CURS NR I FARMACOLOGIE - NOTIUNI INTRODUCTIVE - FARMACOLOGIA IN STOMATOLOGIE, DEFINITIE Stiinta care se ocupa de toate aspectele interactiunii dintre biosisteme si substantele chimice, propietatile fizico-chimice si utilizarile biologice ale substantelor studiate si uncle aspecte privind sursa substantelor farmacologic active Studiaza relatiile de cauzalitate si legile dupa care se desfasoara fenomenele din cadrul domeniului ei de studiu Etimologic, deriva de la pharmakon (gree.: medicament) si logos (grec.: stiinta) STRUCTURA ‘Farmacodinamia-studiaza actiunile si mecanismele de actiune ale agentilor chimici asupra biosistemelor, urmarind definirea relatiilor de cauzalitate din cadrul fenomenelor studiate Farmacocinetica-studiaza influienta sistemelor biologice asupra agentilor chimici, urmarind absrbtia, distributia, metabolizarea si eliminarea substantelor cu care a venit in contact, organismul ‘Toxicologia-studiaza efectele toxice ale substantelor precum si diagnosticul si tratamentul intoxicatiilor Farmacoterapia-are ca obiect aplicarea medicamentelor in scopul prevenirii ameliorarii bolilor si in scopul stabilirii diagnosticului @_ Farmacografia-stabileste regulile de prescriere a medicamentelor, modul in care trebuie formulate prescriptiile medicale | Farmacologia experimentala-cerceteaza pe animale proprietatile substantelor noi cu potential terapeutic : @ Farmacologia clinica —verifica la om datele stabilite experimental @ Farmacognozia-studiaza originea si proprietatile fizico-chimice ale medicamentelor si recunoastea lor, principiile active continute si reactiile de recunoastere @ Chimia farmaceutica-se ocupa de structura chimica a medicamentelor, de sinteza si biosinteza lor, de extragerea si purificarea substantelor active din plante si tesuturi animale = -!=-Z— © Farmacoepidemiologia se refera la situatiile restrictive in care anumite medicamente nu pot fi administrate la indivizi cu unele particularitati de ordin fiziologic sau patologic, deoarece le-ar putea fi daunatoare, De asemenea, in sfara acestei ramuri intra si masurile de precautie menite sa evite sau sa minimalizeze posibilele efecte nedorite ale medicamentelor. Farmacoepidemiologia include si farmacovigilenta _Farmacopeele sunt coduti oficiale care in fiecare tara stabileste denumirea , conditiile de calitate si regulile de preparare, control, conservare si prescriere a medicamentelor | In prezent, in tara noastra, este in vigoare Farmacopeea Romana editia X. In farmacopei sunt cuprinse substante folosite in farmacie pentru prepararea medicamentelor si dintre medicamentele fabricate industrial numai acelea care contin o singura substanta activa si care se bucura de o utilizare mai larga in tara respectiva. In tarile ce poseda 0 industrie farmaceutica, se trec in farmacopee in special medicamentele fabricate de industria respectiva , descori numai substanta activa, nu si toate formele farmaceutice utilizate, | Medicamental (def. OMS) este o substanta sau produs destinat sau utilizat pentru studierea sau modificarea unui sistem fiziologic sau unei stari patologice, in interesul subjectului caruia i se administreaza, | Notiunca de medicament defineste in sens restrans o substanta utilizata in vederea prevenirii, ameliorarii, vindecarii sau diagnosticarii bolilor. Clasificrea medicamentelor Dupa sursa de obtinere:naturale-din regnul animal, vegetal sau_mineral de semisinteza-prin modificari in structura chimica a substantelor medicamentoase naturale de sinteza-sintetizate in laborator Dupa modul de preparare:magistrale-preparate de farmacist conform regulilor de tehnica farmaceutica in baza prescriptiei medicului oficinale-gata preparate in farmacie dupa formula data in farmacopee tipizate-preparate pe cale industriala, au o formula fixa Dupa componenta: simple-contin o singura substanta activa ‘compuse-contin douasau mai multe substante active—b- Dupa gradul de toxicitate :toxice(”Venena”)-substante foarte active si foarte toxice, intre care intra si cele care provoaca toxicomanii eroice(”Separanda”)-substante foarte active anodine —obisnuite cu activitate si toxicitate redusa Dupa consistenta:solide semisolide lichide Dupa modul de prezentare in vederea administrarii: divizate in doze partiale(cp, fiole, supozitoare) nedivizate-dar care si le divizeaza bolnavul in doze partiale cu lingurita(sirop) care nu necesita divizarea(unguent) ‘Dupa calea de administrare: uz intern-administrare pe gura uz extern-alpicate pe tegumente si mucoase uz parenteral-injectabile Nomenciatura medicamentelor In literatura de specialitate se utilizeaza urmatoarele denumiri: | denumirea chimica este cea mai corecta, dar de obicei este prea complicata pentru a fi folosita in limbajul curent; @ denumirea comuna internationala (DCI) stabilita de OMS faciliteaza mult schimbul de informatii, find cea mai utilizata in literatura de specialitate; ™ denumirea oficinala este cea prevazuta pentru medicament de farmacopeea in vigoare in fiecare tara; @ denumirea comereiala este cea data de firma care prduce medicamentul respectiv pentru a-l deosebi de produsul similar al altor firme. Desi aceasta denumire este de obicei simpla si usor de retinut, totusi se creeaza foarte multe dificultati celor care sunt uneori confruntati cu zeci sau sute de nume pentru acelasi produs (ex. aspirina are peste 200 de denumiri comerciale)._S Dozele medicamentoase im Doz este cantitatea de medicament care produce un numit raspuns din partea organismului. Stabilirea dozelor este importanta Ia redactarea une! prescriptii, a jnstituiren unui tratament sat It experimentarea unet substante medicamentoase- i Stabilirea dozei depinde de varsta, greutatea si sexul polnavului, farmacocinetica ‘medicamentului, natura bolii precum ‘side factori mai deosebiti cum sunt obisnuinta, toleranta, eufomania sa idiosinerazia. In functie de situatie (farmacoterapie sau experimentare farmacodinamica) deosebim mai multe tipuri de doze, mt Dozele se pot clasifien dupa mai multe criterii. ‘Lic In fanctie de efectul terapentle ‘Doze minima terapeutica = cea mai mice cantitate de medicament care Provence efecte ‘erapentice fara a provoca efecte toxice; Doza toxica = cantitatea de medicament ° lepacesteefectul terapeutic sila car® apar fenomene secundare care primejamiese fanctile diverselor organe sau chiar 8 organismului intregs ‘Doza letala = cantitatea de medicament care provoaca moartea individului la eare s-2 administrat substanta- {ntervalul cuprins intre doza minima terapeutica si doza maxima terapeutica se numestelatitudine terapeutioa. Ovie® ora din acest interval produce we fect terapeutic Ia paciont. In cadral atitudinit terapentice exists o doza pe care 0 ‘numim doza optima. Acasa mit este plasata neaparat Ia mijloct intervalului intre doza terapeutica minima si cea ‘maxima, in funetie de substanta, °& putand fi mai apropiata de doza maxima sau minima. ‘Doza optima = cantitatea de medicament care provoaca efecisle terapeutice cele mai bune. 1.2, In functie de administrareDoza partiala (ap) = cantitatea de substanta pe care o primeste pacientul o singura dat Doza zilnica (pro die) (dz) = cantitatea de substanta pe care o primeste pacientul intr-o singura zi si reprezinta suma dozelor partiala din 24 de ore; dz= dp x nr.dp/zi. Doza totala (DT) = cantitatea totala de substanta pe care o primeste pacientul si reprezinta suma dozelor partiale de pe durata unui intreg tratament; DT = dz. x nr. zile = dp x total dp. Dora de atac = doza administrata la inceputul unui tratament pentru a obtine o concentratie mai mare la locul de actiune si reprezinta de regula 1/3 sau ‘4 din doza totala; Doza de intretinere = doza administrata pentru mentinerea unui efect terapeutic si a unci concenttatii eficiente a medicamentului in organism; Doza unica = doza administrata o singura data in tot tratamentul (ex. ceftriaxona 1g in doza unica Pentru tratamentul gonoreeide prima infectie); Dota de depozit = doza unica dar cu efect prelungit (zile, saptamani, luni) in functie de modul in ‘care s-a conceput retardarea difu.ziunii substantei medicamentoase (ex. benzatin penicilina G— Moldamin — Ia interval de 7 zile). Dozele maxime pentru o data si pentru 24 de ore pentru medicamentele admise oficial sunt prevazute in farmacopee. 1.3. In functie de varsta 1.3.1. Doza pentru copil Exista anumite particularitati fiziologice ale organismului copilului care pot influenta farmacocinetica substantelor administrate: 13.2, Doza pentru batrani Doza pentru batrani (persoane de peste 60 ani), va fi mai mica decat pentru adult reprezentand aproximativ 1/3 sau “4 din valoarea acesteia. FARMACOTERAPIA IN STOMATOLOGIE, Motto: ” Medicina absoarbe intrega fiinta a medicului fiindea ea este legata de intreg organismul omenesc” GoethePRINCIP Il DE FARMACOLOGIE CLINICA SI STOMATOLOGICA. 1-bolile cavitatii bucale pot fi rezultatul unor factori locali sau manifestarea localizata a unei boli sistemice 2-protectia contra iritantilor locali si o igiena bucodentara adecvata asigura profilaxia multor boli stomatologice 3. afectiunile cavitatii bucale se preteaza foarte bine la administrari directe sau topice 4-stomatologul trebuie sa-si asigure o documentare farmacologica corecta si continua atat privind actiunile cat si interactiunile medicamentoase DIRECTIILE FARMACOTERAPIEI IN STOMATOLOGIE 1-farmacoterapia afectiunilor specifice ale gurii, dintilor si maxilarelor interactiunilor dintre terapia topica si cea sistemica, in special pentru pacien mente pentru boli sistemice si solicita asistenta stomatologica 2-stu care iau cronie m 3-cunoasterea si tratarea corecta a unor efecte adverse manifestate la nivel buco-dentar ca urmare a unor tratamente pentru afectiuni sistemice(introgenti cu localizare orala)I i) d —/ clon |. Farmacocinetica generala a medicamentelor:absorbtia, transportul, metabolismul si eliminarea medicamentelor Etapele farmacocinetice-dupa administrare , un medicament ‘parcurge mai multe etape vabsorbtia-trecerea de la locul de administrare in sange -transportul-vehicularea de catre sange in tot arboreal circulator -difuziunea-trecerea din sange in tesuturi si legat de acestea, distributia in organism -biotransformarea-modificarea structurii chimice a moleculei initiale, cu aparitia metabolitilor -eliminarea, atat a medicamentului administrat cat si_ a metabolitilor sai. Etapele farmacocinetice mentionate mai sus sunt parcurse de medicamentele substante pure. In terapeutica se folosesc in mod curent diferite forme farmaceutice(cp, dg, cps, sol). Ele contin pe langa substanta active diversi adjuvanti,Pentru ca substanta activa sa poata fi absorbita este necesara eliberarea ei din forma farmaceutica. De la administrarea unei forme farmaceutice si pana la aparitia efectului farmacodinamic se parcurg trei faze: 2) faza farmaceutica (galenica) in care se produce desfacerea formei farmaceutice si (uneori) trecerea substantelor active in solutie.Cantitatea de substanta active eliberata se numeste disponibilitate farmaceutica, b)fara farmacocinetica _(absorbtia transportul, difuziunea,biotransformarea, climinarea) Cantitatea de substanta activa dintr-o forma farmaceutica care este cedata organismului si care participa la etapele farmacocinetice se numeste disponibilitate biologica sau fiziologica sau biodisponibititate ©) faza farmacodinamica- in care are loc actiunea medicamentului administrat ABSORBTIA MEDICAMENTELOR- reprezinta fenomenul de patrundere a substantelor in ‘mediul intern al organismului prin cai naturale sau artificiale, ~este influentata de-factori care depind de substante:forma de administrare, dimensiunea particulelor solide, prop fiz-chimice ale substantelor, concentratie -factori care depind de organism:calea de administrate, factorii fiziologici, factori patologici .Caile de absorbtie Absorbtia prin mucoasele tubului digestiv a) absorbtia prin mucoasa bucala-mai ales regiunea sublinguala, unde mucoasa fiind subtire absorbtia se face rapid b) calea de administrare perlinguala sau sublinguala-pentru obtinerea unui efect rapid sau pentru substante care sunt metabolizate hepatic, pentru a evita acest fenomen ©) absorbtia prin mucoasa gastrica-influentata ‘mai ales de coeficientul de disociere al medicamentelor,la acest nivel absorbindu-se substante organice ,liposolubile, in forme nedisociate @Dabsorbtia prin mucoasa intestinului subtire-se absorb cele mai multe substante hidro-si lipofile e)ealea orala-nu necesita conditii sau instrumentar special;medicamentele se absorb lent progresiv ) mucoasa intestinului gros-permite absorbtia atat 4 principiilor alimentare cat si a medicamentelor care nu au fost absorbite la nivelul mucoasei intestinului subtire 8) calea de administrare rectala-dupa absorbtie tree in venele hemoroidale ajungand in vena cava inferioara , ocolind ficatul Absorbtia prin piele-realizata la nivelul foliculilor pilosi si epiteliu glandelor sudoripare Absorbtia Ia nivelul aparatului respirator-la nivelul mucoasei rinofaringiene, mucoasa bronhiilor si bronhiolelor si la nivelul epiteliului alveolar Absorbtia medicamentelor dupa administrare parenterala-necesita cai artificiale medicamentele patrund in mediul inten pecaleinjectabila:subcutanata,intramusculara,intravenoasa Alte cai de absorbtie:-mucoasda conjunctivala,- mucoasa vezicii urinare si mucoasa vaginala, seroasele(articulatii, spatial subarahnoidian),-administrarea intraosoasa(mai ales la copii-stern, os iliac, femur) ‘TRANSPORTUL MEDICAMENTELOR Dupa absorbtie medicamentele trec in sange, care mijloceste transportul lor in tot organismul Substantele pot circula sub forma libera , dizolvate in plasma sau legate reversibil de proteinele plasmatice. In toate cazurile se realizeaza un echilibru dinamic intre forma legata (inactiva) si cea libera, responsbila de efectele farmacodinamice.2S DIFUZIUNEA SI DISTRIBUIREA MEDICAMENTELOR IN ORGANISM Din sange medicamentele trec in lichidul extravascular‘ interstitial) strabatand peretii capilarelor formati din celule endoteliale si membrana bazala. Difuziunea medicamentelor prin peretele capilarelor este influentata de numarul de vase din tesutul respectiv, de diametrul lor, de gradul de oxigenare a tesuturilor , de propietatile fizico-chimice ale substantelor administrate. Difuziunea se realizeaza:-uniform in toate tesuturile -neuniform in diferite tesuturi initial corespunzator proprietatilor medicamentului, care apoi se redistribuie. METABOLIZAREAMEDICAMENTELORINORGANISM(BIORANSFORMARE) Unele medicamente introduse in organism isi pot pastra structura initiala fiind eliminate nemodificate, altele sunt metabolizate suferind transformari structurale rezultand derivati cu structuri mai mult sau mai putin apropiate, Rezultatul biotransformarii consta in activarea sau inactivarea acestora.Biotransformarea se poate produce Ja locul de administrare, in sange sau in tesuturi(cel mai mult in ficat) Locul biotransformarii: ficat,plamani, rinichi, sange, mucoasa intestinala ‘Tipuri de transformari ale medicamentelor in organism Oxidaree-realizata prin interventia enzimelor oxidazice microzomale Reducerea-realizata de doua enzime prezente in reticulul endoplasmatic Hidroliza —reactie intalnita in procesul de metabolizare a esterilor si amidelor Ciclizarea Conjugarea-consta in legarea medicamentelor sau a produselor lor cu metaboliti ai unor procese fiziologice yaeepyr Factori care influenteaza biotransformarea Factorii de mediu Varsta Sexul Factorii genetici Starea fiziologica particulara Starile patologice Asocierea medicamentelor.7 ELIMINAREA MEDICAMENTELOR DIN ORGANISM-ultima etapa a farmacocineticii. Caile de climinare: A.renala-principala cale de eliminare Depinde de: starea finetionala a rinichiului; pH-ul urinar, Eliminarea renala implica trei mecanisme: 1, Filtrarea glomerulara; 2, Reabsorbtia tubularas 3. Secretia tubulara activa, Se realizeaza prin filtrare glomerulara,cu sau fara reabsorbtie tubular, secretie tubulara sau toate trei mecanisme, ER. poate fi accelerata in intoxicatii ELR. poate fi incetinita in stari patologice Factorii care influenteaza viteza de E.R. diureza, pH-ul urinar; mecanismul de eliminare; % de legare de proteinele plasmatice; varsta; starile patologice. Bextrarenale respiratorie-prin difuziune- pentru substantele gazoase si volatile ‘cutanata-obisnuit prin secretia sudorala, digestiva -pentru substantele administrate oral, insolubile si neabsorbabile, care nu traverseaza mucoasele tubului digestiv(carbunele, saruri de bismut), ) prin secretia salivara ») prin mucoasa gastrica ©) prin secretia biliara prin secretia lactataPARAMETRI FARMACOCINETICI SI IMPORTANTA LOR IN PRACTICA 1. Concentratia plasmatica (C) -exprima direct disponibilul de M pentru actiune 2. Biodisponibilitatea (Bd) -definita ca fiind viteza si cantitatea in care SM dintr-un produs farmaceutic este absorbita in circulatia sistemica. 3. Timpul de injumatatire (¢1/2)- util in calculul concentratici plasmatice ~se poate calcula: - grafic, din curba concentratiei plasmatice - prin calcul cu ajutorul unei formule 4, Volumul aparent de distributie (Vd)-este volumul total de lichid in care s-a produs distributia substantei medicamentoase in organism 5, Clearance-ul medicamentului (CI). * Clearance-ul plasmatic; % Clearance-ul unui organ (renal, hepatic,al altor organe); Clearance-ul sistemic total.FARMACODINAMIA GENERALA A MEDICAMENTELOR(EFECT FARMACODINAMIC, RECEPTORI FARMACODINAMICI, MECANISME GENERALE. DE ACTIUNE ALE MEDICAMENTELOR, FACTORI CARE INFLUENTEAZA ACTIUNEA FARMACODINAMICA) Farmacodinamia este stiinta care se ocupa cu studiul actiunii (efectului) si mecanismului de actiune al medicamentelor. Actiunea farmacodinamica este un fenomen fiziologic, biochimic,chimic sau fizic, rezultat al contactului dintre medicament si organism Pentru aparitia unei actiuni farmacodinamice este necesar ca dupa ce medicamentul a difuzat Ia locul efectului, sa fie parcurse doua ctape: 1 Jegarea medicamentului de receptori cu formarea complexului medicament-receptor 2.aparitia unor modificari locale Actiunea farmacodinamica consta in modificarea in sens pozitiv(stimulator) sau negative(inhibitor), a unor functii fiziologice si/sau in diminuarea sau inlaturarca unor tulburari ale acestor functii, Efectul medicamentului depinde de doza administrata. Cu cat doza este mai mare, cu atat efectul este mai intens, pana se obtine un efect maximal care nu poate fi depasit. Exista de asemenea o doza care produce jumatate din efectul maximal. Aceasta se numeste DEs9. Medicamentele trebuic sa se fixeze de anumite molecule endogene pentru a avea loc efectul. Aceste molecule se numese receptori farmacologici sau molecule receptoare, Legarea este reversibil Cuplarea medicamentului cu receptorul farmacologie i este responsabila de declansarea efectului farmacologic. Intr-un sistem biologic, numarul de receptori este foarte mare, dar finit. Ei nu au toti aceeasi afinitate pentru produsul farmacologic. Unii au afinitate mare (leaga medicamentul cand acesta se afla in concentratii mici) iar altii au afinitate mica (leaga medicamentul numai cand acesta se afla in concentratii mari Cand doua medicamente actioneaza pe aceeasi receptori se numese agoniste. Potente unui medicament este cu atat mai mare cu cat, pentru obtinerea unui anumit efect sunt necesare concentratii mai mici ale acestuia. Activitatea intrinseca a unui medicament reprezinta producerea efectului de catre medicamentul care este cuplat cu receptorul farmacologic. Prin urmare, pentru a produce un efect, un medicament trebuie mai intai sa alba afinitate (sa se cupleze cu receptorul farmacologic) si sa aiba activitate intrinseca (sa produca efectul propriu-zis). . Se poate studia de asemenea, efectul unui medicament in prezenta altui medicament.-2- < Medicamentul A are afinitate pentru receptori si are si activitate intrinseca, Medicamentul B are afintate pentru receptori dar nu are activitate intrinseca. Acest medicament se numeste antagonist sau blocant al receptorului farmacologic. Deci medicamentele agoniste au si afinitae si activitate intrinseca iar medicamentele antagoniste au afinitate dar nu au activitate intrinseca, RECEPTORI FARMACOLOGICI Receptorii farmacologici sunt macromolecule preformate. Ei au dimensiuni foarte mari, mult mai mari decat medicamentul. Receptorii prezinta zone cu conformatie in oglinda fata de conformatia medicamentului. Aceasta zona se numeste situs receptor, Din punct de vedere morfochimic, receptorii farmacologici se clasifica in: 1.Canale ionice - structuri transmembranare c ioni, Aceste canale sunt specifice pentru anumi por ce permite traversarea membranei de catre ni. 2.Receptori cuplati eu proteinele G - sunt proteiene transmembranare Exista mai multe tipuri de proteine G: @ G,~stimuleaza adenilat ciclaza (transforma ATP in AMP.) © Gj-inhiba adenilat ciclaza @ Gg (others), intre care Gg care stimuleaza activitatea fosfolipazei C (PLC) care transforma {fosfatidil-inozitol-bis-fosfat (PIP2) in inozito-trifosfat (IP3) si diacil-glicerol (DAG). ATP se transforma in AMP, care actioneaza asupra unor fosfokinaze intracelulare, deculand subunitatile reglatoare ale acestora de subunitatile efectoare. Fosfokinazele vor actiona prin donarea unor ‘grupari fosfat macroergice unor enzime care se activeaza astfel. In final se observa efectul acestor enzime, Prin urmare, deoarece exista multe etape inteermediare, efectul medicamentelor care actioneaza pe aceste tipuri de receptori are o latenta mare: de la 1 s la 1 min. Medicamentul se numeste mesager de ordinul I, mesager prim, Substantele intermediare se numese mesageri secunzi (Ca, AMP, ete.). 3.Receptorii enzimatici - sunt proteine transmebranare Un exemplu sunt receptorii cuplati cu tiroin-kinaza care sunt receptori pentru insulin, 4.Receptorii nucleari - sunt structuri citolasmatice care sunt aleatuite din doua portiuni: una reglatoare si una efectoare. Pe portiunea efectoare exista situsul receptor. Efectul medicamentelor se manifesta mai intai asupra receptorilor farmacologici, apoi aupra intregii celule. Actionand asupra mai multor celule, medicamentul isi face efectul esupra unui organ intreg. Cu cat receptorii pentru un anumit medicament sunt mai raspanditi intr-un organism cu atat medicamentul actioneaza asupra mai multor organe. Este de preferat ca medicamentul sa actioneze cat mai localizat pentru a se evita efectele secundare, Receptorii farmacologici, corespund unor substante endogene ale organismului, cu rol reglator: mediatorii sistemului nervos, hormonii sistemului endocrin ete. MECANISME DE ACTIUNE A MEDICAMENTELORae GT MECANISME DE ACTIUNE A MEDICAMENTELOR Medicamentele pot actiona prin mecanisme :fizice, fizico-chimice, chimice, biochimice, mecanisme fizice sau_fizico-chimice -substantele insolubile si fin divizate ,care au o suprafata de contact mare actioneaza prin absorbtie. -substantele hidrosolubile si neabsorbabile (purgative saline) actioneaza prin osmoza -substantele _tensioactive(detergent actioneaza asupra tensiunii superficiale -unele substante modifica polarizarea membrane celulare me chimice-unele substante actioneaza prin diferite reactii chimice, in afara celulei(antiacidele reactioneaza cu acidul clorhidric din sucul gastric neutralizandul) mecanisme biochimice-inhibitie enzimatica -actiune asupra metabolitilor FACTORI CARE INFLUENTEAZA ACTIUNEA FARMACODINAMICA, 1. Factori care depind de medicament:structura chimica a substantelor,doza, raportul dintre viteza absorbtiei si viteza metabolizarii si a climinarii, distribuirea in organism, concentratia sanguine a substantelor,asocierea medicamentelor. 2. Factori care depind de organism: specia,ipul de sistem nervos, tipul de ‘metabolism, varsta,sexul,calea de administrare, starea fiziologica,stari patologice 3. Factori care depind de alte conditii; alimentatic,temperatura ambianta, altitudinea, lumina, ritmul administrarii, viata sociala, sezonul, momentul administrariire Cel B INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE CU IMPACT CLINIC ‘Asocierea medicamentelor in cadrul unul tratament, este utild in vederea tratarii concomitente ‘a mai multor boli si simptome asociate. Interactiunile medicamentoase pot fi: - Interactiuni in vivo medicament - medicament, prescrise pe acceasi refetd sau pe prescripfii paralele la acelasi pacient; = Interactiuni in vivo medicament prescris - automedicatie (OTC); = Interactiuni medicament - medicament in vitro (in seringi, flacoane sau saci de perfuzie), manifestate ca incompatibilitatis ~ Interacfiuni medicament - ambalaj (seringé, flacon sau sac de perfuzie); limente, alcool, tabac, radiatii solare, interventie chirurgicali. -Interacfiuni medicament - In vivo asocierile medicamentelor pot antrena interactiuni, soldate cu: -potentarea efectului farmacoterapeutic saulsi antagonizarea reacfiilor adverse (= asocieri dorite si urmarite in terapeutici); -diminuarea efectului farmacoterapeutic sau efecte de supradozare si exacerbarea reactiilor adverse (= asocieri nedorite si evitate). Exemple de asocieri cu interactiuni medicament - medicament, contraindicate - Antibiotic bactericid (peniciline, aminoglicozide etc.) + antibiotic bacteriostatic (tetracicline cic.) = antagonism de efect —+ reducerea efectului bactericid; = Antidiabetic oral + diuretic tlazidic (hidroclorotiazida-Neffix®) = antagonism de efect (liazidele au efect hiperglicemiant si redue efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor) —> rise de comi diabetica; Exemple de asocieri eu inter: = Glicozizi cardiotonici, anticoagulante cumarinice sau statine + colestiramind (rasini adsorbanti, neabsorbabila digestiv,) = antagonism fizico-chimic —» reducerea dozei absorbite si juni medicament - medicament, acceptate cu precautit sciderea eficacitifii . Consiliere: administrarea disociati, la interval de minim 4 ore; - Antiepileptic + contraceptiv oral = antagonism farmacocinetic consecutiv inductiei enzimatice incrucisate generat’ de antiepileptic —+ metabolizare ridicati cu sciiderea eficacitafii contraceptivului; Consiliere: aplicarea gi a altei misuri contraceptive. LEFECTELE INTERACTIUNILOR MEDICAMENTOASE POT antagoniste. 1L.L.SINERGISMUL “Apare cand substanfele medicamentoase acfioneazi in acelasi schs. Sinergismul poate fi de: adifie si potentare.1.1.1 Sinergism de aditie “Apare céind substanfele medicamentoase asociate acfioneazii in acelasl sens si pe acelayi tip de receptori sau mecanism activ. Efgn S$ Ef, + Efp. nu prezinti avantaj din punetul de vedere al cresterii efectului farmacoterape utic avantaj al reducerii reaefiilor adverse (RA), Exemplu: asocierea de analgezice-antipiretice si diminuarea RA. ‘Atenfie! Este absolut contraindicati asocierea substanfelor din aceeasi grup chimici, dcoarece in acest caz efectele adverse sunt aditive si avantajul asocierii se anuleazs. 1,1.2.Sinergism de potentare ‘Apare céind substantele medicamentoase asociate acfioneazit in acelasi sens, dar pe receptori diferifi sau mecanisme diferite Efaes > Ef, + Efp. avantajul potentirii efectului farmacoterapeutic. Exemplu: asocierea de analgezic-antipiretic cu analgezic morfinomimetic (de ex: acid acetilsalicilic sau paracetamol si codeina). Sinergism de potentare, urmérit in terapeuticd (exemple): — Antihipertensive cu diferite mecanisme de actiune, la doze pe jumétate, asociere indicat in farmacoterapia moderna bazata pe doveri, a hipertensiunii arteriale; — Antihipertensiv si diuretic, asociere utilizati in tratamentul hipertensiunii arteriale, ergism de potentare, nedorit si evitat in terapeutick (exemple): = dezvolta mai repede dependent tolerangi. Hidromorfona - are aceleasi proprietaji cu morfina, dar are o potenti mai mare (10 mg morfind su echivalente cu 1,5 mg hidromorfond), Traverseaza bariera hematoencefalica la fel ca morfina, Metadona - are o particularitate: se absoarbe foarte bine in tubul digestiv (aproximativ 95% din cantite administrata) find deci mai avantajoasi decét morfina. Are o durati de actiune mai mare ca morfir administraile fiind mai rare Petidina - (Mialgin) - potenta ei este mai mica: 10 mg morfins sunt echivalente cu 50 mg petidina). ingi actiunea pe receptorii opioidergici are gi efect parasimpatolitic -> petidina nu produce miozd si poate administrata in colice fra asociere cu atropina, Codeina - (Metilmorfina) - actioneazi pe tofi receptori.Efectul analgezic este mult mai slab (es comparabil cu efectul Paracetamolului), Alle efecte:- efect antitusiv - se manifesta la doze foarte mici in comparafie cu dozele la care se manifes cfectul morfinei -> este foarte utilizat ca antitusiv.- scade tranzitul intestinal- deprimarea respiratorie ec nesernnificativa- nu are efecte psihice, iar riscul do aparitie a toxicomaniei si dependenfei este neglijabil. Antagonisti partiali Pentazocina (Fortrl) - este un putemic analgezic. Spre deosebire de morfind produce deprime respiratorie slaba si produce disforie (uneori cu halucinafii). Da dependent mai mai slabii ca morfina, Agonist-antagonisti Nalorfina - are efecte analgezice, insi sunt de scurta duratd decdt cele produse de morfind; de aceea nu foloseste ca analgezic. Se foloseste ca antidot in intoxicafia acuti cu morfind; administraté 1a morfinome determina sindrom de abstinenta.Antagonisti Naloxona - este un antagonist pur. Combate toate simptomele caracteristice efectelor morfinei. Es contrindicat la toxicomanii dependenti de morfind sau heroina. Se utilizeaz in intoxicafia acutéi cu morfin& s morfinomimetice. Spre deosebire de Nalorfina, Naloxona se poate utiliza in intoxicafia acut§ cu Pentazocina, Naloxona se mai foloseste pentru a preveni recaiderile toxicomanilor dupa cura de dezintoxicare.ANTIINFLAMATOARE Fiziopatologia durerii Inflamatia este o” reactie complexa,neurotropa, vasculara si metabolica, declansata de patrunderea unor agenti patogeni-straini sau produsi de degradare ai propriului organism-in tesuturile sanatoase ale unui animal"(Barbu,1975) In inflamatie apar :1, Reactii generale-febra, modificari nervoase, endocrine, umorale 2. Reactii locale-tulburari metabolice -tulburari vasculare(arteriolo-si capilarodilatatie) -procese morfologice si reparatorii(alterari tisulare dar si procese de regenerare) ‘Medicamentele antiinflamatoare sunt numite si antireumatismale fiind utilizate mai ales in bolile reumatismale, Au actiuni complexe cu mecanisme diferite sinergice. Efecte generale:analgezic, antipiretic, activarea receptorilor beta-adrenergici, cresterea producerii de 3,5 ~ AMP ci Clasificarca antiinflamatoarelor J. Antiinflamatoare steroidiene:corticosterotaii, ACTH Antinflamatoare nesteroidiene (AINS): Cu actiune imediata -derivati de acid salcilic:salicilat de sodiu, acid salicilie -derivati de pirazol:aminofenazona, fenilbutazona, oxifenbutazona -derivatiarilacetici:indometacin, ibuprofen, ketoprofen, diclofenac, alclofenac -derivati antranilici Cu actiune lenta, tardiva -antimalaricele de sinteza:clorochin, hidroxiclorochin -saruri de aur :aurotiomalat de sodiu = derivai tole wunodepresive: metothrexat, ciclosporina, sulfasalazina Alte medicamente-extracte de namol, boicil AINS sunt substante care fac parte din grupa analgezice-antipiretice-antiinflamtoare, Ia care predomind efectul antiinflamator.intaturii sau diminueazit unele simptome si semne ale inflamatiei ‘in boli reumatice. nous clasificare a antiinflamatoarelor estre facut in 1999 De T. Warner, clasificare facuta in spiritul conceptului COX1/COX2Clasa Proprietii Exemple | _Aspirina, diclofenac, fenoprofen, aye indometacin, Hear ie Ge | ay one ren, pokes, ~ |COX2, dar cu selectivitate redus “AINS inhibitori ai COX2 cu _ /selectivitate de ordin 5-50 JAIN \ibitori ai COX? cu | belectivitate>50 4 AINS inhibitor slabi ai ambelor COX si COX? sunt izoforme ale ciclooxigenaze-enzima responsabla de transformarea acdului arahidonic eliberat de tesuturile lezate Farmacocinetica ~ au urmatoarele proprietifi comune: © majoritatea sunt acizi organici slabi © sunt bine absorbite de organism, iar alimentelele influenfeaza putin biodisponibilitatea © majoritatea sunt metabolizate in proportie ridicat’ hepatic © se elimina tn principal pe cale renalmajoritatea sunt iritante gastrice, procentul de iritare gastrica find proportional cu cantitatea consumat Farmacodinamie — AINS prezinta urmatoarele actiuni: + actiune antiinflamatoare — relativ mai redusa fata de antiinflamatoarele steroidiene, care variaza in intensitate intre diferitele substante actiunea analgezica —comparabila cu cea a AAS sau a paracetamolului actiunea antipiretica — nu este utila terapeutic actiunea antiagreganta plachetara — prezenta la AAS, indometacina, fenilbutazona inhibarea contractiilor uterine (actiune tocolitica) — AAS, indometacina, fenilbutazona‘Mecanism de actiune — mecanismul actiunii antiinflamatoare a AINS, incomplet cunoscut, cuprinde: 2. diminvareabiosintezi de PG prin inhibarea ciclooxigenazei (COX-1, COX-2) reprezinta un ‘mecanism extrem de important * INS clasice inhiba ambele tipuri de COX + Inhibarea COX-2 explica efectele: antiinflamator, analgezic si antipiretic * Inhibarea COX-1 explica o serie de RA de felul legarii mucoasei gastrointestinale sau afectarii toxice a rinichiului * Inhibitorii selectivi si speeifici de COX-2 au proprictati antiinflamatoare si analgezice cu rise mai mic de RA obisnuite la AINS clasice b. variate AINS au, posibil, mecanisme aditionale de actiune: + inhibarea celulelor inflamatorii (cum ar fi PMN neutrofile) cu diminuarea formarii de endoperoxizi si radieali liberi + diminuarea formarii si actiunii moleeulelor de adeziune de eatre celulele epiteliale, leucocite, plachete * inbibarea chemotaxiei cetulelor inflamatorii + inhibarea si a lipooxigenazei (indometacin, diclofenac, ketoprofen) s.2. Farmacotoxicologie - Reactii adverse + digestive :disconfort gastric ,greturi, voma, diaree ,uleer gastro- duodenal, hemora, igestiva (cu cel mai mie rise: ibuprofen) + alergice: rinite, urticarie, erupt, edem angioneurotic, astm bronsic + respiratorii: tuse, (febra), eozinofilie (cu infiltrate pulmonare, la alergici) + nervoase: cefalee, ameteli, stari confuzionale, halucinatii, tulburari auditive (tinitus) + hematologice: anemic, trombocitopenie, anemie hemolitica (in caz de deficit de glucoz0-6- fosfat dehidrogenaza), exceptional, aplazie medulara, agranulocitoza, rise trombotie — pentru coxibe ‘+ hepatotoxice (rare) + retentie hidrosalina, insuficienta renala acuta reversibila (rar) + accidente severe (rareori): sindroame: Steven-Johnson, Reye Farmacoterapie + in tratamentul tuturor afect articulare, extraarticulare) + in dureri postoperatorii, dureri neoplazice Recomandari si preacutii + sunt de preferat AINS cu riscul cel mai mic pentru tratamentul initial, Ia dozele cele mai miei + nu se utilizeaza asocieri de AINS lor reumatismale (inflamatorii, degenerative, ANALGEZICE-ANTIPIRETICE FIZIOPATOLOGIA TERMOREGLARII Homeostazia termica -este rezultanta echilibrului dintre procesele de termogeneza (producere de caldura) si termoliza (pierdere de caldura) Febra reprezinta:~eresterea temperaturii corpului datorita functionarii centrilor termoreglatori la un nivel superior celui normal fiziologic (dar cu pastrarea echilibrului dintre termogeneza si termoliza) ~reactie nespecifica de aparare a organismului fata de un agent extern -pericol pentru desfasurarea normala a proceselor biologice (aparat cardiovascular, SNC) eand este prea mare DEFINITIE Analgezicele-antipiretice sunt medicamente care diminua sau suprima durerea si combat febra, Sunt un grup de medicamente eu structura chimica variata care au drept caracteristica asocierea in proportie diferita a urmatoarelor actiuni principale: analgezica, antipiretica CLASIFICARE In funetie de structura chimica — Derivati de acid salicilic (Acid acetilsalicilic salicilamida ) — Derivati de pirazolona (fenazona ,aminofenazona noraminofenazona (metamizol) ~ _Derivati de aniline(fenaeetina ,paracetamol =acetaminofen) -Derivati de chinolina(acalor giafenina ) In functie de eficacitatea relativa (in ordine descreseatoare) = analgezica: metamizol, acid acetilsaliclic, paracetamol — antipiretica: aminofenazona, acid acetilsalicilic, paracetamol —_antiinflamatoare: acid acetilsalicilic, aminofenazona — _antispastica musculotropa: metamizol, propifenazona Farmacodinamie-actiunile farmacodinamice principale : = analgezica - antipiretica - antiinflamatoare = antispastica (pe musculatura neteda, museulotropa) (au au actiune sedativa sau enforizanta ) Actiunea analgezica — este de intensitate moderata (intensitate slab-medie), inferioara analgericelor opioide — sunt eficace in special fata de durerile somatice, indeosebi de natura inflamatoare (ex. in bolile reumatismale), ea si in eazul unor dureri viscerale (cefalee, dismenoree, dureri postoperatoril) — durerea pornita de Ia viscerele eavitare este mai putin influentata de acest tip de medicamente — _prezinta avantajul lipsei pericolului de farmacodependenta Mecanism de actiune -analgezic si antiinflamator prin inhibarea biosintezei de prostaglandine (PG) implicate in nociceptie si inflamatie, inhiband enzima cu rol important in formarea lor, ciclooxigenaza Actiunea antipiretica — antipireticele reduc febra (nu sunt hipotermizante) Mecanism de actiune + readue la normal nivelul functional ridicat al centrilor termoreglatori+ lanivel celular si molecular, inhibarea biosintezei de PGE, cu effect de ridicare a nivelului functional al centrului termoreglator hipotalamic; ‘Actiunea antiinflamatoare — prezentata la AINS Actiunea antispastica Mecanism: musculotrop Farmacotoxicologie * Nu produc euforie, toleranta, farmacodependenta, toxicomanie, deprimare respiratorie ‘+ Sensibilizarea si reactiile alergice sunt incrucisate in grupele analgezicelor-antipiretice si AINS + Efectele secundare sunt specifice fiecarei grupe chimice Farmacoterapie- indicatiile terapeutice sunt bazate pe actiunile: analgezica, antipiretica, antiinflamatoare, antispastica: a. Indicatii pentru actiunea analgezica (potentata de actiunes antiinflamatoare): + nevralgii (dentara, intercostala, sciatica, etc), artralgii (artrite, artroze. ete), mialgii + afeetiuni ortopedice (entorse, Iuxatii, fraeturi) + dureri postoperatorii moderate + cefalee b, Indicatii pentru actiunile analgezica — antipiretica - antiinflamatoare + infectii virale acute ale cailor aeriene superioare(IACRS) cu febra (medicatie ‘simptomatic-patogenica in formele usoare si medii, necomplicate) + in febrele infectioase se vor asocia medicatiei specifice (antibiotice si chimioterapice de sinteza), doar in caz de febra mare cu repercursiuni asupra aparatului cardio- vascular si SNC ¢. Indicatii pentru actiunile analgezica si antispastica + colici (renale, biliare) dismenoree pentru tipurile de indicatii folosite, medicamentele pot fi utilizate fie singure (suferinte in general usoare), fie asociate (tulburari mai accentuate). utilizare sub forma de asocieri: + Analgezice neopioide din diferite grupe chimice, pentru sinergism de aditie, dar cu reducerea dozelor si deci a RA specifice + Analgezice neopioide + - codeina (potentarea analgeziei) ~ fenobarbital (efeet sedativ) -cafeina (vasoconstrictor in circulatia cerebrala, util in cefalee vasculara)Cur Wl CURS Anestezia locala in stomatologie Anestezie=abolirea completa a tuturor senzatiilor, inclusiy cea dureroasa Nu afecteazi constienta sau funofiile vitale ale organismului. Se indica in cazul unor interventii chirurgicale mici, de scurté durati, in endoscopii, sau diferite afectiuni medicale. Anestezicéle locale actioneazi pe neuroni si fibre nervoase. Ordinea influenirii este urmitoarea : 1, Fibrele vegetative 2. Fibrele dureroase 3. Fibrele termice. 4, Fibtele proprioceptive si tactile 5. Fibrele motor Pierderea sensibilitajii se datoreazi diminuatii permeabilitiqii membranelor pentru ionii de Na’, urmati de tmpiedicarea fluxului transmembranar de Na’ prin cresterea pragului de excitabilitate, si in final nu se mai realizeazi depolarizarea (nu se mai poate transmite influxul nervos). UTILIZARI IN STOMATOLOGIE : Pentru eliminarea durerii in timpul tratamentului In scop diagnostic Reducerea hemoragiei-prin efectul substantei vasoconstrictoare cu care se asociaza de obicei anestezicului Relaxarea si sedarea bolnavilor agitate prin inhalare oxizi de azot cu cone mari de 02 sau tehnici intravenoase=premedicatie , urmata de inj anestezicului AVANTAJE: mai sigura ca_anest generala;adm usoara;eooperarea pacientuluijtimp operator nelimitat;sangerare redusa in timpul interventie;contraindicatii ale anesteziei generale In stomatologie anestezia locala se obtine prin: 1.Prin refrigeratie-i interventii de mica amploare: extractive dinti temporari, deschidere abcese 2.Topica-bazata pe permeabilitatea mucoasei bucale; substantele se utilizeaza sub forma de lichide, paste, pulberi, ‘sau preparate pulverizate:SOLUTII cocaine sol 10%, pantocaina 2%, xilocaina 5-10%, percaina2%, pribenzamina4%, PASTE:contralgin pasta, contralgan,xilina in pomade, lidocaina in pasta, PULBERL:ortoformul, PREPARATE PULVERIZABILE:gingicain, peril, lidocaina spray, nneosinalgin a.Prin badijonare-numai in interventiile asupra mucoasei; dispare senzatia dureroasa, gustul, sens termicabPrin inbibifie-eficienta in anestezia de supr a mucoasei dar si pt anest unor fibre nervoase terminale ‘maj profunde: cocaine 10%, xilina 5-10%, Prin pulverizare 3, Prin infiltratie:procaine si 4, Plexala 5, Intraligamentara 6. Intraosoasa 7. Metode viitoare de control » durerfi in sfera oro-faciala;analgesia prin acupunctura, hipnotismul, audio-analgezia=utilizarea de suncte put care produc scaderea sensib dureroase, anestezia electrica-blocarea conducerii pe calea sensibilitatii dureroase prin util current electric, fnestezia prin aer rece bazata pe imposibilitatea fibrelor nervoase de a conduce influxul la temperature joase Fficacitatea anestezicului local-depinde de : concentratie, solublitate-, ph-ul solutiei alcalinitatea favorizeaza trecerea anestezicului prin tesutur, aciditatea produce inactivarea canalelor de Nat, ritmul legarli de proteine, durata anesteziei Caracteristicele anestezicului local ideal 1 sa produca anestezie complete fara afectarea nervului sau a altor tesuturi 2 sa aiba inductie rapida 3 durata de actiune suficienta pt a permite tratamentul 4 sa nu fie toxic 5 sa fie usor hidrosolubil 6 sa aiba timp de conservare lung sis a fie stabil in solutie 7 sa fie compatibil cu vasoconstrictor 8 sanu creeze dependenta 9 sa poata fi usor sterilizat 10 sa fie izotonic, izohidric fata de lichidul interstitial, si ph normal ca sa nu irite tesuturile 11 sa nu produca efecte secundare Mecanism de actiune, Anestezicile locale sunt alcatuite dintr-un radical alcalin combinat cu un radical puternic acid formand o sare hidrosolubila. Pt a produce anestezia sarea este hidrolizata la {ntrarea in tesuturi , datorita alcalinitatii lichidului interstitial, astfel ca radicalul alcalin este eliberat. Mecantsm de actiune. + Anestezicele locale se fixeazi direct pe receptoril speci {in apropierea canalelor de sodium i din membrana nervoasi, situatiitatea anestezicclor locale sunt aproape complet fn forma ionizat. Odati injectata de anestezic, intervine capacitatea de tampon si pH-ul fesutului (7,4) care modificd ul dintre forma ionizata si neionizati ia favoarea bazei libere nelonizate, permifand astfel o mai mare penetrare tisulari. Dupi penetrarea fibrei nervoase, in axoplasmé, se ajunge la un cchilibru intre cele 2 forme ale anestezicului local. * Forma ionizata, cationica este cea care se fixeazii pe receptorii specifi chide canalele pentru ionii de sodiu (in portiunea lor intern dinspre axoplasma blocand astfel influxul ionilor de sodium —Impiedecarea deplasarii ionilor de Na opreste excitabilitatea membranei nervoase Farmacocineti Anestezicele locale se absorb bine prin mucoase, mai ales cand sunt inflamate; injectate in fesuturi Patrund in circulatia sistemica proportional cu efectul lor vasodilatator si cu vascularizatia fesutului respectiv (adiugarea unui vasoconstrictor reduce distributia anestezicului in circulatic). Anestezicele locale sunt distribuite preferential in organele cu vascalarizatie bogati (creier, ficat, plimani, rinichi), Se metabolizeazi diferit: A esterii sunt hidrolizafi in plasma de colinesteraza plasmaticé, iar amidele sunt metabolizate in ficat si pliman. Sunt exeretate prin rinichi nemodificate sau ca metaboliti. 1. potenfa este in functie de liposolubilitate : cele liposolubile sunt active in doze mici 2. intensitatea acfiunii este direct proporfionala cu concentrafia anestezicului( concentratia este variabili in functie de gradul de anestezie) 3. durata de acfiune locald a anestezicului — este in functie de 2 factori : ~ __legarea de proteinele plasmatice gi tisulare(legarea determin’ efect prelungit ) = vascularizafia locali- in zone bogat vascularizate sau in cazul unui anestezic cu efect vasodilatator , durata de actiune este scurtt de aceea se asociaz cu vasoconstrictoare( adrenalini). iuni farmacologi. . rea reversibilli a conducerii nervoase periferice musculaturii netedé, (probabil prin deprimarea receptorilor senzitivi) cu dilatatie arteriolara si efect spasmolitic pe muschii netezi intestinali si bronhici, * actiune anticonvulsivanta (\idocaina, proc: Acfiunea anestezicelor locale depinde de tipul anestezicului, de concentrafia si volumul solufiei, de calea de administrare precum si de starea fesutului cu care vin in contact (in ceea ce priveste vascularizatia $i ir INC. ia fn doze mici), datoriti depritae ‘Actiunea anestezicelor locale: 1. asupra sist C-V:schimbari in excitabilitatea, conductibilitatea si forta de contractie asemanator chinidinei 2.asupra SNC:anxietate, neliniste, tremuraturi care pot fi urmate de convulsii clonice care se trateaza prin adm de sedative(barbiturice) in supradozari se instaleaza insuf respiratorie cu deces Efecte adverse : -anestezice amidice : stimulare SNC- pot aptirea convulsii, stiri de excitatie psihomotorie ,hipertermie maligna Sunt deprimante ale miocardului,producdind scdderea tensiunii arteriale; Lidocaina are si efect antiaritmic. -anestezice esterice : pot da reactii alergice locale sau generale ( se testeazA tnainte de administrare ). Procaina are si efect de tip biotrofie , stimulénd regenerarea neuronal; este produsul activ din Gerovital. Clasificare: Din punet de vedere chimic principalele grupe de anestezice de sinteza sunt derivati esteri ai: -acidului benzoic, -ac paraaminobenzoic,-ac paraaminosalicilic,-derivati anilidici,-derivati chinoleinici,-derivati amidati Structura chimici, _anestezicele locale pot fi amide sau esteri. Cu exceptia cocainei, anestezicele locale sunt compusi de sintez care se formeazi prin atagarea iferitelor grupari chimice la nucleul aromatic, lantul alifatic sau gruparea amino. Toate anestezicele locale sunt baze si formeaza cu acizii saruri clothidrice hidrosolubile; bazele sunt Liposolubile, neionizate si pot sa strabata tesutul nervos. Coeaina-preparata din 1857, anesteric de suprafata, singurul anestezic natural, nesintetizat utilizat in stoma, alkaloid present in frunzele unui arbore din Peru si Bolivia, folosita sub forma de clorhidrat de ‘cocaine=pulbere alba cu gust amar hidrosolubila, se distruge prin fierbere, utilizata ca sol 5-10% sau in amestec cu alte substantesi ca pasta 25% , doza max /adm , decat procaine, fara a fi iritanta pt tesuturi, Instalare effect anestezic mai repede ea procaine, anestezia mai intense si de durata mai mare. Nu produce vasodilatatie, astfel asocierea unui vasoconstrictor nu e obligatory. Prin adaugare adrenalina intensitatea si durata anesteziei este mai mare. Are 0 toxicitate de doua ori mai mare decat procaina:- ititatia SNC, convulsii si chiar colaps respirator si circulator.Da rar reactii alergice-anestezic de lective in cazurile de intoleramnta la procaine. Doza de tolerant apreciata la 0,550 cm3 sol 1%, sau 25 em 3 sol 2% . Se pare ca reactiile alergice se datoreaza substantelor conservate din solutie, In ppractica curenta doza nu depaseste 0,2g . doza maxima nu trebuie repetata prea curand mai ales la Dolnavii hepatici pt evitare acumulari toxice, posologie:doza max odata pt adult aprox 70 ke=3-4 mg/kg corp =0,2g. in stoma se folosesc sol 0,5% pt infiltrati si 15 si 2% pt anestezii tronculare, Se poate asocial adrenalina sau noradrenalina in cant mici=1/80 000-1.100 000 MEPIVACAINA(CARBOCAINA, SCANDICAINA)=asemanatoare xilinei, mai putin toxic, are induetie buna, profunzimea anesteziei atingandu-se rapid. Singurulanestezic de sointeza cu act vasoconstrictoare, utilizare sol 3% far acoractor si 2% asociata cu adrenalina 1/80 000 doza totala ca procaine, si toxicitate de 3 ori <, inductie scurta durata de 90-120 minute, rar alergii, doza max=700mg=20 ml sol 3,8% PRIMACAINA=aminoester al acidului metaaminobenzoic, asem cu unacaina , inductie mai rapida, fect mai lung. BENZOCAINA~alkil ester al acidului paraaminobenzoic, sub forma de pomade 5-10%in anestezie de suprafata