Dacian Cosmin Dragos i Uniunea Europeana 1] Institutii * Mecanisme Editia a 3-a IS” WK 2 CH. Beck Bucuresti 2007VI Uniuinea Ewropeand ~ institutt $i mecanisme $15. Tratatl de la Maastricht (1992). Crearea Uniunii Buropene.....17 §16. Al treilea impas institutional: problema minorititit de blocaj in Consiliul U.E. Compromisul de la Toannina (1994)... 19 S17. »Buropa celor 15”—adecd Finlanda, Suodia si Austia (1995) "20 §18. Tratatul de la Amsterdam (1997)... $19, Finalizarea procesului de realizare a Uniunii Beonomice ‘si Monetare (U.E.M,). Trecerea la moneda unic& $20. Tratatul de la Nisa (2001 : $21, Expirarea Tratatului CE.C.O, (2002) . §22, Extinderea spre Est: De la sfabilirea ,Criterilor de la Copenhaga” (1993) J ,Buropa gelor 25” sila ,Buropa celor 27” 25 823. Viitorul Uniunii Europene. Conventia europeana $1 adoptarea Proiectuhti Constitufiei Uniunii Europene . 824. Invitarea Turciei ~o decizie istoticl vessangenseg, $25. Impasul creat de respingerea trtatului congitutional fn uncle state MeMbr wieng nnn Capitolul 1. Unjuinea European gi sistemul stu instituional Secjiunea 1. Uniunea Europeand.. $1, Terminologie. Natura juridicd a Uniunii Europene. §2. Obiectivele Uniunii Buropene ss... §3. Mitloneele de realizare a obiectivelor Uniunii Luropene. cei.7ei ,pilonit, ai Lniupii Europene, §4. Uniunea Europeans = cadru complex gi atinic de functionare a institutiilor comunitare sons 0 $1. Comisia Buropeans ocr. 1-1. Structurd. Numirea si demiterea din functie @ comisarilor europeni.. 1.2, Atribntiile Comisiei Eurapene,,.. 1.3. Functionatea, Gomisiei. Buropeng....n00., 14. Rolul Comisi comititare i $2, Consiliul Uniunii Europene. 2.1, Precizati terminologice ; Eurppene fn ansamblul institujiior. Caprins _ \ctura Consiliului Uniunii Buropene 23 unonaren Conaise Unt Earopcns 2d. COREPER wexapmticannecam aon 2.5. Atribusiile Consiliului Uniunii Europene.. §3, Parlamentul European 3.1. Precizari terminologi 3.2, Structura Parlamentului European. 3.3. Desemnarea perlamentarilor europeni 3.4, Statutul parlamentarilor europeni 3.5. Funcfionarea Parlamentului European 3.6. Atribufile Parlamentului European. §4. Curtea European de Justife 4.1. Rolul Curfi de Justife. 4.2. Componenfa Curtii Europene de Justtie 4.6. Relafia dintre Curtea Buropeant de Justijie si'Curtea Buropeant a Drepturilor Omului 5.1, Rolul Curfii de contui 5.2. Structura. 16. Consiliul European, MP eenatne Consiliului European (1974). 6.2, Natura juridica a Consiliului European 6.3. Fuhefionatea Consilitilui European... 6.4, Rolul Consiliului European $7. Orgaiele comynitare 7.1, Precizai preliminare.. 7.2. Comitewal economic si social (ECOSOC) $i Comitetul infific si tehnic al Euratom. . 53 Banca B ropeant de Investiti (B.E.L) 7.4, Comitetut regiunilor. ae 7.5. Agentiile europene specializate .... 7.6. COREPER (Comitetul Reprezentanfilor Permanent...Sa so o= nn Cuprins 1 19 vm Uniunea Europeana — institut si mecanisme Capitolul IV. Sinteza a Constitutiei Uniunii Europene... 7.9. Banca Centralé Europeans. = 129 #0. Mediioral saropen ay Erika Bape “peo ec Ores §8. Fancfionarea institupiilor gi orgenelor Uniunii Europene. ee ae Ua eae gestae 129 8.1. Sediulinsttuilor comunitare. E ; ie 8.2. Regimul lingris al institufiilor comunitare... 3. eee eae seen 8.3, Functionarii comunitari.. a Detain oe ean 180 8.4, Finantarea activitifi institutiilor comunitare 0, n Peau eae ni) Untanl ray 8.5, Liberal acces la informatile publice comunitare. NY eer aU eee cs Capitolu! IIT, Elemente de drept comunitar european sa. 4 cpus Eiuieale deseaas Ui. 37 $1 Dreptul comunitar. Conéép ae . ts ee cotae ee oa §2. Dreptul comunitar si dreptal international public. Distinetie. ain ee at $5. Somcnntleagichceteaien i §9. Aprecieri asupra textului constitutional. : 3.1, Preciatti preliminare. 447 Bibliografie. 3.2. Aplicabilitatea imediat& a dreptului cominitar.. 3.3, Aplicabilitatea direct a dreptului cominitai.... 3.4. Suprematia dreptului comumitr....c00e. 3.5. Competentele explicite si competentele implicite ale Uniunii Europene. Competentele exclusive, competenjele Partajate si competentele rezervate... wow 0S 3.6. Principiul subsidiartiji i adoptarea actelor comunitare.... 104 $4. Sursele (izvoarele) dreptului comunitar 106 4.1, Prezentare BeMePAll see ind 105 4.2. Sursele primate (originare) ale dreptului comunit tratatele comunitare. 107 43, Sursele derivateale dreptului comunitar: actele:comunitare.. 108 4-4, Principiile generale de drept $i drepturile omului'— izvoare ale dreptului comunitar 0... itoledcatinss 11D 4.5, Sursele ,complementare” ale dreptului comunitar ...... 119 §5. Contenciosul comunitar. Categorii de acjiuni gi excepfii ce pot fi exercitate, respectiv ridicate in fata Curfii de Tustitie sia Tribunalutui de Prima Instanga.. qos 121 5.1, Actiunea in anulare.. sites TOL 5.2, Actiunea relativa la abfinerea (omisiunea) institutiilor cormmnitare de a actiona (,acjiunea in carenta”) 124 SSeExcepfia de ilegalitate..nrsusnnemennoy 125 54: Cererea de interpretare (decizia in chestiuni prealabile).. 126 5.5. Actiunea in daune contra institutilor comunitare.......... 126 5.6. Actiunea contra actelor statelor membre 127Capitola Istoricul formarii Comunititilor Europene sia Uniunii Europene §1. Sfargsitul celui de-al doilea razboi mondial’, Planul Marshall si teama de comunism, Problema german’ Finalul celui de-al doilea'rizboi mondial a gisit Europa devastati, divizati intre dou’ grupe de interese: cele ale S.U.A., care doreau impul- sioharea isilor din ‘vest Spre o revenire rapid, meniti a stopa expan- siuinéa-comutiismulti Sovietié, gi interescle U.RS.S., cate dorea extin- dered influeriei sale si in Vestal Europei. Aceste dou’ surse de presiune au deterininat coalizarea Europei occidei- tale, pe de o parte pentru a face fat dominatie cresctnde a Uniunii Sovietice ‘manifestate cu pregnanfi fn'estul Europei’, iar pe de'alta parte, pentru a ccontracara 6 fire prea mate: @ influenfei americane fn-zona europeand. Pee alt’ pate; relatiile postbelice dintre pirilé europene iti puteau 83 nu fie influenfate de preocuparea, justificatd de altfel, de:a preveni orice posibilitate ca Germania si provoace un alt rizboi. “.Doud. solujii-etau osibile’ din” acedt panct de vetlere: divizarea Getmutiei; realizatt deja fie diblati de’ o inapoiete economica a Germaniei de Vest, tn aga fel inoat potentialul su militar sa fie compro- mis definitiv, sau, dimpotrivi, dézyoltarea ei économicd s& fie impulsio- ‘iat, pentru a fezista expansizhii comunismului. * :Catalizatoril” integrarit europene a fost, intro abordaré mai mult sau mai putin simplisté: gi simboliet, nimeni altul dec&t Adolf Hitler,’ care, izbutind si reuneasc& prin fort armat majortateastatclor care in prezent formes Uniunea Buropeatiss’a distas inetédefea'ft'sine a statclor najionale recreate ups. 1945 — De-Léoiard: Guide the Béropean Unio, The Eéoriortist Newspaper L@, 1998, . LI (versiunea in limba réntiind & fost publicdta la Ed. Teora in 2001). ? fh 1948, USS. si-a impus dominajis'cu forfa fix Cehosiovacia (.Jovitura deta Praga”), stirnind ingrijorete in vestul Europei.Argument Uniunea European’ a fost si rimane una dintre cele mai de succes creafii din istoria relajilor intemajionale si a dreptului intemational: armonizarea politicilor publice ale multor state Suropene in ultima jumi- tate de secol XX a facut ca un rizboi fa Vestul Buropei si devina impo- sibil si a crescut standardul de viafi a milioane de oameni in acelagi timp, Uniunea Europeana este o realitate greu de descris si de injeles, atft datorits. complexitiii raporturilor juridice stabilite intre statele membre $i institufiile comunitare, cét si datoriti. «ambiguititii constructive» pe care o implic& aceasta sintagma. Admiterea Romaniei in Uniunea European ca membra cu drepturi depline impune cu necesitate familiarizarea publicului roman cu specie ficul mecanismelor de decizie europene. Locrarea ,Uniunea European: instituyi si mecanisme” trateaza succint premisele si evolutia integririi europene, institusile comunitare europene, modul lor de funcfionare, precum gi viitorul Europei unite, find destinat att studentilor si masteranzilor de la specializarea Adminis trafie publici a Universititii Babes-Bolyai din Cluj Napoca, altor studeni interesaii, cit si publicului larg, domic s4 cunoasc& istoria, realitatile si tendingele evolutive.ale Uniunii Europene. ‘Mulumesc asistentei mele, Raluca Veligcu, pentru ajutorul oferit in tiunca de documentare, si Comisiei Europene, Directoratul General ‘Educatie si Cultura, caré prin granturile acordate autorului (Jean Monnet si Marie Citrie) a fécut posibil documentarea. AutorulTRO MM mm SR os oom oo me os 2 storicul formarit Comunitiftor Europene si a Uniunit Europene Evident ci cea de-a doua solufie a fost preferatd, ea fiind de altfel sin concordanta cu filosofia occidentalé. Trebuia asigurat ins’ o Jegatur’ foarte putemnic4, o interdependent economic $i militar intre Germania ai celelalte firi vestice, astfel ca un now rizboi si fie imposibil de declansat. Dorinja S.U.A. de a reinarma Germaiia de Vest in vederea alaturdtii acesteia 1a efditul comin ‘earopeati de rezisterité ‘itnpotriva comunismului ‘nu convenea insi Franjei, éaré:se opunea'unei remarmtiri necontrolate a Germaniei gi dorea s& pustreze tutela internationala asupra regiunilor Saar si Ruhr, ,leaginul” siderurgiei germane. §2. Primele organizafii etiropené: abordarea interguyernamentali _ Idea reconcilierii franco-germane gi a units -eufopene a avut susfi- nitori maroanfi inc& din primii ani de dup’ rizboi. Astfel, Churchill ‘indemna in 1946 Franja si Germania. construiasca ,Statele Unite ale Europei. Dup cum se observ8, era o sugestie care nu include Marea Britanie, fidel& $.U.A si izoliri ei inswlare*. : Vnitatea Europei @ fost, de asemenea, susfimith de Aristide Briand (1929), iar la, Conferinga de ta, Haga, din 1948, care a pus bazele Consi- tialyi Europe, de, Alcide, de. Gasperi, Pap] Henry.Spaak, Salvador de Madariaga y Rojo) noes Weldentld, W, Wesoels Lemons dis... euida de.Linaégration européenne, Ed. Offjee slejpubigations.9fficillesdes, Communaatés cumgpfonnes, ‘Lapembonre, 199%, .8:.8: G. Ferg ie ¥-4, BeloeilsBenoist..M, Blangquet, “Ed. ‘Poti D. Breillat, N, Flageul, Dictions Jnion cx At [Colt a, te EL Poe S08 bao ae a comunitar general, E.D.P., Bubilest!, 1999, p. Paun, A.C. Pau, Ystria constructei europene, vo. I, Ed. Pundafiei pentru Studii-Buropene, Cluj-Napoca, 300, pe A Prefioly, M.Profiroilateeduaere.m aealtaila- suropene, Ed ovomick. 1999.0: 133.0. Bibere, Mainngs Murpprand Inte wrtvalg real, Bd. All 1998, 2. fi hee Ay Het 4. Morea Defarggs. Les Insitutions européenves, 6eltion, Armand Colin, Pati: 2002-vetsoea asin mba mmnd~ EAs, Tien, 2002, aT i © 2 t= lip RR ee su se Yedean gent detalii, . de Sphautheete,,The cage for-Burope. Unity, diversity and democracy in the Buropean Union, Lynne: Rignner Publishers Primele organizapit europene: dbordarea inerguvernamentalés 3 Primele ‘incéroiti dé’ cooperare economick si militard fntre statele Buropei occidentale sunt inatcate ‘ist dé’ principiile abordarii interguver- namentale, care, in esenf’, ieleva dorisita statelor de a-si pistra neatinsa suiveranitatea in cursul procesului de cooperare. Abordarea interguvernarentala este profund opusii celei comunitare, aga cum vom vedea fn cursul acestei secfiuni: in interguvermamentalitate ‘nu existlitransfer de competenje, statele implicate fiind. angajate doar pe calea cooperitii, concertirii eforturilos, iar decizia este luatit prin consens, neavind forfi:juridick sau obligativitate'. 24. Organizatia Europeand do Gooperare si Dezvoltare (O.E.C.D.) in 1948 ia nastere Organizatia Europeant de Cooperaté Ecoriomict (OE.CE,), menitt'a gestiona si distritui’tntre statele membre ajutoarele destinate ‘teconstructiei, acordate dé’S.U.A. prin planul Marshall, Dupa {cheierea piogratniui de djutor in 1952, organizafa a continuat si existe ca spafiu de promiovate a tinut Coinéif Tiber tthe firile mimbis, a primit ca membri gi alte state dezvoltate din punct de vedere economic din lumea ‘necomunist gi s-a transformat in 1961 fn ceea ce astizi poart denumirea de Organizafia Economict de Cooperare si Dezvoltare (O.B.C.D.). Or er ew MPN Sate ee ‘Boulder ~ Lékidon, 2000; 5; D, Mazily ritegrarea europeans. Drepé comunitar si.insitui eutopene, Ed. Liimina Lex, 2001, p. 26; O. Bibere, op. cit. p. 24 ‘Ae les P. Mofet Defarges, op. cit, p. 36, Pentru controversle legate de interguvemalitlé gi spranafioiaitate,a'Se-vedea si J. McCormick, Understanding the Europe Union ~ a concise introdiition, Edition Palgrave, New York, Lenton, 1999! p.10;:P."Prilecait, N. Taw (coord), Reforma constitutiénala §1 instiufiondla'a Unidni’ Buropene, Cap. VI Guvernanfa eurdpeant gi doctrinele integra” Bg. Beonomick, 2003. Pilani ‘de etoisttucye a’ unopei cu sptijin material fnierican a fost.numit astfel dup& inifiatoril sti, Béneral i secretar de stit al $-ULA. Gene- ‘lol Marsal’ finuc ti Wun 1947, la Plarvatd, uit didurs devenit celebru, prin care argumienta necesititea sioptl éxpdnsiunil comunfsinulut ptin reconstructia rapid & Buropei Osélehiie, de vastita de rbot. : A se ved, ptr det, RMélandr; Les Btats-Units face 8 Vhification de Bitobe} 15481954; Ba: PeaGie, Paris, 1980! #2. Aubréy, Atlantis Economic Coopetatidn: Te case’ of OBCD, ‘Bd. Praeger, New York, 1967; R. Munteanu, rept european, Bd. Oscar Print, Bucuresti, 1996, p.22,4 Istoricul formarit Comunitijilor Europene si a Uniunii Europene {in prezent, O.E.CD. activeaza in scopul concertiti politicilor econo- mice din statele membre, prin reuniuni ministeriale anuale, si a monito- rizirii evolufiei inregistrate de economiile tn cauzi', 2.2. Uniunea Europei Occidentale (U-E.O.) alti inifiativa de apropiere din punct de’ vedere economic si militar ‘intre statele occidentale are loc tn 1948,° cfirid Marea Britanic; Franja, Belgia, Olanda si Luxemburg semuicaz'Ia Bruxelles un teatat pe 50:de ani, cunoscut sub denumirea de Uniunea Eutopei Océidentalé.’ $ase ‘ani mai tarziu, celor cinci li se alituri Germania si Italia gi, ulterior, Portugalia, Spania’ 5i Grecia, inst fh practicl! Unitinea eéte Mntocuit tot mai mult de nou ereata N.A.T.O. (1949). ‘Considerata, moult timp,..,frumoasa din padurea adormiti a organizati Jor europene”, ,datorita rolului, gu redus in. arhitectura europeans, U.E.Q. sia regasit rolul dup serinarea Tratatului, dela, Maastricht, copfocm ciuia este chematd s& deving, ,brajul fmarmat” al Uniunii Europene! + __ | Membiii OECD. sunt Spania, Slovacia, Austria, Belgia, Danemaica, Franta, Grecia, Elveia, Turcia, Itanda, Islands, Walia, Luxemburg, Finlanda, Norveeia. ‘Olanda, Portugalia, Suedia, Marea Britanie, Germania, ‘Mexic, Cehia, Polonia, Ungaria, Coreea de Sud.S.U.A., Canada, Japonia, Australia, Noua Zeeland. ‘Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord a lua fing.in 1949 iy urma negosie- tilor dintre, $.U.A.,. Canada, Norvégia, Istanda, Portugalia,, Ma itanie, Franta, SoS he aeenarapees ‘Typist Gl, etc Cena, a fost saicale tiatatte de-aderae a siaelo:baltice, Sloyehie, Slovacii, Bulgar si Romfniek ‘Pactif:Nord-Aulanfic institutipnalizeara legatura. de aparare intye, 8.U.A., $i Europa, statund fo art, 5.c8.,p-atac inarmat, impotyiva, ugeia sau maimultor Pari, survenind in’America de Nord sau Europa, va fegnsiderat yn alge impo tiya tuturpr pantilor, In acest caz,,este autotizatd Juarea tuturor.migurilor echsi- defatesnecesete,inclusiy utlizarea lori armiate,” “A.T.O a clplat,auibudii An implememtaree Apordti dela Dayton asupra Bosniei (1995) si s-a implicat tn problemele din,Kosaye (1999). Ase. veeg.P,.Fantaine, Constructia europeang de la:1945.pAnd fp zlele. npastze, Ea. Instital, Burgpean, Iasi, 1998, p,.7: G.,Fernigh (coard.), ap: ity p. 34; A. Profirotu: M. Profiroits op. cit, p15. So fo so ce 3 nee cen Primele organizatiteuropene: abordarea interguvemamientala 5 Sistemul U.E.O. cuprinde patra gtadé de asociere: méembri efectivi (Cele 10 state mémbre ale ULE. si ale N.AT.O.), membri asocingi (statele membre N.A.T.O,, dar nemtiembre ale U.E, ~ Islanda, Norvegia si Turia), Parteneri asociafi (state tare nu sunt nici membre'N.A-T.O. si nici membre ale U-E.) $i state ce au statut de observator (Danemarea gi Irlanda)'. 2.3, Consiliul Europe La propuperea Franei, 10 piri europene semneazs fn 1949 Tratatul de Ta Londra, pe baza c&ruia ia fiinfi Consiliul Buropei, cu sediul la Strasbourg”. fn prezent, organizatia cuprinde majoritatea statelor euro- pene (printre care si Romfnia); toate statele membre ale Uniunii Euro- pené sunt $i membre ale Consiliuhii Europei. For de cooperate interparlamientatt, de dialog politic in vedérea cheatit »Marii Europe” fedérale, Consiliul Europei are’ un rol consultativ; cu toate acestéa, organizatia se poate mandri cu c&teva realizari deosebit de importante, ‘dinire’care se detaseaz¥ adoptarea Conventiei ‘Buropene a Dreptutilor Omului’“(1950),"urmatade constituiré: CuryiiEuropene a Drepturilor Omului (C.E.D.O.), mecanism juridic ce garanteaz3 un nivel minim de respectare a drepturilor fundamentale de citre ndministratile gi ttibunalele democratiilor- eutopene si permite examinarea recursurilor individuale ale cetijenilor impotriva propriilor jurisdictii nationale. Mai rexiareém semmatea in 1980 a’ Conventiei privind cooperarea transfron- taliert 4 volectivitiflor locale? Dintre nerealizarile acestei organizafi pot fi enumerate: tensiunile exis- tente inca in problema minoritijilor.din state ca Belgia, firile batice; egecul stabiliritprin compromis « frontierelbr peografice'dintre Europa si Asia sia ‘ncadrarii fostelor state sovietice frtr-un contisent sai altl, problema direct legatt de accestil'acestir state in Consilin! Europei cu dtepturt depline®, 'V, Vese, AL a, Itoi integrcieuropene, Bd, Piesa Universite Clujean’, 2001, p-B1B; M. Pay H.C Pitan, op. city. 216: 2 W, Weidenfeld, W. Wessels, op cit, p-8; N. Pau, A:C: Pétin, op. cit, p. 25; 0. Bibéire, opi... 27 * Stati de menibiw-at Cohsiliulil Europei compart tie aspecte: membre cu rept depline'suit stale seranatae ale CE/D.O. y-eate se suput juisdichei Cul de ta Stissbourg, membre dsociate sit tated afta Europe; cam ar ft S.U‘A. it methbre eu sttut special de invita sant satele candidate Ta statutl de rmembru deplin.ayes Ge eS as ca 6 Istoricul formérié Comunitatilor Europene si a Uniunii Europene Organele Consiliului Europei sunt Adunarea Parlamentard, compusi din parlamentari nafionali, care voteazA rezolufi, aceste rezolufii find tcansmise apoi Comitetului de miniytri, organ de decizie format din Ministrii de exteme ai fitilor membre, care decid in unanimitate', Orga- nului deliberativ si celui de decizie li se adaugi un purtitor de cuvint al democratiei locale, Congresul autoritayilor regionale $i locale, §3. Abordarea comunitar% (supranationals). Rolul ,,pirintifor fondatori” Situatt in planul opus doctrinei integra interguvemamentale, inte- grarea comunitars, (supranafionalitatea) are a bazi principiul. conform ciruia statele renunfii a © parte din suveranitatea lor, delogand-o unui organism international atipic, cu prerogative specifice de decizie in dome- niul. si de; specializare si cu personalitate. juridicd distinct de cea a statelor membre gi parfial superioar’: acestora., Transferul unor Tespon- sabilitifi statale citre institutii supranationale implic&, ta mod necesar, ingridirea. suveranitapii nationale, instituirea unor restricfii pentru statele membre in ceea. Se.priveste abilitatea lor de a acfiona independent sila propria lor initiative. . In. 1950, economistul francez Jean Morne? sesizand ineficisna Consiliului Europei ‘si a O.E.C.B. in incercarea de avintegra politic si \ Asse yedes #b¥. Vese, A L. fvany op, ct. p. 52.5arm. 2 se vedon da Craing: Dr Dinan, N»Nugens {editors}-Bevelopments it the: Eurgpean Union, St, Martin's Press, New York, 1999, p. 5, 5 * Jean Mone} (1884-1979) a avuto carers remayeahjls, dedicat tn intregime ‘ooperini.intemjionale. Funcfionar de stat francez tnsatcinat ‘cu cootdonarca ‘fortului comun de rizboi franco-britenic, a indeplinit-in-petioada interbelicd funcfid de secsetar general adjunct al Ligii Nafiunilo; in timpul celui dos doilea izboi. mendial, este. din, nou eeardonater, pentru. Marea, Britenie si Franta, dupa ‘izboi find numit membre fa guvernal de Gaulle. : ‘La 3 mai 1950 el tntocmeste un ,.Memorandum” ve va sta la baza Planulai ‘Schuinan de integrare,europeant, in care, arata ci ytrebuie abandonste fnmele de cooperate din trecu, create condi, economice de back camung, g¢inialate ‘aorita nei, acceptate de suveranititile nationale; Europa tu @ Europa, trebisie cteath cu, adevirat” —.dupt FLM., Defarges, op. edea st N. Paun, A.C, Pawn, op. cit, p. 61 si urm. Traitatul de la Paris 7 econdmic fatile- europene;"lanseazst ideea plastssi industiilor siderurgice si carbonifere ale Franjei si Germaniei sud umbrela unti singure organi- afii cu cardcter suprastatal; care siicontroleze dezvoltatea acestora. Propunerea iui Jean Monnet, cate a netezit calea revoncilieri franco- germane, punind bazele inregii evolutii ulterioare catre unitatea euro- ean, a fost-pus in practic de Ministrul de Exteme francez, Robert Schuman‘, cate, cucerit de idee, isi asumi responsabilitatea politic’ a aplicdrii acesteia, Prezetitatd ‘sub’ numele’ce-,planul Schuman de integrare europeant! la 9 mai 1950"), iva francezi a captat rapid interesul Germaniei, al citei cancslit, Konrad Adenauer’, era la randtl sau preoéupat de pro- Blema reconoilieri} franco-getinarie, preciit' gi de asigurared reintegrarit iif sitle tntre statele vestice dezvoltate. $4. Tratatul de la Paris, Crearea Comunitiii Economice a Carbunelui si Otelului (1951)* Franja si Germania inviti gi alte state europene si li se aliture in inifiativa lor; rispund prompt Italia gi fSrile Benelux Belgia, Olanda, Luxemburg), in timp ce Marea Britanie refuza si participe’. eit : R, Schuman a crescut la graniele frynco-germane, in Loreia, deci era in misuld si aptecieze ‘la adevitata lor Valoare propunetile Tui J: ‘Monnet - a se vedéa si V. Vese, A.L. Ivan, 6p: cit, p. 57: fn 1985, ziua de 9 mai a fost declarati Ziua Buropei gi este sitioict ca ‘tare po Inreg tevtoriul comunitar. °C sa Relea ‘Adenduet' fost curiogcut'¢a tin opdnent al lui Hitler, ‘ind ich’ peste porn de Ih con de visele bfestente te alibi sitatea fw Opie, ancortidu-se in Oécident, vedea' P. Moreau DefirgeS, op. cit, p. 89. 2 “* Tyitatul BOY Petts a HR seins 118 fie 1951 gi a-inuat efectv in cst shtt; sprint cond recone fince-germane 4 fea sa'cd ,Gerthania tebuié 8& se degparté pentru totdéauha ‘Ale trecteubi tranisfofmand nece- lindu'se cu Pranja” a se ie 1a 2 1982, yoni OR Be Monto poo aajcus faf4e pon organi si'Taja de" Geletats ‘shite ebropete Fubt de rez dintr-9 dedlaratic ‘cu varacter neoficidl m préthiehifit Winston Chufthill (1952): ,iubesc Franfa si Belgia, dac hu trebuie"s8 tugtduim si fini coborafi la cest nivel" ~dupk A: Grosser, The8 —_Istoricul formarii Comunitajilor Europene si a Uniunii Europene Cele gase state europene semneazi, la Paris, Tratatul privind insti- tuirea Comunisiii Economice a Carbunelui si Ofelului (C:E.C.0.), al cirei prim presedine este_mumit chiar Jean Monnet, yatitectul” inept ceuropene!. Tratatul a fost semnat pentru 50 de ani Prin Tratatal CE.CO. ia nastere-o orpanizaieintemtional atipict, © institufie de decizie supranational’, Inalra,Autoritate’, ale leaga cele sase state din punct de vedere juridic in domeniul productiei de c&rbune gi ofel. Sunt create, de asemenea, un Consiliu de ministri, 0 Adunare Comund cu rol consultativ, desemnati indirect, si 0 Curte de Justgie. Cw Oficial, obiectivele C.B,C.O. erau expansiunea economical si ocuparea fori de muncd, precum si cresterea nivelului de trai alcelor cate lucraw fn industria minier’ si siderurgict*. De asemeinea, era vizath crearea unci piefe unice pentru c&rbune si ofel si prevenirea exploatirii excesive a ‘materillor prime. Westen alliance: european-american relations since, 1945, Ed, Macmillan, London, 1980, p. 120, “Absenfa Marit Britanii a facitiat fost crearea nei organizaii mai puternice decit cele traditicnale, institufii suprinafiongle solide’ si dotate cu puteri deci: Zionale rate "G. Ferréol (coord.), op. cit.,p. 36. 2 In'1997, g-a desis ¢2, dup’, 2002, C.E.C.O, 88 fie Tolosité ce yo: nptrument de finanjgre a cercetii si decvoltai in industria mjpierd ~ a.se yedea A. Topen, ‘The europe imran cess hisoral nd compra intitional analysis, aon IT Yer. . Mba Hains Fe etl, London, 2001: p.43. ACECO.,0.s¢ vedea Rniereiturs R poles “Histoire dela Haute Autots de Ja Communauté, Biropéene, i chatbon et de l'acer. Une experience supranational, Ed, Bruylant, Bruxelles, ‘1993, Necesitatea ca noia organizafe sh alba o institute cu pulerade depo a. cr privegte siratggia aplicallt-celor dows industri fost le se Inch de la ‘ngeput gg Jean Monnet, gape, une sip ru ores insti. Grosser, op, e, p10 *A. Topan, op. cit, P- 34, 7 Tatar dé la Roma 9 §5.'Tratatal de la Roma, Crearea Comunititii Economice Europené gi a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (1957) La sourt timp dupa instituirea C.E.C.O., tn 1952, s-a tncercat ji consti- tuirea unei forfe europene comune de aparare (Comunitatea Europeans entry Apirare)', care si impiedice formarea unei armate vest-germane de sine stitStoare, ins Tratatul privind institairea C.E.A, nia a fost ratifi- cat de Franfa, proiectul fiind abgndonat in 19547, fn urma esecului Comunititii Europene pentre Aptrare, Jean Monnet ‘a ajuns la concluzia ci nu domeniul militar este cel prioritar in vederea reali- sii unci uniuni mai strdnse intre statele europene, ci sectorul economic. ‘Dupi expirarea mandatului siu de presedinte al fnaltei Autoritafi a CE.C.O., Monnet a refuzat retnyestirea tn functie, dedicindu-si intreaga energie activititi’ de, Jodby. Din; fruntea unui grup.de presiune foarte influent, Comitetul,de acfiune pentru Statgle Unite ale Europei,el a reusit s% promoveze idgea crearii unei piefe economice comune intre cei gase’ De asemenea, réjiunile pentru care s-a justificat intemeierea CE.CO. subzista gi in cazal domeniului energiei atomice, 0 industrie esentiala atat pe timp de pace, cat si pe timp de rizboi Rezultarul, lobby-ului ge face simfit,in 1957, ,cdnd aceleagi state, Franfa, Germania, Italia, Belgit Olanda, Lixerbur, sénineazh Ia Roma ‘alte dout tratate: Tratatul de instituire ‘a Comuttitatii Economice Europene | seeded: W, Weidenfeld, W. Wesséls, op. cit. p°8;-D. Mazili, op. cit, p.38; P. Fontaine, 6p. cit, p. 12;.N. Péuh, A.C. Paun, op. cit, p.83. > Drept consecinl, Germania vestic& s-a reinarmat prin propriile forte, ade- Find in 1954 NATO, >A se'velet Df Leonard, op. cit, p.-Ld. in°1955, 1a Messin ministrit de ‘exteme ai color sasestate"an desis formarea uti eomitetcete;’sab conducerea belgianuldi Paul Henri Speak, ‘si analizeze posibilitated formarii unei Comunitati Beottomiée Eurdpene’- W. Weldenfeld, W. Wesseli, op. éit., p. 10: N, Dedconn, ‘iste iastitufiosa al Undit Buropene, Ed: Lung Lx, 2001, p. 8; O. Finca, Diepieviunitar getcrat, op. cit p. 75 N. Pal: 'A.G: Pawn, op. cit. p. Bt; (O.'Manbtackeé; Drept comnitat,‘edifia a°M-a revdeuts, Bd. All Beck, 2001, p.5:J. Rideau, Droit institutionnel de Union et des Commuriutés européennes, 3° édition, Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence, 1999, p. 23-om GR oR coro oe 10. Istoricul formirii Comunitatilor Europene si a Uniunti Europene (CEE), respectiv Tratatul de instituire.a Comunitifii Buropene a Energiei Atomice (CEE.A. sau EURATON)'. Tratatul C.E.E. consacr’, la r€ndut' stu, un éet de institut menite si uci la indeplinire obiectivels sale: Comisia, Consitiul de ministri, Parla- ‘mentul, Curtea de Justifie. Diferena fata de institutiile C.E.C.O 'statea’tn puterea redus& pe care © avéa Comisia C.E.E. in raport cu echivalenta.sa, fnalta Autoritate a CE.C.O., si, proportional, in rolul preeihinent al Consiliului de minigte al (CIEE “th raport cu cel rezervat Consiliuhi de ministri al CE:C0. De asemenea, o alti deosebite ttre ‘Pratatul de la Patis sicel dela Roma consti in fptil'c& prinnil'd fost incheiat pe 0 durati-inigiale de 50 iar al'd6ile pe durata nebintitats, ‘Tratatul CEE, are ck Scop'realigstel tinei tihiuni miai-striinse din panct dé vedere economic’ iitré statelé menibie, realizarea unei uniuni vainale si a uiiei piefe intéthe unice etitopené. ‘Tratatul EURATOM, pe de alta parte, se asedmtin'cu Tratatul ‘C.E.C.O., féglementind crearea, unei picje comutie pentru materialele nucleate'de bazt, produsele gi mijloa cele de productie legate de‘ dezvoltarea pagnicta enérgiei nucleare si controtul acesteia ve * $6: Evolutia Co etn omunitailor Euro Brit: i: Crearea A.E.L.S. (196 Comunitatile europene au fnregistrat un succes fulminant fn primii ani dupi 1958: comerful fntre cele sase state. membre a crescut anal cu aproape 309%; pmmgramulide eliminareia taxclor vamale intre.,arile, membre (uniunea vamal’),;projectat.$& fie finalizat la sfégitul anului 1969, s-2 {Semmocva tratatelor » ayptJogie 25, marie. 1957. Dupkraificares de citre arlamente'ostatelor sommataretzatatale-a,fntratn.yigeare Int ianurie 1958. nu Mlaree--Britanie, a: refuzat dliy;nou -semuansa traatelor, asife, eppezentantul britenig:la Conferintx;intereyvemnamentalatnceputtiin 1955 afirma; .tratatyl cu claboyarea caruim: suntsti Insarcinayismy, are. nicig. panei si, fie nohejat., 9, fie ‘aiifigat si fie apligat; shehiardgcd va f-aplica, el este totalinacgeptapit pear ‘Marea Bratanie: injl vesbiisle egricultyhozen, ce nou ny ne plage, de, arepturh ‘amale,e¢0aca.noi. respingem. de. insti, 6288, ne. pROvOAES,9709Re" — 0. Bibere, op. cit, p40. : \ Bvolutia Comunitjilor Europene uw tealizat cu un an $i jumiatate mai repede, la fel procesul de introducere a tarifului vamal extern comun’. * ‘Mai anevojoas’ a fost reslizarea unui alt obiectiv economic al Tratatului dela Roma, si anume-politica agricola comund (PAC). Politica din ‘agri- culturi se baza mai mult pe protectionism deci pe comerful liber, datorit’ influenjei pregnante a Franfe:, care dorea si-si protejeze.fermiierii. De altfel, problema PAC va determina disensiuni permanente in sinnl Comunitiii ceuropene, pe toatl perioada evolutiei acesteia, pnd in zilele noastre. ‘Problema de la‘care,a pornit dificultatea realizirii PAC a fost -eresterea spectaculoasa, in anii °60-’70, a productiei agricole in Comunitatea euro- peant, depiisindu-se cu mult nevoile de consum ale statelor membre, si scAderea drastic a.numisului celor care lucrau in agriculturs. Stoparea acestei evolufii a constituit una din, preocupérile institufiilor comunitare, care adoptd.un plan de acordare a unor stimulente financiare substantiale Pentru cresterea dimensiunilor fermelor, mecanizarea agriculturii si renunjarea Ja cultivarea ynor teremuri mai pufin fertile”, Progresul economic fnregistrat de ,,Cei $ase” a provocat invidia Marii Bri- tani care, de teama de a nu fi Visat pe din afari din sfera comertului european, a ‘nifiat crearea Asociatiei.,Europene.a Liberalui Schimb,.alaturi de Austria, ‘Danemarca, Elvefia, Norvegia, Portugalia si Suedia (Stockholm, 1960)°. AELS. nu a asigurat insi o legitura la fel de strans% intre statele membre in comparatie cu Comunitiile europene. ' P, Moreau Defarges, op. cit, p. 24: P. Fontaine, op. cit, p19. ? Planul apafinea comisarului responsabl cu probleme agricul, olan- Insta Monctar European a fst filoeuit, in 4998, cu Banow'Centrala Buropeana *~ : ' =. 2 Tratanu de fa Nisa 2B plinise conditiile de convergenfa' prevazute in Tratatul de la Maastricht, iar Marea Britanie, Danemagea gi Suedia au refuzat sa participe. Ulterior, i 2004, Grecia a intrat-la randal et in zona Bxro, iar la 1 ianuarie 2002, statele membre, cu. excepfia Danemarcei, Suediei* si Marii Britanii’, au trecut la utilizarea efectivii a monedei unice europene’, ‘In 2007,'Slovenia a fost primal stat din cele 10'care au aderat in 2004 lia Uniune care a reusit indeptinirea condifillor pentru adoptarea monedei unice, aliturdndu-se celor-12 care deja vitilizaa Euro. §20; Tratatul de la'Nisa (2001) Batranul’ continent Europa & fost martorul ‘unor eventinerite Piri precedent fin ultimele dont decenii: ciiderea comunismului si'destrimarea Uniunii Sovietice, caré au bulversat ordinea geopolitica existent& pe plan moridial. Protésul ‘integrarii eurépehe a inregistrat, ca urmare a acestor transforma, pasi tepezi tnaiate Inclddered'farilor din Europa centralé si de est, precum si a Ciprului, Mattei si“Tuteiei im caleulele de extindére, constituie ‘6 actiune de ‘0 ‘importiinfa istoriea pentru Uniunea Europeana. ' Bste vorba despre stabilitates Prejurilor (rata inflafiei), rata dobanzilor, defi- cita bugetar gi ratele de schimb ~ P. Fontaine, op. cit, p. 71 ? Th Septeiibiié 2003, Suedia« respins din nol prin refeendum, adopuarea mbnedet ‘unijcé’eurdpene: ths * — » * edie stef sete au'fdcar-we'de elauza Opting out, clawz'de' scutire ce le per inte stim ifr sistema monedet nice. Practica opting ou aiata 9h anterior de ‘wncle-dinfre actste state, cu privire la politica sociald a Tratatului de Ia ‘Maestricht sau la cetijenia european’) este criticat de adeptii adancirii integr’rii europene, deoarece creeazi 0 yEuropa cu doui viteze”: pe de o parte, nucleal ~lur al statelor ee doreseiniegrarea european avansati i, pe de alts parte, pru- ‘pul statelor preocupate de pastrarea idéntitafii nationale gi de intirzierea proce- ‘Sllgk de intogriré ctropoand — G.-Ferrdal (evord.}, op. city p. 184; J.P. Jacque, Droit thatitaiomnet de Unio Buropéenine, Dalloz, 2001, p32. ‘iP Moreii-Defaryes, op. cit., P. 39; C.N. Chabot, op.-cit., p53; /A.Szdsz, ‘The rad to European Monetary Union, MacMillan Press Lid, London, 1999, respectiv Ed. Pandora M, Targoviste, 2002, pentru:traducerea in'limba romani.24 Istoricul formérii Comunitijilor Europene $i a Uniunii Europene Obiectivul propus necesiti schimbari destul de importante in meca- nismele de funcfionare ale Uniunii, acesta fiind argumenitul pentru care a fost organizati Conferinja interguvernamental& de Ia Nisa, din anul 2000. Conferinja avea ca.scop discutarea amendamentelor Ja Tratatul de la Maastricht, ce sunt necesare a fi fcute in vederea funcfionarii Uniunii cu mai mult de 15 membri. Lucritile sale. aw fost incheiate de Consiliul European, fntrunit tot 1a Nisa gi care a reafirmat importanfa istoric’ a Vargirii, principiul integrarii diferenfiate, in functie de performantele fiecdrei far, insd si pe acela al posibilitiii pe care o au statele candidate 4e a recuperaterenul pierdut in procesul integer ‘Tratatul de la Nisa*.pontine prevederi menite.s4 adinceascd integrarea ‘european’, prin perfectionarea mecanismului decizional, in perspectiva Hirgirii Uniuni, la 27 de state. Majoritatea insttutiilor Uniunii Europene ‘au suferit modificari, att in privinta organiztrii lor, c@t si a.competen- felor: a crescut numamul parlamentarilor europeni, s-a schimbat ponderea yoturilor in Consiliul U.E., numérul comisarilor europeni poate fi, schim- bat prin decizia Consiiului U.E. etc.” Z alté realizare important a. Conferinjei interguvernaibentale de la Nisa, din’ 2000, este adoptarea Cartei Drepturilor Fundamentale din Uniunea European, inspirat din Conventia, Eiopeana’a Drépturilor Omului, dar avand un confinut mai extins decdt aceasta. §21. Expirarea Tratatului C-E.C.O. (2002) La 23 inf 2002 a expirat termehul de 50 de ani pentiu caré a Fost instituita Comunitatea European a Cirbunelii si Ofelulnis,toafe. activele si Sursele Financiaré ale acesteia au trecut, tnceplind ct. aceast. data, in propristatea celdrlate. dou Comunittsi rimase, reunite suby denumirea de ‘Comunitatea europeans, iar jusidic domeniul clibunetuiigi’ofetului. va. i goversiat de disporiiile Tratamulad CBBS 9 Sia Tse vedon V. Vese, 4. Ivan, op. cis po 224. oa ? Tratatul de la Nisa a fost semnat 1a 26 fehruarie 2001 si.a:intrat fn vigoare, la 1 februarie 20033 ratificafea sa.a intAmpinst dificult n Islands, carea-cespins prin cefreacnm Tratatyl in 2001 si -a acceptat cu 62% votuti. doar in betombrie 2000: am A se vedeai0. Tica, Tratatul de la Nisa, Dreptat a. 9/2001, p. 14, Ss oS oS oe Se Se ae ces « Extinderea spre Est 25 §22. Extinderea spre Est: De la stabilirea ,,Criteriilor de In Coperihaga” (1993) la , Europa celor 25” ‘sila ,,Europa celor 27” Extindered Uniunii Europene a jucat un rol iriportant in dezyoltarea sa istoricd. De la cele sase state initial implicate in procesul de integrare, 5-8 ajuns fn prezent Ia 25 gi, se prefigureaz chiar o Uniune cu 29 de membri. La 0 analiz mai atenti, se poate constata c’, departe de a fnce- tini ritmol de adancire a integrarii, extinderea continua a Uniunii a fayo- rizat acest proces, extinderea si adancirea integrarli fiind, prin urmare, complementare, nu contradictorii’, Desi toate statele candidate au pomit 1a drum cu sanse egale, acce- derea Jor in structurile comunitare se xa face gradual, deoarece nu pot fi ignorate diferengele. sensibile. de, progres, economic spre 0 economic de piati viabilit inregistrate de.acestea”. ') Acordurile de asociera, Majoritatea statelor care au facut parte din blocul comunist qy.semnat-cu. Comunititile europene aga-numitele ,acor~ duritde asotiere”, devenind astfel fri asociate Ja Uniunea Europeana. ‘Acordurile de asociere au menirea de a apropia politic si economic statele candidate de Uniune, de a stabili, un cadra adecvat pentru inte- grarea graduald a acestora in Comunitate, "A se vedea, in acest, sefs:.M.J, Bawn,- Av Wider Europe: The Process and Poliies of European Union Enlargement, Rowman & Litlefield Publishers, Tanhama Boulder ~ Neve York ~ Oxford, 2000, 9 5 gi uan.3 M. Emerson, Tho ‘wer Europe a the Buropean ‘Union’ Friendly Monroo Dostine CPS Policy Brief no. 27/2002, hupi/www.caps be. i * Integrarea, statelor,asociate are: avantaje. si. dezavantaje, pentru Uniunea ~Europeanf asfel; desi populate Uniunit Buropene ereyte oda cu primal val de aderae cu 25%, prodesul mem frat va cree o doar 5%: regione mai pujin dezvolate din Gretin;Poragali, Spani are benefcian pind acum de majoriateafondutilorstrugtorate destitate dezveltsirregionale nv yor mai fi cligbie pent acese fondu, lool lor find oat de regiunile din satel now intate in UE26 Istoricul formdrii Comunitatilor Europene si a Uniunii Europene Acorduri de asociere au fost. semnate cu Turcia (1987)', Cipru, Malta (1990), Ungaria, Polonia (1994), Bulgaria, Reménia, Sloyacia, Estonia, Letonia, Lituania (1995), Cehia, Slovenia (1996), ) Consiliul European de 1a Copenhaga, din 1993, a reiterat principiul continuiii lirgirii Uniunii care Est, stabilind gi eriteriile pe care statele candidate trebuie si le mndeplineasc&:pentiu 4 finaliza perioada de tran- Zifie gi & deverti membre cu drepturi depline ale Comunititi®: ~ criteciul politic: 'stabititatea.instituyilor, cate ‘sk gatanteze’ demo- corafia,. statu! de drept, dfepturile furddamentale ale omului $f protectia minoritétilor; js are a ~ ctiteriil ecotiornic: existenfa tine! econorhif 46 pial functiontle gi a capacitifi de a face fay presiunii si concurenfef economice’din:Uniunea Buropeant; : = criteriul referitor ta capacitatea de a ‘acquis-ul comunitar~ legislafia: primart si derivattt caré-guvernieaz# funcpionarea Uttiunii. Statul candidat trebuie si se alinieze celorlalte”state: membre ti protest de destvaigite # unitini politice, ecenotiiice si meneteres” ©) Consiliul European’ de la Essen (1994) avstabilitstrategia de preaderare a statelor asociate; bazati pe programul PHARE’, ca principal {instrument finantiar, @) Agenda 2000, document al Comisiei Buropene publicat'in 1997, care trateaz problema finanfacii Uniunii in perioada 2000-2006; perioada ‘marii extinderi spre est, proiecteaz’i anumite principii de acfiune pentra vitor, printre care se numiri si Térgirea Uniunii*. Se consider’ cX nego- " Iniatea Lurcic. tn Uniume, 1 clyde alinietit egqnomice a agesteia Ia cerin- fele U-E., a fost stopatt pant tn prezent din motive politic (conflietul cu poporul ‘kurd si sprijinul acordat turcilor din Cipra), ~~ * Acesté criterii sunt tunoscité 51 sub mule de eriterile deta Coperihaga — J. Painter, ‘New. Geographies v6t Deinocracy' in: Contemporary’ Europe, in R, Hudson, A.W! Williams, Dividld Bacopes Society and Teritery; Sage Publica- tions; Eoin ~ Thodiband Oaks! New Delhi,'1999;p. 122; G. Ferréo! (coord), op. ct, p. 13; P. Fontaine, op. cit, p31. a6 vor ntees ou * Acronimul sREIARE" provine de-ta inifialele Polonia si Lingaria (Hungary), ‘Asidtaned punt Restructurarea’ Economiil,-prograny lansat 1989. (terior, programul fost extins ta toate statele cénral gest europene, © *"L. Dubois; L-Unioti européone,iEd, Documténtation trang; Paris; 1999, Sd: Bi-Marheu;-Quelle Ution pour l'Europe? Bu -Doatimentation-frangase, Parisy 49995". 45;'P, Moreaw Dafiirged, opwcitxp. 7; N: Deacon, op. cit. P. 13; 0. Manolache, op. cit, p. 13. ! Extinderea spre Est 27 cicrile de aderare pot fi inifiate mai intai cu Cehia, Polonia, Ungaria, Estonia gi'Slovenia, My -Atit aceste Pri, oft gi celelalte state candidate, au primit o ,fosie de Parcurs” care traseazdrumul de urmat in vederea adoptirii acyuis-ului comunitar. % ©) Consiliul European de la Luxemburg (1997) aprobi concluziile Comisiei prezentate in Agenda 2000 gi decide c& negocierile vor incepe cu 6 state (cele enumerate fn Agenda 2000, plus Cipru) — cunoscure de ‘acum thainte ca gi Grupul de la Luxemburg. £) La propunerea Franfei, tn 1997, Consiliy] U.E. accepts organizarea ‘unor Conferinte europene, care si tnsojeascl procesul de llrgire; 1a Con- ferinje vor participa, pe léngé membrii U.E., reprezentantii la nivel inalt ai statelor asociate UE, : Conferinjele sunt anuale, prima fiind organizat& ln Londra, in 1998, si constituie un forum de discutii cu priviré la politicile din justifie, regio- nale, de apirare comunt etc, 8) Negocierile de, aderare tncep in 1998 cu firile din Grupul de la Luxemburg. Accentul este. pus pe adoptarea acquis-ului comunitar’, desi se admite cl aderarea este posibila chiar dac& sunt aspecte ale acquis-ului neadoptate, urmfnd ca aceste lipsuri s& fie acoperite in cel mai scurt timp de Ja aderare, De asemenca, este admis& posibilitatea unor perioade tranzitori, in domenij limitate ca numar, Negocietile au loc prin Conferinfe interguvernamentale bilaterale fa ‘care ministri se intélnese la 6 luni, iar embasadorii lunar. h) Comisia Europeand igi asuma rotul de a intocmi, anual, un raport de evaluare a progresului inregistrat de fiecare jard candidat in ceea ce priyeste indeplinirea, crteriilor de la ‘Copenhaga, pe care’ st prezinte Consitiului Buropean. ; fourma raportului intocmit, Comisia poate propune Consiliului Euro- ean inceperea negocierilor cu un al doilea val de {iri candidate sau, dimipotivs, feduceréa sal sistarew ajutorului financiar de preaderare? 4) Consitiud Eurtipean de la Berlin'(1999) hotariste crearéa a dous noi instumentg financiare de preaderare: ISPA ~ instrument structural desti- " Acquis-ul comunitar reprezinti ansamblul reglementirilor din dreptul comu- nitar¢are confers drepturi si impun obligafii statelor membre ale Uniunii Buro- ‘pene, cetifenilor europeni si companiilor europene, * Primele rapoarte au fost intocmnite Mm 1998, cel din 2004 find al gaselea raport.28 Istoricul formarit Comunitajilor Europene si a Uniunii Europene nat investtillor din domeniul transporturilor si mediului, si SAPARD ~ instrument pentru agriculturd, care s& completeze programul PHARE. i) Consiliut European de la Helsinki (1999) decide si inijieze'Confe- tinge interguvernamentale bilaterale cu irile din cel de-al doilea val (Romania, Slovacia, Letonia, Lituania, Bulgaria si Malta), cunoscnte de acum sub denumirea de ,Grupul de la Helsinki”, in vederea deschiderii negocierilor pentiu aderare. k) Consiliul European de la Laeken (2001) a tuat act dé raportul Comisiei Furopene conform céruia,’dact procesul’ de negocieri si de reforme continua in acelagi ritth, firile candidate (cu exceptia Romfiniei, Bulgariei si Turciei) vor fi-pregtite-pentru aderire la sfaspitol-anutii 2002. Tati cH, th acest moment, unele state di‘cel de-il doiléa val se deta- seazii de ,colegele de grup”, trecdnd in primul valde aderare. Cat despre Bulgaria i Romania, s¢ spera déschiderea tuturor capito- Ielor de negociere pana la sfirsitul anului 2002". 1) Consiliul Buropean de a Copenhaga (2002) sinim{é tncheierea negocierilor de aderare cu 10 state: ‘Cipru*, Céhid, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaiia, Polonia, Malta, Slovenia; iratatelé de’derare au fost semnate in ajrilie 2003, la Atena, iar statelé candidate ait devenit membie'cu'drepturi depline din rhai 2004. Noile inembre ale U-E. au participat, asthél, If alegerilé pentiu Paria- ‘mentul European din, 2004: tn acelafi thinp, aii intrat in yigoare dispo- Zitiile privind noua modalitate de vot din Consiliul U.E. si nowa'compo- nenfi a Comisiei Buropene, pfevizute fn Tratanl de la Nik ""Negocienle eu Turcia, datorté problemelor politice relative ls féspectarea Prin documentul adoptat la Copenhaga,,Cipry. a {os} invitat si-si,cezolve problemele interie existente intre comunitafile greaca si turci pnd th febmuarie 2008, In, age.fl yt I. doa seri ynitatea statu, ciprot 8 nije de nicio ‘maniera pus in pericol. Se arita cf, dacd nu era posibila incheiered tuned inelo- seri inte cele dows comunitii,aplicarea acquis-ulut-eomonitar va fsuspendaté in paris de notd a Ciptului, pan& Ta-nol deciail Din pScate, fo-wrma.unni refe- ‘eu desfBigtirat fh 2004; veunificated ihsule a eguat; datoitiwotulyinegati al cipriogilor grevi (15%). Prin urmare; doar partes ocupait de comunitaea greact-a devenit membrii cu drepturi depline a U.E., 4ub denumitea de ,,Cipru”. =—.55 33 Sao So ss cu c Viitorul Uniunii Europene 29 in fine, noile state membre au participat la Conferinta interguverna- ‘mentalé, programati si aib loc dupa aderare, si-al cdrei scop a fost amen- area tratatelor institutive in vederéa functionarii Uniunii Europene cu 25 de membri (gi, in-viitorul apropiat, cu 27 de membri). Documentul oficial adoptat Ia Copenhaga arati cA incheierea nego- cierilor cu cele 10 state confer’ un now dinamism negocierilor de adérare purtate cu Romania gi Bulgaria, ca parte a aceluiasi proces ireversibil de Tirgire a Uniunii Buropene. in consecinffi, se stabileste ca dati probabil entri aderitea celor dou state sinull 2007. 1m) Aderared’ Romie: si Bulgariei (2007). La 25 aprilie 2005, ta Laxembourg; Romiinia si Bulgaria au semnat Tratatul de aderare La Uniunea European’, care confines ‘inst si 0 clauzi de salvgardare, ce putea fi activatd in cazul in care cele doua state nu indeplineau in 2007 conditiile de aderare si care frisemna amfnarea cu un an a integrarit fective in Uniine, Clauza nu a fost inst activatt, aderarea avéind Joe conform planului, la 1 ianuarie 2007. Dupé aceasti ultima extindere, Uniunea Europeans are 27 de memabri. §23. Viitorul Uniunii Europene. Conventia european $i adoptarea Proicctului Constituyiei Uniunii Europene 4a) Propunerea Fischer’. La 12 mai 2000, cu o¢azia unui discurs rostit la Berlin, Ministrul de extemne al Germaniei, Joschka Fischer, a dezvoltat © teofie proprie referitoare ia Federatia europeand. Propunerea sa fede- ralistd este cOisidetirs vita dintre cele mai elaborate gi‘avand unt caracter profund , integrationist”, Dupa Fischer, proiectul integrétii europene gandit de Monnet si Schuman si-a atins finalitatea prin Tratatele de la Maastricht si Amsterdam; in prezent, perspectiva extinderii Uniunii Ia 27 sau chiar 30 de membri impune reformarea institufionalii a Uniunii, pentra a nu se ajunge la 0 disolufiga acesteia, "A sevedea G Ferréot (coord), op. cit, p. 276;,C. Brice LP. Brouant, op. cit, p. 63.oI Mf SS ss om ea om se ook = 30 Istoricul forméirit Comunttayilor Europene si a Uniunié Europene Solutia preconizaté era formarea une federal europene, bazaté pe un tratat constitugional, care si fie condusé de un Parlament cu 70l legislativ’ si'un Guyer cu sarcini executive”. © solujie altemativé pentru latura executiva ar fi Presedintele ULE., ales direct si investit cu plenitudinea puterilor executive. Constructia european ar fi clidita pe ideea partajului.de suveranitate fntre statele nafiuni si Buropa federala si pe prineipinl subsidiariifii, De asemenea, Fischer incurajeazé crearea ,,nucleului dur’, al statelor euro- pene, care au capacitatea gi vointa de # inainta intr-un ritm.mai rapid pe calea integrrii si in junul cArora s& graviteze celelalte state membre. Propunerea ministnalui german a fost primita diferit de statele membre ale U.E.: cele gase state fondatoare ale Comunitéfilor europene s-au pro- nunfat favorabil, statele mai mici, cum ar fi, Portugalia, Austria, Inlanda, Grecia, au reacfionat negativ, avand temerea.c& vor fi ,inghifite” intro federajie drainaté de ,urias; Scepticilor Ii se adaugl si Satele care tadi- sional s-au opus integratit europene accentuate, si gnume Marea Britanie si firile nordice. Dintre statele nou intrate, ‘Ungaria este favorabil& federali- Ziti, in timp ce Polonia se aliaza cu statele nordice, respingind ideea. +b) Dezbaterea privind viitoral Uniunti Europene. Declarasia privind viitorut Europei (2001). Istoria Uniunii Buropene a fost marcati, fn timp, aga cum am ardtat, de revizuiti suecesive ale tratatelor.comunitare (Actul Unic: Boropean, ‘Tratatul de la, Maastricht, Tratatul de la. Amsterdam, Tratatul de 1a Nisa). Unele tncunumate de succes, cum este Tratatul de la Maastricht, altele mai putin relevante in ceea ce priveste adaincirea inte- sr8ni si ezolyarea problemélor politice ale Unjunii (Amsterdam si Nise), toate revizuirile au tisat nerezolvate doua aspecte esengiale pentru evita- rea disolufici in viitor.a Uniunii Europene: asigurarea functionalitagi unei Uniuni cu peste 25 de state membre, respectiv conferirea dé legiti- mitate_institupiilor comunitare care trebuie si reprezinte statele gi popoarele europene. * Patlamentul. at urma 88 fie alcdtuit din dowd camere! uid cctigi din ta alg, ere apartn i acclag timp gi parlamentcloe nina i cote, o combine ee monte rin eee Nesta asia went Greed ‘Senatului american) si o camer a statelor (similara Camerei superioare germane, eu rprezentani ai tnd ule, : *Guvernul european er urma si fie urmagul actuatului Consiliu al ULE. ., find format, prin rare, din rprezentan si guvernelor nafionse, Vittoral Uniunii Europene 31 Propunerea Fischer, precum si alte luiti de pozitie ale personalitayilor marcante din via{a politic europeand, au relevat necesitatea deschiderii Uunei discufii mai ample asupra viltorului Uniunii Europene si asupra unei noi revizuiri a tratatelor comunitare, consideratd necesara si inevitabila, 1h dezvoltarea acestor initiative, Consiliul European de la Lacken, din decembrie 2001, convins deja de timiditatea reformelor insttufionale pre- vaziite tn Tiatatul de la Nisa, a adoptat Declarasia asupra viitorului Europet, prin care s-a afirmat angajamentul Unjunit Buropene de a deveni ‘maj democratict, mai tratisparenta si mai eficienti. De-asemenea, este afirmati pentru prima dati intetia dea se adopta o Constitutie euro- band! in conformitate cu dorinta éxprimats de popoaiele europene, ) Conventia europeand (2002-2003). Este evident ci itteprarea-euro- Peané este si o Problems a popoatelor europete, iar prezenta acestora 1a Gezbaterea privind viitorul Uniunif este indispensabila. Deoarece metoda revitiiri trétatelor ‘comunitare’ in cadril unor Conferinte intergu- Vernamétitale, cit participarea doar a gefilor de stat gi de guveme si cu excluderea cetifenilor europeni, a dat loc multor etitici, Consiliul Euro pean a gindit pentma prima data o ati forma de revizwie a tratatelor. Astfel, in'vederea rédlizirii unei Conferinge interguvemamentale oat mai transparente si mai déscliise, a fost constituit’ 0 Conventie euro- Pedha, care a rennit: prifcipalii actori ai dezbaterii priviid’ viitorul Uniunii feprézentantii Guverielor célor 15 state membre gi ale celor 13 candidate, (primel “10 eu dreptuti depine, iar ittimele 3 — Turcia, Romania si Bulgatia, cn statilt de observator): reprézentantiiparlamen. {elor nifionale' din cele 15 state, precili si din statele candidate; ieprezen- ‘anti ‘ai Parlamentitii-Buropesin’si ai Comlisiei Europend; 13 Sbservatori din partea Cothitetlus regiunilor gi'a Comitetului ‘Beonomic §i'Social; Mbdiatortl european, réprezéntangi ai paiterierilot gociali eutopéni, Conveotia avea menirea de a aduce impreuni, pentiu prima oari in isigti'Consthictei euiopine, toate punctele de vedere nationale gt euro. ene, Sntr-o-dezbatére deschisi'Cei 105 memibtitrebuiati sh identifice si Si analizeze principalele probleme institufionale ridicate de viitoarea ee er eee a | Pentu disci in tefsnurd cu tecestatéa une Constitiiteurdpene, a se Nedea B.*Grintt Does Europe: neted a! Constitution? gi. Habernlas, Reply to Grimm, in P. Gowan, P. Anderson (editors), The Question of Europe; Verso, London-New York, 1997; p. 239 gi urm, ®32 Istoricul formarii Comunitijilor Europene gi a Uniunit Buropene dezvoltare.a Uniunii' si si redacteze un document cu solutii pentru aceste probleme, document care si stea la baza negocierilor din cadrul Conferinfei interguvernamentale de revizuire a tratatelor, unde se’va lua decizia finals. Conventia europeani.a fost condust de un Pregedinte, fostul. sef de stat francez Valery Giscard d’Estaing, si un Prezidiu, format din 11 membri: doi vicepresedingi, cite um repredentant al fieciruia dintre cele trei state membre care au definut presedingia Consiliului U.E. pe timpul Conventiei, doi reprezentanti ai parlamentelor nationale, doi reprezentan{i ai Parlamentului European si doi din partea Gomisiei Europene. Repre~ zentantul Parlamentylui.sloven a fost invitat si ia parte, la teuniunile acestui organism, ca exponent al statelor candidate, Prima sesiune a Convenfici a avut loc in februarie 2002 si s-a conti- nuat cu altele, organizate cfte doua sau treizile, de doui ori pe lund, timp de 15 luni, fn paralel cu sesiunile desfigurate la Bruxelles, grupuri, de lucru conduse de un membru al Prezidiului Conventiei au dezbatut pro- bleme specifice si determinate, Una dintre sesiunile plenare ale Conventiei a fost alocati societatii civile, care si-a putut face auzite opiniile prin. vocea reprezentanilor sii ‘in continuare, a fost deschis un Forum de dezbateri.cu un site de Internet dedicat in fntegime societiii civile (orggnizatii neguvernamentale, parte- neri socialt europeni, oameni de afaceti, mediul universitar si. academic)’. 4) Consiliul European de la Thesalonik (2003). Proiectul ,Constitufiei Uniunii Europene. Finalizat dup. mai mult deun an de la. demararea dezbaterii, Projectul de Tratat privind Constityjia Uniunii Europene’ a fost .prsacplat de, .Peesedintele, .Conyentici.. europene,,.. Valery. Articolul 10 al Tratatului de fuyune a exccutivelor. * Pentru modalitifile de deseninare anterioare Tratatlui de a Nisa si evolujia Jor, a se vedea D. Leonard, op. cit, p. 41; G. Ferrdal (Coord), op. cit, p. 37; W. Weidenfeld, W. Wessels, op. cit, p. 44; N, Deacon, op. cit, p. 70. *'V, Duculescs, Tata de Wd Nise si reform institujionala & Uniunii Eueo- pene, RD.C. nr. 3/2001, p. 50. fn sensul cd-nu-este-vorba deo: fntrunire-a ‘Consiiului European, ci de 0 reuniune la cel mai inat nivel a Consiliului ULE, a se vedea 0. Manolache, op. cit. p. 93. Ince ne priveste, ne raliem primei opini, eoarece Consilul ULE. nu se poate reuni decat la nivelul ministrilor de externe (aw in Consilit specializate), nu gi la nivel gefilor de stat gi de guver, in caz contra diferenierea inte cele dou’ organisme find'inutii” "© “In doctrina se subliniaza c& aceasta-procedurt-nia echivaleaz cu o inves- titurd 2 Comisiei de eitre Perlament ~ deoarece gaverele nafionale desemneazi — a) Comisia European 45 4) Comisia Europeana in intregime este numita in functie de Consiliul UE., cu majotitate calificaté. . Comisarii sunt cetifeni ai statelor membre si, in prezent, sunt cdte unul din fiecare stat membru’. Numirul lor este stabilit de Consiliul U.E., cu unanimitaie de votui. Mandatul comisaritor europeni este de 5 ani gi sunt reeligibili. Desi sunt desemnati de guvemnele nationale, nu pot fi demigide acestea. Singura institutie cate are dreptul de a demite un comisar este Curtea Europeand de Justifie*, in timp ce Coinisia ini ntregime, ea organ colegial, poate fi demisi"de'Parlainentul European, prin mofiune de cenzuri, adoptaté cu votul a dou’ treintii din voturile exprimate gi, in acelasi timp, majoritatii membrilor (tajoritate destul de gren de obfinut, insi éaré putea fi realizaid fn 1999, dact demisia Comisiei Saiiter nt ar fi intervenit ‘n timp util). Este de la sine inteles ca extinderea Uniunii la 27 de state presupunea modificarea structurii institufiilor comunitare si a modalitatilor de desem- nate a acestora. Astfel, in 2004, a fost formata prima Comisie dupa lirgites Uniunii cu »primul val”, ca fiind compusd dintr-un reprezentant al fiecarui stat ‘membru, numérul comisarilor putind fi modificat de Consiliul U.E. prin ‘vot unanim (Tratatal de la Nisa) membrii: Comisiei ~, ci doarvamplific& rotul Parlamentului gi al votwlui sau de, ‘neredere in procesul de numire a comisarlor ~ C. Lefter, op. ct, p. 111. face ne privepte, nu vee deosabir. senile inte aceasta procedura $i cea national de investire a Guvemnylui de citre Parlament; pe de alti parte, nu injelegem de co ‘tu! aprobator al Parlamentului European nui poate fi considerat © favestiturs 4 Comisiei in functi. In sensul c& sistemul de desemnare a Comisie se apropie de cel dingr-um-togim parlamentar clasic; a se vedea si G. Ferrdol (coord), op. citsp. 37: Jacgues Sante a fost prtmil preyedinte desemnat care'a avut probleme in ce priveste obfinerea aprobarii Parlamentului European, candidatuta sa trecnd la limita in 1994, ' "De obicei, comisatii europeni sunt politicieni din statele membre, de regul in partidul affat Ia-guvetmare; exeepfie face--Marea Britanie, care iumeste constant comisarii din opozitio -D. Leonardop. cit, p. 0. ? fn dest car, petra numivea inui'ndilGomisar se parcurge din now intreaga prceedur& de:numire; comisarul astfel numit va aves fns& un mandat-redus, el ‘incheind mandatul celui demis.Sims Ss SS oo 46 Uniumea Europeand si sistemul stu instiupional Dupi extinderea Uniunii la 27 de state, numérul membrilor Comisiei va fi modificat in aga fel inet si fie cel mult egal cu 27, deci va putea fi chiar mai mic decat numérul statelor membre’. Prin urmare, ii va reveni Consiliului U.E. sarcina de a respecta egalitatea dintre state, desemnand fn aga fel comisarii neat diferenta dintre mumirul total al_mandatelor definute de teprezentanfi diferitelor state s& nu fie mai mare de un mandat, iar Comisia s& reflecte permanent si de 0 manierd satisfécitoare ‘evantaiul demografic $i geografic al statelor membre’, Conducerea Comisiei este format din: a) Presedintele Comisiei. Desemnat cu 6 luni inainte ca mandatul stu st Mnceap%, acesta este consultat fn legitur’ cu desemnarea celorlalfi ‘comisari. Numirea sa se face pentrx un mandat egal cu cel al Comisiei. Pregedintele Comisici curopene este. figura cea mai proeminenté.a Uniunié Buropene, cea mai mediatizsta persoanx din angrenajul insttuio- nal comunitar. Nu-este de mirare, asadar, ci toate comisiile care au func- fionat pan Mn prezént au purjat numele presedinfilor Jor - de exemplu Comisia Jenkins, Comisia Thom, Comisia Delors, Comisia Santer, Comisia Prodi, Comisia Barroso’. Presedintele’Comisiei are, teoretic, rol administrativ gi protocolar, el reprezentind Comisia in fata celorlalte institafii, comunitare, precum gi in relajille cu terfi. Influenta pregedintelui poate fi ins, m.practicd, destul de mare, fapt demonstrat de perioada Delors si confirmat prin modificarea Regulamentului inter al Comisiei, prin care sunt recunoscute largi puteri discrefionare presedintelui.in atribuirea ‘sarcinilor in interiorul institujici (Comisarilor) si in revizuirea acestora’, Continuind: pe litia acestel otientari, Tratatul-de la Nisa a intiit roll pregedintelui Comisiei Buropene “in raport’ cu ceilalfi comisari: el * Coniceptia dupa care tebuie itumit ede un comiser din fiecare stat membru este crtcatf in doctrina, deoarece in acest fel Comisia este Indeplrata de rolul si prezumat, acela de institute ce apiri interesul comunitar dincolo de orice interese nafiohale —P.. Moreau Defarges,,op, cit,,p..51 * A se vedea O. Manolache, op. cit, P. 94; O. Tinca, Tratatul de la Nisa, op-sit, p. 16... * Actuala Comisie European’, condus’ de Jose, Manuel Barroso, din Portu- gala, fj va ncheia mandatal in 2009, : “A se vedea art, 219 din Tratatul UE; G. Ferréol. (ooord.}, Op. cit., p. 37. Inainte, pregedintele propunea repartizarea responsabilitflor sf comisani votan 4 plen aprobarea propunesior. Comisia Europeans 47 defineste orientarile politice si otganizarea intern a Comisiei, asigurind coerenfa, eficacitatéa si colegialitatea actiunilor acesteia, numeste vice- presedinfii Comisiei gi poate cere demisia unui comisar’, ) Viceprésedingi, in numae de doi, sunt desemnafi, asa cum am ardtat, de citre pregedinte’, dintre comisari. Vicepregedinfii au ca rol suplinirea presellintelui atunci céind imprejuratile o cer. 1.2, Atribufiile Comisiei Europene 4a) atribufii th procedura Jegislatiyd. Comisia European’ define mono- polul, inifiativei legislative in sfera.primplui .pilon”, cel comunitar’, inigiativa care este transmisa spre decizie Consiliului ULE. fn,cazul celui de-al doilea ,pilon”, Comisia este doar asociaté inifiativei Consiliului UE., iar tn cazul celui.de-al treilea ea imparte aceasti atribufie cu statele membre‘. Consiliul UE; singur saw. tmpreung cu Parlamentul European, ‘adoptis acte normative in principiu.nuraai,pe baza propunerilor inaintate de. Comisie.— aceasta este regula instiuita prin tratate, lati de ce Comisia este considerat,,organul mottice.al integrarii europene”®. Consiliul poate insi. solicita.-Comisiei s8, fack anumite propuneri, pentru realizarea unui obiectiv comunitar.Decizia va respecta propunerea fnaintaté de Comisie, nu-i va putea,fi contrarg; dacd se doreste modi- ficarca propugerii, singurarly m&surd 38 0,facd este Comisia, la solicitarea insttpfilor. comunitgre intoresate — Consiliul UE. sau Parlamentul. Prin axceptie de lx acest principiy, Consiiul va putea adopta, ins doar eu vot ‘unanim, 0 decizie in care propunerea venti de la Comnisie se rogiiseste cu modificari. a Initiativele Comisiei sunt ,publicate, an. Jumnalul, Oficial al Uniunii Europene, seria ,.C”, fiind numite ,documyente,COM”, Distinct de dreptul de a initia acte normative, Comisia dispune si de 0 utere normativit proprie in anumite domenii, strict delimitate prin textele tratatelor: uniunea vamala, concurenti ete, * aiticolul 247 now al Teil dela Maasteicht. 2 Thdite de Nis, vicepresédinit eta désbitiati de" Gomisic, ea organ cole- ait : ps : “TV CI.CE. 26 febuarie 1976; aud SADA; P! Fontaiie, of. cit, p. 52. {Wee'véden:C Brice:Delajoiue: LP: Broiuant, op. cit, p. 56. * A se vedea C. Lefter, op. cit., p. 113.48 Uniunea Europeand si sistemul sé institutional De asemenea, Comisia are si 0 putere normativa subordonaté celei a Consiliului U.E., care-i permite executarea actelor adoptate de Consili. in fine, Comisia poate emite decizii individuale (precum si-recoman- dari sau avize), adresate statelor sau fntreprindesilor comunitare, prin care intervine in anumite domenii, cum ar fi concentrarile economice. 6) atribufia de ,gardian al tratatelor”. Tratatele institative imputer- nicese Comisia Europeanii si urmireasca gi s& asigure respectarea drep- tului comunitar originar sau derivat, atat de,catre statele membre; cat gi de ccatre celelalte instituyi comunitare Procedtira utilizati de Comtisie in cazul tm-care un stat aiembru omite sau refuzi si-5i indeplineasca o obligitie ce decurge din tratate are inal multe eiape: * . = inifial, Comisid reaminteste statului obligafile’pe care le are gi il invitd si-si prezinte obsérvasiile intr-un anuimit interval de timp; ~ fn situafia in care statul nu se conformeaz, Comisia émite’ ,opinie motivata”, prin care stabileste’ o- petioads' de-timp in care’ statul este obligat si-si indeplineasea indatottties =< + " ~ dac nici acest termien mu Usterespéetat, Coiisia’ sesizedda Curtea Europeana de Justifie, care constata netespectarea obligafilor dif trataté si solicit, 1r&ndul ei, statului membru, si se conformieze cerinfelor Comisici; ~ ultima ctap& 0 constitie acfionatta de citre Comisita’statului memibru {in fata Curjii Buropene de'Justtic, pentru incalcarea obligafillor previizute ‘ini tratat, finalizati cu Hottirire judecttoredisca de obligaré4-acestuia: "Pexitra &-$i mndeplini atributia de ,.garlian al tratatelor”y Comisi cere informafii statelor, intreprindétiior saw Prevéntiy. si de iifétmare! © we" org in fine, mai trebuie subliniat faptul of fiecare comjsar are. atribufii spetifice, inti-un dotnenifl de activitdte detenthinat’, iti aceasta petspec- tiv Comisia asemsnaidu-se cu tn guverh halional ‘poate sbanelor fizicé, in’ scop * P, Fontaine, op: cit, p. 53 a ? Dintre doméniile de specializare amintinn; politica comerciala comunitars, Probleme industrjale, tehnologit, informafionale si de trleromunigati, conciprenft, politica extema si de securtate comind, cultura st audioviaual, i), cercetare si dezyoltare, mpdiul, Ingonjurdtor, politick jegionale, srangpert, piala intema, protecfia consumaoruli, turismul, Intgptinder mici si ajloci, agriculture si dezvoltarea rural ete. Comisia European 49 Deciziile luate de-un comisar in domeniul su de activitate nu sunt considerate ‘deciziile Comisie? decat atimnci cind “existii 0 delegare eipresd ii acest sens din paitex Comisie,' iar aceasté delegare poate fi acordati doar in chestiuhi dé gestiune si administrare! ¢) atribufia de organ executiv al Uniunii Europene. Comisia este organul executiv al Uniunii, cel care pune fn executare actele normative cemise de Consiliul U.E. sau de acesta in eodecizie cu Parlamental Euro- pean*. in exercitarea acestei'atribufii, dé'a pune in executare deciziile ‘Cénsiliuluf U.E., Comisia dispune, aga cum am mai precizat, de o putere normativ’ proprie, putind “adopta régulamente, ditective “si decizii, precum $i recomatidari Sau avize. Domentile in care Comisid are putére’ normativa subordonati, de executare, sunt, conform tratatelor’ fia) bugetului comunitar, al cirui proiect este — funcjiontirea piejei comune (cu excepfia agriculturii); ~ gestiuniga fondatitor comunitare. int celelalté cazuri, puterea-normativa ‘derivata decurge din voinja Consiliului dé ministri,care'deleags: in mod expres Comisia si execute actelé nomiative ‘pé-care té-a adoptat’ 4 <) diribuiie de reprecentare. Comisia reprezint&. Uniunea European {in relatiile cu statele nemertibte gin organistrele intemationale; in interiorul Uniuni ea reprezines intéFesul comeinitar;sintaport cu persoancle fizice sau jurdice, cu celdtalte instititti comunitare sau cw statele membre, "CI.CE,, cauza Akzo-Chemie, 5/85 si cauza Basf AG, 137192, in C. Brice- Deiaious, J. P, Browant, op. cit, p. 68, tespectiv 0. Mariolache, op. cit p. 96 *}, MeCormick, op. cit, p. 91. > Anticolele 124, 1308, 10 (2), 13 2); 22, 89, 90,93, 97 din Tratatal CELE. “fn anul trmétor‘nolii bugetar, Partamental, ia propiinerea Consiliuiui de ‘ninigtt gi! be Baza ‘raportului Curt de contun, descarct: de'gestiune Comisia uropéand, cu privie la impleimentarea bugetului comunitar. Bste voit ‘de aga-riimite ,comitologie”, care desernnieaxA modalitajile de aplicdte @ regitimentétor emise de Consilin gi care cad in sarcina Comisiei — W. Weidenfeld, W. Wessels, op. cit, p. 242.| 50 Uniunea European gi sistemul seu institapional * Comisia European trebuie si acfioneze.in aga fel tucat interesul comunitar si primeze fn fafa intereselor statelor membre. Rolul ei este cu atat, mai dificil, eu cAt.el necesita negocieri prealabile, adoptirii oricarei inifiative legislative cu statele membre, cat si medierea negacierilor dintre statele membre. Aga cum $-a.subliniat in doctrins, Comisia apare ca un intermediar neutru fntre statele membre, pe de o parte, si intre acestea gi Uniune, pe de alts parte, : Ca reprezentant pe plan extern al Uniunii, Comisia este cea care nego- ciazi tratatele internationale incheiate de Uniune,.fiind imputernicitf de fiecare dati de cétre Consiliul, U.E. printr-o ,decizie de. negociere””, Utterior, Consiiu! U.E, va ratifca acordul international, Yotind de regull cu majoritate calificaté, cu exceptia acordurilor de asociere sau aderare, care trebuie'votate cul unanimitaie. 1.3, Funictionarea Comisiei Europene ; Fiecare comisar este asistat in activitatea sa de un;Cabinet, format din funcfionari administrativi, " Seft de cabinet se inklnesc séptiménel pentru discytarea problemelor ce necesiti intrunirea Comisiei si pontru.a: progiti: lucririle .acesteia, Acestia analizpazdproblemele devsliscutat gi le, includ in dou’ categor categoria A” si categoria ,B”, Problemele.de categoria A” sunt aspecte supra c&rora comisarii cad de acord prin intermediul, seflor de cabinet ‘nu mai trebuie.s% discute in plen, adoptarea-lor.in. Comisie fiind agadar, 0 simpli. formalitate; de..vot. 'Aspectele din categoria’ .B”-necesit&, Insi Aiscufii insComisio; $1 nealizareaanyi-acord, fate, comisar: pentru afi transpuse én acte eomunitare. Asupra acestora din urmé se.vor concentra lucrairile Comisiei. Comisia are sediul Ja Bruxelles si se tntruneste stptimanal (de regula, miercurea), prezenta comisarilor la sedingé-fiind- obligatorie’. Hotiririle — ; 1 Lefter, op. cit, p. 119, 3 — * yDecizie. de negociero" este supust Parlarmeiqlui- gi, Curl Huropene. de Juste spre avizareprealabifa conforma. Curtea Buropeand de Juste avizears proicetl dé. qsyid. Intemational din punct!de, vedéee.,. conformitsii safe,eu tratatele comunitre op te ede ae we ” Discutile-inussemisai a, loo, de, regula, in englec sau france, eu toate €8 documentele oficials, sunt jrsduse ta toate cele, 23 limi oficigle ale Uni Europene Comisia European 51 se ia On prezenja majoritii membrilor, cu majoritate simpli, gi implica rispunderea colectiva a comisarilor europeni. Evident c%, fy’cazul in care considera necesar, comisarii europeni se pot intGini in:afara cadrului deliberativ din Comisie pentru diseutarea direct a problemelor urgente sau cu caracter deosebit. Activitatea permanent cu caracter administrativ este asigurata de cele 36 de divecjii generale (D.G.), dintre care menfionim, secretariatu general”, serviciul juridic, biroul de statistica etc, Personalul administrativ al Cothisiei (aproximativ 21.000 persoane), concentrat in'majoritate la Bruxelles, dar gi la Luxemburg, este recrutat de catre Comisie, pe crteri geografic,'s i Se aplict aceleagi cerine privind independenja fay de statul de origine. © mare parte a personalului admi- nistrativ este angrenaté in activitatea de traducere a documentelor oficiale in cele 23 limbi oficiale ale Uniunii Europene’, Caracteral tehnic al. Comisiei necesitt emiterea a nu maiputin de 6.000 de acte comunitare pe"an, ‘dintre cate aproximativ 4,000 sunt emise de un comisar sau altul, pe baza de abilitare. La Iuarea deciziilor un rol important 11 joact asociafile de lobby, reprezentand diferite categorii socio-profesionale sau economice, ce fncearcl si-si impunk propria ver- siune in textul viitorului act comunitar*. 14, Rolul Comisiei Europene fn ansamblul institutiilor comunitare Comisia Europeani este organu! executiv al Uniunii Burspene, fiind perceputi ca un ,guver" comunitar. Ea intruchipeazi ,ideea europeana”, fntruc&t membrii sti, desi numiti de guvemele nationale; nu au nicio obliga fai de’ acestea, find loiali doar intereselor Uniunii Europene, Comisia. urmireste, prin urmaze, realizarea interesului comunitar, aflat adesea in contradictie cu interesul national al statelor membre’. "TC, Hartley, op. cit, p. 15; 0. Pinca, Drept comunitar general, op. cit, P. 70; ¥. Marcu; op. eit. p. 69: J. Jinga, Uniunea European’ — realiti $1 Perspective, Bd. Lamina Lex, 1999, p. 131 * Secretaral general se bucura de stabiltate in functie, din 1958 si pana an prezent doar4-persoane ocupfind-aceasts functie. ° D, Leonard, op. cit, p. 42. +P. Moreau Defarges, op. cit. p. 51 *L. Cram, D. Dinan, N. Nugent (editors), op. cit, p. 7.32 Uniunea European si sistemul su institufional Independenta comisarilor europeni este o problemi de. important deosediti, deoarece ei trebuie, si ig poritie adesea in fafa tendinjei de influenjare din partea statului care i-a desermnat, Pentru a asigura independena comisarilor, tratatele impun anumite obligafiiatat in sarcina acestora, cat sia statelor membre. Asifel, membrii Comisiei nu pot cere sau primi, in exercitarea atribu- fillor lor, niciun fel de instrucfiuni din partea guvemelor nafionale sau a altor insttutii nationale sau comunitare gi trebuie s& se abjin§ de la orice activitate incompatibil& cu natura atribusiilor lor. up’ incetarea activittii de comisar european, persoana respectivl are {ndatorirea de a se comporta cu discretie si integritate. Incdilcarea obligatilor asumate de comisar atrage rispunderea. juridic& a acestuia, in fata. Curfi Europene de Justite, care fl poate demite; de asemenea, comisarul poate pierde drepturile de pensie, tot printr-o decizie a Curfii Europene de Justitie” ‘in contrapartid, comisarul european beneficiazd de, numeroase privi- legit si imunitay’, pentru a-si putea realiza actiyitatea in bune conditi §2. Consiliul Uniunii Europene 2.1. Preciziri terminologice Consitiul Uniunii Europene (inainte de Maastricht, al Comunitafilor Europene) este cunoscut si sub numele de Consiliu! de ministri’ * Singura posibilitate a statului membr de a sancfiona comisarul-propus de cesta si care a acfionat impotriva intereselor statului respectiv este refuzul de 2-1 propane din nou. Este cazal Ini Martin Bangemann, care, din pozitia sa de comisar al teleco- ‘municafillor, a fost recrutat de o societate din domeniu, Telefonica, si a demi- sionat, Curtea European’ de Justtie pronunfind ulterior deciderea sa din drepru- rile de pensie, la solicitarea Consifiului Us " *Imunitatea diplomatica de care beneficiaz comisari europeni poate fi ridicatS chiar de Comisic — aga s-afatémplat in 2000 cu comisarulfrancez. Edith Gresson, {A se yedea art. 12-15 din Protocol, privind privilegiile $1 imunitaite Comunitajilor europene $i ale functionarilor $i agentilor comunitari, anexat-Teata- tului de fuziune. x *C. Brice-Delajoux, J.P. Brouant, op. cit: p. 62; W. Weidenfeld, W. Wessels, 0p. cit. p. $7. xs ss ss am pe Consitul Unive Biropene 53 fn ce ne priveste, vom opta fn aceast Incrare pentra denumirea oficial, de Consiliul U.E.', pentru a familiariza cititorul cu nofiunile folosite in documentele’ oficiale ale Uniunii Europene, desi considerim ci denu- ‘mirea informal Consiliu-de ministri este mai adecvati, in primul rand pentru. 2-1 deosebi de Consitiul Buropean; organism paracomunitar cu care Consiliul Uniunii Europene se-confunda foarte usor, si apoi, pentru a sugera component sa”. De altfel, chiar in documentele oficiale, Consiliul Uniunii Buropene este deseori amintit sub titulstura simpli de Consili, din aceleasi rafiuni. Rroiectal de Constitutie, europeans consacta din now termemul de ,,Consiliuide ministri". 2.2. Structura Consiliului Uniunii Eurapene Consiliul Uniunii Europene este format din reprezentantii guvernelor statelor membre, Institufia poate lua forma unui Consilix general, atunci cnd este compus din ministrii de externe ai statelor membre, sau a unor Consilt ‘speciale, spécializate” sau sectoriale, cfind este compus din ‘inistrit speciatizati intr domeniu sau. altul (agricultura, industie, comertetc.)*. ' " Denumicea sugereaz faptul c& aceasth institujie actioneazk in tofi cei tei »pilgni” ai U.E,, cel comiunitar, respect cei doi intergavernamentai In Tuerisile de speciaitate, se foloseste fie denumirea de Consitis! Uniuni Europene ~ J. Rideau, op. cit, p. 319; G. Ferrel, op. cit, p. 51; C. Lefter, op. cit, p. 98; W. Weidenfeld, W. Wesseli! op. cit, p. 57, 0. Tinca, Drept com. nite feteral op. cit .51 A. Profioii, WM. Profioiu, op. elt, p.74, fre cea de Consitin de’ ninigiri VC! Brice-Delajous, J. P. Brouant, op. cit, p. 55: D.Leonard, op. cit, p44; P: Moreau Defarges, op. cit, p.45, P. Fontaine, op. cit. p.4T; J. MeCormick, op. cit, p. 97; V. Maret, op. cit, p. 59, Cs Leica, op. cit P. 65, fie cea de Consilin al Comuniedflor Europene ~ D. Mazilu, op. cit, p. 113; N. Paur, A. C. Pétun, op. cit, p. 171, fie, in fine, denumirea simplh de Consitiu ~O. Bibere, op. cit, p. 130. ? Germania:a cenut inserarea fn Tratatul de la Maastricht a unei formulari spe- ciate, sensul cain‘ Consiinfac parte efte un reprezentant [a nivel ministerial al fieedrui, stat membru, xeprezetiant abiltatsa angajeze acel stat mnembcu”. Prin aceestt precizare, sa considerat-c& se asigur’ reprezentarea statelor federate (cum sunt Land-urle germane) Ia lucrarile Consiiulu, atunci-cdnd interesele acestora oimpun,> PSA ce ima <> 54 Uniunea Europeans si sistemul stu instizufional Conducerea institutie: este formaté dint-un presedinte, desemnat prin rotafic, la fiecare 6 Iuni', dintre reprezentantii statelor membre, intr-o ordine prestabiliti”. Astfel, in 2005 au fost Luxemburg si Marea Britanie, {in 2006 ~ Austria si Finlanda, iar in 2007 sunt Germania si Portugalia. fn functie de jara care define, 6 luni, fotoliul de presedinte al Consi- liului: U.E., se vorbeste. despre ,presedintia. finlandéza”, ,,presedinfia germank”,,presedinfia portughezA” a Uniunii Europene. Dupa unele opinii, termenul de 6 luni este prea scurt, deoarece nu per- mite statului care detine presedintia si-gi finalizeze proiectele incepute si, {in consecinfi, se propune miiirea Tui; aceast propanete se loveste inside ‘opozitia statelor mici, care se tem c&, aplicfndu-se o formull de calcul a ‘ermenului care si fini sema de ponderea votutilor in Consiliu, ar putea fi sinute prea mult timp departe de pregedintia Uniunti © alté propunere de reformare a acesiei institutii vizeazé alegerea direct, prin sufragiu universal, unui Prégedinte al Uniunii (propunerea Fischer) sau desemnarea presedintelui de c&ire sefii de stat sau de guvert, din randul lor, caz:in care cel desemnat demisioneaza din funcfia natioald si se dedicd fntru totul Uniunii Europene. Aceasti a doua propunere na este acceptatd de statele care sunt adversare federalizicii eucopene si care na privese cu ochi buni © eventuald legitimitate democratica european’. mai ‘mare a presedintelui vizavi de Consiliul UE. side Consiliul European Presedinjii Consiliului isi asumii, de obicei, misiunea de a realiza compromisuri dificile intie statele membre, tm agi fel inc&t si-gi lase amprenta asupra funcfiontcii gi evolufiei Uniunii Europene. De asemenea, resedintele Consiliului ULE. este cel care reprezintd efectiv Uniunea in relatiile exteine, exprithiand opinia acesteja Ja conferinjele internationale’, In;domeniul pol externe gi de securitate comuna, presedintele are atribusia de a duce Ia indeplinite deciziile comunitare luate de Consiliul UE, devenind prin urmare organ executiv. De altfel, in acest domeniu este institutt o conducere tripartitl, asa-numita ,troict”, cuprinzand fostul £ Schimbares prosedintelui are loc la I ianuitie, respectiv 1 julie a fiecdrui an, La inceput, rotajia se realiza fx ordine alfabericd, fast ulterior s-a decis, ‘amendarea acestui sistem si distanfarea statelor nai mati in graficil prepedinfiei, eoarece avestex urman imediat tiviele dupa cblelalte i eXiets'temerea statélor ‘mari faftide decizile tuate tn timpul presedintilor suocesive ale statelor mici.. 2 Ase vedea C. Brice-Delajouy, J.P. Brouant, op. cit. p63. “T.C. Hartley, op. cit, p. 17. Consitad Unité Exropene’ 55 Dtesedinte, presedintele in exercitin si viitorul presedinte, structura avand menirea de a asigura continuitatea in ceea ce priveste gestionarea aface- rilor externe ale Uniunii Buropene’, Consiliul dispune si de un Secretariat general,-condus din 1999 de Javier Solana Madariaga (Zost Secretar general al NATO). 2.3. Funetionarea Consiliului Uniunii Europene Consiliul general se intraneste iunar, pentru a asigura continditates activitifi, necesard funcfiondtii Uniunii,tp bune conditii, Consilile spe- Gializate insA se reunesc atunci cAiq se impune discutarea unor aspecte concrete din domeniul de activitaie respectiv, fie’ odata cu Consiliul gene- ral, fie intre intAlnisile acestuia’. Membrii, Consiliului acjioneaz 1a instrucfiunile statelor membre. Guvemele nationale pot imputernici mai mulji membri s& participe la dez~ baterile Consilinfui, insti numai unul va avea drept de vot — dispozitiile twatatelor fiind clare in acest sens! : Considertim util s subliniem faptul 8, spre deosebire de Consiliul European, care lucreazas pe baze interguvernamentale, Consul Uniunii Europene este 0 institujie comunitarat (alituri dg Comisie, Parlament si Curtea,dg Justifie), care isi desfagoara activitatea fn mod permanent, pe rincipii comunitare. ; : . tn interioiul Consitiutui Usiupi, Eusopene sé iedlizear% echilibrat Inte interesul comunitar (pe care trebuie si-1 apere ca organ colegial gj ca institujie, comunitarA) si interesul, najional al statelor membre, care dau instugtiuni minister. ce-l compun. Tendinta 4¢. a pune inferesul national ‘ud prgsus,de interegul eomunitar, care totusi-exist, este contracarata prin Plasarea monopotulu inifiativei legislative in mafnile Comisiei Europene. *C. Brice-Delajous, J.P, Brouant, op. cit, p. 62: F. Hayes Renshaw, Buro- Pean Council and the Council of Ministers, in L, Cram, D. Dinan. N. Nugent, 9p. cit, p. 35. © 4. Rideau; op: it,"p. 924; P. ‘Fontaine, op: cit, p. 12-47; N. Deacon, op. its p. 59; 0. Maviolache, op. cit: p87. 2 Dad inst i pile A preset la ¥eilnga'6t poate Tmpatericl ui delegat 8 Width local sit itp special.“ ~ * A oe veded art. 7 ‘in Tratatal CE.C.O., ax. 4 din Tratatal CEE, espectiv art 3 din Tratatul Euratom.56 Uninea Europeand gi sistemul stu institusionat Presedintele Consiliului ULE. are Mndatorirea de a organiza, in fara sa de origine; una din cele dows intdlniri anuale ale gefilor. de stat si de guvern, cunoscute sub denumirea de Consiliul European. in timp ce Con- siliul European discuta problemele de strategie viitoare ale Uniunii, Con- siliile UE, specializate se inflnesc in localit3,i de province, itr-un cara {informal si relaxat, pentru a schimba opinii despre probleme concrete. Lucriile Consiliulni UE. sunt.convocate de pregedintele acestuia, de ‘unul dintre membri sau de Comisia European’ gi la ele particip’ prese- dintele Comisiei Européne si/sau comisarul Mns&rcinat cit problema in digcufie; sedifelé Se desfigoatt in principiu cu usile frichige, fms cu ‘unanimitate de voturi se poaté decide ca gedinta s& fie tiansmisX fn ditect pe posturile de televiziune. ‘Adoptarea hotrarilor se face cu respectarea urmitoarelor reguli de vot: a) cand Consilii' U:E. decide pe baza propunerii Comisiei (adic majorititéa éazurifor), actul normativ va puted fi aidoptat numai eu rao- ritate calificatt ponderaié in prezent, fiecare stat are un anumit niimar dé voturi, stabilit propor ional cu numétul populatiei. Astfel, cele patru state mari - Germania, Franfa, Italia, Marea Britanie, au 29 de voturi in Consiliul U.E., Spania gi Polonia 27, Romania 14, Olinda 13, Ungaria, Portigalia, Grecia si Belgia cAte 12, Ausiria, Bulgaria si Suedia edte 10, Lituania, Slovacia, Inlanda, Finlanda si Danemarca cfte 7 voruri, Cipro, Letonia, Estonia, “Slovenie, Laxeniburg 4 vdtiti, Matta ~3'voruri.” Din momentul in caré Unidnéa are 27 dé membri, majoritated calificata ponderata este reptezentati de:258 de voruri'din 345 posibile si acettea tebuit xd provinit ib la majorisatea rie . flee stat va putea Gere velfivarea condifiet ca vouurilé s& feprezinte’ 52% din popiitéyia Uniti. * a b) cAind decizia Consiliylui ULE. nu se bazeazi pe propunerca Comi- sii, actul trebuie adoptat cu majoritate calificatd, adick sunt necesare 258 " Usitizarea majortiit calificate, ponderate, ca principiu de vot fi cadnii Consiliului ULB. a fost amfnati din 1966, data la care. Tratatul. ELE. prevedea extindera ei (@ se vecea sepfiunea zefertoarela,politiga scaunyli gol practicata de Franja si Compromisul Je la Luxemburg)» pant tn 4986, c8nd Actal Unic European reugeste. impunerea sa — P. Moreau Defarges, op. city p. 48; P. Fontaine, op. cit, p.49. i — a) Consiliad Uniuni Buropene 37 de yoturi din 345 posibile, exprimate de 2/3 din membri, dar totodar 62% din populatia Uniunii. ©) votul unanim se cere pentru adoptarea-deciziilor din domenii poli- tice ,sensibile", ‘cum ar fi fiscalitatea, industria, fonduri sociale gi regio- nale, lansarea unei noi politici comunitate comune, aderarea de noi state, amendarea tratatelor ete: Procesul de renunfare, treptatt, la vorul unanim a fost intreruptt si ,sabotati” in 1966: prin Compromisul. de la Luxem- biarg, conform cainuia fiecare stat-are drept de veto in-probleme impor- tante, ce aduc ‘atingere intereselor sale najiortale majore'. Reluat in'1986, acest proces coutinu’ sin prezent, cfd tot mai multe ‘domenii sunt scoase de'sub'incidenta votului unaiim $i trecute la votul cu majoritate calificati pondérata. Ultima modificare de acest fel s-a realizat la Nisa, in 2000; ajungandit-se ca-doar 20% din deciziile Consiliului si mai necesite vot unanim’. De altfel; aceasta este singura solutie compa- tibild cu extindétea Uniunii la 27 de state. 2:4. COREPER ‘Sub denumirea de COREPER este cunoscut Comitetul reprezentan- filor permanent de pe lang Consiliul UE. ntrucat Consilitl ULE. aie 0 aciivitate periodic’, intermitent’ (de altfl, singura-compatibili cu calitstea de ministri in guvernele nationale a membrilor acestuis), iar procesil.de decizie compnitard necesita fot mai mult existenfa unor organe cu activitate continu, zilnica - prin Tratatul de fuziune a fost creat COREPER. ‘Acest orgatr comtunitar reunesteinalifunctiontr i exper in fiecare stat membri, condiiside un Reprezentint permanent al acelui stat pe angi Unitine, cu rang. de ambasador. El este subordonat Consiliului U.E, si are rolul de a ajuta Consilidil fm activitated sa, de a progtiti lucririle acestuia si ulterior, déiasi executa deciziile. ‘In acelagi-timp, COREPER realizeazi o dubla legaturi: intre seprezénitantii:statelor membre si apoi {ntre fiecare feprezentant si guvernul siu" 1G, Brice Delajoux, JP. Browant, op. cit; p. 95: 0. Manolache, op. cit. peg) = 2 Ne Deacon, op. cit p63 2 P. Moreau Defarges, op. cit, p. 46. * J. Boulois, op. cit, p. 90.cl om! es = o- 58 Uniunea Buropeand si sistemnul seu institusional in cadrul COREPER exist’ dua unitii.distincte, COREPER I gi COREPER II, primul dedicandu-si activitatea chestiunilor tehnice, iar al doilea problemelor mai importante. : Putine subiecte ajung pe.agenda de ducra a Consiliului ULE. fri a fi fost discutate-tn prealabil in COREPER, sub toate aspectele, Dupé primirea propunerii din partea. Comisiei Europene, Presedintele COREPER (care. este desemnat in.acelasi mod ca gi presedintele Consi- liului .U,B.): hotariist daci trimite initiativa spre: discugii Grupurilor.de Jucru sau o refine in-COREPER. . - - ag Problemele asupra-cérora in COREPER se réalizeaz’ unacord vor fi inaintate «Consiliulyi.U.B.;ca probleme -de categoria ,,A”, ce nu necesita discufii,ci_ doar yotarea: Jor; .dimpotrivé, - problemele delicate; :asupra cérora avordul nu este realizat, sunt aspecte dé, categoria’;B” i ele vor fi discutate de experfii nasionali de la nivel; inferior,:pand la. realizarea, unui acord; dack numai cfteva state se opun deciziei, ;problemaieste fnaintats Consiliului, in speranfa unei negocieri desfaigurate la acest nivel gi care s& uci la decizie. a Funcfionarii gi experfii care asist8 zeprezentantij permanenti ta acti- vitatea lor sunt ‘cnstituifi in’ Grupuri de lucru, pe domenii specislizate, cum ar fi agricultura (Comitetul Special pentru Agriculturt!), ‘afacerile iliterne, justifia, politica extemé etc. i 2.5. Atribtitle Coniiliului Unianii Europene oe 4) atribufii legislative. Spre dedsebiré te un stat national, -undé legis- lajiovestetatioptatt de Rarlement;-roluJegislatiy. dn; Uaiuness European’ apartine, in’ primal sid Consilindii OVE fa ullimultimp ‘nsf, abeasta aribufe. te partgjtiv-eus ParkameiondL European, cBebia i sed fot-mai ‘mare importanf§ in ahsamblu! institufionalal Uniunii. ‘In -exercitarea'catribusilor legislative, Consilil, UB, .edepth: acte normative cu. fort junidied cbligatorie-(regulamente, dirgotive), eare se impon statelor membre, celorlalteinstitufii communitare.gi-insusi Cansi- jiului U-E. ' Se poate spune ci existenfa acestor comitete: ‘specializate submineaza tot maj mult actvitatca COREPER ca organ tebnie cu eamastef general, mist, agricul. turii gi cei de finanje folosind tot mai mult aceste grupuside.Jacn in mod. auto nom faja de COREPER: 2 Consul Uniuunti Buropene 59 Actele normative adoptate de Consiliu fac parte din dreptul derivat al Uniunii Buropene si trebuie sé fie conforme cu tratatele comunitare. Este ‘motivul:pentau care fn literatura de specialitate se subliniazi c& organul legislativ. al Uniunii na are competente legislative absolute, ci numai pe acelea care sunt explicit prevdzure in tratate'. in cazurile in care tratatele statueazii doar obiectivul comunitar si necesitatea luarii unei decizi, fit & preciza institujia competentd si fact acest lucru (art. 235 CELE. si 236 Euratom); competenja aparfine Consiliului, cu unanimitate, la propunerea Comisiei si cu avizul Parlamentului, Actiunea Consiliului este justificati, asadar, numai daci urméreste realizarea obiectivalui comunitar previzzut expres in tratat, De asemenea, Consiliul poate revizui tratatele comunitare gi st ia deciait de natura constitusionald, cum a fost: decizia privind alegerea Parlamentarilor europeni prin sufragiu universal (sub rezerva ratificarii acestei decizii de c&tre parlamentele nationale, evident), b) politica externd si de securitate comund, politica in justtie si ‘afacert interne. Cei doi ,piloni” interguvernamentali ai Uniunii Europene sunt fn sarciné Consilidiui U:E,, instituyia care reprezinti interesele statelor membre tn Unitine. Consiliut este cel care autorizeazi deschiderea negocierilor cu statele asociate, in vederea aderirli, ‘sau cu alte state sau organizafii interna- fionale, in scopul fhicheierii ‘unor acorduri internationale’, iar ulterior aprobii acordurile internationale tncheiate de Comisie. ©) atribufia de coordonare a politicilor economice ale Uniumii Europene, {n special pentru asigurarea functions uniunii economice si monetare Existi douk tipuri de politici comunitate: cele conduse de institufile comunitare (poiticile comune); respectiv cele organizate de statele membre, ‘nsi care trebuie armonizate la nivel comunitar (politicile de armonizare), Coordonarea se realizeaza printr-o diversitate de-acte comunitare, de Ja declarafii plini la programe de Iutru, deoarece tratatele nu previd Iijloacele de realizare a acestei atribufii(temeiul juridic al acestei solu | P, Moreau Defarges, op. cit. p. 46: C. Lefter, op. cit, p. 106 7 Tnainte do a autoriza deschiderea negocierlor, Consilul trebuie $8 ceart avizul conform al Curfii Europene de Justiie,eare se pronunta asupra compatbi- ltd. scordulai cu dreptal comunitr, fn lipsa avizului sau in cazul in care wccsta ‘ste negati, singura modalitate de incheiere a acordului intemajional find revi- ~uitean prealabil a tratatelor comunitare.60. Uniunea Europeans si sistem sé institusional este art. 235 C-EE,)', Lipsa unor instrumente precise pentru realizarea acestui obiectiv comunitar nu face decit s& duck la cresterea -rolului Consiliului European, ca organism de cooperate politic ‘intre. statele membre, singurul in misurd si realizeze consensul necesar realiz&rii poli- ticilor comunitare, tendinta nu toomai favorabil& abordarii comunitare in funcfionarea Uniunii Europene. 4) atribufia de aprobare a bugetului comunitar, al ckrui proiect este depus de cltre Comisie, aributie pe care o tnparte cu Parlamentul European. ) atribufia de propunere a membrilor unor organe comunitare, cum. ar fi Comitetul Economic si Social, Curtea de Conturi. §3. Parlamentul European 3.1. Precizairi terminologice Interesant de stiut este faptul c& denumicea oficjalé a aceste inst} comunitare, prevazuta in tratatele institutive, a fost ,Adunarea generala doar in 1962, instituyia a decis s& se numeasca ,,Parlament”, cu toatl opo- Zitia Consiliului ULE., care-si vedea ameninjate atribujile de legisiator european. De atunci, nova denumire a fost folositi si in actele, comu- nitare, in final fiind legiferata prin Actul Unic Buropean. Prin adoptarea-denumirii de ,Parlament European” s-a dorit sporirea importantei acestei institugii si apropietea ej.de un parlament najional, desi rolul conferit prin tratatele, institutive era doar unul consultativ’, 3.2. Structura Parlamentuluj European Paiftinentul "Eutopéan’ etté fortnat “dit” teprezentangi ai’ popoarelbr statélor métibre®. Paina th’ 2004, a avuit'626 dé menibrt,' far din’ 2004, odata ‘cu intfavea in ‘vigoate a dispozitilor Tratatiluf de li\Nisa'si a 4G: Feréol (coon, op. tp SC. Lefer op. itp: 18. 24, MoGormick, op. cit, p. 102. > J, Rideas, Op ety p-299; TG. dlatley, opps 21 €: Brice Deajos, LP. Browant, op. ct., p. 56; N. Deacon, op. cit.,p:.99;.R.:Muntearia, op. cit. p- 224; D. Mazilu, op. cit, p.99; A. Profiroiu, M. Profiroiu, op.cit., p. 66 ee Parlamentul European 61 Protocolului anexat, acestuia, 732 de membri'. Din 2007, cand Uniunea are 27 de state: membre, numiirul membrilor este 785°, ntrucat aceasté modificare vine pe fondul Kirgirii Uniunii Europene cu zece state si poi inca dou state, masura va fi insofité de reducerea ‘quindrului Je reprezentangi ai fiecinui stat de dimensiuni mari. Astfel, slatele mici sunt avantajate, norma de reprezentare pentru un parlamentar din statele mari fiind stabiliti la 800,000 locuiton’ Parlamentarii europeni sunt grupati in grupuri police, cu cacacter mixt, ‘adic multinational, nu in delegafii nationale; cele mai importante grupuri parlamentare sunt Grupul Socialistilor Europeni*, Grupul Partidalui Popoa- relor Europene (sau Popular European’), Grupul Uniunii pentra Europa, Grupat~Partidului liberaly'democratic si refokmator' european, Grupul Verzilor, existind si parlamentari neinscrigi in niciun grup parlamentar Numérul minim necesar peniru formarea unui grap parlamentar este de 19 membri, daca provin din cel pufin 5 state membre®. Condueerea institutiei este. asigiraté-de un presedinte’, 14 vicepre- sedingi ~ care impreund cu cei 6 chestori formeazi Biroul Parlamentului “ fncepand cu anal 2004, Germania ate 99 do parlamentari, Marea Britnie, Eran, Italia:cte 78,,Spania si Polonia $4, Olonda 27, Ungara, Portugal, Gresia, Chia si Belgia 24, Suodia 19, Ausicia 18,,Finlands, Danemarca, Slovacia 14, Ilanda gi Lituanie 13, Letonis 9, Slovenia 7, Luxemburg, Cipns, Eswnia 6, Malta. 2 'stateleintrate in 2007 au alocate urmétoarele tocuti, de. parlamentai Romina va svea 35 de parlamentai, jar Bulgaria 18. 2 W, Weidenfetd, W. Wesels, op. cit, 148. Cele 5 state that, «caror popu- afereprezinid 10% din popatagia Uni, vor dispune de 57% din mandate. iar cele 10 nate mai mit, eprczentiid 3% din-populaia Uniunt, vor dspune de 12% din total mandatelor =O. Tinea, op: cit, p. 22. * Partial socialigtilor europeni grupeazi, in princpiu, partidele laburiste, socialite sau socialdetriocrat din statslé membre ~ a se vedea, pent detali, Par, A.C: Pun, op. cit, p. 192 *p, Moreait Defarges,p. cit, p. 35! O. Manolathe, op. cit, p. 79. * Desi parlamentani Sunt grupati pe ideotogii, nu' pe nationalitigi, au fost cazurk cfd azegtid au ditun Vot pir national”, iidiferent de grupul parlamentar din care Mbeiu parte ~ a sb ved, AL Biirhant, op''cit.,p. 63.” In prevent, plejedinele Parlamientului European este Hans Gen Poetering (Gormania62 Uniunea Europeand si sistemul sd insttupional European’, organ executiv — si de un secretariat general. Presedintele si vicepresedingii sunt alesi de meinbrii Parlamentului, pe o perioada de 2 ani si jumatate’ Ficcare membru al Parlamentului European este membrit de drept ‘intr-ina din cele 20 Comitete (comisii) parlamentare si membru supleaiit ‘intr-altul’. Comitetele parlamentare sunt formafiuni specializate de lucrn ale institutiei, care pregitesc decizia hat de plenul Parlamentului European. 3.3. Desemnarea parlamentarilor europeni ~ Desemnarea membrilor Parlamentului Buropean'se face prin sufragiu universal direct, pentru un mandat de 5 ani (nu exista clauze de dizolvare {nainte de termen), urmitoarele alegeri generale fiind programate tn 2009, cu participarea a 27-de state membre. Sistemul electoral nu a fost, pind recent, unitir in toate’ statele membre, Marea ‘Britanie pistrand un sistem ‘bazat pe repfezentarca majoritard, in timp ce restul statelor au aplicat sistemul de reprezentare proportional. Din 2004 ins, Marea Britanie a acceptat la randul ei un sistem proportional. Chier gi intre sistemele proporfionale utilizate exist difefene: unele sunt aplicate’la circumscripfii nationale. (de exemplu, in Austria, Danemarca, Franfa,-Grecia, Suedia, Spania) sau la cixoumscrip- fii tegionale (Belgia, Watida; Iealid gi, din 2004; Marea Britanje), existand gi sistemé mixte (Germania, Finlarida). Candidaturile pot fi depuse fie independent, fie pe listele unor partide, in conformitate cu egistatierttdyibniata a fiecarat Stat. ‘Alegetile au loc timp de 3-4 zile si participa orice persoani peste 18 ani; statele air avut, pan’. la Tratalul de Ia. Maastricht, puterea disete- fionarl.de a Jimita vorul exertitat pe teritoriul lor la proprii cekffeni sau, ditmpotrivi, de a-1 extinde si la rezidenti, Dupt 1992 ins, s-a eliminat " Existi si un Birow lérgit ql Parlamentului European, din care fae parte $1 reggdlnti mpusilor parlamentare Alegerea presedintelui se fice cu, yotul secret al riajritifii absolute, tei ‘ururi de scnitin, 1a propungréa unui grup parlamentar sap 2 32 de parlamentasi. * 1,.Buurban, Le Parlement européen, Ed. P-U.F., Pass, 1998, uadycere tn 1itiba romdnd, Ed, Meridiane, Bucuresti, 1999, p. 63; C. Lefer, op. Git p. 86; P. Moreau Defarges, op. cit, p. 5S. Parlamerul European 6 criteria! nafionalitifi, orice rezident putrid vota sav candida fm statul in care tr&ieste". 3.4, Statutul parlamentarilor eurépeni? Membrii Parlamentului European pot cumula mandatul de parlamentar european cu cel de parlamentar national, ins nu pot fi: membri in guver= nele nafionale sau in alte institugii comunitaré’, Parlamentariibeneficiaza de imunitate in ceea ce priveste exprimarea opiniilor gi votutilor in exercigiul functiei $i nu pot fi arestati sau urmariti Judiciar -pe, teritoriul .altui sta; pe. teritoriul, propriului stat se_aplicé legislatia,nafionala, deci:ei pot fi-arestafi.daci nu sunt si parlamentari nafionali, Imunitatea european dureazi pe’ toaf durata mandatului parlamentar, aceasta fiind interpretarea' care se degajé din deciziile Curti Eutupene de Justitie. . Tn.ceea ce priveste salariul-unui patlamentar european, interesant de’ Temarcat este ck fiecare dintre acestia primeste salariul: parlamentarilor din fara de origine, drept urmare existi o.diferenfiere destul de serioasi {ntre,sumele cuvenite:alesilor europeni, parlamentarii.germani si francezi avnd.cea mai bund remuneratie, pe ciind cei esteuropeni ~cea mai mica, Se incearct-wniformizarea indermizatiilor parlamentarilor europeni,-prin stabilizea.unui sister unic, la nivel comunitar, insii in prezent egalitatea de tratament se limiteazi la indemnizatiile de deplasare, asistenta medi- cali, cheltuielile de secretariat si dewercetare’. peace " Aleggile,gtopene sunt considers, de obice, ,pictisitoare”, dezbaterle concentuandu-se asupra problemelor najonale, interme, acestea infiuehtand si votul. De aici, absenteismal impresionant din 1999 ~ 50% din populatia Uniunit Buropene’ = ade ‘Velea P. Moreau Defirges, op. cit,p. 55°. McCormick, op. cit, p. 105, In 2004, din 342 milioane de alegitori din cele 25 de state membre, sau prezentat la vot doar 44,6%, find cea mai slab prezent la vot din istorivalegerifor patainitare enropene. "+ "= a ?asticolt 190 ‘al’ Tratatului de a: Ainsterdim confers’ Farlamentului European dreptul de & stebili statutul propriilor membri, inst acesta tebuie sprobat cu umanlnitaté de cBtre Consiiul UE: ‘ 10 J.P: ducqid, Panetent earopéen, Dally, Paris, 1993, p34; J.L. Burbait; Le Parlémient: euxipéen' et sori lection, Hd. Bruyllanty Bruxelles, 1979, p. 45; J. Rideau, op. eit, p°302. ; *°D, Leonard, op. cit, p. 51: O. Tinea, Drept comunitae general, op. cit P7864 Uniunea Europeand gi sistermul stu institutional 3.5. Funefionarea Parlamentului European Parlamentul se intalneste in sensiuni ordinare lunare de cate o skpt&- mana (cu excepfia lunii august) si in sesiuni extraordinare'. De asemenea, ‘© mare parte a activitifii se desfisoara in Comitete parlamentare, cate dow’ siptimani pe lund. ‘Statele membre nu gi-au Indeplinit tnc& obligafia prevaizuté th tratate de a stabili vin singur sediu pentru Parlament, eficienta acestuia fiind dimi- nuati de fragmentarea geografict a activitajii sale: sesunile plenare at Toc Ja Strassbourg, Comitetele parkamentare se intalnesc Ia Bruxelles,’ iar Secretariatul general este la Luxemburg”. Lucritile se desfisoari‘in cele 23.de limbi oficiale, cu traducere simultands, si docuimentele ofciale tre~ buie traduse, de sisemehea, tn toate aoeste 23 de limbi, fapt'ce Ingren- neazi destul de mult activitatea curenté si creste costurile de functionare ale institutiei. Sedinjele sunt publice, la ele pot participa membrii Comisiei Buro- ene, in timp ee prezenjs membril Conslisui UE ete obligstorie Ia sesiunile plenare. Deciziile sunt adoptate, in principiu, cu majoritates absolut a sem: brilor gi iw forma unor rezolufi..De regula, Consiliul U.B. solicit opinii Parlamentului European; opinia este redactata de c&tre Comitew! paclamen- tar specializat in problema ce face obiectl solicitiri'st este tnaintath spre adoptare plemlui Parlamentelwiy én urma dezbaterilor devenind rezolusie.’ 3.6. Atribufiile Parlamentului European a) atribusia de supraveghere gi control. 1s conformitate cu dteptul de stipraveghere asupra activitifii comtunitare sa institufilor comunitare, Parlamentul: = poate adress interpelaci Corisiei Europedie sai CofstifulutU, " pentna a se asigura protecfia parlamentasiloreuropen prin imunitata 0-con: sidert nse sosinnea parlamentack dureaza tot anu Sind divizrh a 12 tape, de cate 0 siptamana. , TMembrit Parlamentalui ar putes ajunge la-un compromis, in favonrea stabilici-sediului Ia Bruxelles, inst aceasta solufic:nu canvine, guyemelor Pranjei si ‘Laxemburgului, cain. tergiverseazs, luarea junei. aot, . Vatu, celon.dout suveme in Cons UE, este exenil,deoareee dena tele atk) una imitate de-votur Sts ct ss est co me ce Parlamented European 65 —dezbate raportyl anual general al Comisiei Europene, ~dezbate orice problema de politica generali, ~ poate, constitui Comisii de anchet pentru investigarea unor cazuri de nerespectare a dreptului comunitar, — poate sesiza Curtea Europeand de Justifie si pentru alte aspecte decat apirarea propriilor prerogative (atribuyie introdusé prin Tratatul de la Nise!), cum ar fi ilegalitatea unor acte comunitare sau a unor omisiuni de ‘a actiona din partea institufillor comunitare, = poate adopta 0 mofiune de cenzurd care si duct le demiterea in bloc a Comisiei, Europene®, Penta aceasta, este necesar votul a 2/3 din exprimate de membrii Parlamentalui, voturi care.s& fepreginte, in acelasi timp,. majoritatea membrifor Parlamentului, conditie destal de restrictiva, greu de intrunit, si care, din acest motiy, rimine mai mult 0 ameninjare feoretici la adresa Coimisiei. Cu foate acestea, presiunea exer citat& cu ajutorul procedurii mosiunii de cenzuri a dat roade, tn 1999, cand Comisia Santer a demisionat pentru a evita supunerea ei Ia vot a doua oar’ ’ ) atribufii legislative, Rolul legislativ al Parlamentului European se prezinti sub doud aspecte: 1. Parlamentul Buropean emite avize caré, dupa caz, pot fi facultative, consultative:san conforme. -, Astfal, procedurile de adoptare:a deciziilor comunitare presupun, de regal, propsnered Comic, aval Paamentlui $i hordrarea Consi- Howie. 4 In, cazul proceduiii ,coopetirit instutionale" ‘m care Consiliul U.E. folorepe-soajontatencerutd Wate. pent adopted unei decizi, aviaul, Paclanientulai-este dbligatoriv-a fi cerut ¢i-continutul stu obligé Consiliul UE. + este vorbaideci de-un aviz conformi "A se vedea O. Manolacke, op. cit., p. 86; O. Tinca, op. cit., p. 23. 2 No,poate fiidemis prin mofiune de cenzuri un singur eomisar, fapt destul de fustrant atunci cind Comisia fa majortate este eficients, fast sctivitatea uns comisar agi de:dorit, Pe de até. parte, demiterea unei: intregi Comisii pentru sregelle anni singut comisar este implicit un vot de blam pentru progedintale acesteia,. chemat si. armonizeze ,activitatea.institufiei si-si o coordoneze tn veeetea funcfionici ila parametit normal °C: Brice-Delajous, J.P. Brouant, op. cit, p. 66