ef lucrri dr.

Paula POAN

Pe plan mondial, acvacultura, a nregistrat o expansiune rapida in

ultimii ani, expansiune echivalenta unei creteri de aproximativ 10% pe an
ncepnd cu 1999, in timp ce capturile nregistrate in aceiai perioada au
sczut cu 3% pe an.
In anii 2000, producia mondiala de peti, crustacee si molute
din acvacultura si pescarii a fost de peste 117.2 tone. In timp ce, captura
totala din pescarii s-a diminuat cu 3.4% pe o perioada de 10 ani, producia
din acvacultura a crescut cu peste 50% - de la 16.5 milion tone la 39.4
milioane tone.
Astzi, acvacultura contribuie cu peste 25% din cantitatea totala
de pete comercializata. Aceste statistici indica cu certitudine faptul ca
acvacultura este intr-o continua dezvoltare in ntreaga lume, aceasta
tinznd sa devina principala sursa de peste si organisme acvatice pentru
piaa mondiala.

Sistemele din acvacultura sunt

caracterizate prin diferite grade de
intensivitate (producie/unitate spaiu de
cultura), nivel al produciei (producie/an) si
prin concentraia compuilor reziduali
(solide, fosfor, azot) din eflueni.
In
general,
acvacultura
tradiionala in heletee este comun si
specifica tarilor in curs de dezvoltare,
expansiunea fermelor convenionale in
tarile industrializate cunoscnd in prezent o
stagnare.

In Europa (ex. Danemarca, Germania,

Olanda si Norvegia), America de Nord si alte tari
industrializate (ex. Japonia, Taiwan si Israel),
fermele piscicole sunt caracterizate, intr-o msura
din ce in ce mai mare, prin sporirea gradului de
intensivitate.
In prezent, acvacultura superintensiva
este practicata in majoritatea tarilor din Europa
Occidentala si America de Nord unde, cererea de
specii valoroase este foarte ridicata. Exigenta
deosebita a legislaiei din tarile respective, privind
calitatea mediului implica masuri severe de control
a calitii efluenilor sistemelor superintensive.

n aceste sisteme
relativ
noi
pentru
ara
noastr, creterea petilor se
realizeaz n condiii de
mediu strict controlate, la o
densitate
foarte
mare
rezultnd producii de peste
200 kg pete/mc de ap

Un numr redus de
personal
angajat
poate
asigura buna funcionare a
unei asemenea ferme. Exist
cazuri cnd numai 2 angajai
sunt suficieni pentru a opera o
asemenea exploataie care
poate produce peste 200 de
tone de pete anual.

Principiul sistemelor
superintensive este acela de a
valorifica
ct
mai
bine
potenialul biologic al unei
specii, pentru a se obine o
producie maxim de pete/mc
de ap

Creterea super-intensiv poate fi de

dou feluri:
- sisteme "flow-through"
- sisteme recirculante

n sistemele flow-throgh sau Single-Pass Systems apa trece o

singur dat prin bazin i creterea petilor se poate efectua n bazine
alimentate cu ap termal sau provenit de la termocentrale. Aceast ap
se introduce direct n bazinele de cretere a petilor sau se folosete doar
ca agent termic pentru nclzirea apei ce urmeaz a fi utilizat n sistem.
Se folosesc bazine mici (sub 100 mp), construite din beton, fibr de
sticl, prelat impermeabil, etc. Bazinele se amplaseaz n hale, sub
oproane sau chiar n aer liber, pe cursul rurilor. Furajarea se face numai cu
nutreuri combinate granulate
Apa curge continuu n bazinele de cretere
i trece prin tancurile bine ancorate, care
in petele. Fiecare linie de bazine are mai
multe staii de hrnire, iar la captul liniei
de cretere se afl zona de evacuare a
resturilor. n acest sens legislaia prevede
ca apa s ndeplineasc anumite
standarde de calitate nainte ca ea sa se
rentoarc n natur.
Randamentele de producie sunt dependente de debitul de ap,
aerarea i temperatura apei.

Sistemele recirculante sau nchise presupun creterea petilor n

bazine alimentate cu ap tratat i reutilizat i sunt mult mai rspndite
dect sistemele flow-throgh.
Petele este crescut n
rezervoare n care acetia
locuiesc, mnnc, respira, i
excret. Un filtru de particule
primare ndeprteaz deeurile
mari, apoi apa trece printr-un
filtru biologic unde excreiile
sunt detoxifiate de bacterii.
Amoniacul
i
nitriii
sunt
transformai n nitrai, care la
concentraii de cteva sute de
pri pe milion sunt non-toxice
pentru peti.
Apa curat se rentoarce n sistem. Astfel de sisteme nchise
necesit o continu aerare sau oxigenare a apei att n rezervoarele de pete
ct i la nivelul filtrului biologic. Calitatea apei trebuie s fie monitorizat
ndeaproape i cu atenie, existnd i sisteme de urgen sau back-up.

Principalele argumente care au condus la dezvoltarea acvaculturii

intensive si superintensive in sisteme recirculante sunt: competiia,
recunoscuta, pentru teren intre industria de cretere a petelui si activitile
agricole; limitarea consumului de apa si reducerea impactului de mediu
prin asigurarea controlului efluenilor, considerabil diminuai, sub aspect
cantitativ, comparativ cu acvacultura tradiionala.
Sistemele recirculante de producie acvatic constituie o alternativ
important la acvacultura tradiional, de heleteu.
Ca urmare a tratrii apei i reutilizrii acesteia, sistemele
recirculante necesit o cantitate mult mai mica de ap dect un heleteu
pentru a realiza o producie similar, iar prin folosirea diferitelor tipuri de
bazine, dens populate, cerina privind necesarul de suprafa de teren este,
de asemenea, mult mai redus dect n cazul acvaculturii clasice.

Preocuprile

actuale

privind

diversificarea

intensificarea

tehnologiilor din acvacultura, precum i cele referitoare la conservarea

bioresurselor din ecosistemele acvatice naturale impun investiii majore,
financiare si umane, pentru realizarea unor complexe sisteme de producie
recirculante
Pe plan internaional, problema acvaculturii superintensive si a
tehnicii condiionrii si recirculrii apei tehnologice este minuios studiata.
In contextul actual, i anume exigenta crescuta privind calitatea
produsului acvacol si cerina imperativa privind asigurarea controlului
impactului

efluenilor

din

acvacultura

asupra

mediului,

cercetrile

fundamentale si aplicative din domeniul sistemelor recirculante sunt orientate

in principal in direcia perfecionrii metodelor de tratare a apei reziduale, de
automatizare a procesului tehnologic, de asigurarea a calitii produselor i,
nu in ultimul rnd, de rentabilizare.

Practica

acvaculturii

sistemelor

recirculante

superintensive

evideniaz o multitudine de oportuniti: controlul condiiilor de mediu pentru

optimizarea produciei, posibilitatea de control a cantitii de furaj
administrata in vederea maximizrii eficientei conversiei hranei, controlul
eficient al factorilor climatici, diminuarea cantitii de substane chimice in
bilanul de materii prime si materiale al procesului tehnologic.
Aceste sisteme implica, nsa, costuri de capital ridicate si sunt
destul de complexe din punct de vedere tehnic, motiv pentru care, un
management inadecvat poate conduce la pierderi apreciabile de producie.
De aceea, pentru a fi profitabila, acvacultura sistemelor recirculante
presupune un bun management privind: controlul calitii mediului; strategia
de administrare a hranei; meninerea strii de sntate si a condiiilor de
biosecuritate pe ntreaga durata a ciclului de producie; controlul nivelului
concentraiilor nutrienilor din efluent; competenta si profesionalism in
operarea facilitailor tehnologice.

Astfel, cercetrile actuale vizeaz, pe lng aspectele mai sus

menionate, cunoaterea si/sau aprofundarea tehnologiilor de cretere a unor
specii de apa rece, calda sau a altor vieuitoare acvatice (sturioni, salmonide,
siluride, ciprinide, molute, crustacee, etc.), organisme a cror cerine ecotehnologice presupun particulariti, multiple si complexe, privind proiectarea
sistemelor de cretere precum si a managementului operrii acestora.
Pe plan naional, cercetarea in domeniul sistemelor recirculante a
fost demarata in anul 2000 si este nc in continua extindere dat fiind
interesul crescut pentru acvacultura superintensiva si avantajele pe care
aceasta le ofera.
Pana in prezent, experimentri de cretere a petilor in sisteme
recirculante au fost realizate, in principal de ctre Departamentul Catedrei de
Pescuit si Acvacultura - Galai si Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru
Ecologie Acvacultura si Piscicultura - Galai.

Sunt notabile, de asemenea, preocuparile si realizarile in

domeniu ale USAMV Bucureti, USAMV Timioara, USAMV Cluj si
USAMV Iai, instituii care, prin potenialul tiinific (uman si material) pot fi
implicate in rezolvarea problematicii complexe privind promovarea
sistemelor de cretere superintensiva in acvacultura Romniei.
Intr-o prima faza, in cadrul acvaculturii din Romania, sistemele
recirculante au fost dezvoltate, cu preponderenta, la nivel experimental.
Rezultatele spectaculoase obinute in cadrul acestor ncercri au
determinat muli ntreprinztori sa fie atrai de idea de a investii in astfel de
sisteme care, ofer si posibilitatea de a produce specii cu valoare
economica ridicata, specii intens solicitate de piaa romneasca si care, in
acest moment sunt importate (tilapia, somon, somn african, somn pitic,
anghila, biban de mare, sturioni, etc.).

De asemenea, acvacultura sistemelor recirculante constituie o buna soluie

pentru rezolvarea problemei refacerii si conservrii populaiilor de sturioni, cunoscut
fiind faptul ca in ultimii ani, acestea au suferit un drastic declin ca urmare a
supraexploatrii.
Avantajele sistemelor recirculante:
- amplasarea unor astfel de sisteme n zone lipsite de un curs permanent de ap;
- prin recircularea apei se conserv resursele naturale de ap - limitarea consumului
de ap, zilnic fiind nlocuii n sistem doar maxim 10% din volumul acestuia.
- exist un control strict asupra mediului de cretere astfel c se menin condiii
optime de cretere pe tot parcursul anului;
- exist posibilitatea obinerii n flux continuu, pe tot parcursul anului, de produse
proaspete;
- inventarul piscicol se poate face cu mai mare acuratee dect n heleteie pe tot
parcursul ciclului de producie;
- se pot amplasa foarte aproape de locul de desfacere a produciei, eliminndu-se
costurile de transport;

Dezavantaje sistemelor recirculante:

- investiia iniial este mare;
- sistemul este complex necesitnd tehnologie avansat;
- consum energetic relativ ridicat pe parcursul exploatrii sistemului.
Sistemele recirculante, fiind foarte costisitoare n ceea ce privete
investiia iniial i costurile anuale, nu se justific dect dac se cresc specii cu
valoare ridicat precum sturionii, alul, bibanul, anghila, somn, tilapia, etc. n nici
un caz aceste sisteme nu se vor aplica pentru creterea ciprinidelor de consum
sau a pstrvilor (cel mult sistemul flow-throw). Aceste specii pot fi crescute n
sistem doar ca specii auxiliare celorlalte amintite.
Controlul calitii unei ape cu o ncrcare organic foarte ridicat, situaie
specific

sistemelor

recirculante

din

acvacultur,

impune

folosirea

unor

echipamente i instalaii adecvate, prudent integrate tehnicilor de management

tehnologic.
Un caz particular de cultur superintensiv sunt i culturile hidroponice