zu 624.191,8 624.18 amine ST STANDARD DE STA? ROMANIA. EDITIE OFICIALA. STAS 3300/2-85 PENTRU STUNTA CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE a cemmoracie, | ay cazun FUNpARM DmECTE | Grane anemere 'STANDARDIZARE at Termin de fomation DU STHRIA S pacar ochonaHun “ DATIONS | @YHTAMEHTOB MESTROPO SUPERFICIELLES ‘SATOR_EUUA Foundation ground : FOUNDATION ANALYSIS FOR oe SHALLOW FOUNDATIONS s + 1. GENERALITAY 11 Obieet Prezentul standard stabileste prescripfiile de calcul al terenului de fundare sub aepiu- nea fandatiilor directe. 1.2 Domeniu de aplicare 1.21 Prevederile prezentului standard se aplick terenului de fundare, -peasra, urmiitoarele tipuri de construetit : vile si social-culturale ; — industriale — agrozootehnice ; = do tip industrial din cadrul amenajirilor hidrotehnice; Tncriri de artd. 1.2.2 In caml terenurilor de fundare aledtuite din p&minturi sensibile la umezire, din pimin- turi cu umflari gi contractii mari, sau din piminturi imbunitifite, trebuie #8 se aiba in vedere gi prevederile din reglementiirile tehnice specifice referitoare la asemenea piminturi, 1.2.3 Metodele de calcul la starea limit’ de deformatii (conform pet. 3) gi la starea limiti de capacitate portant (conform pet. 4) se aplick in eazul terenurilor de fundare constituite din piminturi. In cazul rocilor stincoase gi a rocilor semistincoase se utilizeazis metode de calcul adecvate. 1.24 Prezentul standard nu se refer’: Ta ealculul terenului sub fundagii de magini; — la deformatiile terenului de fundare provocate de miseSri tectonice, migeti seisinice, aluneciri de teren, contractii si umfliri ale argilelor, umezirea piminturilor maeroporice sensi: bile la umezire, lichefierea.nisipurilor ete. 1.3 Caleulul terenului de fundare in cazul fundirii direete se efectueazi in scopul stabilirii Gimensiunilor in plan ale fundagiilor, astfel ineit presiunile pe talpa acestora si aiba valori accep- tabile pentru constructie, atit in ceea ed priveste siguranta cit gi exploatarea normal a ei. i conform legit, Reproducerea interziss. 14 Yalorile presiunilor pe terenul de fundare se determin, dup caz, fie prin utilizarea presiunilor convenfionale stabilite empiric (eaz in care se considers implicit indeplinite condi- fille calculului lastarea limit de deformatie si la starea limit de capacitate portanti, ca stiri limité ultime), fie prin efectuarea calculelor de deformatii sau/si de eapacitate portanti, pentru verificarea indeplinirii condifiilpr caleulelor lastarea limit de deformafie sau/st la starea limit de capacitate portanté. 1.5 Calculul terenului de fundare in cazul funditrii directe se efectueazii diférentiat in funefie de: Nerespectarea Standardelor de Stat este ur — clasa de important a construefiei (conform STAS 10100/0-75) ; — sistomul static gi alettuires constructiva a structurii; = ceringele procesului tehnologic; — natura terenului de fundare; — faza de proiectare. + Impreund cu-STAS 9300/1-85 tnloculeste STAS 9800-77 i STAS 8216.77, Hloborat a MINISTERUL EDUCATIE! S$! INVATAMINTULU! | aprobat ae: 2 Data intr in vigoare : INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, "Su. ile Platte ne. BUCURESTI gonre, ee CONSTRUCT "Telex HSI CNST R 1985-11-01 28 Pag. PRETUL LEI 8,00 prin Institutul de Construcy BucurestiSPAS 3300/2-85 - =o 16 Din punct de vedere al efectusirii calculului terenului de fundare, constructiile gi terenu } de fundare se clasificd astfel : 16.1 Dupi clasa de important (stabilit& conform STAS 10100/0-75) : — constructii speciale (din clasele de important I gi TZ); — construcfii obignuite (din clasele de importanfés IIT, IV si V). 16.2 Dupi sensibilitates Ia tasiri — construcfii sensibile Ia ta: — coustrucfii nesensibile la tasiri Construc{ii nesensibile la tastiri, orientativ, se considers cele ou: — structura static determinata} — structura in cadre sau mixti (cadre gi diatragme) eu maximum gase niveluri avind travel de maximum 6 m gi deschideri de maximum 9 m; ~ structura cu peref{ portanft (zidirie, panouri mari, diafragme) avind maximum gase niveluri, OBSERVATIE — tn aceast categorie, protestant poate lalade alte consruti asemndtoare dln ponet de vedere constructiv, : » 16.3 Dup& existenfa restriefiilor de deformafii in exploatare : = construefii eu restricfii; — construefii fird restriofii. Dupi tipal teremului: — terenuri bune; ~ terenuri dificile. ‘Terenurile bune se considers cele precizate in tabelul 1. ‘Tabelal 1 Tipul de teren 1° | Blocuri, noloviniyurl sau pletriyuri continind mat putin de 40% nisip si mai putin de 30%, argili in eonditile tunel stratificati practic unlforme $1 orizontale (avind Inclinarea mat med de 10%) Paminturt practic uniform ase, inclusty nisipurl prioase, Indesate sau de indesare medic, i condi unt statiticatih i orlzontale Pamtnturl coezive ou plastcitate redusi:nisipari argiloase, prafurknlsipoase i prafurl, avind e < 0,7 i fe> 0.5 in conaifile unelsteatficati practic uniforme 9 orizontale, 4 | Pamtntur! coezive cu plasticitate medic: nisipurlargiloase, praturlnisipoase-argiloase, avind ¢ < 1 sl Jed 05 ‘tn conaliflte unet stratiieatt practic unitorme si erizontale 5 | Pimtoturt coczive cu plasticitate mar arglle nlsipoase, argile prifease sf argle, avind ¢ < 1,1 sl Je> 06 m condiflle une! stratifeat practic uniforme si orizontale 6_| Rocl stincoase gi semistincoase tn condiitle une stratifieatlt practic uniforme si orizontale 7 | Onice combinatic intre stratificatitle preciate la mr. ert. 1... 8 8 | Umptuturt de provenienta cunoscutd reallzate organizat, confinind materlt organice sub 5% 1.7 _ Stabilirea preliminari a dimensiunilor in plan ale fundafiei se face pe baza presiunit convenjionale (conform pet. 2), prin apreciere sau pe baza unor condifii tehnologice. 18 Caleulul definitiv al terenului de fundare 181 lini Calculu} pe baza presiunilor convengionale (conform pet. 2) se efectueazé in cazul inde- simultane a urmatoarelor condifi — constructii obignuite, nesensibile la tast terenuri de fundare’ bane, 1.8.2 Calculul In’starea limité de deformagii SLD (conform pet. 3), se efectueazi in“urmitoa- rele situafii : 2 18.2.1 Ca stare limit’ ultimi a construetiei : @) in camul tuturor constructiilor fundate pe terenuri dificile; 2) in cazul tuturor constructiilor sensibile In, tastiri; o) in cazul constructiilor speciale, nesensibile la tasiri fundate pe orice tip de teren, ca exceptia rocilor stincoase ; 42) in situafiile aritate la pet. 1.8.1, cind prin depisirea presiunilor conventionale pe talpa fundapiilor yi indeplinires condifiilor caleulului la SLD, rezulté o dimensionare maf economics a fundatiei. Hird restrictii in exploatare;= . STAS 3300/2-85 1.8.2.2 Ca stare limitX a exploatirii normale, in cazul constructiilor cu restricfii in exploatare ] fandate pe orice tip de teren. 1.8.3 Caleulul la starea limit de capacitate portant’ SLCP (conform pet. 4), se efectueaz’ in urmitoarele situatii: ‘2) pentru toate constructiile fundate pe terenuri diticile ; 3) entra toate ‘construcfiile fundate pe piminturi coezive saturate, supuse unor ineXretri aplicate rapid ; Peake |) pentru constructiile speciale fundate pe roci stincoases @) pentra toate tipurile de constructii, cind fundafiile transmit incirciri orizontale importante (H > 0,1 V, in care H si V reprezint& componentele orizontali, respectiv vertical, ale ineSretrii pe talpa’ fundafici) ; 2) pentru toate tipurile de construc, cind fundafille sint agezate pe taluzuri sau in apro- pierea acestora. 1.8.4 1n cazul constructillor oxistente, la care urmeazk sk se modifice substantial regimul de inedrcare (prin schimbarea destinafiei, supraetajiri ete.) se efectueaz’ in mod obligatoriu caleulul la stdrile limit de deformatie si de eapacitate portant. 1.8.5 tn camul construcfiilor fundate pe terenuri dificile, provederile din project _privind jmbuntttitires piminturilor (prin pernd de pimint eompactat, compactare de suprafafa saul de ‘adineime, injectare ete.) se vor justifica prin efectuarea caleultlui la starea limit’ de deformatii ‘tit in ipoteza fundirii pe teren natural cit si in cea a fundirii pe teren imbunfititit. 1.9 Valorile de calcul ale caracteristicilor geotelnice ale terenului de fundare si gruparea aefiunilor in conformitate cu stirile limit posibile ale structurii in conluerare cu terenul (starea limit ultima sau starea limit’ a exploatirii normale) se stabilese conform STAS 3300/1-85. 310 Galculul terenului de fundare conform prezentului standard se face in ipoteza variatiel plane (liniare) a presiunilor pe talpa funda OBSEAVATTE — La caleulul fundator proprizie sf al constructor tn ansambia se pot admnite sf alte Spoteze de variafie 8 presiunilor pe talpa funda 1.11 In cazuri speciale, proiectantul poate si adopte gi alte metode de calcul al terenului de fandare dectt cele menfionate in prezentul, standard, en justificare tehnico-economic’. 1.12 Btapele calculului terenului de fundare Calentul terenului de fundare in cazul fundirii directe, in conformitate cu prevederile prezentului standard, comport’ mai multe etape : caleulul preliminar (predimensionare) efec- fuat conform pet. 1.7, incadrarea terenului gi a constructiei in categoriile precizate la pet. 1.6 si caleulul detinitiv care cuprinde verifiediri de baz’ si, dact este cazul, verificiri speciale. tn anoxa A este data, orientativ, o schem# logic a etapelor calculului terenului de fun- dare in cazul fundirii directe. 1.13 Standarde conexe ‘Perminologia conform STAS 3950-81 si STAS 3300/1-85. Principiile generale de caloul conform STAS 3300/1-85 Clasificdrile referitoare la piminturi conform STAS 1243-83. 2 CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE PE BAZA PRESIUNILOR CONVENTIONALB 2.1 La calculul preliminar sau definitiv al terenului de fundare pe baza presiunilor conven- fionale trebuie sh se respecte condififle : — Ia inedredri centrice Per © Peone $i Pi © 12 Peore i dup’ o singur’ direetio : Pes nne€ 152 Peose in gruparea fundamentals Pirmex 14 Peoeo in gruparea special — excentricitifi dup’ ambele direetii : Permax <1st Peow iM gruparea fundamentalé; : Pisuox€ 146 Peope 12 gruparea special’, in care Per Pu presiunea medic vertical pe talpa fundafiei provenité din inciredrile de Calcul din gruparea fundamentali, respectiy dia gruparea speciali ; Presiunea conventional de calcul, determinati, conform anexei B. Presiunea efectivi maximd pe talpa fundatiei proveniti. din incirearile de calcul din gruparea fundamental, respectiv din gruparea special 2.2 — Pentrn pimintwri foarte compresibile stabitiren, preliminard a ditnensiunilor fundajiei se poate face pe baza valorilor Payr minime pentru clasa respectivas de pimint, dar este obliga: forle verificarea ulterioard la stitile limita de deformafii gi de eapacitate portantssSTAS 3300/2-85 In categoria piminturilor foarte compresibile se cuprind : nisipurile afinate si pimine turile coezive eu Te < 0,5 sau cu ¢ mai mare dectt limitele superioare indicate in tabelul 17 la categoria respectivil de’ pimint. 23. Dimensiunile in plan ale fundatiilor se stabilese astfel ca rezultanta incliredtilor prove- nite din actiuni din grupari fundamentale sA fie aplicati in cadrul simburelui central. Pentra situafiilein caren gruparea fundamental intervin solieitiri orizontale importante, nepermanente, se admite ca rezultanta inedredrilor si se aplice in afara simburelui central cu condifia ca see{it: nea activa a tilpii fundatiei s4 nu fie mai mic de 80% din aria totalii a neesteia, 3 CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITA DE DEFORMATIL 3.1 Prin calculul terenului de fundare Ia starea limit de deformafii trebuie sii se asigure respectarea condifitlor : 7 A, <5, in cazul unei verifickri la starea limit ultim SLU; A; <4; in cazul unei verificdri la starea limit’ de exploatare normal, SLEN in care 4, deplasiiri san deformatii posibile ale construetiei datorate tasiirilor terenului de fun- dare, calculate eu ine&re%ri din gruparea fundamental pentru SLU; 4, aceeasi semnificatie ca si A,, calculate cu inedrciri din gruparea fundamental pentru SLEN 4, deplasitri sau deformiri de referint admise pentru structuri, stabilite de proiec- tantul strueturii; in lipsa unor valori stabilite de proiectant pot fi luate in consi- derare, orientativ, valorile specificate in anexa © pentru construetii neadaptate in mod special in vederea preluarii tasdrilor neuniforme ; 4) deplasiiri sau deformari admise din punct de vedere tehnologic, specificate de pro- iectantul tehnolog. 3.2 Caleutul la starea limitis de deformatic conform prezentului standard se face in condifiile previzute In pet. 3.2.1. +++3.2.7. 3.2.1 | Se consider cd deformatia suprafefei terenului de fundare coincide, in fiecare punct, cu deformatia tilpii de fundare, prin pistrarea permanent a contactului intre aceste doud elemente. 3.2.2. Sub actiunea ine&redrilor verticale transmise de constructit’ sia altor supraineXredri (fambleuri, depozite de materiale ete.) se ia in considerare numai deplasarea pe verticals a terenulul dle fundare (tasarea). 3.2.3 Tasarea unui strat se consider’ compusé din : area instantanee, datorité preponderent schimbirii instantanee de forms sub volum constant, precum yi deformatiei brugte de volum (reducerii volumului de goluri) in cazul pimin- turilor nesaturate ‘area din consolidarea primari, datoriti reducerii progresive in timp » volumului de goluri si disiparii excesului presitmii apei din pori; — taxarea din consolidarea secundard, care Se poate produce in anumite situatii prin deformarea lent& a pimintului sub efort constant, dup disiparea completit a presiunii in exces a apei din. por. Deformatiile terenului calculate conform prezentului standard reprezinti deformatii finale rezultate din suma tasirii instantanee si a tastirii din consolidarea primar. Tn cazal fn care este necesari evaluarea independent’ a acestor componente, ca §i in situatiile in care apare ‘posibili producerea unor tasiiri importante din consolidarea secundara, se folosese metode de caleul corespunziitoare. Oportunitatea calculului evolutiei ciaza in functie de grosimea, straturilor activa a fundatiei (definiti: conform pe timp a tasiiii_ din consolidare primar& se apre- ezive saturate (avind S, > 0,9) cuprinse in zona 3.5), de posibilitatea de drenare a acestor straturi, de valorile coeficientului de consolidare ¢, (determinat conform STAS 8942/1-84) precum $1 de viteza de erestere a presiunil pe teren, in faza de exeeutie si de exploatare a constructiei. Tasirile din consolidare secundart pot apare numai la unele piminturi eoezive. Capa: citatea piminturilor de a suferi tasiri din consolidaro secundark sub eforttl transmis stratulu de incireirile exterioare se apreciazd in functie de valoarea coeficientului de consolidare secun- dari c. (determinat conform STAS 8942/1-84), avind in vedere provederile din. tabelul 2 ‘Tabetut 2 ‘Compresibtitatea secudard a pimfatulat “<0, 008 foarte wick 6.008...0,008 | med 0,008;70.018 | imedle ovo16.''0.082 | mare 0.088 foarte mare- STAS 3300/2-85 3.2.4 Caloulul tastrilor probabile ale terenului de fundare se efectueazii in ipoteza compor- tirii terenului de fundare ca un mediu Tiniar deformabil. 3.2.5 In ealeulul tasitilor probabile ale terenului de fundare trebuie Iuate in considerare : — influenja, eonstrnetiilor invecinate ; — supraincirearea terenului din imedi: forme, depozite de materiale ete.) a vecinitate a fundatiilor (umpluturi, plat- 3.2.6 Actiunile se iau in gruparea fundamentaki 82.7 O ‘cile geotchnice ale terenului se iau eu valorile de calcul, stabilite conform STAS ‘Valorile de caleul ®, ¢ six se determin’ corespunzéitor unui nivel de avigurare a = 085. 3.3 Caleulul deformajiilor probabile ale terenului de fundare Penirn efeetaarea calculului trebuie indeplinite conditiile : — pentru fundatii ineiireate centric Dar € Poi pentra fundatii inetrente excentrie : Bea SPat Patuay S12 Pad Pema 0.8) t Boloviniyuri si piteiuri cu inerspatile umptate ev S| is 5. | Paminturt eoezive eu fe > 0.5 La | Botovanisurd si piri eu interspatlle umphute eu plminturl evczive eH Te < 0.5. ha PAmtnturi cverive ex fe = 0.5 1 PH | 3.3.2 In camul in eave in cuprinsal zonei active (definiti conform pet, 3.5) lao adincime 2 misurati de In talpa fandativis apate wn strat foarte compresibil (avin & <= 5000 kPa), trebnie sh se verifice relatia Fon < Paes in care efortul unitar vertical transinis de fundatie la cota z, in dreptul eentrului talpii fundajiei determinat conform pet. 3.7.1 (velatia 3), in kilopaseali: Sy. presiunes geologiek Ix cota 2, in kilopaseali ; Pune Dresiunea Py la-eota =, caleulata en relatiile de la pet. 3.3.1 pentra 9 tundatie cow ventional de laime #., fundaiai pe stratul foarte compresibil, in kilopaseali Latura B, a fundajie’ com cnyionale se calenleazt en relatia : B. aa m in care p Pade m 5-t- STAS 3300/2-85 B latura mick a fundatiei roale, in metri; T latura mare fundatiei real, in metri pa efortul unitar net media pe talpa fundafici reale, ealeulat conform pet. 3.6, in kilo~ paseali 3.4 Caracteristicile do compresibilitate ale straturilor de piimint, care intervin in calculul ‘eformatillor probabile ale terenului de fundare sint urmitoarele “"modulul de deformafie liniar, F (in kilopascali = modulul de deformatie edometric, If (in kilopaseali); = foeficientul de deformatie lateral (cocfieientul ui Poisson) v. 3.4.1 Pentru caleule definitive la constructiile incadrate in clasele de importanta I yi 1 (Conform STAS 10100/0-75) se recomand ca modulul de deformatie Tiniars # x8 ke. determine pe teren prin inedreare cu placa, in sondaje deschise sau in foraje, conform STAS 8942/3°84. 3.4.2 tn lipsa inceretrilor corespunziitoare de teren, pentru calenlul deformatiilar in faze preliminare de proiectare la constructiile din clasele 131 TT, eit si pentru caleule definitive Ia Ponstrucfiile din clasele IIT, TV gi V, se admite utilizarea valorilor modulului de deformatic SQomotrie determinat conform STAS 8942/1-84, corectate conform prevederilor de Ia pet. 3.4.5. 3.4.3 tn accleasi conditii ca la pet. 3.4.2 se admite determinarea indirect a valorilor modu. Tulat de deformafie liniaré H, po baza unor corela(ii stabilite cu datele altor tipuri de ineereari pe teren {ineercdri presiometrice, penetrare staticd gl, in terenuri necoezive, penetraren dina mic). 3.4.4 tn cazul amplasamentelor cu stratificatio uniform’, dac& se dispune de valori ale tas. fllor efective misurate la constructii existente, modulul de deformatie liniar’ se poate stabili prin calcul invers, pe baza deformatiilor misurate ale straturilor de pimint, Aceste valori ale Pivdululul de deformatie H pot fi utilizate in calculul tasirilor probabile ale unor construcfii proiectate, ou conditin verifiesrii uniformitStii caracteristicilor fleedrui strat prin sondaje exe- cutate pe'amplasamentul fieedrei noi constructi 3.4.5, In conditiile speciticate la pot. 3.4.2, modulul de deformatic liniari H se poate deter- mina pe baza valorilor modululut de’ deformatie edometrie Mf, cu relatia B=M,M kPa in care ‘M valoarea de caloul a modulului de deformatie edometric pentru stratul respectiv, Yeterminat’ in intervalul de presiuni cuprinse fntre presiunes geologic’ existent® Tanivelul probei (e,,) $1 presiunea medie ce apare in stratul comprimat in urma inci c&rii fundatiei (o,, + of), in kilopascali ; “M,covficient de corectie pentru trecerea de 1a modulul de deformatie edometric Ia Stodulul de deformatic liniar’ (determinat pe teren cu placa). Valoarea coeficien- Tutul Mf, se determina experimental; in cazul in care nil se dispune de asemenca date, valorile Bf, se pot adopte, orientatiy, conform tabelului 5. Pentra pliminturi prifoase si atgiloase avind Z;'<0,5 san’e>1,10 dack nu se dispune de date experimentale, se poate accepta M, = 1. 3.4.6 In lipsa unor valori determinate conform pet. 3.4.1 ++ 3.4.5 gi numai pentra evalua rea preliminard 9 deformatiilor terenului de fundare, se pot folosi valorile orientative ale modu- Tului B precizate in STAS 3300/1-85.547 Cocficientul de deformatie lateral’ v poate fi adoptat eu valorile prectzate in tabelul 6, ‘Tabelut 6 Denuinirea plintnturllor Bolovinlgurl st pletefyurt Nisiport (inelusty nisipurt prBfoase gi nlsipuri argt- louse) Prat, prat argos, argit nisipoast, argilé prifeasi | 0,95 [rst prat argllos argilk nisipowss, angi pratoasé | 0,25 | Argili, angilt grass 0,42 ce Se 2 og ote activa in cuprinsul efreia so calculeaz’ tasarea straturilor se limiteazs Ia adin- qince 2 sub talpa fundafici, la care valoarea efortului unitar vertical s, datoser tekoeral fundofiei (determinat conform pet, 3.7.1) devine mai mic dectt 20%, din preaiaees geologic’ nm la adincimea respectiva : <2 og a Pentru fundafiile avind in plan forma dreptunghiularé sau circulars, adincimea zonei Forme 9 larpant’ etermina eu ajutoral graficelor din anexa , in funcfie de presiunes nets forma §i litimea fundatici. 3.5.1 Jn situatia in care limita inferioarit a zonei active, stabilitd conform pot. 9.5, rezult& in cuprinsul unui strat avind modulul de deformatie liniara mult mai redus decit al arteeenes Bae pied fat avind B < 5000 kPa, adincimea # se majoreazi prin includerea acestul strat, sau pint la indeplinirea condifiei : 6, < 01 oy (2) Bed oat cazul in care in cuprinsul zonei active stabilith conform pet. 3.5 apare un strat prac: Ge tmcompresibil (# > 100 000 kPa) gi exist& siguranta o& iu eupriseul acestsia ping la edie gies corespunzitoare atingerii condifiei (1)—nu apar orizonturl mai eompresibil adinemmen zonei active se limiteazi la suprafata acestui strat, 5.6 Bfortul unitar net mediu p, pe talpa fundafiei se calouleazi ou“relafille : Po1Dy kPa in care Q suma inciredrilor de calcul provenite din constructie, in gruparea fundamentals (conform pet. 3.3), in kilonewtoni ; A suprafafa in plan's tilpii fundatiei, ia metri patrayi; 7 grentatea volumick medic a paimintulut situat deasupra nivelului tilpii fundagiel, in kilonewtoni pe metru cub; D, adincimea de fundare, in metri. OBSERVATIE — fn eazul gropor de fundare cu ltimi mari (2 > 10 m) executate tm terenurl eoezive,etnd exets posites ea fandal sipdturli si se ume dupa excavare efortl Unitar het meds pe lane heeded se aceepta Pa=P find a considera efectul de desedreare al greutatil pimintulul excavat, tn acest caz, pentru ea omeninl de presiunl » < yD, ve pot ulliza valerie modulitut de dclorsatie ining we aaa minate conform STAS #943)9-84 Se aimee Maree absolut probabil a fundatillor izolate sau continue se calculeaza, in funchie sedimensiunile in plan ale fundafiei si de condifile de stratificajie de pe amplasament, in ca formitate ct pet. 3.7.1 sau 3.7.2, tinind seama gi do influen{a fundafiilor laveoinate si supra. incireérii terenuiui in vecinétatea fundatiei, conform pet. 3.7.3. ae hreutSatea absolut probabild a fundatiilor, cu excoptia cazwrlor previlzute la pet. 3.7.2, Se caleuleaz% prin metoda insumérii pe straturi’ elementare. In acest caz pimiatul situat sub nivelul tilpii de fundare se imparte in straturi ele- Tentare, pind la adineimsa corespunzitoare limitei inferioare a zonel active; tiecare trae cle: mentar se constituie din plmint omogen si trebuie si aibit grosimea mai micd deeit 04 B oo BAAS 3300/2-85. -8--9- STAS 3300/2-85 Pe verticala centrului fundafiei, Ia limitele de separafie ale straturilor elementare, se caleuleact eforturile unitare vertiale datorate presiunii nete transmise de talpa fundafiei, cu relagia : = % Py KPa 3) in care a% coeticientul de distributio al eforturilor verticale, in centrul fundatiei, pentrm pre; stant ‘uniform distribuite pe talpS, dat in tabelul 7, in funcfie de rapoartele 1/B gi 2/B5 L Tungimea fundafiei dreptunghiulate, in metri; B ljimea fundatiei dreptunghiulare sau diametrul fundafiei cireulare, in metris 4% ndincimea planului de separafe l stratului elementar fa{d de nivelul tilpii funda fiei, in metrl; pa efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei, conform pet. 3.6, in kilopascali. ‘Tasarea absolut probabili a fundatiei se ealouleazt ou relafia : 2=1085 om Oy a in care @ coeficient de corectie egal cu 0,8; oR efortul vertical mediu in stratul elementar i, calculat cu relafia : wi TOM py : 2 of, off efortul unitar la limita superioar, respectiv limita inferioari a stratului elementar ealoulat cu relafia (3), in kilopascal; hy grosimea stratului clementar i, in moti; B, modulul de deformatio liniar’ al stratului elementar i, in kilopascali ; nm numiral de straturi elementare cuprinse in limita zonei active, opsERVATII 1 Pentru fundatile deform. speclalA ta plan, la care disteibutla preslunilr pe talp& se admite si se considere luniformd,eforturile ga Umitele straturlor elementare se pot determina conform prevederllr de la pet. 8.7.2. 2" pentru’ distrufl de prestanl pe talpd, dlferite de cen Uniform, ealculul eforturilor o, se efectueazd cu metode ‘arespunattoare, Tabet r Fonda form de ao dreptungil, ea raportal ltarlor LB one 7 2 T 3 T Sto 00 1.00 1,00 1.00 02 0:98 o.08 0:08 oa 0:78 8:80 0.88 o0 0:58 oot 0% os 0.39 Oras O83 ° 0.33 or34 2 2 ey 0.28 1 ua ot 0:20 38 Xe 013 O18 2 20 0:00 ott eH 30 104 0.05 is ° oo orn 8 o 0102 ovo ti ao oot oan ot OBSERVATIE — Pentru valori intermediare ale rapoartelor =[B gf 1/B se admite fnterpolarea liniarl a valo- Or ey, 3.7.2 In cazul in care in limita zonei active, definit conform pet. 3.5 si 3.5.2 apare un strat practic incompresibil (avind H > 100000 kPa), san atunci cind fundafia are lijimes (sau dis Thetrul) B > 10 m, iar stratul care constituie zona activ’ se caracterizeazs prin valori B > 10000 KPa, tasarea absolut: probabil a fundafiel se calculeazS prin metoda stratului liniar defor- mabil de grosime finita,BAS 3300/2-85 - 10 ~ In acest caz tasarea absolut probabili a fundafiei se calculeazi cu relatia $= 100 m-p,-B SS em (6) fn care ‘m coeficient do corectie prin eare se fine seama de grosimea stratului deformabil 2, dat in tabelul 8; P» efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei, conform pet. 3.6, in kilopascali ; B Wifimea tilpii fundafiei dreptunghiulare, ‘sau diamotrul fundafiei eirculare, in metri 1 coeficien{i adimensionali dai in tabelul 9, stabilifi pentru nivelul inferior, respectiv superior al stratului i; 2, modulul de deformatic liniar’ a stratului i, in kilopascali % coeficientul de deformatic lateral al stratului i OBSERVATIE ~ Caleutul tasirl se extinde asupra zonel active, care se Imparte in stratur cu carac else geo- ‘tehnice de deformabilitate distinete. tn eazolin care zona activi este constitulta dintr-um stat, omogens cote lentil Ky st Key se stabilese numnai pentru adinelmen » 2, respectiv; nivel (Alpi handalel se 0 cals culul efeetuindurse, deel, pentru un Singur strat), Kak, Tabetul 8 3.7.3 ‘Tasarea suplimentari a unui punct al unei fundafii, sub influenfa inefresrilor transmise de fundafiile invecinate si a supraincircirii terenului in ‘vecinitatea fundatici respective, se calouleaz& prin metoda insumirii pe straturi elementare (conform pet. 3.7.1), eforturile o, determinindu-se prin metoda punetelor de colf, iar in relafia (4) considerind coeficientul p=1. 3.7.3.1 Hfortul ¢, 1a adincimea 2 a unui punct aflat po verticala colfului unei suprafefe drept- ‘unghiulare fneireaté cu presiunea uniform distribuit’ p,, se calculeazi eu relatia = Pa kPa (6) in care % coeficientul de distributie al eforturilor verticale la. coltul suprafetei incircate, care se ia conform tabelului 10 in funclie de rapoartele L/B gi 2/B lungimea suprafetei inedreate, in metri; B litimea suprafetei incdreate, in metti; 2 Pa adincimea punctului considerat, fat de nivelul de aplicare a inciiretrii, in_metri; presiunea uniform distribuitX ‘po suprafaja ineBreatt, in kilopascali, Tamat 8 : onda Toa de deplongi cu rapt tarior EB Fundati va orm 10 sm | cre tipo 2 a 5 | aie 00 0,000 0.000 | 0,000 |- on 0,050 6,050, 0.2 0,100 8.100 os 01150 01150 0.150 0. 0200 0,200 | 0:20 os 0,250 0,250 | - 0,250 oe 0.209) 0300 |» 0:00 0.7 olan on 01349 os 6,381 0.307 | 0.307 08 oats 0.442 0.442 Lo 0,486 ua | 0.524 12 0.548 0.561 . nb 0.373 0,595 na oveon 0.828,—1u- STAS 3300/2-85 ‘Tabelul 9 (continuare) Fondajl ta Torin de Greptunghi eu raportal laturlor 7B Fondatit fn form > 10 1B | “Ge cere 1 15 2 3 5 | candat continue) J 0,517 0,025 0.874 01532 O67 9,708 0.546 0.888. ov7at 0558 0,688 om 0,569) 0,708 0,308 0.879 0,723 0.880 0588 0,787 0.853 0,598 54 0.885 0,804 0,704 0,908 overt 0.778 0.932 0,18 0.787 0,985 0,624 0,708 0.977 0.830 808 9,903 0,035 0.818, 3,018 0,080 O87 11038 0.085, 0,836 4,057 o.089 0,348 oma 0,653 0.850 4.001 0,857 857 i107 0,661 0.303 1123 0,664 0.880 1,138 0.673 0.807 1,205 0,01 O91 1282 0,700 0835 1300 Observatie: Pentru valor intermediare ale rapoartelor ={B si L/B se admite interpolarea Vinlars a Yalorilr coeflelentulul K. Tabelul 10 Tapani Tn Yor de Greptangh cu poral lturir 7 f=aom 0.0 2500 | ase “3 saat 0:92 os 3099 oat as o:aa8 vases oe at ogee ro O:toge 8 i sriste ois aaa ua tos Oitbat cine te i hast ‘tea 20 scant oa cian ao shouts oma Scena to ere core ovorss So sata esas Poot ee ouotsr cease aa ocosoe ‘Obseroafie Pentru valor intermediare ale rapoartelor 2/8 51 L/B se admite interpolarea liniard a vatoritor oy 3.7.3.2. Prin suprapunerea efectelor se poate determina efortul c, pe vertical unui punet P sub o fundatie aflatt lao distanf oarecare de o suprafafii dreptunghiular’ ABCD, incireats eu o presiune uniform distribuit’ p, (fig. 1): 02 = Pa (2a a — Hp —%ea) KPO ) in care aq, coeficientul de distribujie al eforturilor pentru dreptunghiul ABPG ; aq idem, pentru dreptunghiul GPFD ;¢ STAS 3300/2-85 -pe qq dem, pentru dreptunghiul BEPH; @q idem, pentru dreptunghiul HPFO. QBSERVATIE ~ Pentru fundatiile de form special tn plan la care distribute prestunor pe tap se admite ie considere unitormd, eforturle a, pe vertleale dlfeitear puncte ale fundatel we pot determin co ajutrst 1metodel punctelor de colt, prin aproximarea forme! reale @ fundafiel eu un numa de supratefe deptoagaie, Sl suprapunerea efectelor, 3.7.4 Caleulul tastrilor absolute probabile ale diferitelor puncte situate sub construcfii fle- xibile (rezervoare metalice, rambleuri eto.) se efectueaz numai prin metoda insumtirii pe stra. turi clementare (indiferené de litimea constructiei si de caracteristicile straturilor situate in Timita zonei active), considerindu-se in relafia (4) valoarea coeficientului 8 = 1, iar 0, caleulat pe verticala punctului respectiv. 3.8 Tasarea medic probabil’ a constructiei se calculeaz’ efoctuind media aritmetic& a tasirilor absolute probabile a cel putin 3 fundafii izolate ale constructici. Cu cit suprafafa constructiei este mai mare, cu atit numirul valorilor tasirilor absolute probabile pe baza eirora se calculeazt tasarea medie trebuie 8% fio mai mare. 3.9 Tasarea relativ’ probabil& se calculeazt ca diferen{a intre tasirile absolute probabile @ doud fundatii invecinate, raportatd la distanfa intro ele Inind in considerare cea mai defa- vorabili situafie de incdrcare. 3.10 Inclinarea probabil a unei fundafii 3.101 fnelinarea probabil’ a unei fundafii rigide, dreptunghiulare, incircat excentric, se determin’ eu relafiile (8) gi (9). Inclinarea longitudinal : Wee x, a apy @ Ynclinarea transversal’ : Neg (BRP @) HN inelireatea vertical de calcul ce solicit excentric fundatia, in kilonewtoni; 4 excentricitatea punetului de aplicare a forfei N masurat% din centrul talpii drepts unghiulare, paralel cu latura mare, in metri ¢: —excentricitatea punctalui de aplicare a forfei V, misurati din central talpii Greptunghiulare paralel cu latura mic, in metri ; Buy %» valorile medi ale modulului de deformatie liniaré, in kilopascali gi respectiv a coeficientului de deformare lateral, pentru intreaga zon’ activi; Ky K, coeficienti adimensionali determina{i in functie de Taportul laturilor L/B, dup’ graficele din fig. 2; Z, B lungimea, respectiv litimea tilpii fundatiei Ky 24) , in metri, 20 46 42 08 4 L AP gees Te 8 Wak Fig. 2—13- STAS 3300/2-85 3.10.2 Inclinarea probabil’ a unei fundafii rigide, circular’, tnoSreat& excentric se determin’ cu relafia : (10) LW, Hu; %q conform pet. 3.10.13 é ‘excentricitatea punctului de aplicare a forfei N misurat& din centru, in metris ® raza fundatiei, in metri. OBSERVATIE — nclinarea unei fonda avind in plan form poligonal se caleuleazd eu aceeast relate, conse Serind raza egal co V a tn care 18 cate supra polignal, tm aes pEtral. 3.10.3 Inclinarea probabil& a unei fundatii continue de litime B, inc&reat& excentric se deter- min’ cu formula: _ 4041 — vi) Wee eo r| BRP (41) in care N, Buy YayB conform pet. 3.10.15 ° excentricitatea punctului de aplicajie a forfei WV, misurati fatii de axa ongitudinal’s 9 tilpii continue, in metri. 3.10.4 Inclinarea probabil a fundatiilor, produs% in urma influenfei fundafiilor vecine, se caleuleazé cu relafia : a at sau tg0— tg0 7 B in care tu % tastirile absolute probabile pentru verticalele fiecdirei margini & fundafiei, caleu- late conform pet. 3.7.3, in centimetri ; B,L dimonsiunea fundatiei Iuata in consideraro, in directia inelinérii, in centimetri. 3.41 Tneovoierea relativ’ probabil a fundatiei se determink eu relat 2e5 — th — 8 20 in care 44) tasitile absolute probabile ale capetelor portiunii incovoiate care se analizeazt, in centimetri; sg tasarea absolut probabil maxim’ sau minim& pentru porfiunea respectivi a fundatiel, in centimetri; 1 distanfa intre punetele avind tasitrile probabile s, si sy, in centimetei, 4 CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITA DE CAPACITATE PORTANTA 4.1 Prin caleulul terenului la starea limita de capacitate portant trebuie si se asigure respectarea conditiei : Q< mk fin care @ inchrearea de calcul asupra terenului de fundare provenita din actiunile din grup’ rile speciale; aceasta poate fi de natura unei presiuni efective, fort de alunecare, moment de risturnare ete. R capacitatea portant de calcul a terenului de fundare; aceasta poate fi de natura unei presiuni critice, rezistente de forfecare, moment ‘de stabilitate ete. m coeficient al conditiilor de lueru 1 Valoarea capacitiii portante de calcul corespunzittoare tipului de solicitare a terenului ee Tundare, se poate determina prin calcul in funcfie de incareatea si dimensiunile fundatiei,STAS 3300/2-85 ue de rigiditatea structurii de rezisten}4 precum si de stratificatia si natura terenului do fundare, sau prin incercdiri pe teren, in condifii care si modeleze comportarea ansamblului constructie’ teren, ' 412 Caracteristicile geotehnice y*, ©* si ct se introduc cu valorile de caloul corespunz’- toare unui nivel de asigurare « >0,95, conform STAS 3300/1-85. La determinarea valorilor ©* si o* trebuie si se find seama de starea terenului de fundare gi gi de viteza de aplicare a incircirilor pe teren, conform STAS 3300/1-85. 4.2 In cazu! fundatiilor direote cu talpa orizontali, se recomands verificarea capacitifii portante ou relapia : Pig < Me * Pop KPa (a2) in care v Ply = ¥ V compynenta verticals a rezultantel inctiredirii de caloul provenits din gruparea spe- ciali, in kilonewtoni; ‘T, BY dimensiunile reduse ale t&lpii fundafiei, determinate eu relapiile : V=L-246 B=B-24 Z,Blungimea, respectiv Whimes tAlpii fundafiei, in motri ; éyé excentricitifile rezultantei inedrosrii do caloul fa) de axa transversal respectiv axa longitudinal » fundafici, tn metri; 1m, coeticient al condifiilor de lucra egal ou 0,95 Po presiunea critic ealculat& conform pet. 4.2.1 sau 4.2.2, in kilopascali, 4.2.1, Cind rezultanta incirelrii de calcul prezintt o inolinare fat de vertical mai mic! de 5° si in condifiile unei stratificagii aproximativ orizontale, presiunea critic se poate caleul® en relapia Per = eB Nyy + O-Nyihy tot-Nehy kPa (a3 in care ‘7* grentatea volumick de caleul a straturilor de pimint de sub talpa fundatiei, in kilo- newtoni pe metru cub; 2B’ Vitimea redusk a tlpii fandatiei, in metri; Ny Ny N, coeficienji de capacitate portant care depind de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioar, O* al straturilor de pimint de sub talpa fundatiei, conform tabe- Jului 11; @ suprasarcina de calcul care actioncazt la nivelul tilpii fundatiei, lateral faf% de fundatie, in Kilopascali o* valoarea de calcul a coeziunii straturilor de piimint de sub talpa fundafiei, in kilo- pascali ; des Rey Xe Coeficienfi de formi% ai tAlpii fundafiel, conform tabelului 12. 4.2.1.1 In cazul prozenfei sub fundafie a unel stratificatii in care caraeteristicile de rezisten}a Ja forfecare O* si c* nu variazi eu mai mult de 50% fat de valorile medii se pot adopta, pen- tru caleulul capacitaii portante valori ©*, of gi y* ca medii ponderate cu contributia feed rui strat. 2 Grosimea volumului de pimint de sub fundatie, ale c&rui caracteristici geotehnico o* si y* intervin in stabilirea presiunii critice, p.,, Se poate determina ou relatia : t=B-fOr) om o in care: 4 grosimea volumului de pimint de determinat, in metri; B_ Wtimea fundafiel, in metri; A) coeficient adimensional in funofie de unghiul de frecare interfoar’ al stratului de pimint in contact ou talpa fundatiei conform tabelului 13. po— 16 STAS 3300/2-38 ‘Tabetul 11 eg # 0.0 10 ot 6 0.2 25 0.7 se Le cat 27 32 at 10,7 ot i319 20 14 13,6 24.8 20,4 33,3 31.0 2.8 64.2 ou 134.0 = Continua Lo = Dreptunghiutard BIL > 02 itosmu | 1-04 Bu — Patra, cere L3 66 ‘Tabelul 13, o 10), | 07 0.75 0:80 O15 0.02 1:00 l 4.2.1.3 ‘Tn cazul in care in cuprinsul zonei active lao adineime » mitsuratii de la talpa funda- tiei apare un strat mai slab, avind rezisten{a Ia forfecare sub 50% din valoares rezistentei la forfecare a straturilor superioare, se va verifica capacitatea portant’ a acestui, strat ea si cind fundafia data s-ar rezema direct pe stratul slab transmitindu-i 0 presiune efectiva egal ea prosiunea vertical la cota 7 proveniti din incircarea reali aplicatti la cota de fundare, 4.2.1.4 In condifiile in care nivelul apei subterane se giseste deasupra cotei de fundare sau in euprinsul zonei de pimint dintre talpa fundatiei si adincimea ¢ determinat’ la pet. 4.2.1.2 trebuie 84 se fin’ seama de reducerea greuti{ii volumice a p&mintului prin efectul submersitil 42.1.5 Excentricititile maxime admise pentru rezultantele inetredrilor din grupsiri speciale tiebuie si fie limitate astfel incit. sectiunes activa a suprafejei talpii fundafiei s& se extind cel pufin pind in dreptul centrului de greutate al acesteia, La fundafiile dreptunghiulare trebuic sX se urmirease’ respectarea condifiei €@ L5iB conform pet. 4.2. La fundafiile cireulare trebuie si se urmireasck respectarea condifiei : ofr < 0,59 in care r raza fundatiel, in metri; excentricitatea rezultantei ineiretrilor de caloul, in metri,STAS 3300/2-85 216 2 _1n cazul in care inclinarea rezultantei inc%ro%rilor de calcul fal de vertical’ deptgeste 5° (> 0,1 V) la caloulul capacit&tii portante a terenului, trebuio s& se {ink seama de incli- narea inciretrii. In anexa E se indicd relafiile de calcul ‘recomandate pentru uncle situatii particulare ale acestui car, 43 in cazul in caro este posibili deplasarea fundafiei sub aofiunea componente! tneSreiti paraleli cu planul t&lpii trebuie 8% se faci verificarea la alunecare ou relatia : Tem-wer- kN in care: ¥, T componenta normals, respectiv paralel& cu planul t&lpii a rezultantei ine&rctrilor de calcul Ia nivelul t&lpii fundatiei, in kilonewtoni ; ‘my —covficientul conditiilor de ucra egal cu 0,8; u eoeficientul de frecare pe talpa fundatie!. Cocficientul de frecare se determin’ prin incercdri de teron sau de laborator. In lipsa unor rezultate experimentale se pot adopta valorile din tabelul 14. ‘Tabelol 14 Denumirea pimMntutol Arse 0.25 < to < 08 avind: 05 < fe < 075 Jo > 0,75 Agile nlsipoase, nlspurt argiloaseg1 ltnintur pri Nisipua tine [Nisipuri maijlottst_mari Pletrigurt 91 bolovlnipurt ‘Terenutl stincosse 4.4 fn cazul construcfiilor fundate pe un teren eu in situat’ in apropierea unui versant sau taluz, trebuie si se veri tei cit gi stabilitatea general: a ansamblului teren-constructi Daci terenul este constituit din straturi de pimint aproximativ orizontale, avind carac- teristicile de rezistent Ia forfecare putin diferentiate, se recomanda verificarea stabilitdfii gene. tale pe suprafete circular-cilindrice de alunecare, respectindu-se Telafia : iri pronunfate sau pe o platformi atit stabilitatea local a funda- M, 20%)? | agit nistpoasd, args prifoass, args, ara ere ) In cazul tn care datorita pimontulut nu este postbtd prelevarea de probe netulburate,stebllireaconsistenfel sae poate face pe baza penetrisl dinamlee in tora} sau a penetrarl static, ») La piminturtcoczive avind valor! intermediare ale indicela! parlor el indicell de consfstentd Jo, se admite Interpolarealinlaré a valorit prestunit eonvenfionale de ealeul dupa Je si ¢ succes.=a - STAS 3300/2-85 ‘Tabetal 18 Panutaturinisipease | Nisipurt pritoase, ji zgurt (cu exceptia| pltaturl cocaive, fpurr pafowe) | P"cenugt Sen vind: wind Denumiea trent de fundare ? corectia de adincime, in kilopascali. B21 Corectia de litime pentru B < 5m se determin cu relagia: 18, On = Peony Ky (B—1) kPa in care E, coeticient, care este : — pentru piminturi necoezive (eu excepti — pentrn nisipuri prifoase si piiminturi coezive Ky B ttimea fundatiei, in metri, Pentru B> 5 m corectia de Witime este: Cp = 08 Poowe pentru pilminturi necoezive, cu exceptia nisipurilor prifoase; y= 0,2 Poo Pentru nisipuri prifoase si piminturi coezive, B22 Corectia de adincime se determini ou relafi — pentru D,<2 m: nisipurilor prifoase), XK, ~ 0,105 055 D,-2 Co= Pe — pentru D,>2 m: 0, = Ey (Dy —2) kPa in care: D, adincimea de fundare, in metri , coeticient conform tabelului 19; Y greutatea volumick de calcul a straturilor situate deasupra nivelului tilpit fundatiei (calenlaté ca medie ponderatd cu grosimea stratarilor), in kilonewtoni pe metra cub,STAS 3300/2-85 ~ 29 — ‘Tabetat 19 Denumirea pliminturtor PUminturl necoezive, cu exceptia nisipurior prifonse | 2,5 Nisiparl peifoase si pliminturt eoesive eu plastcitate redust sl miffoce 2.0 Paminturl coezive cu plasticitate mare gi foarte mare | 1,8 B23 La constructiile ou subsol se adopt corectia’ de adincime corespunzitoare celei mai mi dintre valorile D, si D; in care Dadincimea de fandare misurati de Ia cota terenului sistematizat, la exteriorul zidu- Tui de subsol; pot q supraincirearea, permanent aplicat% la nivelul t8lpii fundafici in partea interior, a aidului de subsol, in kilopaseali Y greutatea volumick de calcul a straturilor situate deasupra tilpii fundat tei (caleu- lati ca medie ponderati cu grosimea straturilor), In interiorul zidului de subsol, in kilonewtoni pe metru cub.VALOR ORIENTATIVE ALE DEPLASARILOR SAU DEFORNATHLOR ADMIS! — 93 — NEADAPTATE IN MOD SPECIAL LA TASART STAS 3300/2-85 ANEXA € : PENTRU CONSTRUCTIT ‘apetal 20 Deplairi sur deformatilorientative admishiie ale fundatllor tummu) elevatonr ‘er independent emate De un a — grapuri de celule fnbrieat reveal strearemi pe neelast mdlee continua | saw transversal, te 0 — grupari de colule turnate monolit re Detormati Deplasit(tasixt) ‘Tiput construetiet Watea.| Tae ‘Tipo detormatier [read] ‘Tiput dephssett | admist, ‘nis cm 1 | Constructit civite st industriate cu structura fe rezlstenta tn eadce f2) Cade din beton armat fr8 wmplaturd de tasare absolotd iirc sau Panourl tasare relativa =| 0.002) maximdy sae 5 4) Cacre metalice fed umplatura de vidaeie | tasare relativs 0,004 tasare absomts | 12 ‘i panont maxim, syne | ©) Cadre din beton armat eu umpluturd de | tasare relatva 6.001] tasare absoiats | sidarie maxi’ ya 4) Cacdee mtallee cu umpluturi de 2idirie | tosare relativa 0.002) tasare absowwta | 12 ‘su panout " maxi’ as 2 | Construetisinstructury edrora mu aparforturl | tasare relativit 1,006] tysare absolut | 1 saplimentare datorit tasdrior neweiforme | maxim ase Constevelit muitietajate eu 2idurl portante ‘in fo) panourl mart Incovaiere relativt, f—_|0,0on7| tasare inedie, am | 10) 1) riddle din blocurt sou dram, fr ar mare Incovoiere rlativé, {0.001 tasare metic, sw |_ 10) ©) vidiie dia bloourl sau elraaida armati Sue century armate Incovoiere relativd, f_|0.0012} tasare mode, 16 4) independent de material 2iduellor Iwetinare transversal (30, 0.005 = 4 | Construct inate, vigide fo) Siloziei din Beton armat furuul. elevatearelor si grapurile de elle sit Mirnate monolit sl Feazcmd perneclagt dice continu Inetinarea longitudinal | 0,005) tasare axle, ty | 40 sau transveral, 4g ms — turn clevatoarelor si grupurile de ce Jule aint din beton armat. prefabricat | tnelinarea tomgltudinalt | 0,003) tasare me 7 elo rezemat pe t ‘lor independent | transversal, U0 {in beton armat pre te pe un radierinde- | inelinare tongltadinals say} 0.004 tasare medi. sue | 30 ‘nlinaee transversal, ty] 0.003) tasare medley Sn |nctinare longitudinal, 4] 0-004] tasare medley sm | 29 ‘inare longltndinal san| 0.004 tasare vedic, tm | 4 pendent transversal (0 8) Coguri de fam eu daslmen If | 100 0 ae Imetinare, te 0.005) fasare meies sa] 10 | too< 17200 a Ielinare, tg : tasare medi, sy |i aur 200 < 1300 Inetinare, 40 1 | tasare medio, fm | 20 112300 Itinare, U4 sare medic, sy | 10 ©) alte construelit inate, ride eu inaltine pina la 100 t Inctinares tg 0.014] tasare mies iy | 20 11 tw mete