‘Tatia leghturilor intermoleculare variaza astfel: legitura de hidrogen > legditura dipol-dipol > forfe van der Waals Stabilitatea cristalelor moleculare depinde de: ‘© Giria legituri dintre molecule; ‘* mirimea moleculelor; ‘+ masa moleculari a moleculelor; ‘© forma (simetria) moleculelor. Retele atomice Substanfele solide care formeazi refele atomice au in nodule refelei atomi de nemetal unifi intre ei prin legituri covalente, fiecare atom realizéndu-si configuratie stabil de gaz.rar pe ultima strat. Diamantal, grafitul si fulerenal sunt substante ale aceluiasi element chimio, ‘carbon, Caracteristica unor elemente de a exista in dou sau mai multe forme (modificatii), cu proprietiti diferite, se numeste alotropie; modificafiile se numesc forme alotropice. in cazul diamant-grafit-fuleren, alotropia se datoreazi forme diferite de cristalizare, atomii de carbon fiind dispusi diferit in refelele cristaline. Structura diamanta Celula elementart a diamantului este un cub. Atomii de carbon din rejea se ‘unesc prin legituri covalente simple; flecare’atom de carbon pune in comun cei 4 electtoni de valenfa cu alti 4 atomi de carbon vecini, Cele 4 covalente ale atomului de C sunt orientate in spatiu spre virfurile unui tetraedru regulat, formand intre ele unghiuri cu masura de 109°28’.Aceste legiituri sunt rigide, orientate in spafiu si sunt mult mai puternice decat lepiturile ionice. Aceasti structuri explicd proprietiile diamantului + duritate mare (10 in scara lui Mohs); punct de topireridicat; insotubil in apa si alti solvent; ru conducdtor de cilduri si cletriitate; reactivitate chimic& scazuti Structura grafitului Grafitul are un tip special de rejea atomic’, numiti refea statificata hexagonal, formati din plane paralele de atomi de carbon. Atomii de carbon intr plan ocupii colpurile unor hexagoane regulate; fiecare atom de carbon se leagt printr-o covalenfa simpli de alfi 3 atomi de carbon, unul din electronii de valent rimfndnd liber si mobil. Intre alomii de carbon din acelasi plan se manifesta Iegituri covalente putemice, in timp ce intre atomii de carbon din plane paralele suprapuse, legiturile sunt de natura fizic8, mult mai slabe. @ Proprictijile grafitului sunt determinate de aceast® structurt duritate mic; densitate inferioard dianfantuluis clivaj (asi une pe hate); conductibilitateelectric& datorata electronitor liberi; reactivitate chimic& mai mare ca a diamantului. Structura fulerenul Celula elementari este alcituiti din 60 atomi de carbon si are forma unui icosaedru reguila: (constituit din 12 pentagoane i 20 hexagoane). Este 0 forma alotropicé recent descoperita, proprietatile sale nu sunt pe deplin cunoscute (figura 5.4). Figura $4, Celula elementard de fuleren are forma unul icosaedru regulat Legitura metalicd. Refele metalice Prin metode fizice modeme s-a constatat c& metalele au structur’ crstaling, Majoritatea metalelor formeaza trei tipuri de refele: a) refele cubice centrate intern: atomii de metal ocupa varfurile si centrul spatial al unui cub, astfel incat fiecare atom este inconjurat de afi 8 atom Astfel de refele au: Li, Na, Ba, Cr. b) refele cubice cu fefe centrate: atomii de metal sunt dispusi in varfurile si centrele fetelor unui cub, fiecare atom find inconjurat de alti 12 ator. Asttel de refele au: Al, Ag, Au. ‘) refele hexagonale: celula elementara este 0 prisma hexagonal, un atom fiind Snvecinat de alti 12 atomi. Astfel de refele prezinta: Mg, Zn. Celulele elementare ale celor trei tipuri de retele cristaline metalice sunt prezentate in figura urmatoare (figura 5.5) 9 lles Y“ cus cu FeTE (CUB CENTRAT PRISMA, ‘CENTRATE INTERN HEXAGONALA igura 5.8. Tipuri de refeleeristaline metalice {in cristalele metalice, legatura existent intre atomii metalelor este o legituri de tip spécial, numiti legituri metalica. intr-un cristal metalic, distribufia clectronilor este diferitt de cea a atomilor liberi. in cazul metalului compact, numai electronii mai apropiaji de nucleu se gisesc in orbitali atomic’ individuali; orbitalii care confin electronii inveligului exterior, se contopesc diind nagtere unor orbital care se extind pe tofi atom din cristal. In acest mod, nivelele superioare de energie se contopesc formind benzile de energie. Electronii din aceste benzi, mai putin atrasi de nucleu, sunt mai mobili si sunt electroni comuni intregului cristal Aceasti structura explica proprietitile caracteristice metalelor: luciu metalic, opacitate, durtate, maleabilitate, ductilitate, conductibilitate electrics si termick. 80 TEST 36: LEGATURA IONICA. COMPUSI IONICL. RETELE IONICE 1) Legitura ionied se formenzi: 4) intreatomi identici sau diferf, care-i pun in comun electron de valenté, ia scopul realizirii configuratii stable de gaz rar pe ultima strat; b) intre stomi de metal, prin punere in comun de electroni, in scopul realizarii configuratiei de dublet pe ultinmul strat; ©) prin transfer de electroni de Ia atomii elementelor chimice cu caracter electropozitiv la atomii elementelor chimice cu caracter electronegativ, in scopul realizirii structuri stabile de gaz. rar pe ultimul strat; ionii formagi in tumaa acestui transfer de eleetroni, se atrag prin forte electrostatice conducénd Ia formarea compusului ionic, 2) Oxidul de msgneziu se formeazi astfel: 2 bud 0%, 8) Mg +0 > Mg? +0?- Mg"0% face b)Mg+0— Mg"! +0! > Mg"o" oe : ©) 2Mg+ 02 Mg"'+ 0? —— > 2Mg 3) Prin legiturifonice se formeaza: a) molecule; ) compusi ionici; ©) molecule ionice. 4) Confine formulele chimice ale unor compusi ionici seri 4) CaCl, HBr, Mg(OH)2, Nal, KOH, HS; 1b) KBr, CaO, AIC, NaCl, Mgl, NaNOs; ©) KOH, NHG, Cas, BaO, Al(OH), CuSO, 815) Referitor Ja refeaua cristalin’ a clorurii de sodiu este adevirati 4) NaCl cristalizeazi in rejea ionic; celula elementard este cubic ionii Na" se gisese tn varfurile cubului si pe centrele fetelor; ionii CI" se gasesc pe rnijloacele muchiilor; 'b) NaCl cristalizeaza in refea atomicd; celula elementari este cubicd atomii de Na se gisesc in varfurile cubuiui, iar atomii de Cl se gisesc pe mijloacele muchiilor; ©) NaCl cristaizeazs in rejea moleculars. 6) Referitor la conductibilitatea electric’ a compusilor ionici este adeviiratit variant a) nu conduc curentul electric; +) conduc curental electric atét in stare solida cat gi in topiturd; ) conduc curentul electri topiturd sau in sotuti 7) Este o hidrurs ionica: a) Cals; b)ILS; ©) NEB. 8) Seria, care confine formulele chimice ale unor compusi ioni ordinea eresteril punetelor de topire, corespunde variantel: a) NaBr, NaCl, NaF; b) MgF2, NaF, AIPs; ©) NaF, NaCl, NaBr. aranjatiin 9) 42 grame sare binari ce confine ioni izoelectronict monovalent se dizolva in 200 ml api (psp: = 1 g /ml). Daci anionul aparfine celui mai electronegatiy element chimic, precizai varianta corecti: a) solutia de NaCl obfinuta prin dizolvare are concentratia 2,05 %; b) sarea binari este NaF, compus ionic, cu punet de topire ridicat, casant, conducator de electrcitate in topitura si solutie; ©) in molecula de NaF, ionii Na’ si F”se atrag prin forte de natu electrostati 82 ¥ TEST 37: LEGATURA COVALENTA. MOLECULE. RETELE MOLECULARE 1) Legitura covalenti se formeazit: a) intre atomi identici sau diferif ai elementelor cu caracter electronegativ care- si pun in comun electronii de valent necuplati, in scopul realizarii configuratici stabile pe ultima strat, de dublet (in eazul atomului de H) sau octet ; ) intre atomi identici ai elementelor cu caracter electronegativ, prin punere tn comin de electrons . ©) intre atomi ai elementelor cu caracter electronegativ si electropozitiv, prin punerea in comun a electronilor din stratul de valengi, fn scopul realizérii stracturii stabile de gaz nobil pe ultinul strat. molecule polare seria 2) Confine formulele chimice ale unor corespunziitoare variantel: ) HCl, H20, COz, NH, CaF; ) CCl, HBr, HhS, CO, Ch, NaH, ©) HF, 10, NF;, CO, FBS. 3) Referitor Ia molecula de Ch, este adevirati varianta: 8) molecula polar, formati prin legiturd covalent simple; cristalizeazi in refea ‘moleculara in care se manifesta legituri dipol - dipol; ') se formeaza prin legitur covalenti simpli, nepolara; cristalizeazi in refea ‘molecular’ in care se manifest forte fizice slabe de tip van der Waals; ©) se formeaza prin legaturs covalent polar’ simplé, cristalizeazd fn rejea ‘molecular in care se manifesta legituri de hidrogen, 4) Seria care confine formulele chimice ale unor molecule polare ordonate {n sensul cresterii polarititii, corespunde variantei ) HCI, HBr, Hl, HF; ») HF, HCI, HBr, HI; ©) HI, HBr, HC, HF. 5) Confine formulele chimice ale unor molecule nepolare seria: a) Os, NH, CCl, Bra, Ia, O25 1b) Cla, O2, No, Ha, CO2, CHa; ©) Ps, CS, HaO, Fa, Ha, CO. 8 eS