LUCRAREA 2 APARATE PENTRU MASURAREA TENSIUNII $I CURENTULUI ELECTRIC, CALCULUL ERORILOR DE MASURARE I PARTEA TEORETICA Masurarea tensiunii si a curentului electric se face, folosind aparate, care indica direct valoarea marimii respective: + voltmetre (sau, dupa multipl masurarea tensiuniis + ampermetre (sau, dupa multiplii si submultiplii amperului: kiloampermetre, miliampermetre ete.) pentru masurarea curentului. Ambele functii (masurarea tensiunii si a curentului) pot fi realizate cu un singur aparat, numit multimetru, Aparatele de masurare pot fi + analogice (cu ac indicator); + digitale (cu afisare numerica a rezultatul Aparatele analogice pot fi + electromecanice (magnetoelectrice, feromagnetice, electrostatice etc.); + electronice. Dupi modul de variatie in timp, marimile de masurat pot fi: => marimi continue; = marimi variabile. le variabile se definese: ilovoltmetre, milivoltmetre ete.) pentru pe panou).. stantance: valoarea, pe care © marime variabila 0 are intr-un moment oarecare, f; se noteaza cu litera mica a simbolului marimii respective. NOTA: fn exemplele ce urmeaza se va folosi simbolul “u" al tensiunii, desi proprietatile exemplificate ‘pot fiale oricarei alte marimi. O marime variabila w(t) este periodica daca se repeta identic, in timp, dupa intervale egale: u(t) =u(t +kT) en) nde k= +1, +2, .., iar Teste perioada marimii Pentru o marime periodiea, se definese: + Valoarea de varf (valoarea maxim) este cea mai mare valoare instantanee atinsa de o marime periodica in cursul unei perioade; daca valoarea instantanee este u(i) sau u, valoarea de varf se noteaza cu Up ++ Valoarea efectiva (sau eficace): radacina patrata a mediei patratelor valorilor instantanee ale unei ‘matimi periodice, in timp de o perioada: (2.2) Us unde f; este un moment de timp oarecare.* Valoarea medie: media aritmetica a valorilor instantance pe un interval de timp egal cu o perioada T: iat i @3) if u(t) dt os ae Aceasta valoare nu depinde de valoarea initiala r) a intervalului (© marime periodica a carei valoare medie, in decursul unei perioade Teste nula, se numeste marime alternativa. Se numeste marime sinusoidala 0 marime alternativa, a carei expresie ca functiune de timp, poate fi serisa sub forma “in sinus” =U, sin(ol+y) 4) {in care Um> 0, > 0 si y> 0 sau <0, sunt parametrii constanti, caracteristici marimii: amplitudinea, pulsatia si faza initiala, Observatii: + Pentru o marime sinusoidala, intre valoarea maxima si valoarea efectiva , exista relatile: (2.5) foe @5) ¢ Valoarea medie a unei marimi sinusoidale este nula si de aceea nu poate fi utilizata pentru caracterizarea acesteia © marime periodica nesinusoidala se dezvolta in serie Fourier de forma: u(t) =U, + ¥-¥2U, sin(nox + y,)=U, +34, (0) oa 4 4 Marimea are o componenta continua si o componenta alternativa. Valoarea efectiva este: let LUs = VUr + Qn Valoarea efectiva a unei marimi periodice este radacina patrata a sumei patratului componente’ continue (UosU.) si a patratelor valorilor efective ale armonicilor (patratul valorii efective a componentei alternative "U3 =U3) mi Pentru marimi periodice alternative se defines: + Coeficientul de varf: (2.8) Coeficientul de forma: z fra (2.9) unde fo este momentul in care u trece prin zero cu valori crescatoare, 2Pentru marimi sinusoidale, rezulta: &,,, =v2 @.10) ® =——=l])1 2y2 Voltmetrul este un mijloc de masurare folosit pentru masurarea tensiunii electrice. Voltmetrul poate fi analogie sau digital Simbolul din schemele de misurare a unui voltmetru : @) - Conectarea voltmetrului in circuit SURSA CONSUMATOR| Rv Fig. 2.1, Conectarea corecti a voltmetrului in circuit Voltmetrul se conecteaz in paralel cu circuitul, sursa sau consumatorul. Prin introducerea voltmetrului in cireuit se produc erori sistematice de metoda prin faptul c& voltmetrul are 0 rezistenfa interna proprie notati Ry . Pentru ca erorile fcute in misurdtori sa fie ct mai mici trebuie ca Ry >> R rezistenfa circuitului. in practic&d Ry > kQ + sute kQ Este evident faptul cd introducerea unui aparat de masurare intr-un sistem electric in vederea masurarii unei mirimi electrice (tensiune, curent) determina o perturbare a acesteia, Este necesar ca aceasta perturbare sa fie minima. acd in lipsa voltmetrului intre punctele A si B exista tensiunea U la conectarea voltmetrului, datorita consumului, acesta va indica Uy 0 si Ry > 2) Deci, acesta este unul dintre criteriile de alegere a unui aparat de masurare pentru o aplicatie data. Un alt indicator al afectarii, de catre aparatul de masurare, a marimii de masurat, este consumul propriu al aparatului, care depinde de rezistenta sa interna: Pa=Ral” (2.13) (2.14) Oricat de perfectionate ar fi metodele si aparatele utilizate in procesul de masurare, oricat de fayorabile ar fi conditiile in care se desfaisoara si oricat de atent ar fi controlat acest proces, rezultatul misurdtii va fi totdeauna diferit de valoarea real sau adevarat& a marimii de masurat, Diferenta intre valoarea masurata Xm si valoarea real X se numeste eroare de masurare. AX=XqeX (2.15) are doar o important& teoretica, neputandu-se aplica in practic’, intrucat valoarea real nu este accesibilé si ca urmare nici eroarea corespunzitoare. in practic’, valoarea reali X este inlocuitt cu o valoare conventionala (de referinfa) Xo masurati cu o incertitudine suficient de mic, care diferd putin de valoarea reali putand-o astfel inlocui. Valoarea de referinfa Xo se obtine apelind la aparate sau la metode mai precise deca in cazul misuriirii considerate sau se obfine, cao medie a mai multor masurari efectuate asupra miirimii de misurat, Se defineste astfel eroarea de misurare, ca diferenta dintre valoarea masuratd Xx $i valoarea de referinta (etalon) Xo. AX =Xin-Xo 2.16) Erorile definite cu relatile (2.17) si (2.18) pot avea valori pozitive sau negative si au aceeasi unitate de misurd ca si valoarea masuratd. Ble se numesc erori absolute, reale respectiv conventionale Prin raportarea erorii absolute la valoarea de referinfa se obtine eroarea relativia -eroare relativaAx Xo Xo Erorile relative sunt adimensionale si furnizeaza indicafii asupra preciziei cu care s-au efectuat masurarile. : Precizia unui aparat de msura sau a unei metode de masurare este dati de elasa de precizie e. Prin definitie, clasa de precizie, este raportul dintre eroarea maxim admisibili si valoarea maxima Xmuxs Care se poate masura cu aparatul sau cu metoda respectiva, multiplicat cu 100. 2.17) (2.18) Clasele de precizie sunt standardizate pentru diferitele tipuri de aparate de masurare. De exemplu, pentru aparatele electrice indicatoare, clasele de precizie standardizate sunt: 0,05; 0,1; 0,2: 0,5;1; 1,5: 2.8; 5; 10, jn functie de clasa de precizie jcatf pe aparat se poate determina valoarea erorii maxim admisibile c Ka * 75 Xe @.19) Eroarea maxim admisibili, numita si eroare tolerati sau eroare limitit de clasd, este cea mai mare ceroare absolut& ce poate fi produsa de acel aparat, o eroare mai mare nefiind posibil si se product cu aparatul respectiv. Cunoscénd valoarea erorii maxim admisibile a unui aparat cu care se masoari o anumité marime (obfinandu-se valoarea masurati Xq), se poate determina intervalul de incadrare al valorii reale X a ‘marimii respective: (=A Xs) SX OX A Xe) (2.20) sau X=XntAXmax 21) Eroarea maxim admisibili este o eroare absoluta. Eroarea relativ maxim admisibil&. ¢max comis& la ‘masurarea unei anumite valori Xp, a unei marimi este: 2A Xnax = _¢_ Xmax eae 22 Xm 100 Xm em sau exprmtd in rocente: owe enn) = 20809 = Xs Q p= Xr 109 «Xn @23) Se observa c& pentru obfinerea unei erori relative maxim admisibile cét mai mici, valoarea Xm, a ‘marimii care se masoara, trebuie s& fie ct mai apropiatd de valoarea maxim Xmax Ce se poate mista cu aparatul respectiv. La multe aparate apropierea celor dou valori (Xm, $i Xmax) se face prin simpla modificare a domeniului de misurd al aparatului, astfel incdt, indicatia acestuia si se situeze in ultima treime a se IL. PARTEA EXPERIMENTALA Se folosesc urmatoarele scheme: AT »)