LIDIA MinzA 4 absolvit Facultatea de Chimie din Universitatea Bucuresti in emul 1994, cu lucrarea .Combinafi complexe cu tiadiazoli”. In perioada 2002-2004 a fost inspector de specialitate in cadrul Inspectoratului Scolar al Judehule, Galati, iar din 2003 ‘este profesor de chimie la Colegiul National. Vasile Aleesandri” din Galati. Doamna Lidia Minzi are o bogala experienfi didactiog si profesional, dobanditi in lcee eu renume din Gala, centre de excelena, Prin pregitirea elevilor de pesformanf& tn diferte concursuri geolare sau pein organizarea de sesiuni de referate si comunicari. fn anul 2005 a obtinut gradu} didactic 1 cu teza ,Modelarea ca metoda de studiu a legiturii chimice in combinatile complexe”. Preocupati permanent de performanté, doamna Lidia Minzi a participat la mai multe cursuri de instruire in noile tehnolosit informationsle gi de comunicai, oxgunizate de MicrosoR, Siveco si Asociaia Roman de Resurse Educationale (ARRE). in anul 2008 a participa la un cs SOCRATES de formare pentru educatia adulfilor organizat de Central Feritorial Permanent .G. Scotti” din Ischia, Italia, iar in 2005 la Conferinga Intemational LIFELINK “Peace and Sport”, Alexandria, Egipt. Allte publicatii ale autoarei 1. “Chimia de la simplu la complex” — culegere de teste grili, probleme, sinteze de chimie - editora Istru, Gala, 2002 2. Asticol interdisciplinar de specialitate, “Chimia corpului uman” publicat in “Revista de fizica si chimie”, nr. 4, 5, 6 / 2003, editaté de Societatea de Stiinfe Fizice si Chimice din Roménia 3. Probleme de chimie pentru liceu publicate in “Revista de fizicd si chimic”, mr. 1, 2, 3 / 2003, editata de Societatea de Stiinfe Fizice si Chimice din Romania 4. Probleme de chimie pentru gimnaziu publicate in revista “Delta”, nr, 1 i2/ 2003, 1 / 2004, editura “Radical”, Craiova ‘Lidia Minza poate fi contactatt prin e-mail Ia adresa:lvdia702002@vaboo.com CUPRINS PITOLUL I: NOTIUNI INTRODUCTIVE. IN STUDIUL CHIMIEI Fe ciane chimice. Feuomene fzice gi fenomene chimice jestecuri omogene gi etcrogene. Bap erent chimio, Simbolchimio. Fel periodic, Logea priodicitii Flea Covalent Electovalengé. BET (olecule, Compusi ionici. Formula chimica. i |cule stoechiometrice pe baza formulei chimice. fi chimice. Ecuai chimice. cule stoechiometrice pe baza ecuatiei chimice. cevalure. {PrTOLUL It SUBSTANTE SIMPLE CU UTILIZARI PRACTICE Tldrogenul F Oxigenul ol este de ovaluae 7 CAPITOLUL IV: ATOM. PROPRIETATILE ELEMENTELOR Guannce. Atom, Configursfia electronick opie elemenelorchimice gi varoia lor ta sist: periodic j Teste de evaluare . . CAPITOLUL Y: INTERACTU INTRE ATOMI, IONI $I MOLECULE Substanecxstain gi substanteamozfe Legitur ionic. Compus. ionic. Refele ionice ‘Legitura covalent. Molecule. Refele moleculare ‘etele atomice 34 55 36 58 59 67 67 6 4 4 ® B 9CAPITOLUL Vi: SOLUTH. Definifie. Dizolvarea substanfclor. Solubilitatea substantelor, Cristalohidrayi Concentratia solutilor. Teste de evaluare CAPITOLUL VII: STAREA GAZOASA. LEGILE GAZELOR Paramettii care caracterizeaza starea gazoasi gi relaiile dintre ef Legea lui Avogadro Determinares masei moleculare gi a densitiii gazeloe Amestecuri de substante gaznase Teste de evaluare CAPITOLUL Vii: ELECTROCHIMIE Reactii redox * Element galvanic Corozivme Blectrolies Teste de evatuare CAPITOLUL IX: TERMOCHIMIE Caldure de react Legea tui Hess Caldura de dizolvare si de neutralizare Combustibili: Valoarea energetic a alimentelor Teste de evaluare CAPITOLUL X: ECHILIBRUL CHIMIC Rese ireversibile gi reversible Legea actunii maselor Principia lui Le Chatetier Aplicatii ale legii actiunii maselor 1) Echilibre in sisteme omogene Bazoase ‘eaofi fra varata numérului de moli Reaeficu variatia mumarutui de moli 2) Echilibre in sisteme omogene ichide Produsul ionic al apei Echilibre in solide aczi; constants de acidtate Echilibre in sufi de baze; constanta de baziitate 3) Echilibre in sisteme eterogene Eckilibre cu formare de combinatii complexe Eckilibre de precipitare Teste de evaluare CAPITOLUL Xk: RASPUNSURI SI REZOLVARI SCHEME PROGRAM propuse spre rezolvare BIBLIOGRAFIE 155 136 157 158 158 158 159 167 196 207 : CAPITOLUL T yFIUNT INTRODUCTIVE IN STUDIUL CHIMIEI “Pit precum o stea, avinnd propria ta lege si propria ta traiectorie.” oe . Ton Cantacuzino mice. Fenomene fizice si chimice ' : si cgo sila cae oe on ox siiol compl, stostual i etiilor substanfelor chimice, i Epiipa comporitie, substantele chimice se impart in: g2)substanfe simple: -metale: ° -nemetale; ae Eb) substante compuse: -anorganice: acizi, baze, oxizi, stiruris -organice: lipide, glucide, proteine; sformrile care se produc fn naturd se mumese fenomene : Engmenle ice sunt transform de stare ide form ale compris, fink E schimbarea compozitiei substanfelor din care provin. Exemple: femoral do fist (opie, soiifewe, condonare, veporane, sunt transformarile prin care substanfele se transform’ 12 substanfe cu compozitie si proprietifi noi. Exemple: fotosinteza, arderea -are comporitia bine detemminata; -prezinta aceleasi proprictii in aceleasi conditii, -nu isi modificé compozifia prin fenomene fizice; *” caceeasi compozitie $i aceleasi proprictiti in toat masa sa; -substenele componente mu reacfionen inte cle; -substanfele componente se pot separa prin procedee frie; 2) eterogen: -compozitia si proprictfile nu sunt constante in diferite puncte , ‘ale sistemnulAmestecuri de substanfe intélnite in visfa cotidiana sunt: aerul, apele ‘minerale, tinctura de iod, aliajele, laptele, produsele farmaceutice gi cosmetice, alimentele. Solutiile sunt amestecuri omogene aleatuite din dowd seu mai multe substanfe, O solufie este formata din cel putin 2 componenfi: ‘solvent (dizolvant): componentul in cantitatea cea mai mare (cel mai ‘uzual solvent este apa); ‘+ solvat (dizolvat, substanta dizolvati) : componentul in cantitatea cea mai mica. de statea de agtegare a dizolvantului, soluile pot fi: + gazoase: acrul, ceafa, furnul; © lichide; apa mineral, saramura, sucurile; * solide: aliajele. Pentru solutii formate din doi componenfi, concentratia procentual de mast se calouleazt astfel: F ele doui litere din denumirea elementului chimic: Ca, Cu, Ar, He, Ba, a trai o alt ited din denuirea clementului chime: Ag, Me, Z, BSF Cs, Sn, Sb; Fee din denumirea in limba latina a clementului chimic: N, Na, K, Hg Holul chimic are o dubli semnificatie: calitativi — reprezint& un anumit clement chimic; canttativé — reprezinti conventional la scar atomic, un atom al felementului chimic respectiv sau un mol de atomi, la scara ‘macroscopicd. ' ' atomic’ este mumérul care araté de edte ori masa unui atom este mai mare 12a parte din masa atomului: "$C In func! Finul periodic al elementelor. Legea periodicitiit Ministul rus D. I. Mendeleev a aranjat clementele chimice in functie de 74100 © Fete fizce si chimice ale acestora, intr-un tabel numit sistemul periodic concentrafie procentualA (%); a= masa de solvat (mg, g, kg) ‘m,=masa de solufie (mg, g, ke). Deci, concentratia in provente de mask reprezinti masa de dizolvat (g) continuti in 100g soluie. » giruriorizontale — perioade - care cuprind atomii elementelor ce primesc $- electronil distinctiv pe acelagi strat; is, coloane verticale ~ grupe — care cuprind atomii elementelor ce au acclasi "numa de electroni pe ultinnul strat. Atom. Element chimic. Simbol chimic Heégca care a stat la baza clasificirii clementclor chimice este legea Cea mai mica particula dintr-o substant&, care poate exista si poate fi studiat& Periodicititii: “proprietitile fizice gi chimice ale elementelor sc repetii in mod independent, se numeste atom. Caracterstiile atomului “mast si dimensiumi foarte mici -invizibl si neutru din punct de vedere electric; -indivizibil prin procedee chimice gi fizice obignuite; in continu’ miscare; -are structura complex: 1. nucleu - confine nucleoni: - protoni p* neutron n°; 2. invelig electronic: - confine electroni rice atom este caracterizat de: * numérul atomic Z : mumérul protonilor din mucleu (sarcina nucleara); ‘¢ num&rul de masa A : numairal nucleonilor. Element chimic: totaitatea atomilor cu acelasi numir atomic Z, Notarea prescurtata a elementelor chimice se realizeazi cu ajutorul simbolului chimie.Acesta poate fi ‘© prima literé din denumirea elementului chimie: H, 8, C, 1, F, 0, B; i. Covalengai. Blectrovalent marea unci configurafii stabile (octet sau dublet ) pe ultimul strat al unui BE procese de ionizare realizate prin transfer de electroni intre atomi ou actere chimice diferite, formlndu-se compusi ionici (legaturi ionice ); ere in comun de electroni, cénd fiecare atom capt configuratie stabil filenta reprezints capacitatea atomilor de a se combina cu alfi atomi cu Bare de substanfe chimice. Valenta este numeric egalé cu num&rul de - numéirul grupei); lementele din grupa a VIlI-a principal sunt zerovalente (inerte din punct+ clementele din grupele I-VIIT secundare pot avea valenje variabile: de exemplu Fe (II si IID); Cu (I si 1), Ag (1), Zn (11); Covalenfa: valenfa cgala cu numarul de electroni pusi in comun de ua atom, Blectrovalenga: valenfa egala cu numirul de electroni cedafi sau acceptafi de un atom. Molecule. Compusiionici, Formule chimice Molecule este cea mai micit particula materialA dintr-o substan{& care poate! cxista in stare liber gi care in aceleasi condi are toate proprietaile substan; respective, Existii molecule: © formate din atomi idemtici: He, Nz, O2, Fx, Pa Sei formate din atomi diferifi: HCI, HBr, H:0, NH, CH. Compusii ionici sunt substanfe alcituite din ioni pozitivi si ioni negativis Ne*CI, K"(OHY. Formula chimic& este notarea prescurtata a unei substanfe, cu ajutorul sinibolurilor chimice gi al indicitor numerici. Formula chimicé a unei substanfe are dubli semnificatie: + calitativs — reprezinti natura substanfei, preciznd tipul atomilor componenti; ‘* cantitativa — la scara microscopic reprezinti o molecu =a scara macroscopic’ reprezint un mol de molecule. Formula chimic& a unei substante se stabileste cu ajutorul valenfei atomilor sau gnupétilor de atomi care compun substanta: Xa" Yn" in care: sulfur aciee sulfit acid (bisulfi) sulfat acid 1 ‘carbonat-acid (bicarbonat) fosfat diacid fosfit diacid hipoclorit clorit clorat perclorat ccarbonat sulfit sulfat 0 ‘osfat acid Tosfit acid fosfat ii Riiijeroase Sibsiange au si denumiri uauale, de exemplar AgNO; (piatra ‘NHACI (tipirig), KCl (silvin8), CaCOs (piatra de var, calcar), CaO (var etc. stoechiometrice pe baza formulei chimice ‘molard (molecular8) a unei substanfe reprezintt numiirul care araté de fei masa unei substante este mai mare decat a 12-a parte din masa atomului asa moleculari se calculeazi prin insumarea maselor atomice ale © X51: atomi sau grupiri de atomi; © m-valenfa lui X devine indice pentru Y; * n—valenfa lui ¥ devine indice pentru X. Exemple: ‘Oxid de potasiu : K'0"— K,0; Sulfura de aluminiu: APS" —'ALSs; Hidroxid de magneziu: Mg"(OH)'— Mg(OF)s, ‘Carbonat de bariu: Ba!\(CO3)" — BaCOs ( indicii se simplifie& prin 2) ; Sulfit acid de sodiu : Na'(HSO)' — NaH1SO; ( indicele 1 nu se mai serie), Cele mai frecvente grupiti de atomi (radical) sunt: Grupare de ato Denumire Valent (radical ) (ony hidroxil [ono,)" azotat (NO, azotit (cNy" cianwi ‘Myso= Ane + Aci = 23 + 35,5 =58,5 g/mol; Mazo =2-Au + Ao = 2-1 + 16 = 18 g/mol; Moxos , 4 g/mol; m= mast; M= masa moleculara. Unitifi de misuri kg £ kamol molraportul de masa (gravimetric): combing clementele care alcituiese substanta * compozitia procentuala: fectirui clement in 100 parti (img, g, Kg) subetama. clementelor componente ale unei substanfe chimice ects * muse unui element confinutt intr-o masa (cantitate) dath Sareind de lueru : Completati urmatoarea schem program : Core grame ce carbon § segtsescing nel ‘ubstangar Denuminee substanfet Formula Brecentua| Rezolvare : din raportul atomic se scrie formula chimica CO; raportul de masa: & 12 _ 12 _ 3 0 2:16 ~ 32° 3° enumirea substanfei: dioxid de carbon; formula procentualé: M cord deenbon = 12+ 32-= 44 8 / mol 49.8003 ronal? & Conn. 32. 20 100 BecersnseninenPhonnrrrrrne PR P= 27,27 %C P2=72,72%O L001 snnenrnnnnd 2 BC Amol x ypusit: Se considera substanta numité azotat de caleiu . Se cere: Pri propust: ula chimic&s reprezinttraportu cantitaiv tn care 7 entuala; repreinté cota de pasticizare (procen Sa ‘grame de azot se gisesc in 3 moli substanta? ivare: 10;)! + Ca(NOs)2; | srl atomic Ca:N:O=1:2:6; i imice: urminiu denumireasubstanfi chimice:oxid de alu formula procentuala: 52,94 % Al si 47,05 % O; rt atomic AL 3 ‘apt demmast Al: 0= 54:48 27:24=9:8 BReacfii chimice. Keuatii chimice b MoO Reacfia chimici este fenomenul prin care substanfele numite reactangi, 4 punericatalitice: 2K CIO; -—> 2KCI + 30at transform in substanfe noi, numite produsi de reactie. M0 Reprezentarea prin simboluri si formule a unei resctii chimice se numegi 240. —> 2H,0 *0xt ‘ecuatie chimica Be jin de inlocuire (substitutie):reactia in care atomul unui clement poate Eeuatia chimick are dou semnificati $F atomii altui element dints-o substanfa compusi: A+ BC — AC+ B ‘© calitativa: - reprezinta natura reactautilor gia produsilor de reactie; Fe +CuSO,— Cul + FeSO + cantitativa 2.Na+2H:0 — 2NaOH + Hot 1a scar moleculara: reprezinté numérul si raportul moleculelor; Ca-42H,0 — Ca(OH). + Hat = Ia scaré macroscopic&: reprezint{ numdcul gi raportul moleculelor dif Mg +2HCI— MgC + Het fiecare mol de substant 4 2AL+3 H2SOs— Al(SO3)s +3 Hat intr-o reacfie chimicd, masa total a reactanfilor este egal cu masa totaly 2K+2HNO;—2KNO;+Ft produsilor dé reactie (Iegea conserviirii masei substanfelor in reactiile chimice); Rescfia de dubli tnlocuire (schimb): reactia intre 2 substante compuse Intr-o reacjie chimicd, numarul atomitor de acelagi fel se conserva (princpii imba inte ele unele elemente: AB + CD + AD + CB care std la baza egalirii ecuatiilor chimice). HCI ++ NaOH —> NaCl +#120 4 NaCl + AgNOs —» AgCl| + NaNO Tipuri de reactii chimice : 4 FeCl; +3 NaQH — Fe(OH)s| +3 NaCl 1. Reaefia de combinare: reactia dintre 2 sau mai multe substanfe simple sa 4 BaCl; + NarSO, —> BaSO,] +2.NaCl compuse cu formarea unui singur produs de react. q C+ O2— COnt 2C + O; + 2C0t feaitule stoechiometrice pe baza ecuafiei chimice 2Mg + 02> 2Mg0 2H +02 ~+ 2H:0 hlele stocchiometrice pe baza ecuafiei chimice se efectueazA infnd cont Hy + Ch, + 2HCI C20 + H20 —+ Ca(OH)» ‘NE + HCI NH.CL (CO2 + HO w= HCO; ‘SO2-+ HzO ==H2S0s S03 + HO + H,SOs 2, Reaefia de descompunere: reactia in urma cdreia dint-o substanf compu Bea: ‘mg-masa pura in doi sau mai multi produsi de reacte. m=mesa impur’, o, 20g magnezin cu 10% impuritati reactioneaza cu o solutie de acid a (Cite grame de clorura de magneziu se obtin? - ice: CaCOs + e.Cite gra wgneziu se obj os oe ae 10% impuritiji > 90% puritate (NHy):COs > 2H f+ CO: 1 +20 CuCOs + Cud + COrt ve fase x 2.NaNOs — 2. NaNO2 +02 t Mg + 2HCL > MgCh + Hats x=71,25 65 Exzul reactiilor chimice care au loc in solutie, pe ecuatia chimica se B24 cu masa de substanti dizolvatt (m,); Jt: cite grame de oxid de calciu reacfioneazi cu 600g solutie acid Eck concentrate 24,5%? sleet -descompuneri electrolitice: 2H;0 > Dat + Ost 2NaCl ——> 2Na+ Chit 4 15zolvare: A,B, C : formulele chimice ale substanjelor = Fore Eee a coefiienf stoechiomeirl ol coum 147g H,SO, masa molecular a substanjei A. eat conte volumen) x | ae aA + DBO eC GO + FeSO, CaSO, + HO; x= 84.8 C20 fit, ° en _ id ie ol a ©) pe ecuatia chimica se pot calcula volumele substantelor gazoase, misurate z mol im) condi normale de temperatura si presiune (1 atmosfera si 0°C); = "mamot em nl) 1 mol din orice substan gazoast ocup in condifi normale un volum egal & 22,4 dm (volum molar). ‘Unitaifi de masura pentru volum gi relatia intre ele: 1m? 4g carbonat de amoniu se descompun termic.Ce volum de armoniac Bi; moli de apa se obfi - v : . + 2Nh + HO Exemplu: ce volum de gaz (c.n. ) se obfine in reactia a 27g alumni pur (NHY:COs ee Hi solutie de FICI? soli de H 224-24 119 gu? Nii ems a v BAL + HCL 2alcy + itp 1:24 0.25 moti 20, 3:22,4-27 ? He (ex. 297 33,6 dm Hh (om) ©) in cazul reactilor chimice care nu au loc cu randament cantitativ (100%), cuafia chimicai se lucreazi numai cu mase teoretice. Randamentall 1) se ali numai la produsii de reactic; = 2-100 _my=masa obfinuta practic; m,= masa tortict calla pe ecu Exemplu: 40g carbonat de caleiu se descompun termic.Cate grame de oxid d calciu se obgin dact randamentul descompunerii este 80%? Rezolvar ” my ACOs + CaO +COsts am, _ 80-224 ee 17,928 C20 100 100 eS f) pe ecuatia chimicd se poate lucra simultan cu masa, cantitate, volum miisuri BUCEAVA in conditi normale (substangé gazousi) Qt 16 7‘TEST 1: INTRODUCERE iN STUDIUL CHIMIEI 1) Este adevarati afirm: 4) experimentele chimice se pot realiza sila bibliotecds ») laboratorul de chimie este o sali de clas obisnuict; ©) ora de chimie se desfigoara in laboratorul de chimie, dotat corespunzatos mobilier, reactivi, ustensle si vase de laborator 2) in laboratorul de chimie: a) este obligatorie purtarea halatului de protecfie; ») experimentcle se realizeaza cu cantitiji mari de reactivi chimaei; ©) substangele periculoase rezulate din experimente se arunck la chiwveta 3) Reprezinti un corp: 8) apa; ») caiemt; 6) sulfa 4) Reprezinti o substan(z: 2) emul, ») catedra; ©) apa. 5) Reprezinti un material: 8) ckrimidas omogen in orice punct din ») cimentul; ©) oxigenul. 6) Este o substan solidi: ) metanul; pumai amestecuri omogene seria: i, masele plastice, sticla; 1, apa, aerul;, fedicinal, ofetul, aerul a) dioxidal de carbon; b)zaharul, culele substanfelor care se amestecX sunt de dimensiuni foarte ¢) calearul. Pot fi observate cu ochiul liber sat eu ajutorul microseopulul, 8) Este un fenomen fizic: Pee a) arderea gazului metan; b) ruginirea unui cui de fier; ©) dizolvarea zahiirului, 9) Este un fenomen chimic: 2) aparitia curcubeului dupa ploaie; +b) inghetarea apei la 0° C; ©) ofetirea vinului.TEST 3: SOLUTI ‘TEST 4: SOLUTIL 1) Solutia este: Per ahar Berzelius eu 400 em” apa (paps 1g/ml) se dizolvi 0,1 moli ) un compus chimic lichi Paiiia obtinut are concentrati 'b) un amestec omogen de 2 sau mai multe substante; ee b) 1.44%; 7%. ©) o substanti. 2) Dizolvarea este un fenomen: a) chimic; 7 ; eee ©) nso de moda pope chimics — veeinteat ee eentine Tape i. ©) fize ir : 3) Sarea de bucitiirie este solubild in: olutia obfinut, este adevaraté variant a) ulei; { ) praf de creta; — Whe fm c 1% se amesteck cu ie 4) Cocentrafia procentualt de masit a unel solufii se calculeazi cu form Pee ee eee cama a) c= mg-100/ m,s b) e= m,100/ ma ©) c= my/100- m, 8) Prin dizolvarea a 20 g zahir tn 200 g api se obfine o solutie _ sprints silufie HCI de coneentrafie 2% se mai adaugit 10 g HCL Ce ¥) 2% ©) 9,08%, 6) 400 g solutie sare de buciitirie de concentratie 25% confine: 8) 100 g sare 51300 g apa, b) mase egale de solvat si solvent; €) 100 g solvent si 300 g solvat. 7) Raportul de masd solvat / solvent in cazul a 0,2 kg soluti concentrafic 10% este: a) 1/10; b)1/9; ©) 20/200. 3 8) Se amesteci 600 g solufie sare de concentrafie 20% cu 100 ml ap& (Pg {m. Care est concentrafa slap! objinute? calclulul eu solufie de H,SO, -au degajat 33,6 1 gaz, masurat 2) 30% este masa solutici de H:SO, de concentratie ©) 15%. renctie? 9) 0,5 kg saramur de concentratic 40% se supune fierberii pani concentrafia ajunge Ia 50%, Catt apiis-a evaporat? _ Eee raportul molar solvat:solvent intr-o solut pico Geoaeentragia c= 21%? a 3225 b) 2: 26,33; 6) 13,166 : 1. de HNO; eu masa 2TEST 5: STRUCTURA ATOMULUI 1) Atomul este cea mai mic particuli materiali: a) divizibila prin procedee chimice; ») divizibita prin distilare; ©) care nu poate fi fragmentata prin procedee chimice sau fizice obisnuite, 2) Din punet de vedere electric, atomul este: a) neutrus b) pozitiv; ©) negativ. 3) Intr-un atom de caleiu (Z= 20, A= 40): ) numiirul neutronilor = numarul protonilor, ) numnirul electronilor = numtrul neutronilor; ©) numirul electronilor = numral protonilor = num&rul neutronitor. 4) Atomul este aleztuit din: a) nucleus ) nucleu si tnvelis electroi ©) invelis electronic. 5) in nucteul atomilor se gisese nucleonii, adicd urmitoarele particu a) electroni si neutroni b) protoni si clectronis ) neutroni si protoni 6) Electronii alcituiese invelisul electronic al atomului si au said lectriei a) negativas b) pozitiva; ©) neutra, 7) Numirul atomie Z se defineste e 8) numérul electronilor din inveligul electronic; ) mumarul protonilor din nucleu; ©) numa! neutronitor din nucleu, 8) Numirul de masi se noteazii eu A si reprezintit: ) num@rul electronilor unui atom: ) numarul protonitor si electronilor dintr-un atom; ¢) suma numérului de protoni si neutroni din nucteul atornulai 9) Atomul de aluminiu (Z= 13, A= 27) confine: a) 13 neutroni gi 14 electroni; )13 protoni si 14 electroni;, ©) 13 protoni, 13 electtoni si 14 neutronTEST 7: STRUCTURA ATOMULUL. ISTEMUL PERIODIC AL ELEMENTELOR MASA ATOMICA. MOL {it periodicitatii este: ; a i montlor chive se fepets in mod period, n funefe de 1 intre mumercle atomice a dot atomi existh relies 2, a cages A oles si chimice ale elementelor chimice se repeti periodic, in 8) Casi Be; sn jementelor chimice variaz in functic de numirul atomic Z. » <) Cl 3) Atomil care au structuri stable de octet sau dublet pe ultimut apartin serie: j a) Xe,'Ar, He, Kr; clemente eu proprietii ») Ne, Ar, Xe, 6) Ne, Ag, He, Kr »)identie; «) aseminstoare 4) Unitaten atomicd de mass (ua, m) reprerinti: 8) a 12-aparte din masa atomului C (226, A= 12 ) a6-a parte din masa atomului C (Z= 6, A= 12); a5 €) masa atomului C (Z= 6, A~ 12); : 5) Masa atonnied relativi a unui element chile reprezinta: a) numa de nucteoni din atomul elemental chimie respectiv; ») mumirul care arati de c&te ori este mai mare masa atomtului clemestM chimic decit unitatea stomicd de mesis ¢) suma maselor particulelor elemeatare componente ale atorilor el respectiv, 6) Un mol de atomi confine: a) cantitatea i grame egal cu numarul atomic Z dintr-un elements ) masa in grame dint-un element egal cu numdrulelectrnilor din at respect, ©) masa’ in grame dintr-un element numeric egal cu masa atomic canttatea care confine un numir de 6,023+10" atom. 7) Cit atomi se gisese im 2 moli Ca? a) 12,046: 107; b) 12,046 10; ¢) 6,023. 10 8) Citi atomi de cupru se gisese intr-o monedi cu masa de 3 grame (A MF ckimice din aceeasi grup au acelag amar de stratar electronic 2 cirui atom are configuratia clectronict K7L’ se a) 2,82: 10; il chimic al tc figurati: b) 2,82: 103; ©) 6,023: 10°, 9) X grame zine (A= 65 ) confin 24,092: 10° atomi, X are valoarea: a) 390; b) 130; *) 260. Bis chimice oxigen, fluor, neon, se gisese: sgrupa a II-a principal; 3-3, grupa a Il-a principals; , grupa metalelor alcaline, enilor, perioada a 2-a; principalé, perioada a -a secundara, perioada a 2-2. 25 24‘TEST 9: VALENTA. COVALENTA. ELECTROVALEN A TA. ELECTROVALENTA 41) Valenta reprezinti fmentului chimie oxigen (Z; = 8) fi realizeuzi, in cursul a) capacitatea de combinare a atomilor unui element chimic cu atonifil Bermice, configuratic stabil de octet pe ultimul strat pri celemente chimice; ‘ 2 elecironi in stratul de valenfa sau punerea in comun a doi ») numnrul straturitor electronice ale atomutui unui element chimic; sul de valenfi cu afi atom, identici sau diferits ‘¢) numérul electronilor de pe ultinl strat al atomilor elementelor chimicy jelectroni de pe ultimul strat; 2) Electronii de pe ultimul strat (strat de valenfi) care contrib jun de electroni cu atom identici sau diferi formarea legiturilor chimice dintre atomi se numese: ntului chimic potasin (Z= 19) are valenfa, electrovalenta, a) electroni periferici; _b) eleetroni superiori;_) electroni de valé™ i 3) Covalenfa reprezinti: bbb OL 4,0. a) valenta egalé cu numarul de electroni cedati de un atom; 4 iminiu, AI, confine: ») num de electroni acceptati de un atom; ©) valesfa egalé cu numarul de electroni pusi in comun de un atom, in realizarii configuratiei stabite de dublet sau octet pe ultimul strat 4) Electrovalenta reprezint 4) sumfirul de electroni pusi in comun de un atom; ») valenta egal cu numérul de electroni cedati sau acceptafi de un scopul realizatii configuratiei stabile de dublet sau octet pe ultimul stra; ©) numérul de electroni de pe ultiml strat al unui atom, 2) potasiul are valenta I; ») metalele alcalino — pimdntoase sunt monovalente; oo. ©) carbonul si siiciul au valenfa IL F care are configuratia electronic K'L* apart mie situat in sistemul periodic hi egali cu diferenta (8-numarul grupel). Este adeviraté afirmatia: 4, grupa metalelor alealino - pmantoase; a) halogenii sunt divalenti; -a, rupa a Ila pricipalty b) bromul are valenta I, fosforul este divalent; ‘a, grupa a VI-a principal . ) azotul este trivalent, oxigenul este divalent, clorul este monovalent. confine elemente chimice ai eiror atomi isi realizeazi, in 7) Elementele chimice situate in grupele secundare ale sistemului pel au valente variabile, Este adevirati varianta: ) cuprul are valengele II si II b) ferul are valentle Il gi II, cuprul are valenfele I si II, zincul are valenta fi 6) staniul are valenfele I si 8) Elementele chimice ai ciror atomi au in stratul de valenfi trei el au valenta: a) variabila; bvs om. 4 9), Valen{a elementului chimie al eirui atom are configuratia elect KLM este: a) VIL; ») zeros omL