT FPP TATTOO PTS I h [ | PAs ui Traseu GSR cursiv, normal - sensibilitate medie GSR nespecific (areactiv) — sensibilitate 0 RESPIRATIA Amplitudinea grafic a semnalului Inregistrat, provenit din ciclul inspirare/expirare, este determinata ataét de caracteristica biologica a actului respirator in sine, cat si de nivelul de tensionare a tubului pneumograf. Astfel, cu cAt tubul este mai bine strans fixat in jurul abdomenului sau toracelui, cu atat amplitudinea este mai mare gi invers. Amplitudinea recomandata este de 2,5 cm (1 inch) 12732k Joyedsul jn4yjUa9 UIP siLUi| ase Sindiui UN ‘aonpoid as aus uy eazejnuins pugo lounyy *eZeeINLUNSO}Ne as e120 JOJesIdSU Innueo eNeo ep eyejONUOS ajSa soeleosp gyeWO\Ne eUN 4 © gyesapisuco sjse BjeUOU eleudsey “WeUIds eanpeu UL JeMIs Bye e109 “IOyeNIdse1 jnNUED BO eaU|WAse |p yNosouNd “seINPeW jnsjUSO ULid BIEJONUOD YSa BIeNdsoY (g66h‘ssnoy-enew ‘peeL ‘uesuIey) “1}e\s00J0}U! 4oAseu jnioynfe no 1§ whoeid ‘euBeyelp ezesinuns o1eo ‘o1U@y In|NAVEU |ruo\Nfe No eeLemteu! eoNpoid |1e0 ‘ONeWIOS SoMeU inwaysis uUd yezIee! ese Jeljesdsa! je yuaSuCo InjoUCD “apilyour 2} onedwisesed sonsou jnwelsIs Je) ‘puIqioa jeANjONAS - NN, J0\S99e ea/apiljosap eZes|0UCS oneduiis sons jnwiaysig ‘oyeduiseied 1§ onedwis ‘aseoniau eweysIs enop 9j80 ep HeA‘aul puly ‘afeIyUOJg leljeoyse! aie umjonas juns ‘ajoryuoig 1$ WYUoIg U! I$ UiNdeId ‘eeyeN, ul eye zejeu nyosnw ‘esesidxe nyued ejicy eunbise Seo JojMNse} WeHONSeE|e EWOVeP ‘Ralsed ase ejeuOU eareidxe pues eanoe oyse eyelioj eosesdx3 WUeWEld UIP eieye nee pugbuldwy ‘goioeso) eayeyiAed ul eOseaieU es es eulBeyelp ezeajio} 'sns u! ajeuebio pugbuiduy ‘ese eulWOpge JOYOSNW eeieeNUOD ULid 1S BeN\USOde Y ayeod eye}icy eeendx3 “weu und asiwsuen unsindui uud esnposd 9180 17e}s09/91U! 1yoSn 4oWSe0e eare}OeNUOD ‘20/92J0} lanNO e esLOUAIU! Bayed UI HjeN}is 1WJ8yUI |}e}s0oJ9)U1 soyosnus eounijoe ep eyensioey ase 1§ eayoe nes eElIO) eereidxa oede “giese0au 989 10e ap snid Inun easeulWil|S Pug [OUNY ‘IWAIxe YeYsoo!E}U! JONYOSnW e 1S |WBEyeIp eevexeje gow 18 enised ajse ejewoU easesdxy “eAnoe 988 JUEWOLU JS90e eB] BSLeNdSU] °8d19210} IN}EAeO e BAISBOXO a19)$e10 ey1WWI| B NUad ‘OjaISe09 e E1eOLIa}xa eayed UI Hemis ‘iWexe Wyersoorsju) WYoSNnW eZeeAnoe 1}e1S00I0]U) IM@U ‘UEYNWIS “a}OBUCD as es jaUuBeyeIp injnlyosnu eywied e1e0 suey injnnieU Be!eAnoe no adeoU JoNIEIxo Ulp injnsse wwenjesd je nes wesdsut je jeriur jnseoog ‘@WWayIp yeldwoo esins enop ulid syeuolipuos juns eo ‘oreyuis edeoide oy es sed jeulWopge 1S d19810) jenlu e| euejnosnw weALU! 9|@ aoyes6 siueNsiBeiu1 20 dull) Uj (S661 'ssnay-snew ‘p661 ‘UIa}SUIE/)) sjeuIWOpge I$ ee\SCoJ9]U! JeIjeudse! jnjapou ezuOWUOW a}eod jnoyeurtuexa ‘ayesedas ayes60unaud enop pulsojo4 injnjdaid weyneo esdnse ayeyo1exe ausayxe yunisad eareje6e nquod ‘iuewield ajduin es jnsae puglioy ‘apeos eULaIUL Bouniseid '§ 2}$010 Joe ep nuUNjon ‘joljesidsul jnduuy uy “e1eoUSUI eeuniseid snsiea ininjdaid eidnse eyeyolexe pouaysouje eeuniseid ep Blep ajse eounisaig “eieUOWInd eayEIIOedeD ap 18 a0!9810) IejNo e& oIGoIOIq eljonysUCD ap yeULUIaIap 9189 [NWNJOA “ounIseid 18 LuNJoA gorduN) soWeNIdsO! Moy (S661'ssnoy-eneW ‘pes ‘ulsisuIoyM) 2injao eno jnuEbixo pugisueN JoWeNdSe: InjeIede no guneiduy gzeeuorjouns sejnoseaoipieo jnwaysis ‘jensy Yoques ap IninpIXoIP easeywsUeN 1S Ua6IXO ap eareZIUINy ‘9zeB ep inquiyos aywued ares ‘ainjao eunBuls teun wsdoud sieldeo ep eajei o aneo ep tesnfucoul ‘uy ay1e04 Hjeiad no B1N|99 einBuls O--AUIp BUNYSUCD eyse Bjoanle a1e9a144 “B]OaNE LUNUOP Jae Op HHaINoRS WIUJEIUL E10sED INISIEJS e| “O,EUILD} 9189 JUNS BJoIYUOIG IOI FEU a[aD “sjajolyUOIq EZeAXeIo! a1e9 (euljeuelpesou) guLyauidaiou ep eeseonpoud eUILUIA}Op ‘goneduis eaiejnuing “euljooja0e a0 ap aye|nwis juNs PURO eIDBNUOO as 1S |BeA lIAJOU B| ap BonEdUUISeled aseonloU 919144 @H9 ep s}eAJ8U! JuNs ajajolyuoIg ‘oNeEdwIsesed 1S oneduiis ‘Ane}a69n soniou injnwaysis ee 1untZiAIpqns ejoquie @nB0 ep HHEIONUOD JuNs 1S IZE}9U YSN Ne IOOIYUOIG Nala ‘srepunses 18 esewd 9jJ01YUOIq 1S e1YUOIq pnyou! a1eo ‘enjsesBoud uingm ep o1wW few seWNU UN-HUIp jINED|e asa leiyuoig ,noedoo, ‘juesseioqre dy ap eunjonng “lueWE|d 90} e1e pUe}xe elendsey ~gIeUOWINd alje|jueA nes aileudses ywnu 9189 jUeWRId aneo IninUEBIxo ImsodsueN ‘eo908 9q] “ainjeo 18 e1eyideo anu! injnuabixo jnquulyos guizaidas eusayu! eljesdsoy “sioaut 18 exeyideo ene ojoanje UIP IN;NUEBXO jmejsuEN eWUIZeIdo! EULEXo eleNdsoYcatre nervii somatic (frenic gi intercostali). Impulsurile vor influenta diafragma si muschii intercostali pentru a se contracta. Atunci cand centrul inspirator se inhiba, el trimite un semnal care opreste activarea centrului expirator. Dar, in cadrul catorva secunde, centrul inspirator este inactiv, semnalul catre nervii somatici lipseste, mugchii inceteaza a se contracta, iar inhibarea centrul expirator este oprita in timp ce expirarea este pasiva, centrului expirator este implicat _numai in expirarea fortata, Astfel, 0 respiratie normala nu este afectaté de catre sistemul nervos central iar inregistrarea pneumografului va reflecta in mod corespunzator Principalele modificari caracteristice traseelor respiratori ‘sunt prezentate in continuare. G - combinatii crestere - descrestere ale amplitudinii/ frecventei gi mo: ~ cresterea amplitudini henr co., ne. 1 Giv.=8 SEC - descresteri ale amplitudin: MU aanaey ato Li — AS N Wives\ | ole Li pa aA ff i Li TASINd IS VIVRALLAV VANOISNAL juanoo[e @Ise Iole yeyUazeud injdwexy Juendey |n} S EO ‘18Zeq INJaAIU eB} JeIE UBOYIPoW EO. nes soyeuIdseL Injnjolo eluanseY UL INjnoyeIB 1ezeq Injen 2} UROYIPOW eo ‘aULO) aYNU Ie _qns Ralede aJeod ey HWe|NUIS |e NU@\LO UN eyse (eoHeI18) eyeuopsozep jeiouUeb: fieuidsa: oun e aoyes6 weyuezeide: eleoyutias ezeayo Injpeiqng - eJeLY ‘ e1euo|si0jsIp ap aiedouew ayq)sod — eoneis oljesid: BANIION seu -Combinatie c1 crestere-descrestere wea ee i ~ ob wo a ‘emer Ie Lt | | 135,enneoy | | | Njers edeye ul oeye1dsa) E ( al ee ta 3 | euazeud quns wo ese 419) esBaqui ut E | Seaton | 18 @i}e}@109 Uy INNOaIqns eAlasqo eajnd WOA alze00 £ Se p BISes9e NO ‘asiWoD 9| nosouNda! Ne-I§ ‘ereUILIEXE E 4 <- si | dnp ‘jeuy ul eveo 18 a:eoursau €9 aye0)sou e t a | | eueosied 1oun ae ‘eee: unzeo O ewesBeIp up c HUES SUOZ BABIES e1eNUNUOD UJ EyUEZEd LOA, \ ra TTT eT - ' ih hi f\ caf VA lh ‘ene ay r “pny Inun je Joyne uN ap eyejsiBosul a Hovey| eweIbeiq = ay : = qe = - 3 = & 2 je | = gq 1. < | settee ~~ eS - Te = = = = = 2 eoyes6 10) easensiBosuy — Jeinoseaolpseo injnesede aye tunioanyecb Nf til Ny hs, z | Lay HY fatal Ly L, | | en ean \Y al i, i | tila |e PMA, Te ae Diagrama 2. Reactiile inregistrate de un autor al unui viol. ze i ( ( Ki ir vl x lh ee ae |_Diagrama 3. Reaefil inregistrate de un autor al unei talhanicbee “eaysonod a1eo op allig}s gonput IS! es ao109U es 18 EZeaNUSOUOD as PueD loUNJe BOR} Bs EIINUSIGO a}se 80 2880 }0} EoR} Bs eUROsied ‘,;ndeou! e |njse}, nysoU jnjunue ednp 1S 10jewesed easeysnle ‘ereiqyeo ednp eo eWuA, SIEGORUI O}OIU WES@Ipe INU Bs }s9} INU B] BD WUBAUOS es ‘ajeyANoea! ep axjsow sujqo e nqjuad 1§ eareulexe No Injnaiqns je aepowooe ap us6 uN ezi|ea! e NAUeY 10/2189} earenjooje e| epadcid e-s 1S IHeNy|s Op Janse 1auN Joyezundsaioo sese00U WiUIW [nfejoNNSU! JezI}e91 e-S uaesedeu anoaye [nodns ea1ajo 11 a1eo 18 aepaiouy ep eueosied o no aeVeuIN! 1S Ue | ep eLGeIS aljeja1 0 Bane BO JeUUYUOD e-IU 1S |IGe}s UajaLd UN Bene BO Jo|IIiNosip jn4peo UL yeiNBise We-aN YnosouNd jay uNeIA BOR} || BS Bue) INBiSap ‘jeNjoe 19 INNUajaud ajauNU Epnjout Bs 8129 aU! ‘auINOSeU! SwINU | ND BISI] O BUNS Bs eINgeN, B98 9Je0 UI ‘alalUNU no 40}99 jnUE6 ap ‘}s9} Inun eidnse wWuanuod e-s 1S aieysa} eIseade JezIUEBIO B-s 1Z O-NU RSeUN Be}e}ZOUNS Je! ‘eleW E19 ef ‘a1apen ap nujsou jnjound ig jeuy ul yeydeooe e 1S nye No 9189} EAST" BOR) Bs p1coe ap ay es EyeHN SO} y jdoup e| ejuapnys ea IS jue Zz ap eISIeN Bane eueosieg ‘E}UIRS Jap B1a}0) JIN LeU! 9}Se 2d ‘wie HNL 9 ‘pugdapIsuco ‘jesByjod eolUya) sp EIESALO}U! eUeO) E19 NN “1a e1saidxe ednp "uyep ap naib ‘ayede ergo ajwis ezZea;UsOU0D @S pugO JOUN}e BO 1S ‘9]9 INsind ‘gjevaLLe eeuNIsUa, aza|oNUCD 181 BS eeynd go JBEIO! & eIseeoy ‘e}eUNOUE!ed WaINd eone 21e9 ‘enopjow eolgndey ulp sueosied 1eun eereuopic0s qns Jonuocoyne ep 1o1uYys} esJexe o1e9 ‘UII, xeS ep RUEOSIOd © ynosouns e uD pedxe - |S) ‘LO0Z INue UL ua iyo ‘eualpnod ‘soiseyo ejitienys 18 ojnzes op ywWeyp ro1duioD ‘oyede jeu 19;9e129 un no 048388} 0 esenujUoD uy WRjUEZe:d ES OG uy alfoeey “p ewesBeIg Frommer ‘YoU Inun je Jone UN Sp apeHsiBar Yyttnns ervey rerernv ren vey renee co Wannuise 3L3hean, I iWO 30 ALVSY7 YOTSWYN VZILLYSdxXS | is YOIsLNILS-OSINHAL VEYVLVLSNOD 1 nuinjon YOILSNVNIAIYO 3a ODILOVad LVLVYL aNaaPartea a treia CONSTATAREA STRESSULUI PSIHOLOGIC * 1 Coni CONSTATAREA STRESSULU! PSIHOLOGIC CU AJUTORUL POLIGRAFULU! 1, Fundamental stiintific al constatarii ©) Indicotoripsihoisiologii de depistare « nesinceitai Observayia empiricd milenari_ 9 evidentist faptul indeobste _cunoseut constind in accca ca ori de cite ori se sscunde adevarul prin rostirea, une reg cortegin de trhiri Iauntrice i jew) de sentimental stingherito ‘nu em simpit-oare in wnelo ocazii o erestere bruset a fingelui in obraz, un incontrolabil des. ing! fenomene rezultind fa de a. privi pe eel ce intreaba sdrept in un rie forkats, 0 contra Tepeta Inteebares, misciri anarité 8 “min Te Deosebit de freevent, asemenea mani: ci judiciare, oglindite coneret in munca ‘ascultare a invinu factorilor. In marea mojo~ acestis, profitind de lipsa unor probe hotaritoare si tesind Tafionamente eu ‘aspee! ‘idimnicese aflarea adevarului 5 lujionarea,justa a cauzelar. Dack in plan rational, logico-cognitiv (accla at Glalogulus dintre anchetator si infractor), manifestaren de voin\S a acestuia fi de a seot fed 726) nsoueong “ogo ya “re elt Ae 6 9 un 3 TOF cdo “vp 0a rsd yostesiyg “OURO fuarsvouns 3? jonas gznsquenuepany 29 i oo upyd uf oaeie 9800 9p mu S ns ope OU. usp (9 umwosndiag 3p rower indi) ezoiaae 9penoa}9 ap mes 1 phuonstzau soap sou 989 auUon}Ows fod ajouorlow ovar 8 t ‘gpd ‘asounp atigodsp “ao ap 9 navy op ayndaaied 9faomouay wes afaty qo ‘aojoqesg “wpeUOHt ma uodes eliouadsa up 20] soqte9 P ajououross) 8 ring eanusy “PeuONORP aUIq [WEOHEANOU [oF UN Mo woosods ype ‘tue no eaiojay (ENR foun i003 -¥ pUajuad waoyonayut oydey wo aw] NADH IS20V UY quOTRRDND TOE 1S OIE ap asavaid ap 2408 0 ap qn & avep OP WEP faudans = sgtsadcuonat wr anyosu sorsojoreyouts vouprajouw ee th CUI : ead U apatusie ord -yexoued “207 49 rasa) luogain 9p ae JS aompoatu E2809 ud rrgaqywonsuos FD faesous vp enon ur end 18 8 Sawa Toad on BOTEHHED SBoioune vcdcre, | L 372 Consiotores sresulupuhologie ‘si depisteze emotia in mos care. implick mecanisine ‘component : relativ independentii de tativi, care ae nicl un paloares ‘senaatil In acest sens existh corelatii directe_intre cardiovasculare. Accelerarea (etmufai_cardiag) in_ tim inte ca problema sa fie si de o crotere a ‘aceular amintim of ‘pare afl flimentar s¢ diminueazi ¢a.m.d fn singe, iar acesta din urmé coagul psibicd, cum ar fi cea provocata. de} : ind, cero Im pile, galvanice au fost folesite in toate TH a Eyrenk, Sense and nonsense in prychology, Penguin Bocks, 1960, pag. 78. 202 i Mangan, Op. eit, pag 49-890 gar Sa stabilit dependent de caracterul de aout 41 eresterea_amplitudi Ge lawenta si sciderea amplivud sport ea ined lectrodermografied are loc 0 respirator ar ereste in cazul unei st léeuter. Bens. inde eh raportlso.0s09] 1) spe-musdoud ‘ioujwoxe op eo1uyoy e200/yy 2 Rifle thal th L OCT 130), voawonde iene) "peeq. ap penta, ap ny soya sewers anuxp apphuaroyp ty to wiey soyoseuourea jms soa tern 9 8 one a eamnurichs uy) ‘SuaSetaucoorme 67 nud eon {zane ey ed onpuret go muon ey 9p stop pods nan op ton tt “yesbyyod y>quyer veurojo} ut e10910 op Higuiqysed eyejomuorg (= Suuopena9(9 yoluorste sumUsn “20; neat ana bakio *oumeshp seo et IuMARPoWTeeted ny evasSeeuy J Sampuounus asinorssd "FOUL aps ges qndoos os wisn far sosonea "9p w1Ro}opo%ony — 109 reg tuyaede muy njeajod v0] care 8 gp Bed “year “tO pon Tne} aj aod feasrjod wy vas ope eagejje mnie aanpe {np Sued pupagjou aay 9p ystziovar 99 BH Om rompayo eivod 95 nu sa] uM ImjOIDOIgE woNes Taneugo 8 mpanpotqns [NpIODE na LOM 9OU O fox ayes aygyyye> 91801 LAHDS ora no yzeaza{ 98 AU Medina wavoy op vou “,joTusumir ep ayareovoe(* smynps8yod sojoy 0289 of nw 82 He ruagoseurap eaengeqsod avon 9 a] jownstdsos unit wpe] OE mepeeyy weroqosd out forse {HN BoP GAUL BES vaso utaape seop aosnary (9 “Af09]o VEL 3 euorovar tarTessaA. HoqwoKpel MH 8 payor noe wana wasn jonas ts ous opuveojsous tp wom woronsjul us engrquanuoysoduiod fe ua UH jor 0 afajo US HPF rewodanoo un wzvaiuuad {t ans sqeaoyaeajay puudsns ove eon jaaaadant uy ay wae ese? “eoUuoeOsY OC Siew pposons oosaIeHIODCapitotul I CONSTATAREA STRESSULU! PSIHOLOGIC ‘CU AJUTORUL SONAGRAFULU! ‘$1 AL DETECTORULU! DE STRESS PSIHOLOGIC IN VOCE putin asupre celori Cele si afoe existe precisiore eonrdcleInjtuprepD oaiDIMWNSIP ap qYOWIMIRIEP oijowe pjuepine uy und 2109 SousConsttores ses stihologic | fundamental se poate respiratia, despre care ) crestere 2 say In jos, fai de voces neutrh § Const puihologie cu ejutoral vocs; Loy meena Toon joins ne SojSGRE lnpaTOns BBO |Constotores inlogic inlseuti in Cluj 1) Etope interviensit sublectlu i inregsrri rspunsuo. Atit fntrebitrile puse de examin: 7 date de subiect int inregistrte pe hand’ de magnetofon pune intreba Raspunsurile ‘mall aadeviirul legate de irmativ. sau mogativ Ia yrrame in banda ingust’ gi vocogreme in len toate caracteristicle. prezentate aceluiagi raspuns eu ajutorul Ge acesta pentru realizaroa 8 aibiin vedere + Datcle przenate de— vonoead 18 31103) — Vauvioianr ALISO TOHISd ad UVLISUAAINA IV IV UL ~ ysqeuyurysa y4adx9 up “yysd — = 10 1wayde ye90A8 ~ 1OLAG THMOGAL “s7un yuo IOLA VAOCOAL-VNVOI “Hn SIE Sowoua cone JOVWI SoMa "uBd09 of auto ‘swamp uoweedsg sosona umps202 ~eorie si practicé ~ eee ____§_ mane 63.7. Detectia comportament priviti din perspectiva legisla in vigoare ‘i - 259 Secjiunea a IV-a ~ Coneluzii cu earacter practic-aplicativ 64.1. Din punct de vedere al apartenenfei mijloacelor de detectie a sresului emotional .. 269. liza 29 26 igenfelortebnicii fa de cunostinfele unui specialist 2a, jn punct de vedere al necesitajit materializirii concluziilor in rapoarte de tare tehnico- 268 64.6, Din punet de vedere al 263 Capitolul VI Simptomatica comportamentului simulat! Sectiunea I - Comportament din perspectiva psihologicsepout 1S 2josvoyfiut aidsop eu stupuszoidas eu) gns ervoseysop os arepunaos fadeio saytaads 3} (oe op stueuies ad eiorsaoe v axemuonns 9p 18 10) atigqe ua 2s ‘e wzoiuis 18 yzipeue ap aa}ojoutsd aus 2ofauodas eannads: vwiuoagas m9 giuadoas: rey inaoyovazur rofumst0s ¥ aye ying pauopny fowigen v aurSxpags op mindum, if num © opeon ajassooud aoyjtaads 2 uoureszoduro> s0j9/U94998 034 ad upp jeuoriowapuy (musurerzoduios *¢"1'9 yuo opeay pa ead mfesouta -eIUoxUy 5 soqunosu @ ‘puudno arv> 2yeu: mymaojoud ¥ prado ut wezap & soppfauene rovenyen2 mildaouoo je ayt90ds nsag0ud “80 04d fayoodssod wp eyezow waouaeyy “exwo4 qedino) eyeuoyioesuy soe no odes Oy EaAKOe azoUOpIO foo ap viuvos wap iSws gednD * od nu eise92e po ploplsuod [aieaouta 3 portojeytst muoDy, outa w yooyousd B09, i 0] aneUIUIXD © e|“eI03820" i$ vuorioe ® 2p FErpAOY wax spursdsop 0 e] onpuod nu earneuuiou prune Ye srEfeAdd Jo.OEy a luoo un Brgy wouorT® Wdaau03 un SuNAap rRAOUA uy varteaouta wz0g of Weis ne Jeanow easrofea |-Apupae for axvus un “po4plun{ wouipro ap pie apes aeBg9 adoU09 ‘arnde vilgnoul,, OU & RANULIO W409], (1 ~ ood 9091 cd appa apo apsmss3aun dn84,207 Tudore! Bt Joana-Teodora Butoi igs stn, cats a fe remarai penny a te probe, ba amit scurgere a i de urmarire penal caacitate succesi imp elo doud evenimen fepreajma locului unde se desfisoarA cercetit ra, actiondnd prin denunfuri se pe ideea cd, dup o afi grew si stabileascd cu este urmatt de acfiutile materiale cu caract i in procurarea de instrumente §1 material for ‘xperimentarea privind plirunderea fuga fn az de surprindere ete Rezultanta comportamentul caz fie fundamentarea in plan material a hota optime reusitei, fie desistarea ori améinare favorizante rebuinga, motivul, idealul, al confinutului infracfiunii - Comportamentul aman jeme (neuroendocrine) si de strmul zi. un compertament propria fiecir forja motrice Psihologie, obiect rrumentele dk ste declansati de web reaz biopsihosocial i ica de a gasi noi solu cemofionale # tnetode eriminalice, io scopulidetificriautorulu solution eauzc Secentas pars cuvike poset plage ct = pos Gut savage intact trogen de In rispunderea penalt. Elements! caracterig | epee —4 terminind pe infractor si opteze intre satisfacerea prin unele convinger98 uy fer uBySUINO:TO yuaWo|> on IS [aASE nstunoate » gyuaidos yngoU “uosKL|, ‘peuortoues ¢f ea nt jpesjay wameziyeas gous vse a wonpratay aud novos ar rang jou elas inv BOWLS of ZI} UDI r$ eyozO| 2is> wy -ImjmRA 9 FyRIOWA TIOUAy w 1S inyautg vlumnS eo 'y svod #9 “azapan ap apd a pour {tp mop 1 oy80d eyes0yy* sofesous vastazop 109 od 28 myastoup afosiag, rota yrauouseniodwwo> . ‘nussd-org a19paa ap sound wip euuoe | mez ef EorE NE BS asNa gunisteHO ~ ounADe ‘sumuin rojoads 18 platpu azvooy v] erEqeoyTUep! Josh 8 ayeNpIAsD! sue ipa | mised ase yuo‘ezo Fup squad aK eat njmnatsuo> wrezou waoENEW FES : out vounijoesjut pupurouaIay THyRorDesaL suodsai 2p npesS 16 earzajguto va jsuor}oeuL ‘nunfoegar & pansoigo ame] op oued 2oey 16 pluerstenas 2p mnzat ap ‘femssp op 2 an ayso mndoas aod aquauay21908 “tezmes9408 1 (vor yurguum ¥ eicoy are 39 aad, aueTtON fpsesit ey ap pap mgs [nsuos yo RutURast 29 8999 “OH uead ye andorans wowaj9 aur.p tadoos “pou sso oar | peu os oe wl ed Ut-aUad yreaeH=WeHeS 2 sod yunvjoe 9p auofow vivanuy nauod sojnoued syuowpI00s ye2\es0io8 doo 1 atuyzamgoud 9p [N24 ‘ap aoyproads 2yutipuo> dnp 2p woydwwoo rut nw) ,anyipo.oe esne9 outs wou" ax Becas one sian ont clon soon 2 ae a toenS aone potuuz9 vaoonysnes aids 1 roioay un guurzaid once ey nee me ia ge ee 2 ay etn se ae en ee ace tt nea ee ee a cy soroeazut “dos uttg foe 1auN warisipaps utd 191909 ap rezsfvapt prevorioe aunySazd 2p poss your popjuozaudar vrasaoe 1URZTeOty founsop usadse qns 1eie weo|N=UIG Beeupeees yun ee wudns Yo! un sMAISUOD Ws. MyTUOresFUT HEP] ‘oy}oegat aurprane vs wad 82 ue 2p ods un wSnype ea 2s somyjmsopuse a oxgusat ws azo jos sou yupdeonu # nes ajeqmauzeuNduto> ]2pout sun used aso eisoow youp 201 ‘toads upd asdapod soun vaieaydepapundosd cy soleagut 9p REZTEAPL a gs aivod 290s tluaIsTxo Tare[RIBG "Te — fete oe Lan oo “oupout i$ ajiqndaaiod uns 29 vareanygqut nes eosoUT{UaW Nntiad puEuOIoe nes pLIEDAIN tengout ap aoqionds asoBone- st) tad’ pny gy ue oedipal | Mens «¢ auourousy ojoun axdsep uapoxde ayyudoxt yee Torna esopoay-wuvoy Tyna a009"— yorng Puopny, 602 E 807 uovapnt aqonrd ap tonsa sefiecare din noi, este ma aw oum spunea Kant ~ yi oastri moral, 5 arbitn. ‘Matrices moral cuprinde legea moral implacabili ce nu poate fi modificath pentru c& este lege. Legea moral cunoaste si inele, sau poate transform ri nici binele in Tau, ea este ls, categorical, se supune unui singur comandament, cl ativulll categorc ‘ntezi, matrieea moral este o constelatie de su rol de filtru sel toate experimentele de biodetectie judiciari confirma, in consonany’ cu leges moralé a planului decclari at se afla in contradictie cu legea morala. ineereari demascatoare. Din punet de vedere nai putin rispanditt inst, 0 constiie refill de wsgi ret itudine reala fa de o persoan8 oarceare 3 jncerearea de a-gi camufla fafa de sine insusi o anumiti dorinté pe care totusi o simt"®, Sree nd Yamanll cata sisi convingl auditors de poziia pe ear s-o expun aparede Le ees cuemphas se obser adesea tdinvires adevératului motiv de anxieti Sesaeke peach in exterior intentia de indvccte in eroare prin ei provedee mascate: oe 8, Ldem, pag. 554 * 5 SR Camortamena sat 10° taem, ay eh Coleman (infu Ce Rezulti, din aceastd sche, ct tntre factorii perfect vi ‘Tudorel Butoi Joana-Teodora Butoi iceare’ sk ofere raf wwersul acest atribuindu-si Schema acestor procedee de mascare @ m freudiand), inciund, in o ‘organe senzitive sau apatice edtre obiectul i Prima schem la care apelim se refe -omportamentul de acomodare”. Astfel, intre ‘comportament (R) au loc 0 serie de procese: 1. de preerareeinfomajilor primi implind procesele receptive (in sckfionesl stimu care dete, ce aril osemmicajic numa. ‘actiunile posi 3. de selectie (prin care se aleg aciunile, dup riscul si recompensa pe care le presupun), Toati aceasta prelucrare este influenfats de: erese ete.; omportamentale: capacitate, talent, invitare, se, momentane: implicafii emofionale, oboseal& etc.ty "wanazug 2s ‘wioysooe yzeoZTeD AL {lt wane se nu yo azansuoUIDp es eine 1S ws eautpmiToas0® By jade d0nj jmUDdOU! (9 "1 ea0ponj wavy 1 B4OPM, spt ed “eomtenway.y ~ nouns 31 jarwonpuun ad “pivase ASDAUE 9p 9ffDIUyay, 3p auigasoap 2x na tout yp {muas0u day nniiad sazoyur un mu — aupouiaime oyequan oqnsundser “pur ron gyadas nes aon ajarutand wf jasundses zngox [9S 139 afanutan My BHZapEP 2189 BlEqHaA atiowas op wz [Usije 98 ‘2[BQH94 soptlBia0se faporaus vousOIO} wf axvOMUaF—x axzM{>409 0 & e1z soma tuud ‘qanap v ap estes waedeo Yao jamie yun taRIDarep frdoos Us unnsuy nays un “ayeA2epw apowtu 12un fjuoUious 226980 9P ye, rpporsul wasts0j0 ‘apt 2 cedure ‘q o9p “oyuIu UE WIA 9a na ayopy ‘afeuRUnIaNs Hadaosad sOUN goioadse «SPUR osnoUT 19d woe 2] 2109 ad zopuo.2058 jmmutjuoo uy wo yruday HrvaqoN! arep ioAED ope RI9a!9 goxg ‘tlsodsumarto no aud oingan scored 9p vammnuLoy “oxeqio4 Jmyuoroose 20g e| mens are i$ aqpovad wm aseD 31 dupa suas 16 eyeougrumtas) 1 18 HOHOUEPEqIIA 1 Jpufio sop msajiuew © perp “otosn woo» ‘aeoggnruras adna ojoun “uns 9joun wAsHxo HEE us no ySvextuy ammo aneqnpieyS 18 axejnosnun ‘awayjdu 0 “yoIpe “yidarsisuos wIKMUE o >| aquountuan9 10WS90" © Y sod “guraidar “spundses ind 29 ‘yeod sundse un opndses® nad 8 2p vounstoe UL aus PROP w O-u susp auewidy 9p Inyo no y axtod aseo asaya PA nas aysayignis 98 | nynynurns 2189 pamad je 035 — nd 3p ys436u 301047 Tratat universitar de psihologe jdiciard teorie si practici 214 intermediut \é un indicator de gradul de santiate si obose: reste sau desereste stlapeleze in ceea ce spune sau Fste necesari o analiza ami influenta scestora asupran de investigare a simula Se observa indici de simulare in ) chestionarele psihologice ~ care raspund anumitor tematici - in care o parte dintre tendinja de a face impresie™ examinatoralui. In eazul in care indivizi ch obiectal urmant, odata cu prezentarea chestionarului, il constituie i, are loc o mai frecventt formare a rispunsurilor, cu 0 3 ntru a preveni falsitatea ela comportamentull criminal ~ ghid de abservate, vol I pag. 368 21s ‘epunsurlo, 5-8 pus problema introducer in chestionare a ,sealclor speciale” de detectie a toot disimuliri reusite (fake good responses), b)testul M.M.P.L contin, de asemenes, 0 stl de personalitte al lui Manddliey (MP. ca doi indici de simulare (F-K, K- ‘inti $1.0 aplrare percept area de aplrare (liberty «) testul de apercepfie tematied (T.A.T. standard, compara cu oagresivitate simulata poate avea ea rezultat evidentirea incereailor de a da raspunsuri false 4) testul de frustragie ROSENZWEIG este introproiectat eatriorizaté sau mediath ) ea find factori care exprim’ disimularea $i aprarea perceptivi avnd un factor comun: Sectiunea a Ifl-a ~ Detectarea st Preocuparile obiccti care evidentiaza disimulares sunt de dat r cercetirile asupra poligrafului au aparut pc invordnd din necesitatea practi uerior polige Plecind de la faptul ci disimularea adevarul eunele schimba fi criminologi ca V. Bem: constrai fenomene daca se schimba respirajia cfnd se min wvinte daca se pot preciza sau nu simptomele respiratorii pentru minciuna, Tehnica utilizatd de Benussi a constat in urmatoarele: subiectului i se prezentau diferite bucdfi de hartie pe care ‘rau imprimate cifre, litre sau im (subiectul) trebuia, intrun eaz, s& spun sau st ‘teased corect ceea ce se gisea pe foaia de art az si declare seme care nu se flscau pe foaia de hartic, simulind adevarul. Experienfele au fost ficute in prezenta unei cu altL65r * res VIEWAL LICL eaiepoypnt BOL SHeUPWIOYISd ap Aqyeoyde pms. — MOLOALAG AIT“ BoHYE} — aLVTNWIS YOTALINGNOD VILVOLLSAANT INQIONIW 3d ININYOLIALAG Vd ans VWI pag! poorer . vam? —v” 2 mye t foLnd TAYOaGNL ceSE CONTRA UTILIZARI MILOACELOR DE DETECTIE A SIRESSULUL EMOTIONAL 1 legal al utilizarii mijloacelor de deteetie — studi, opinii si argumente juridice in practic si teorie ew privire la aceasta cufii cont radictori r de detectie mod expres area tebnicilor de detectie a stressului emofio orientarea bipolar a opiniilor ju ind chestinnea in spefa. Asadar distingem pe de o ate ca indic pe de cl interzise de lege pot fi ut flor de urmarire pen, atare telinico-stiinfitica % Marcel Sicot- op. eit, p 173/174 ® P. Bout, Jean Pinatal, Traité de droit pénal ef ¢ crimi- aologie, vol. Il, Boll, Panis, 1970 p. 1131-1130 {metod inco, recte de administrare a probélor) — citat de Ion Neagu, Dre procesural penal socialist roman, Universtaten Bucufspi, 1579, P. 162. 80 din punct de vedere al indiciilor pe care-i ofera in activi- tatea de urmarire penali, mu vid nici un impediment in promovarea acestora si ca mijloace de proba in cofoborare cu toate celelalte materiale ale cauzei si supuse liberei aptecieri a instanfelor de judecata In sintetizarea partilor comun se desprind limpede dou’ idei sian a comunitatii de in cea ce pri- ea rapoartelor de constatare tehnico-stiin- jafa_instangelor judiciare. studii, opinii si argumente juridice izvorand din practica si teoria de specialitate in plan mondial sunt demne de a fi retinute. Astfel ,,In s pul aprecierii utilitatii poligrafului, specialistii_ america: m de cercetari compus din dow expe rienfe de laborator si gase de teren pentru a determina veste utiliza filic ca mijloace de probs 1) testele obginute cu ajutorul poligrafului sunt fiabile si precise 2) diferitele masuratori fiziologice sunt utile si rele- vante le de detectie utilizate in prezent sunt adap- tate la rezultatele urmarite 4) paren cdreia psihopafii pot induce in eroare poligraful este fondati, Potrivit acestui studin in afacerile criminale, poligraful poate, in peste 90% din cazuri indica fri eroare dack su- biectul aspus adevarul ori aminfit, In cadrul experientelor din teren, intr-o inchisoare din Canada, du fost supusi Ome. 724 8188 “8161 arenigay ulp cg su greurMD axfrfod op yreuorfeuroyUy wyStANy ‘ssfeSusoaut 2p dois 1000 9p pinf axouogef sopequnqesy vouipny am 18 oyrjod wy mypnfouSyod vaasepo., “Wyso\eAEL MOU. a wifizod “Jorp yweadey op ze uf apufesysaaur us S yey -vard ejoyoue uy uqezyyN yoopiod aso nyeavde yo WUpE V'0'S Wp 1pe00| HOyPoepnl varjey “pjuLaud piseade Uy aywA ~rozay 1$nj0} EYELE 9s LOTAL{ AOMNyN} aTe axeoLEdns aposuEy “sup *** ynyeaSyod no 1S 1 ea [oy ef epeIOpUT BIE “WOLUYDIOL -Hpep ¥ ouoyeqord vareoTea YoSeoUNaL YS ¥D TUR BoIOUTMU amgaxy ne-F jeifysn{ seq “yestaaruN pou uy Zeyseamosou “Hoos 9]e}13ip zojoquordure v gjueqord wfaoy your urjnd teu 18 mynd9j efey ef VeAgpos sOPPUEM vareopea NSisop He NUL RANMUOp Bfeuad einpasord up yeep wyst{tod woruya) LIP puysno war yyynzes o4vo Jopo“pUT LORY UF dyesEID 94) US mqayy se wo “NANT op areys vpENyoe uF ‘aed as tun ap “yoORT 9| BS yeSyGo [eS] POUL uy ‘oyso MLE WoUNTE aze9 ad LAISHIN] -1’Ur 89 PIU “TEN }LU ED fone “IFferePap vo TM ayerapIsuOD ¥y yod nu jerByod vy ayeazsiZoruy apujowar «~~ daoysaoe & PjesBayur vosey1 vy LATGO MIN-TOAMAANI Puuyo vy wie “ipa vonoesd ap pjuoriedxa yyeBoq mayo v Joos are MY aqqurdo ysur ye sed as fu ayuesoiojut ap qiqasoaqy nyqeenoe toriea -OULA © EPRAOP ED az1S0IOF JS} NE azi}iodXo foyS99e BIE “ay “MNAZNIe O[YJeAvjap yeprOIe aiNqary a1e9 oye) “GPx 9p mynpes? varwuULE}p nayuad youeASyod aL -vunumex vj azapaooud ys rarftfod fe ystepads un vo sndsip © eIySseqIENY iN|NJOUISIP [HTeUNqUy, sso01d mun yaapeo UE 9} “S961 UL FUL LAY “yfeuad EIpacoad ap zauodel inj -Kpo} Mjouray up,,eIUeqoad yfsoy" aaw yeaStod vj areUNUEXD ep jeqiea ynsvoord yo stumpe v yyuodef v yureadng vey -IN) FOBI WI" YO EAE ‘ozouodeL arerompnl wrfoanc jupes aeuorztaip nysoywyEL nuOUY ed -ApUNL mynyeaByod jnsoynfe no ropfesysoaut eu uy pugynzar Jo[WanpouED LayoHTOTea [e [EBL MNyNWLIS efulaud Up ae 417-4 ‘S161 arquinndas — yp10 ozg"mH | orfautarIs neUrUr anaay ‘ydessKjog np ayipimg soansoue 1p MBLOWY,P SUSI “NTSNIN LET oy aod up ay snog 9783) ar MIODUL 9p aUELXME oavo|LIWL Vp [99 B] 40]—9S93 IMjor Yonpas Ys UOp se YOFEIea1e9 Tpy “Hedxe op arm} -IYUL 9p YUL} ENOL o ¥o oPeIApIsuOD ayy eS oMgaxy yersod vp 9feise} yo wopisuos jediounnd jasoyeyayouy “oyeoHEED ayy xs KoUy amgay yeMN op toNHod jnuE|d ad sof ayp{u -asuos ‘orepp quns afoqeyNzar acy "mynyeasyod v ayeyoKIya ap mynperd voreuuLazep ayuiad arvo yourdwe yzeq o ‘yevaztuiny afuopiodxapio)sooe somyny apy yNzay “NZD wp %9g ap 40} epIlogUiOd © FEISIXD & ‘91108979 Pour vo Uy ZED Up “mnFeASyod opRyNZa1 No sowayN qereduso yoy v aieo aeuttuyosd yo1p198 uN vap pS 18 7k orvaDI] azOUTWEXD eS JULDIeSU yS0) ¥ (OJYDapN{_UN 1S wOANd0xd top “yEIEde te teooav op) uetpnt rjaodxe ap yoyto9 up) “exapronu1o 2] eurd o,JaUGa ap oIeyS UE LaLvonpuoD ef op ‘HUNTforA;UL oyaytp najued Hedmow ‘VOVAAN & HVLA op reas Up Hoodsns Zo] ap avluNM mu eyer|sHUpE ySo} Me eOIS9] “yptqeyoa. yfoadsns. goun vjuazard ur mynyeaSyod ye oye noexe op mnmpes® vorWINSPUL JLULULIN v-S a}uoTadxa ap aLias HI OU 4 g'¢6 ap orfaodord us ayoexa ysoy ne yesByod vy aynurfgo ajaqeynzan"fediourd mynsopeyayoue vaiergd pdng, syeafqod ve] sous ydoup arede vaynd ae (pury soy) are> empaor ULjop ap Og ap ySuadiiosa1 o as-npuyfrmosd yany ysoov afou ys [eyuaWEdxa ;Nyo] up JoJo soINyNy 3499 vaooe ydnq “vioysaoe PeULIOU pou UP LTIEISa29eUE asadyour O-uE WeIE NON MUN |NIes WIP HL|OP ep OB ap ProureG 6 ‘Hajuauadxa apindoos nayuad ‘omy Ys yn199 wes IP ynuijap 7% ap zvumu muy, -redoyisd nese eysose anjup ayeyEuN! sfeorpau sopoysousep yatog “opr sno nayued YeuUrepUED FnUTJop “LETUN[OA op gf 10]9459}