Sinteza cursui 1. Obiectul si importanta Iuerarilor de IF. Suprafata agricola a Roméiniei insumeara cca. 15 mil. ha (263% din cele 23,839 mil. ha care reprezinta suprafata totala a tari, Datorta diversiatii conditilor de relief, clima, sol si hidrageologie, pe aproximativ 2/3 din suprafia agricola se manifesta ‘cfiunea separata sau cumulata a sevetei, exeesului de umiditate si eroziunii solului (inclusiv aluneeai de teren). Aceste fenomene provoaci aproape anual pagube importante agriculturi, contribuind implicit la seaderea nivelului de trai din Romania, mai ales in faceasti perioad In care dificultati economice se suprapun eu acutizarea schimbarilor climatice la nivel global, Obiectivul general al lucravilor de Tmbundtatiri funciare consta in contracarareaefeetelor negative ale secetei, excesului de umiditae gi eroziunii solului in funetie de scopul urmarit, lucarile de imbundtatiri funciare se grupeaza in = Tuetari pentru inlaturarea deficitului de apa din sol prin iigatis = luerai pentru prevenirea si combaterea excesului de apa prin; © regularizarea cursurilor de apa © Indiguiti; © deseciti-drenaje ~ _ Iuerari pentru prevenirea si combateres eroziunii solulu (inclusiv alunecari de teren) (© bunt proiectare,execufie i explostare a acestor lucrietcreea premize pentru ridicarea felt slur sfolsirea rationals @ ape, prin asigurarea un egim optim de umiditate si implicit de aera, temperatura si nui in ultima instant, apliearea aeestor musi asigurd objinerea de producti mari gi stabile in condiii de protectc @ medi ambian. in spivitul eelor prezenate, consieram c& lucerile de imbunitiiriFunciare eonstituie fundamental eonceptulvt modem de dezvoltre durabils tericultri, Ageste veri de imbundtrifancire au deci un wol exter de important In intensivizarea agrculturi muy mai datortimplicaitor tireete ei i darorita potenti implietewaltor factor de roductie cum sunt ferilizarca si Flosiea de soins hibrizi cu producivitate rica ‘Trasaturile caracteristice ale luerarilor de IF. Lucritile de irizatii, deseeari si combaterea eroziunii solului se deosebese fundamental de luerarile agricole obisnuite prin cateva trisaturi caracterstice 1. Aw o durata mare de funefionare (zeci sau chiar sute de ani). Acest lucru impune ca proiectarea, executia si exploatarea facestora sa se fed cu profesionalism deoarece eventualele ergri intr-una din etapele enumerate se pot tnlatura fie dupa fie cu cheltuielt foarte mar : 2 specifice mari la hectar. Pur orientativ, pentru a avea o imagine comparativa tntre costurile diferitelor ceategorii de Iuerari de fmbunatatirifunciare, redm cu aproximatie investiile medit specifice “2003000 Cura penta amcrjti de rig eu adare pin Surges a supra su asprin ‘= 7500 Earbapenreumenajareaoeziilor, 16-4000 Bora pon amenaj dean pin peer sau mireaspesine 1000-1500 Eur pom iran de desecare, = 1500-2800 Fura pon ert de den) suber = $00- 1000 Burra pen iri de combate eon cde sora = 6000-9000 Eurafa pet uri de erasure ves 3 ile se amortizearA intr-o periondl mai lungi in eomparajc cv ale investi din agricul, dar mal rapid deci investitile din induste. Aste. in medic, durata de amortzate a agestora este de 10 ~ 20 ani. Daortd esti fap, eorelat cu necesitatea si important acestor lyri, éste poate util sB amintim ea statele europene subvenfioneazi chelluelileaferente acestor amensjii th propomtic de 40 — 909%, in fonctie de specifeul zone’ gi de prioritatea aeestor amen 4. Awun caracter complex. In ctapele de proiectare, execute si exploatare webule si se aibi tn vedere totalitatea factorlor natural ehnict 5 cconomici alt pentru stables solujior opie edt i pentru revenivea degrairit modiului natural (in special a sofulu, Ca urmare a ‘oes earacter edmplex.spoval sti eae profecteaza,exeoutas/su exploateaza aceste Lue, ebuie sa cunoased In profunzine reaile limi ~ sol apa ~ plan g 8 posed eunogtnje de hidraulica,hidrologe si hidrogeologie, Domenie de irigat, deseedr si combatorea ‘eroziunii soul vor utiliza de aserenea cunostinje de topograte, ica, metcorblogte, podologle, agrothnica, iaiehni, mecanizare et. 5. Lucriile de imbundtatiri funciare trebuie realizate de cele mai multe ori pe teritoriul mai multor exploataji agricole, e4z in care se constitu in sisteme, lind newesar.o bund cooperate si sinesonizare inte proprctari sisau manageril seestora. Atunci cand se doreste un fra mai mare de independent Mlenibilitae , este posibila i ealizarea unor amenajri locale care Inst pot impune uneotieheltieli specitice mai ridicate dnlorla randamentclor mai seazue, De akemene,posibilitatearealizrit ucestor amengjri locale este ditt gi Je Aamplasamental suprafeelorrespoctive. Relativ a cele prezenate, precizam ca lurarile de imbunatitiri funciare au efieacitate maxims ‘unc cin se inctdreazaarmonios in luerile gunerale de amenajae a teriorului pe unital naturale, tn spircal eonespuului modern Je ‘devotee durabils, 6. Lririle de imbundtin funcare se earactrizeaa printe-o evolu rapid Tn eonceptia de proiectare a amenajirilor. Spre exempt, in ultima jumacake de secol s-x wecut de [a irigarea aproape exclusiva prin scurgere la supratf ls irigarca prin aspersiane sisi rmieroaspersiune, prin pieuare ete 7. Pe globyritmul de erestere a suprafclor amenajate eu luerivi de Imbpundtajeifanciare este arte susfnut, Din pale, n Romania, in perioada de dup anu 1990 evoltia suprafejlor amenajate ea her de Imbundafinifunciare a stagnatdatorita conjuncurt social cconomice nelavorabile, iaregstcindy-se de mult ox chiar pitderi foarte grave in eeea ce privesecaliatea si funeionaitaten acesior fmenaje, Contratul fire situaia acestl ultime perioade i eva a deceniulni 1980 ~ 1950 este foarte puteric.Putem astel aint clin Perioada 1980 ~ 1990 rtm! media de ereslre pentru anenajrie de tigatit a fst de cca. 87 000 fa cnual, pentru desecti 70000 ha anual $ pentru combaterea eroziunii soli cea 60 000 ha anual. Acesteereteri covespund unui itm medi anual de dezvoare auctor de Fimbundtjir funciae de 1.5% raporal la total suprtett agricole de 1 mil ba.. Lorrie de imbunattri funciare conebuie Ia ridicarea gradulué de intensivizare a agrieulturii dcoarece optimizarea factor apa impune in eonformitate ey legea proportidor armonice enun}asi de Gh. Ionescu Sse, dozarca in aceeayi propor cella factor de vegeatie in seopal sporti prolute’ agricole sal ameortizavtint-un tmp cat mai scutainvesiillor Mute Partea 1. IRIGATI 3. Accesibi fatea apei pentru plante [Apa acesibila planelor se afla cuprinsa inte eapacitatea de apa in cmp (Ce) si coeficientul de ofiire (Co) Interval dintre Ci C, poar namele de intervalal umiditat active (LU.A) 2 Gerace eae erga ae) ES 2 alr. co) ‘pficonce! de pasta] coePicioncut ie ofive Sgpacitaton Soturare . . to W_ Be 30 ‘Unulcatea saul dn % ae gretatea soul iscat La nivelul eapacitati ce apa in cmp, apa este retnuta cu o forté de suctiune de 1/3 atmosfere . fortd care creste la 15 atm a nivelul coeficientului de ofilire fapt care indica un grad diferit de accesibiltate a apei pentru plante. Pentru ea plantele si se dezvolte in conditii optime, aprovizionarea cu apa trebuie <8 se fact Riri consum mare de energie, deoarece oulatt cu reducerea ccantitiii de apa accesibilcreste consumul de energie al plantelor, fapt care stinjeneste cresterea si dezvoltarea lor si duce in final la diminuarea productiei. Din aeeste considerente,s-au introdus notiunile de apd usor accesibila si plafon minim. Plafonut minim marcheaza limita inferioard a umviditigii ugor accesible plantelor [8}. Prin urmare, apa usor accestbila este ‘cuprinsi fnire capacitatea de apa in cimp si plafonul minim Limita inferioara a uridiviit uyor aceesibile corespunde unei sucfiuni de 1-2 atm . Productia cea mai mare, norma de iigare ‘een mai mica gi un numa rayional de uditi, se pot obfine in cazulirigdril Ia plsfonul minim corespunzator unei suctiuni de 2 att, Aplicarea udiilor la 0 suetiune de 1 atm nu sporeste semmificativ productia, erescnd inst numarul de udari si costulirigatiei. fn vvarianta udat la plafonul minim corespunzitor unei suctiuni de 15 atm, productia se reduce in mod simlitor, La acelagiconjinut de apa accesibila, forta de retinere a apei in sol diferé de la un sol la altul, in functie de texturd. Daca se accept plafonul minim cotespunzitor unei suetiuni de circa 2 atm , acesta se poate calcula, in functie de textura solului, cu relate: C.+ 1/3 (C.-C, pentru solurinisipoase usoare, cu structurd in microagregate (10); =C.+ 12 (C=C) pentru soluri cu texturd mijlocie gi structura glomerular’ (11) C+ 2/3 (C=C) pentru soluriargiloase, cu structuea glomerular fn cazul nisipurilor, valorile ridicate ale plafonului minim se explica prin limitarea canittii de api care circula efectiv prin straul de sol datorita. numacului redus de puncte de contact intre particule. Spro exemphu, Maricineanu FI indica in ceazul irigirii cartofului timpuriv, pe un sol aluvial huto-nisipos, dou valori ale plafonulai minim: $0% din IUA de la risirt pind la inceputul fazei de tuberizare si “10% din TUA, dupa inceputul tuberizari Prin mentinerea rezervei de apa din sol inte plafonul minim si capacitatea de api in cimp pe adancimea de dezvoltare a masei principale de radacini, plantele vor avea la dispozitie permanent apd sor accesibila si lun regim de aer favorabil, cuprins tntre 15-40% din volumul porior. Reducerea SE) umisititi’ solului pind la nivelul coeficientului de oftie, timp de 1-2 zile in timpul nantes yen ‘ngpicatului sau polenizirii porumbului, poate reduce productia cu cca. 20%, iar la 0 durali a deficitului de 6-8 zile, productia se poate reduce cu SOY. Reducer insernnate se semnaleaza 5 in exzul sfeclei de zahar,cartofilor ete. Mentinerea nivelului apei din sol pe adancimea de udare deasupra plafonului minim, in coat perioada de vegetafie a culturi, se poate asigura numai daca momentul ‘declansiritprimei udiri si a udisilor dupa eventualele perioade de intrerupere, se determina astel Inet pe toata suprafata ocupati de ‘ cultura, area s2se aplice inainte ca rezerva de apa s8 sead sub nivelul plafonului minim, ‘Semen ote Curheleaceesbilatit ape pentru planteSpre deosebire de culturile de edmp, pentru a asigura productii mari si de caltate superioara, plantele legumivole mecesita irigaroa Ia un plafon minim mai ridieat, Spre exemplu, fomatele se recomand’ a se irjga la un Paig de 3/4 din IVA pe solurile ‘medi side U2 din IUA pe cele usoare. Varza si conopida se vor iriga Ia 0 umiditate corespunzatoare unei suetiuni de 0.6-0,7 aim, iar ceapa de apa, pracul, sfecla rosie, morcovit, patrunjetul, ridichile, la un plafon foarte apropiat de nivelul eapecitatii de apa in imp (corespunzitor unei suctiuni de 0,3 atm), 4. Norma de irigare reprezint& cantitatea de api necesara pentru irigarea unui hectar cultivat cu o anumitt planta th Norma de irigare @ perioada de vegetatie ‘Norma de irigare variaza in limite foarte largi,fntre 1.500-6.000 ma, 1n func de cultura si zona pedoclimaties ‘Valorie normelor de irigare servese la stabilirea necesarului anual de apa ta cadrul fiectrui sistem si la calculatea suprafetelor ce se pot iriga dintr-o anumitl surs de ap Pentru a determina consumul total de apa, in eazul in care pe anumite suprafefe se aplicd udari de aprovizionare si eventual udiri de spilae a sarurior, la norma de irigare din perioada de vegetatie se vor insuma norma de aprovizionare $i norma de spalare Pentrestimarea normei de irigare nete se poate utiliza ecuatia bilantuluihidrologic din perioada de vegetate Em = ETRO + RR, Py bilan in circuit inchs fir aport Em = ETRO + Ry R,— Py — Ay bilant in circuit desehis eu apor freatic: Norma de irigatie brutt= Em in care: ", ETRO- este consumul de apa din sol prin teanspratie si evaporaje, in conditt de aprovizionare eu apa in optim (rigare) in mma; Ry rezerva finals a apei din sol, tn m*/ha, —rezerva initial a ape din sol, in: m°/ha; P, —suma preeipitailr din perioada de vegetatie> 5 mm, in ma; ‘Ay aportulfreatic, in has —randamentul global al sistemului de iigare, in prezent sunt disponibile date de consum de api prin evapotranspiratie, pent prineipalele cultur rite, pe zone pedoclimatice. Datele de consum se prezintd pe luni i sunt exprimate In mé/ha si zi . Acest mod de exprimare permite folosirea datelor respective la stabilirea intervalului dinte udari gi la avertizarea aplicdrii udarlor. in sistemele de irigafie care se afl in ‘caploatare de mai multi ani, valorileorientative ale rezervei finale de apa (din momentul recoltiri culturi, gi ale rezevei initiale apa (Gin perioada de insimangare), sunt de regula cunoscute, deoarece au fost determinate anual in cadrul operate’ de avertizare a udatilor. in general, rezerva final de api pe terenurile din cadralsistemelor de iigatie, depageste pe addncimea de 1,5 m rezerva de pss corespunzatoare caeficientului de ofilre in zona de step, cu aproximati: + 1,000 m'/ha dupa sfecla de zahar, eartof trai si lucerns, = 700:m'vha dupa porumb: ‘+ 400.m'ha dupa fasole, cartofitimpurii floarea-soarelui si grau de toamn in zone mai umede, valorile sunt mai mari deci cele din zona de stepa cu cca 200 ma, In cazul bilantului in circuit deschis, rezerva inifila corespunde capacitati de apa in cmp. Pe solurile fara aportfreatic din zona de stepa, in cazul in care acestea nu sunt ocupate cu culturl de toamnd, rezerva inal este situata sub valoarea capacitatii de apa in cémp cv 600-700 m'/ha. Pe solele cultivate cu grau de toamnd, catuia i s-a aplicat 0 indare de aprovizionare, rezerva initiala este in medie cu 700-800 mm'/ha mai mica, iar in cazul lucemei este cu 1,000-1,200 m'rha mat in zonele mai umede, de silvostepa si tranzifie spre zona fostelor piduri de stejar, se sead din valoarea capacittit de apa In emp valori mai mici, de 400-500 mh, (ajungand in eazul lucernei la $00-900 mba) Pentru a stabili valoarea precipitafilor wile din perioada de vegetatie (media multianuald, cu asigurarea de 70-80%), se vor folosidatele de la statia meteorologic& sub 2 carui raza de influent se afl sistemul de irizatic ‘Aportulfreatc est influent, tn primul rand, de adéncimea la care se easeste apa featicd gi de textura solulu —_,clemente ce determind r3za porilor capilari si respectiv inaltimea ascensiunii capilare. Prin reducerea razei porilor caplari eresteinalfimea ascensiunii capilare , dar se reduce debitul capilar. Astfel, prin situarea nivelulu freatic lao adancime medie de I m in lunile iunie~ ‘august, norma de iigayie se recomanda a se reduce la gr cu 65-70%, Ia porumb cu 45-80%, iar Ia lucerna cu $5-90%, ‘In marea majoritate a cazurilor,irigatia nu este necesara atunci cfind nivelul freatié se aff la o addncime mai mic& de | m, ddeoarece umiditatea se mentine permanent deasupra plafonului minim, depasind uneoriehiar si capacitatea de camp. (ind nivelul freatie este situat intre 1-2 m adincime, umiditatea seade foarte rar sub plafonul minim, si numa in strata superficial de sol, pe parcursul perioadelor secetoase. ‘Toate aceste aspecte evidentiaza rolul aportului freatic fn aprovizionarea plantelor eu apa, precum yi necesitatea de a stabil regimul de irigare in functie de variajia nivelului freatic. Astel, se vor exclude de la irigate solurile in care apa freaticd se giseste in perioada de vegetate la 0 adineime de pand la | m, iar pe cele cu apa fteaticdsituata la un nivel cuprins inte 1-2.5 m, se vor reduce norma de irgatie si normele de udare, in aga fel meat si nu se alimenteze prin irizatie pinza freatica5S. Norma de udare din perioada de vegetatie ‘Norma de udare din perioada de vegetaie (am) reprint volumul de apa distribuit pe suprafata de I hectarcultivat eu © nuit plant, tao singurd dare "Norma de udare se exprims in m/ha sau mm coloand de ap si se determin cu relat m= 100 Da (Ce—Pmw | (ru) sage” 100 H Da (Ce — Pad (o'ua) a ous Feprezint provizia momentand de apd din sol, ca medie ponderata pe adncimea de udare, th procente din raportatt Ia greutatea solu useat. Provizia momentand mu tebuie si scada sub valoareaplafonului minim. La proicctarca regimului de irigare, provizia momentand se inlocuieste cw plafonul minim, exprimat tot in procente ‘din greutatea solului useat(m=100 H Da(Ce-pai)), unde n~ randamentul dai in emp ‘Analizand relia de caleul, se observa cd prin aplicarea iti se urmareste completarearezervel de apa din sol pe adincimea lua in calcul de la nivel plafonului minim pana la nivelul eapacitaii de apa th camp. Nu se recomanda sa se dstibuie norme de indare mai mar, deoarece solul nu poate refine apa peste nivelul capaciti de apa in cmp si astelsurplusul -ar pierde prin percolnre sub addncimea de deavoltare & sistemului radicular. Pe de alta parte, normele de udare mai miei conduc la sporirea numarului de ‘dari, la ehelwieli mai mai eu aplicarea wavilor, lo Tnradacinare superfcila a plantclor sila wri neuniforme in cazul distribu ae prin scurgere Ia suprafata, Uneori, pentru a usura organizareaapliirii udiilor prin aspersiune, se impune modificarea normet de tac caleulate, in aga fl incdt sa reaulte un munya inreg de cicluri zilice, respectiv 2-3 mutiri/i ale echipamentului de udare de pe ‘o poriti pe alta ‘Adancimea de udare (Ht) se stbileste tn fanctc de rispindiea masei principale de radcini a plantelor ee urmeazi a fi inigate, de modul de extragere a apei de cate sistemul radicular, de propretaile fzice ale solului si de acncimea ape treatice [Astfel, pe solurile subir and fn substrat un strat de roe dura (inclusiv pets in proporie de peste 90%), adéncimea de udare nu va ‘depisi grosimea statu de ol, iar pe solurile podzalite sau podzolice sau pe alte soluri eu orizont B argiloiluval,earactetizt prin testurd find, densitatea aparenta mare si permeablitate foarte redust, adfncimea de udare nu va depayi decat cu cel mult 10 em adncimea la care apare orizontlimpermeabil Pe soluile cu nivel frente varind in prioada de vegottieinre 1-2 m, situatiefreevent inlnita tn amenalarile de irigatie din Baraganul de Nord si de Sud, se recomanda reducerea addncimil de udare cu pani la 50%, Pe nisipurieirgate din sudul Olteniei,adncimea optim de umectae Sa dovedit a fide 0,85 m. In cazul acestet adncimi de udare, planele ay prezentat un sistem radicular bogat si profund. Utlizarea unei adancimi de umectare de 0.3 m, determina 0 Inridacinare superficiala a porumbului, cu dispoziia lateral a radacinilor, acesta dezvoltandu-se numai in stratl de sol umezit prin ‘udit Avind in vedere aspectele prezentae, se recomanda urmitoarele adieimi medi de udare: ceeaee pease fle pnt bot pram, Roara parla sels Za, Bemba laces ama flue ai TA pm st dees gue ca ceepi oma a ate aacinea ese J 05 07m. Valorile minime se pot uiliza Ia caleulul normet pent udarile care se apica in primele faze de vegetaie a eulturilor end sistemul radicular nu este complet dezvotat. 6. Norma de udare de aprovizionare/rasarire [Norma de udare de aprovizionare (a) se poate aplica toamna sau primvara timpuriu t scopulasigurié umiditatit necesare nei bune pregatiri a terenuli, insimingiri,rastririt si dezvolriculturilor tn primele faze de vegetatie, Udaree de aprovizionare este necesara § se justifica din punct de vedore economic, att fn zonelesecetoase, In eare tn perioada de itna cad pute precipita cat sin zonele mai umede, dar numai in anit cu toamuna yi primavara secetoas. Rolil deosebit de important al udrii de aprovizionare pentru cereatele de toama & se poate demonstra prin faptu cl neaplicarea ludisé de aprovirionare pensu risirie, in toamnele secetoase, are acelai efect cu un semanat intrziat gi un rasiit n timp ier sa in primavard. Aste, in toamnele secetoase, cuturile de griu si oz nvrigate din zona de sud-esta tri, ined nerdsite in ima ‘isSrind abia in primavard,inregstrndu-se urmatoarele consccinte {2 reducerea eu 30-40% a denstii planter; {2 moartea nor plantencolite in timp ier 2 inridacinaren superficial plantelor si moartea acestora daorita dezradacinari sau a dezvoltiit necorespunzitoare a sistemului radicular a intrziere in dezvoltare de cca 12-14 zie in perioadaTnspictuluis 1 reducerea important a productie. Pentru a evita aceste consecine, se recomanda ca fn ani gh 2onele in care umiditatea in stratul de sol de 0-S0 om oe af fn toamna sub 30% din umiditatea sh se aplice o udare de apravizionare, deoarece Ia umiditatea indieata solul nu poate fi bine huerat iar setningele nu gasese in stratul de 0-10/em de la suprafat sficient umiditate pentra saree Perioade secetoase in unite augustoctomirie se intlnese in zonele de edmpic din sudul si vestul tri in 30-40% din ani. ‘Specialist in iigaiirecomanda ca marimea normei de aprovizionare si se stabieasea astfe! incdt insumata ev precipitate din perioada rece a anulu (1.X-I.1V) st aduea rezerva de apa din sol, pe adineimea de I-1,5 m, la nvelul capactait de ap in camp Jn aga fel inca 8 se asigre inmagazinarea ape din precipitaile de iam In acest caz, relaile de cael se prezita ast! = Coy= Ry~ 106P, (ma) 100 1 Da (Ce Ry) ~ WeP, (mia)au = "> 100 H Da (Ce~ Ry) ~ WeP; (nna) incare Ce, Ce, reprezinta capacitatea de apa in cmp exprimatd in %, respectiv in m*/has Ry Ry rezerva final de apa in sol, respect provizia momentand de ep inainte de udare in m*7ha, respectv in %: P,—preciptaile de iar, exprimate in. m ¢~ coeficient de inmagazinare a precipitailor de iand, eu valori de 04-0,7 pentru zona de step si de 0,3-0.5 pentru zone mi Da densitatea aparent, tim H— adncimea de uectare a solului, egali cu 1,5 m pe solurle mijloci i grele sim pe solurile usoare, ne randamental dari in cfr, Prima relaie se foloseste cénd rezervele de ap’ se exprim& in m'*ha (Cy si RO. iar a doua, atunci cénd sunt exprimate in % din -reutatea solu uscat Ia 105°C. Trecerea de la uniditatea exprimatt in procente din greutatea soluui scat la 10S°C fa rezerva de apa din so in m’Vha (pentru aceeasi adiincime de determinare) si de la rezerva de ap in m'fa la umiditatea cotespunzatoare in % din greutatea solulul se face cu relate: © (nt Ma) 00 11 Darli% greutate Jn functic de adincimea de umectare a solului, norma de udare de aprovizionare determinata cu una din relaiile prezentate, poate inrewisira valori relativ mari (de peste 1.000 m'yba). Prin aplicarea udarii de aprovizionare In asa Fel inedt in primavard rezerva de api din sol si sjunga la nivelul capacitati de cmp, se asiguré conditii optime pentru pregitiea terenului si dezvoltarea normal a cculturilor de toamna, Pe suprafetele respective, prima udare se va aplica cu 10-15 zile mai tirziu, iar in anit mai ploiosi mu mai sunt necesare udir in perioada de vegetatie a grdului, Efecte favorabile se obtin si in cazul culturilor de primavara, deoarece in eazul udarit prin aspersiune, aplicind udarea mai tarziu, plantele acopera mai bine solul si piciturile de apa nu mai intra in eontaet direct cu particulele de sol si astfel nu se mai formeaza crusta, 1a udarea prin brazde, amanarea deschiderii brazdelor creeaza premise favorabile pentru aplicarea prasilelor mecanice, deoarece in moment deschiderié brazdelor,plantelefiind mai dozvoltate, nu mai sunt distruse prin acoperite cu pamint Cu toate acestea, in scopul irigirli unor suprafete cat mai mari, itotehnicienii recomanda aplicarea de norme mai mic ale udarii de aprovizionare, de cca 1/4 din norma rezultata din calcul, Se justified aceasta recomandare prin faptul cd structura culturiloririgate mu asigurio eliberare suficient de timpurie a tererului pentru a putea aplica norme de aprovizionare mai mati Udavile de risirire aplicate imediat dupa semanat, se recomand® a se aplica cw norme miei de udare, corespunzatoare unei adancimi de umezire de numai 03-0, m, _Udirile de east, avand valori mici, se pot aplica uniform pe teren, numai prin aspersiune Udivile de aprovizionare, in zonele secetoase, pentru cerealcle de toamnd, precum gi pentru culturile care se seaman primavara timpuriu (sfecla de zahar, floarea-soarelu, Iucema) se vor aplica toamna, iar pentru culturile care se seamana primavara mai trziu (sola, porumb), primavara timpuriu, in zonele mai umede, wlitile de aprovieionare s-au dovedit eficiente pentru lucernd si porumb, preeum si pentru gr in toamnele secetouse. Udarea de aprovizionare la lucern®, aplicatd toamns, asigura sporuri mari de productie chiar gn zonele de tranzite Ia zona forestier ‘Avand in vedere eficienta udarilor de aprovizionare de toamn, se recomanda aplicarea acestora pe supratete cit mai mari, urmand ca vvaloarea normei si se stabileasca in functie de debitul de api disponibil side pasibilitaile de aplicare a udirior pe supralefe et mai mari, Norm iici de udare de aprovizionare se vor aplica atunci cénd nu se dispune de suficienta apa in sursa de alimentare,cAnd sunt restrieii de energie sau ednd nu exist posibiliiti economice si organizatorice de aplicare a udirii de aprovizionare pe intteaga suprafat 7. Metode de udare; ceri te generale Scopul principal al irigariiculturilor, obfinerea de produetii mari, stabile si effciente In conuitle mentinerti sau ridicarit ‘fertltaii se poate realiza numai prin distribuirea apei la plante tn functie de cetinele fiziologice ale acestora, prntr-o metoda de udare adgptata conditilor pedoclimatice, hidrogeologice si orozrafice locale. O metoda de udare adapiata acestor cerinte trebuie sa Indeplineascd urmétoarele condi (obiective): 1. sacreeze premise pentru obyinerea de producti mari si stabile; 2. siasigure distibuirea uniform a aped la plante 53. si permit distribuirea apei cu un randament ridicat (cu pierderi minime de apa prin percolare in addncime sau pe la capatul aval al brazdelor, filo ete ‘4 necesite un consun minim de energie la distribuirea apei pe teren SA permita objinerea unci productivitatiridicate la aplicarea udarii, (prin organizare, mecanizare si avtomatizare) precum si posibilitti de efectuare mecanizata a tuturor luerarilor agricole; (6. si prevind modificarea in sens negatiy a Insusirilorfizice, hidrofizice si chimice ale solurilor; 7. _s& peemita insusiea cu usurinta a tehnicii de udare de eatre muncitori agricai Obiectivele prezemtate scot pregnant in evident rolul deosebit de important pe care-I are alegerca metodei de udare in ‘obyinerea de producti mar, in folosirea eficientt a apei de irigatie. n prevenirea fenomenelor de degradare a solurilor gi, fa final, ridicarea eficienei luerarilor de irigat {in prezent, pe plan mondial, pentru irigarea culturilor se folosese wrmatoarele metode de udare: = metoda de udare prin seurgere la suprafata prin brazde gi pe fags = metoda de udare prin submersi = metoda de udare prin aspersiune;+ metoda de udare prin revirsares + metoda de udare subterandis + metoda de udare prin picurare. Pondevea cea mai mate pe plan mondial o detin metodele de udare prin scurgere la suprafata,submersiune gi aspersiune ‘Cu exceptia udari prin submersiune, (specifica culturié orezului) sia udari prin evarsare (specified pajistilor naturale) celelalte metode se pot folosiatit pentru irigarea unor culturi agricole eit si horticol, 8, Pactorii care determini alegerea metodei de udare. © salegere rational metodei de udareimpune cunoastrea 3 analizarea tuturorfactorilor natural, ehni si economic care favorizeant sau limiteneailizrea nei sa mai maflor metode de ware. Dine acest factor o important deosebitdpreziia conditile ooerafice,pedoloice, hidrogeologce, climatce, cata ape de irea, cultura iigata 5 aspectele de ordin economic. ‘A. Factorl orograftlinfluenteazalegersa metode' ia elementelortchnice ale uri prin pana si mitorliefl tren) Panta terenului poate stinjeni scurgerea ape pe brazde sau Fi, sau poate conduce la viteze mati ere pot provocaeroziunea Solutifrirgate, Pe de alti parte, microrlisfal trenuli, prin gradl de fmimtare, limiteazA foosiea wdart prin sourgere Ia Suprafai, submersion, revarsara 3 dare subrerana Bk. Factori pedologic nfaenteazalegerea metodei de udare prin textrd, prin capaciatea de tnmagazinare ape in sok prin viteza de infitatie a apelin sol, prin rezistena sluli la eroziune, prin intenstatea salinizaitsi prin pradl de uniforntate Pedolouics Atel, pe solute cu texurd moi arosier(caracterizate prio capaciate redusd de inmagazinatea pei) nu sunt fecomandate metodle prin care se dstrbuie norme mari de udare(seurgete Ia suprafas st submersiune) Pe soli salnizate (sau cu Condit potentiate de salinizare), se recomands metodele care asigr®circlatia api pe vertical (aspersiun, submersiune precum mnetdele care asiguri menfinerea unui plafon minim rida (picuae). Pe soturiteaeuiforme din punet de vedere pedologic {inocaiate), picurarea $i aspersunea asia o bunt uniformitate de dare cu confi si se aleagh 0 intenstate de ware mat mci det cea mai redust itz de infiltrate eracterstia supraete amenajat C. Condiite hidrogeologic, respecti adancimea redust si rade dict de evneralizare a ape feat metodelor de dare cirateriateprint-unrandament mai setzut la apliareaudilorin emp 1. Factor cimatil couibuc Ia alegerex metodei de are prin frecventa si ifensitatea vintuul si prin reginul temperarior, umd relative gi preciptailor . Viteze ale vantlui mat mari de 3,3 nv, temperaturile dicate gi umidita telatva sez limienzaflosteanspesiuni,deoarce in astfl de con, pierre de apa prin evaporate vor f foarte mar. In zonele mai bogae in precipi, repartizate neuiform in perioada de vegetatie, no se recomanda s se foloseasc metode de udare prin care se aplici notme tnarideoarece duph uri pot apare mai fecvent precipita importante care nv vor mai putea fi Tnmagazinte in inregime Callen ape de rigat, prin eral de ineralicte 5 de pola, indie olosiea anunitor metode de ware. Aste, fa un rad de mineraliare mai ict, entra ase asgura spare srurilor distribute oda cu apa de iigat, se vor folosi submersiunea sat spesiunea cu norme mart de udare. Pete a prevent contact cu planteleiigate,apele uzae side analiza, se vor dsb numa prin igre subterana sa prin Seurgete la supra . Cultura tiga, dei nu are wn 10l hotcitor det in earul orezuli, poate inflventaalegerea metodei de ular, prin paticularitileagrotehnice si prin valoae economics. Penta culture intensive (pomi, vid de Ve, legume ete), se reeomand i se tilizeaza din ce ince mai mul, metode de inl tehniiate (pcuraree sau microsspersiunea) care nevesit ns investi specfice ‘G. Factrieconomico-soctl. In general, majortatea trenuriloeindeplinese conde tehniee pena uilizarca mai multor metode de dare. in asemenea siti, rolul decsi in nlegerea metodei de ware revine conitlareconomice Asie, ta haza alegeri metodei de udare va trebui si steainvettia specifi i in special, cheltuilile anuale de explotare, precum 5 valoarea Sporului de producte ce urmenzs ase obine prin irigare. In aceleayieonitteconomice, se va prefera metodaeare eonduce lun fandament mai ideat de folosie a pel la 0 productvitate mai buna la apicarea wdarilor Dintrefactori social nu trebue st se nepliieze trata local ce privie In rigale 98 exstenta unoreesurse umane calificate corespunzitor. Dac in zn exist experien ltl se va prefea (din acest punet de vedere) udarea prin aspersiune Sau Dicurare_deoarece uni din fctori care contrive ta obineea uno Udi decalitate corespunzatoar il eliarea une uniformitat brane dear, sun inchs in eonstretaechipamentu de dare exclud folosirea 9, Udarea prin brazde; avantaje si dezavantaje; conditii de folosire. Utilizare. Motoda de udare prin brazde se foloseste fa irigarea cultuilor prisitoare, legumelor, pomilor fructferi si viel de vie. Distribuirea ape la plane se face prin infiltrate lateral si pe vertical (in perioada in care apa circuli de-a lungul brazdelor deschise printtetandurle de plante. Avantaje ‘Raportat io udarea prin aspersiune, udarea prin brazde prezint urmaoarele avantae: © cheluieli de exploatare tai reduse—-deoarece consumul de energie necesar pomparii apei in cadrul amengjtei iterioare este mai mic eu 40-50%, iar numarul de muti ale echipamentului de udare se reduce de 4-5 oris neces investtii mai mici pentru echipamentul de udare: ‘ose poate folosi fa aplicarea udailor cu ape uzate; 9 regimul colian nu influenteaza caltatea ud (© mu favorizeazi atacul unor bol (a itigarea legumelor, vifel de vie, pomilorfructiferi, prin faptul ed! masa foliara nu este ‘udaté gi nici nu conteibuie la ridicarea uimiditafii relative a aerului;‘Sororton Infra ape din ze pe veal tera Dezavantaje Metodei de udare prin brazde i sunt proprii gi unele dezavantaje: 2 necesita nivelarea capitalaa terenului, lucrare costisitoare care ridica mult investija specific de amenajare. 1B randamentul udari in cémp la udarea prin brazde este mai redus tn comparatie eu aspersiunea, varind intre 0.6 $i 0.9 (Gah de 0,9 in cazul aspersiuni: 2 necesita personal tehnic de exploatare eu calificare mai ridicatt si udatori cu experientd indetungata sau cunostine de hidraulicd aplicata, motiv pentru care se impune instruitea gi petmanentizarea tuturor udatorilor: 2 aplicarea neconteolara a udarit prin brazde poate conduce la deeradarea solurilor prin croziune, inmlastinare gisau salinizare Conditi de folosire a udari prin brazde LUdarea prin brazde se poate folosi in urmatoarele conditi orografice, pedologice, hidrogeologice si geotehnice: pe terenurile cu microrelief cu grad de framéntare redus, cu pante uniforme, cuprinse, in general, intre 0,?%r-S%o ; aceste Condit pot asigura la nivelarea capitala un volum de terasamente de maximum 800 n/a (ia medie 500 m'/ha). Pentru culture agricole priitoare, panta maxima a terenului se recomands a fide pan la 5-8%, iar pentru livezi pana la 159%; pe solurile profunde, eu eapacitate mare de inmagazinare a apei, cu texturd mijlocie sau find, cu drenaj natural bun, rezistente la eroziune, nesalinizate. Se vor evita solurileargiloase, contractile; pe terenurile cu nivel freatic situatla.o adineime mai mare de 3-4 m; Condifle geotehnice nu limiteazi folosirea metodei de udare prin brazde, cu precizarea ca pe terenurile cu strat de loess sensibil la inmuigre sub greutatea proprie, cu grosimi mai mari de 15 m se impun masuri pentru reducerea pierderilor de apa, pentru ca acestea si nu provoace tasar care ar putea duce la denivetarea suprafeteiterenulu a 33 10. Parametrii care definese scurgerea apei pe brazde Pentru a stabili elementele tehnice ale udarit pe brazde.teste necesar si se cumoasca modul de desfasurare a fenomentlui de seurgere a apei de-a lungul brazdelor 51 factorii care-l influenteaza. Scurgerea apei pe brazde reprezinta un caz particular al scurgerit variate, nepermanente, cu reducerea debitului de-a lungul brazdelor. Scurgerea este influentata de numerosi factori variabili in timp si spatiu. Astfel, fenomenul scurgerii poate diferi substantial pe acelasi tip de sol, de Ia un amplasament la altul, in functie de starea solului. Uneori, pe acelasi amplasament, scurgerea poate diferi de Ia un an la altul gi chiar de la o udare la alta in timpul aceluiasi sezon. Factorii principal care influenteaza scurgerea sunt: debitul de alimentare, viteza de infiltratte a apei in sol pe durata scurgeril, panta brazdelor, proprieragile solului care influenteaza viteza de infiltrayie (textura, struetura, proprietaile fizice, hidrofizice $i chimice), condifiile hidraulice ale seurgeril (secflunea si rugozitatea brazdelor), durata udarti, cultura irigata ete. Scurgerea este rezultanta a daua fenomene complementare (infiltratia si regimul de scurgere) si din acest motiv, divijarea fenomenului impune atat cunoasterea ecuatiilor vitezei de infiltratie a apei in sol cat gi a ecuatiilor hidraulice ale curgerii apei pe brazde. La alimentarea brazdelor cu un debit constant (Q), la intervale egale de timp (At), apa inainteaza cu viteze 53 pe distante din ce in ce mai mici pe brazde. Fenomenul se explicit prin cresterea suprafetei totale de infiltratie si prin reducerea debitului de-a lungul brazdei, prin infiltrarea apei in sol, Daca se continua alimentarea cu debit constant brazdelor, se ajunge la un moment dat in situatia in care debitul distribuit se infiltreaza in sol pe lungimea brazdei umectate si, ca urmare, frontul de apa nu mai avanseaz’ sau avanseaza foarte incet, in momentul respectiv s-a ajuns la limita maxima a lungimii brazde Viteza de avans a apei este influenjata in primul rand de viteza de infiltratie a apei in sol. Astiel, pe solurile cu vitezi mare de infilwatie, avansul este foarte redus apa parcurgand distante scurte, In timp ce pe solurile cu viteza de infiltratie mai redusa, apa inainteaza cu viteza mai mare. ‘Alaturi de viteza de infiltratic, avansul apei este influentat in mare masura si de panta si rugozitatea brazdelor; prin eresterea pantei, sporeste substantial si viteza de avans, in timp ce o rugozitate mai mare contribuie la reducerea avansului apei pe brazde. Reprezentarea grafica a avansului apei pe brazde se face cu ajutorul curbei de avans. Viteza de infiltratie a apei in sol, intluentind major fenomenul scurgerii, implicit va influenta si elementele tehnice ale udarii, in special durata de udare, lungimea brazdelor gi debitul de alimentare. Infiltrajia apei in sol se produce sub actiunea gravitatiei si a diferenfei de tensiune (potential capilar) care se creeazé la inceputul infiltratiei, ednd in stratul umezit de la suprafaté tensiunea este zero pentru ca la mica adancime sa fie ridicata, Diferenta de tensiune se reduce In procesul umezirii solului, infiltratia producandu-se numai sub acfiunea fortei gravitationale.in procesu infltctii ape i so, sub coloane de ap, pe anumitaadancime, soul este saturat eu apa, forménd asa-zisa tond de saturate, In eae apa se gisete sub presiuse hidrosstice poritvs, presi care deserjte, devenitd mula le nielul frontutut de inflitratie sau de umezire. Sub front de umerire se alt zona de difuctune in care Acjioneazdforta de suctlune,presiunea find negatva Vitera de infiltrate se reduce odata cu timpul de umectare, de aceea sé fiontul de umezire inainteaza fn profunzime ew o vteri continu descrescttoar VViteva de initate este infaentata deo multitedine de factor cum sunt umiditaea initia a soul, tencura, pororitaea,stuctura, covorul vegetal, saves suprafeel solu in momental amectari, metoda de udare, mumdrul tase ete in figura urmatoare se prezinttVariaiavitezei de inflteatie tn timp 9i de tm © udare fa alta, la udarea prin brazde cu pante de 46%, pe un Cernoriom tis (Pleya 1), Se rematca reducereavitezei In limpul aceleagtudari side la udarea Tia a 1H de infitratie dupa eica tek ore de la Inceperea ui. precum si stabilizarea vitezei Dinamica si curbele infiltrate: Scurgerea apei pe brazde prin avans ~ cunmulate a apei in sol Inftirapie 91 curba de avans rezulata gb 2[u ae sit ! a p72 a 7 Curbade avans Ty 11. Aprecierea si tmbunditiitirea e: CCalitatea udari prin brazde se apreciaza tn functie de uniformitatea distribuiri apei, randamentul udai prezenta etoziunii si productia obtinuté de-a lungul brazdelor. Uniformitatea de udare se poate aprecia prin determinarea adancimii de umezire a solului de-a lungul brazdelor de udare cu ajutorul tanei vergele din ofel cu diametrul de 5-6 mm si langimea de 1S m. Adincimea de umezite se apreciaza in func\ie de rezistenta la ppenetrare a vergele, Determinarea se face la 1-2 zile dups udare, din 50 in 50 m de-a lungul brazdelor. ‘Alt procedeu consti in trasatea curbelor de avans si de retragere a apei la udarea pe brazde Pe solurile cu o vitez8 de infitraie ‘uniform pe lungimea brazdelor, se obtine o udace uniforms pe distanja pe care cele dou eurbe sunt aproape paralele,distante pe care apa cicullind aproximativ acelagi timp pe brazde si cantitatea de apa infikrata in sol este aproximativ egala Precizia de determinare a uniformitiicreste daca se apreciaza in functie de camitatea de apd tnmagazinata in sol dupa udare sau in functie de productia objinuta de-a lungul brazdelor Dele cu privre la volumele de apa inmagazinace in sol pot fi ullizate gi la determinarea randamentului de udace in cémp. Pentru a aprecia uniformitatea de udare in functie de produetie, se recolteaza cultuta pe parcete cu lungimea de 25 sau $0 m de-a ungul brazdelor de udare si apoi se compar valorile eu productia medie, Uniformitatea se poate aprecia cu ajutorul coeficiemtului de variate ga abateri standard a productet Se observé cl existé o legitura directa ince reparttia umiditati dupa udare si producti fnreyistrats,fapt care permite s& se aprecieze tuniformitatea de udare in functie de producjia inregistrat de-a lungul brazdelor de udare, deoarece in produce se reflect inluenta tuturor udiriloraplicate im perioada de vegetatic Uniformitatea de udare se poate imbunstiti prin: in c&imp, lips sauG stabilireaelementelor tehnice ale uddrit in sténsé corelare inte ele, pe de © parte, si proprietaile solulu, pe de alté parte, ‘ounoseind c& o bund corelare intre lungimea, panta brazdelor si debitele de alimentare conduce la o udaze uniform pe toatl Iungimea brazdelor; intetinerea niveliriicapitale prin nivelarea de exploatare; folosirea unui debit initial eft mai mare, rd a depigi insh debitul neeroziv pentru ca brazdefe si fie umectate cat mai rapid pe toat lungimea ; 1G olosireasistemului cu recircularea apei, procedeu care permite udlizarea unui debit mare pe toati durata udiii, deoarece surplusul de apa se capteaza la capatul aval al brazdelor si se uilzeaza In aval sau se repompeaza in reteaua de alimentare: @ olosirea de brazde cu sectiunca transversala parabolic si adincime redusi pe solurile eu viteza de infiltratie micé si pante ‘mati ale brazdelor, pentru ca apa si inainteze cu vitezd ceva mai micd gi SA se mareasca cantitatea de api infitrata in sol ‘odata cu cresterea perimetrulul udat Uniformitatea la prima udare se poate imbundta prin 2 netezizea si tasarea sectiuni brazdelor in momentul deschiderti cu dispoztive tip oburzatngate in spatele raritelor; G_recucerea lungimii brazdelor Ia jumatate, daca sistemul de distribuire a apei din eadrul sectorului de irigatie permite: @aplicarea primei udari fa 0 umiditate superioara plafonulu minim, co “ a Tiyan nue oehee ere asionto,m Curhele de avans a apei pe braze si curbe ae retraper, Ino pants de 4%, pe om 50g Randamentul udarit fn cimp ceprezint® principalul indice in functie de care se apreciaza eficients de folosire a apei. Randamentul rmediu de udare se utlizenza la planificarea gi distribuire debiteior tn sistemele de irigaie gi la efectuarea de prognoze cu privire la evolutianivelulul apei freatice pe terenurile tigate. Randamentul udari in edmp reprezinta raportul dintre norma medie de wdare inmagazinatt ta sol pe adncimea de udare si volumul de apa distribuit le hectar ‘Se poate exprim la unitate sau in procente, Aprecierea gradului de folosre al apei se mai poate exprima si prin eficenga de folosire a upei. care se determin’ prin raportal ttre ‘volumul de apa consumat prin evapotranspiratc si volurnul de apa distibuit la unitatea de suprafata Pentru caleularea randamentului udari fn edmp, se determind fie norina de udare Tmagazinata in sol pe ad@ncimea de umectare lua in ealeu, fie pierderile de aps prin percolare sub adancimea de udare si pierderile de apa care au loc pe la capatul aval al brazdelor de dare ‘Volumul de api inmagazinat in sol pe adancimea de udare si sub aceastd adincime (volumul pierdut) se calculeaza pe baza probelor brazde ou panta mic, sub 39%; > brazde normale, cu panta cuprinsa tntre 3-15%e; > braude de contur Brazdele cu panta mica se folosese pe terenurile cu panta sub 3%, foarte bine nivelate, pe salurile cu capacitate mate de ‘inmagazinare a apei . Aceste braade se pot executa eu sectiume mare, adénci, si cu deschideres maxim’ la pattea superioacd (permisd de cultura irigata). Panta redusa permite utilizarea de debite mari, de 33.5 V/s gi acumulare in sectiunea brazdei a cea 50% din norma de udare. _Braadele arizontale sav cu panta foarte mic3 pot f alimentate pe la amibele capete. ‘Brazdele normale se recomanda pe terenurile cu panta cuprins® intre 3-15%. Brazdele de contur so folosese pe terenutile arabile, precum gi Tm plantaile de vii si poms, amplasate pe terenuri cu pata mai mare de 1Sto, pe soluri rezistente la erozinne, Se vor evita solurile nisipoase si cele argiloase contractile. Brazdele de contr se vor trasa pe o direct putin inclinata faa de curbele de nivel, asiguranduclise o pant ce 7-10%%s, pentru a fi capabile sa evacueze apa provenite din plot torentale, rd ca apa 5B treact dinte-o brazd® in alta, Brazdele de contur, in special cele din livezi si vii, se vor executa cu sectiunea transversala mai mare si cu coama din aval mai inalta gt mai bine modelata pentru a nu permite tecerea apei in brazdele din aval, Pe terenurle eu pante mar, In plantafile de pomi, brazdele se pot mentine inierbate. Pe acelessi terenuri, sub influena fore’ gravitajionale, ereste distanta pe care are loc infiltajiaapei inspre aval, de aceea brazdele se pot deschide la distante ‘mai mar inte ele. in schimb, lungimea brazdelor, precum si debitul, vor fi mai reduse in comparatie cu brazdle normale. F.Durata de udare este influentata de valoarea debituluidistribut, de viteza de infiltratie a apei in sol side viteza de avans @ pei de-alungu! brazdelor. ‘La rindul ei, durata de udare influenteaza productivitatea muncii udatorilor, uniformitatea de distibuire « apei de-a fungul brazdelor si pierderile de apa, respectiv randamentul udirit in cmp, in cazul itigerii prin brazde, durata de udare se stabileste cu o precizie mai redusé decdt tn cazul aspersiunii, determinares recesitind nu numai cunoasterea elementelor tehnice ale ud, ci si misurarea directa a duratei de avans (T,) necesard apei st parcurga lungimea brazdelor de udare yb 36000-0, ind se foloseste un singur debit de alimentare pe toata durata udari: ‘urata de udare se poate determina cu relatile: Ty = @. = Senn, Oh ae ren Sip told py . 3a000-0, . cind s0 folosese doult debite de alimentare (Q, 1 Q), in care: T.~ reprezinta durata de udare cu debit initial si cdnd se foloseste un Ta, data de udare cu debit de regim, in ore; ‘my ~ norma brut de udate, in m'/ha: = lungimea brazdelor de udare, in ms «d~ distanga dintro brazdele de uare, in m; Q, Q, — debitul initial, respectiv de regim, n Vs, T, ~ timpul de avans necesar ca apa si jung’ la capttul aval al brazdelor, in ore Nicolaescu 1, @ analizat diferitele situaii care se pot itilni la aplicarea udarilor fn functie de durata de avans a apei pe brazde, prezentind solujii practice pentru fiecare cx In pare La aplicarea udarilor pe brazdo se pot int re si si determinarea duratei de udare 1 Cand durata de udare determinatt cu relaja T, este aproximativ egala (+25%) cu durata de avans(T,). In acest cxz se foloseste un singur debit de alimentare (Q) pe toata durata udarii, care se calculeaza cu relaia T,. In aceast situafie, cfind T.=Ty. pe ungimea brazdelor de udare se distribuie norma bruté medie de udare, iar cind T, este diferit de T,, norma cresle sau se veduce cu valoarea rapoctului T/T, ‘Acest caz este cel mai simplu din punct de vedere organizatori, deoarece nu se modified debitul de alimentare a brazdclor pe docata de udare, iar oprirea udarii pe un grup de brazde se face cénd apa a ajuns la capitul aval al brazdelor. Se objine si @ duraté redlusi de daze, elemente care sporese productivitatea muncii ud&torilor. Are dezavantajul repartizarit mai putin uniforme a apei de-a Iungul brazdelor de udate, inregistrindu-se in zona amonte pierderi de ap’ prin percolare sub adncimea de umezire stabilit, iar in zona din aval umeciarea superficiald a soluli Astfol de situa se intiinese cfd se folosesc brazde lungi de udare pe solurile cu vitez mijloci de infiltrare a ape in sol W Cinnd durata de avans (T.} este mai mica decat durata de udare (T,) corespuncatoare distribuirit normel de udare, Aceasté situate se intneste pe solurile cu viteza mica de infiltrate, pe brazdele scurte sau cu pante mari in acest caz, dacd s-arIntrerupe udarea cdnd apa a ajuns la capatul aval al brazdelor, norma distribuitt ar fi mai mies decat cea calculata si astfol nu s-a asigura umectarea solului pe adancimea stablits si nici productile planifiente Pentra a distribu norma de udare stabilit sia inltura pierderile de apa de la capatul aval al brazdetor, dup& ce suvoiul de api din brazde $a apropiat de capatul aval, se continus udarea, dar cu un debit mai mic (Q), capabil sA se infltreze pe lungimea brazdelor ‘Durata de udare cu debit de regim se caleuleaz& cu relatia Ty. {in acest caz, se obfine cea mai bund uniformitate de udare. O uniformitate superioar se inregistreazai numai daca se foloseste sistemul cu recireularea apei, in care situatic se tilizeazd pe toata durata de udare debitul initial, iar surplusul de ap& care se scurse la capatul aval al brazdelor se repompeaz’ in siste uur debit de alimentare, in oe; fi distinete, care imprima anumite particularitai Ia organizarea udaritor 2Debitul de regim reprezinta aproximativ 1/2 din Q, pe salurile cu texturd miflocie pan la 1/4 Q, pe solurile eu texturd fi. Valoarea debitaiui de regim mai depinde si de lungimea braedelor, de mumérul udiii, de aceea trebule s8 se stabileascé prin observa ditecte in momentul aplicarit udarior. Tn acest sens, udatorul, la aplicarea udarii pe primul grup de brazde dinu-o sola cu aceleasi conditt de sol, panta i lungime, ind apa s-a apropiat de capitul aval al brszdelor, reduce debitul la jumatate, urmarind daca in noua situate debitul distribuit se infitreaza in totalitate pe lungimea brazdelor, Dacd debitul se infilireaza in tolalitate pe lungimea brazdelor, se continu udarea un timp egal cu Tyr, Dac debitul este prea mare, se reduce debitul intial la 1/3 sau chiar 1/4 Ori de cite ori se folosese dou debite de alimentare pe durata udacii mai multor grupuri de brazde 2, {otalaa udarié (1) cu debit initial si de regim se poate determina cu relatia: T~ © fate simultan, durata 1 Cin timput de avans (F3 pentru ca apa sé ajunga ta capa aval af brezdelor exe mai mare decétdirata de wdare Aeterminata cu relaia T, (6.68) “Asemenea situa se intlneseclnd lungimea brazdelor nu sa coelatcu pana acestoras eu viteza de infitatie aape! in sl can so provid langim mari char si pe pante mic ale braadelor (0,1-0,3%). Aces caz Se Intneste desl de fecvent fa aplicrea prime ular, cand datorta ugocitatt mai pronuate a sein brazdlor sis vtezei de infiratie mai mari, apa avanseaza de-a Iungol brszdeor eu itera foarte mid in astel de cazuri se poate alege una din soli: ase nrerape udarea dupa tovere tinpului (T),respectv distribuitea norm de udare call bse continu udarea pina cand apa angela eapatl aval l beacon, ¢ e ehce lngimea brazdcor, dac schema hidrotenic8 permite. in primele doua cazari niformittea uit este nesatiscatoare. in primul caz, nu se asigud umectarea Inte suprafte, ©2 urmare si produtia se reduce tn mod simgtor in ambele caruri in special in al dolla, se Tnregisteara pier! mari de apa prin percolare sub afincimea de udare, in treimes sau jumetatea amonte a brazielor de udare, devarece norma de wdare distribute (m) este mai mare dect ea cleus cu 0 valoare egalé eu raportal dintreT, si Ty, respectiv: mg Aceste pierderi sporese cheltuielile de udare si implicit consumaul de energie cu pomparea apei, Pierderile de apa pot contibui in cmp la degradarea solului prin inmléstinare sau salinizare secundara, Cresterea duratei de udare, pe de alta parte duce kx prelungirea ciclului de udare, fapt care nu mai permite respectarea intervalulu diatre udari, a regimului de irigare stilt ‘Aceste neajunsuri se inlatura prin > a din faza de proiectare a lungimil brazdelor de udare; &reducerea lungimii brazdelor in timpul exploatarii, dact schema hidrdehnict permite, in care caz se recalculeaza durata de udare; 5 reducerea lw jumitate, dacd schema hidforehnicd permite, a lungimii brazdelor de udare. La udarile urmatoare se renuna La usili2area conductelor de transport; 2 utilizarea la deschiderea brazdelor, a unor dispozitive pent tasarea gi netezirea sec siasporiri vitezei de avans a apei 5 deschiderea brazdelor cw citva timp inainte de aplicarea prime udari, pentru ca pind la prima udare, tn cazul in care cad precipita sa se micsoreze rugozitatea brazdelor. Aplicarea primei wdiri la 0 umiditate supericard plafonului minim, deoareve apa Inainteaza mai repede la un continut mai ridicat de umiditate mnii brazdelor, in seopul reduceii rugoziati 15, Metoda de udare prin aspersiune; condifii de folosires avantaje si dezavantaje. Definitie: Udarea prin aspersiune se realizeaza prin pulverizarea apei tn atmosterd, sub presiune, cu ajutorul unor dispozitive (aspersoare, microaspersoare si duze) si revenirea acesteia pe suprafatasolului sau a plantelor sub forma de picéturi Chasificare Principial, sistemele de irigare prin aspersi (microaspersiune) ‘Conform unui al doilea criteriu, se deosebese sisteme de irigare prin aspersiune, cu deplasarea aripilor de ploaie sau a {instatafilor (cel mai freeventintélnit) si sisteme fixe de irigare prin aspersiune (caz mai rar inalnit in domeniul agriculturi, se folosese frecvent in amenajirile de irigatii din zonele de agrement udate cu ajutorul aspersoarelor telescopice ~ Pop Up ~ sau a ‘microaspersoarelor, precum $i in unele amenajari hortiole irigate prin microaspersiune. Avantajele aspersiunii Aspetsiunea a cunoscut Ta ultimele decenii o dezvoltare foarte rapid, pe de © parte datorits perfectionaci si diversficarit echipamentelor de udare, a trecerii de la mutarea manuali la mutarea mecanizata a aripilor de ploaie (mai ales datorita aparitici instalatiilor autodeplasabile complet sau evasicomplet automatizate), iar pe de alk parte, ca urmare a avantajelor deosebite pe care le prezinté aceasti metoda. Prin utilizarea pe suprafete din ce in ce mai mari a instalaiilor de aspersiune autodeplasabie transversal (tip IAT ~ 300 sau LATE - 300) si cu pivot central (tip IAP ~ 450), principalul dezavantajlegat de mutarea manuala poate fi tnlaturat Metoda de udare prin aspersiune indeplineste principalele conditii cerute unei metode corespunzitoare de udare. Astle asiguré distribuirea apei destul de uniform pe teren, cu pierderi minime de apa si de teren si cu un consumm redus de forta de munca. Prineipatele avantaje ale aspersiunii sunt urmitoarele: 1. permite controlul riguros al volumelor de apa distribuite, deci permite aplicarea de norme mici de udare, prin controlul strict al duratei de udare; Ye pot fi cu acoperire integrali (clasice) si sisteme localizate2. pierderile de api la aplicarea udasii sunt mic, asigurénd un randament riicat al udari tn camp (cca 0.9) economia de apa fai de udarea prin scurgere la supafui find de cel putin 15-30% cAnd se foloseseinsalai cu tchnicitate ridicat,randamentl poate tinde chiar care valoarea 1; 3. se poate falosi si pe terenurile eu microrelief frimantat deoarece nu nevesi Iueriri eostsitoare de nivelare suprafaja scoast din cultura este redust, ir lpsa candlelor,rigolelor, braalelor sau Filer ugureazd mecanizarea luctrior agricole; 4. se poate folosi pe toate pure de sols pentru udarea iuturor culturilor, ‘in general, mu necesita un grad riicat de calificare din partea udatorlor, instruirea putindu-se face intr-un timp seurt dieoareze uni din factor care contibuie la realizarea unei uniformitati bune de udare sunt inclusi in construct chipamentului de udare, se poate realiza 0 udare de caltate corespunzitoare cetintelor chiar fri 0 pratick {ndelungat in aplicarea udirlor; precizam ins, in mod fitesc,necesitatea une instuii specific in cazul flosri nor instalai de udare eu tehnicitaeridicat ce inglobeaza dispozitive moderne de programare si automatizare; 6. prin foosiea install ew grad ridieat de mecanizare fi automatzat, se asigurd productvitiiridicte la aplicarea udirilor: 7. automatizarea distebuiri ape se face mult mai ugor ded in cazul wdari prin scurgerea la suprafats 81 poate fi folosta multilateral Ia distibuitea ingrasiminelor, pestcidelor, combaterea ingheturilor trzi si lx spalarea sSrurior din profilul de sol, la umectit ée risriresistimulare a efectululerbicid te: “Motoda de udare prin aspersiune are inst i unele dezavanaje, mai importante find urmatoarek: 1. cheltueile de exploatare sunt mai mari in comparjie cu metoda de udare prin scurgere la supafat, deoarece pentru realizarea unei presiuni mai ridcate, consumul de energie poate ereste eu cea 40-50% (fat de cel impus In cazul metodei de udare prin scurgore la supafet)}; se ulizeazd materiale energointensive(aluminia, ot, mase plastic etc) pentru echipamentl de udare; in condi de vitera a vantuui mai mare de 3,5 mV, nu se mai asiguc o uniformitat de udare satshicitoure: aplicaté pe un sol cu textur find, neacoperit cu vegeatc, foosind aspersoare care nut pulverieaza bine jetul, cu intensitii i picaturi mari, se favorizeaza dstrugereaagregatelor structurale si formarea enustei, 5. poate favoriza azacul unor boli crptogamice ea urmareardicrit uni atmosferce gia improgeai plantlor cu apa Incdreata cu pint 6, mutarea manuala.aarpior de udare este o operate grea si neplacuts, fo special la culture cu tale ial 7. timpul functionieiiagzepatelr si aspersoarelor se pot ivi defectiuni tehnice (pene de motor, infundarea duzelor, ‘oprirea sau desprindereaaspersoarelor etc.) Condit de folosire a udari prin aspersiune Metoda de are prin aspersune se poate Polos: pe toate tipurile de sol, de la nisipusi a solurile cu extra fina stat pe terenurile plane cat si pe cele cu microreieffrimantat pe terenurile eu ap featcd afar la adancimi miei, pe solurilesalinizate; pe solurile superficie, care necesita apicarea de norme miei de wdare la interval scurte de timp; pe solurle neuniforme din punct de vedere textual, pe care se poate dstibui uniform apa numai prin aspersiune sau Picurare, cu condijia sa se aleaga un aspersor care 8 asigue o intenstate de udare mai mica decét viteza minima de infilratie a apei in so Aspetsiunea este indicat si tn zonele unde nu exist © trate, © expert nelungaté la eplcarea udiilor prin alte metode Pentru a se asigura distibuireaapei prin aspersiune este necesar 8 se transporte apa de la sus pina la instalaile de udare si si se realizeze presunea necesard de functionareaaspersoarelor. Pomind de la sursa de apa, in-un sstom de irgate prin aspersiune se pot intilnis canale de adueyime, stati de pompare si de punere sub presiune sau agregate de pompare, conducte sub presiune instaayi de udare, aspersoare si diverse pieseanexe. 16. Indicii calitativ-funetionali ai aspersoarelor Indicii aspersoarelor (debit, razii de stropire, intensitate de udare, finefea plo) se pot determina prin masurdtori drecte sau cu ajutorul unor retatii de ealeul in Functie de raza de actiune (stropire) se stableste schema de udare Schema de udare precizeaza distanta dinire aspersoare pe aripa (dy) si distanta dintre dow’ poziti succesive ale aripilor de ploaie (@z). in functie de valorile dy id; gi pozitiet aspersoarelor de pe dovd aripi alaturate, schemele de udare rezultate pot fi in piitrat, in dreptunghi sau in triunghi Cele mai simple si cele mai utilizate scheme sunt cele in patrat si dreptunghi. Schema in dreptunghi este indicat pentru zonele in care vanturle av o dircotie stabil in care caz se recomandi ca latura lungé a éreptunghiului s8 se amplaseze pata! cu directa vincului Daca vntul bate paralel cu aripa de udare, pentru a nu rime suprafeje neudate se va reduce distanta ds dintre dou’, pozitiisuccesive ale aripilor de udar. ‘Schema in wiunghi se reaizeaza cand dd, Ins primul aspersor se amplaseaza alternativ pe arpile de udare, la d/2 si dy Acest mod de amplasare este mai dificil si de aceea schema de Iveru in triunghi se fbloseste mai rar, desi asigura cea mai buna uniformitate de udareLa stabilrea schemelor de ulare, distantele dy si dy se vor alege in aga fel incts reprezinte maxim 68% din diametrul udat in conditii de vant, pentru a nu se reduce uniformitatea de udare, gradul de suprapunere a razelor de udare va cteste 0 data cu viteza vintului, distanta dint aspersoare reprezentind: + 60% din diametrul udat la viteze pind la2,Sm's, 50% din diametrul udat la viteze cuprinse intre 2,5 si 5,0mis + 30%6 din diametrul udat la viteze peste S,Om's Cole mai urilizatedistante (yd) si scheme de udare pent diferite aspersoare s aspersorul ASJ - 1M (sau echivalente) —-18x18m; 18x24m; aspersorul ASM - 1 (sau echivalente) 24x24; 24x30m; aspersorul ASM —2 (sau echivalente) _ 30x30m:3036m;, aspersorul ASM -3 (sau echivalente) 24x24; 24x30m aspersorul ARS-2 (sau echivalente) — 36x36m; 36x42m, TIntensitatea ploit sau pluviometria reprezinta canttatea de ap distibuiti de aspersoare tn cadrul schemei de udare, in tuitates de timp. Se exprims in mm/ora sou mm/minut, TIntensitatea de udare este influentata de caracteristicile constructive ale aspersorului, de presiunea de functionare, diametrul dduzei, schema de udare si conditile atmosferice. Tnaltimes stratului de apd care cade pe sol timp de o ord poarté nurnele de intensitatea medie orara 1000 Quy 1, 4, Tntensitatea medie orar (i) se calculeara cu relate: #, (min) Qu este debitul aspersorului, in mors, ‘e- randamentul ude in emp; dy d~distanta dintre aspersoare si respect aripi, a.m. ‘Valorie intensitaii pent diferite scheme de udare si presiuni de lueru se prezinté tn tabelele (6.2 - 6.4). Pentru conditile climatice gi aspersoarele folosite cel mai frecvent, rndamentul medi in camp este de 0.9. S-au avut in vedere numai pietderile de apa prin evaporare in timpul ud&rii, cu o valoare medic de 10% din debitul distribuit (pentru duze cu iametrul mai mie de 10mm). Intensitaten medic orari reall (i) se determina pe teren in timpul Sunctionaritaspersoarclor in schema de udare, prin amplasarea unor plaviometre (se pot folosi orice fel de recipiente de forma cilindri sau parallipiped dept) int-un caroiajintre cele 44 aspersoare din schema de dare. Imensitatea plait se stabileste prin misurarea inltimit strat de apa din pluviometre si raportarea i Ia unitatea de timp, sau se masoara volumul de apa (aul) cu ajutoral anor cilindri gradati, care apoi se raporteazs la suprafata recipientului gi unitatea de timp. Inenstatea medie real se foloseste la determinarea duratei de udsre Durata udarit (t)roprezintstimpul de Tuncjionaze a nei arpi taro poritie de udare, necesar pentru aplicarea normei de dare (ore) ii, ‘m--este norma de udare, tn ha; 4. intensitatea medi orara, in mnvor Un aspersor ideal teeauie si realizoze o intensitae a carei valoare s8 creascl continuy cu valori mici dela peifesia jetului cere aspersor. Acestetipuri de aspersoare realizeaza o uniformitate bund atunei cand schemele de lucruse stabilese corect, in functie de repartizarca intensity pe raza, Prin suprapunerile obtinute se realizeaza o uniformitate bund de distribuire a ape pe teren, Taiensitatea, precum si uniformitatea de udare, sunt ia mare mésurAinfluentate de presiunea de iver si de duza folosita AAstel, cand aspersorul functioneaza lao presiune prea joasa, se obtin picaturi mar so distribuire neuniforma a apei. C&nd presiunea este prea ridiceta,jetalaspersorului este pulverizat in picdturi prea mici care sunt repartizate tn jurul aspersorulu. In plus, distributia pei este puteric influentaté de vant, Functionarea la presiunea de lucru recomandaté asigur& o distribuire normala a ape. Totensitatea instantanee (4) sau imtensizatea pe rotayic, corespunde inajimii ploii realizata la 0 rotafie complets aspersorul Se determind prin raportul dintreintensitatea medie orard reala G,) i numarut de rotati al aspersorului pe ora Finetea ploii indica gradul de pulverizare a jetului de apa de catre aspersor, expresia numerica a fineti ploii find data de Uiametrul piedturilor de api Se recomands ca marimea picaturilor si fie cuprinsa inte 0,8 si 1 mm, Picdtuile eu diametrul mai mie de 0,5 mm conduc la piorderi mari de apa prin evaporatie si la inluente mai puternice ale Vantuli, far cele mai mari de L mm pot afecta plantele sensbile. O data cu cresterea diameirului, crest gi crusta care se formeaza pe solurile cu texturd semifina si find, fat care contibuie In reducerea vitezei de infitratie a apei in sol. Pe solurite argiloase, la diametrul picaturior de 1 mm, dupt 15 minute de la inceperea udiri, viteza de infiltrate s-a redus cu 10%, in timp ce la diametrul de 2 mm, viteza de infiltrate sa redus eu 40% Prin masuritori direct, diametrul picaturilor se determina cu mari dificulta, de aceca s-au stabilitrelati care permit determinarea indirect fineti plo, Finetea plait se poate aprecia in func de valoarea coeficientului de pulveiz Coil psi seinen. p= ica deste diametrul duzei, in mm; ‘a - presiunea apet la aspersor, in mCA; Aprecietea ploii dupa acest cocficient se face astel: Kp 0,5 - ploaie grosiera,indicatd pe solurile cu texturd grosiera si culturifurajere perene; Kp-0,3-055 - ploaie mijlocie, recomandata pentru culturile de cémp, pe solurile cu texturd mijlocie~ fin Kp<0,3- ploaie fina, indicata pentru toate solurie si culturile, chiar si pentru cele sensibile: flor, legume, tutu etFineles pli unuiaspesor se poate mbunititit prin foostea de daze cu diametal mai mie sau prin ridicarea pesiuni de Unitormitatea de udare repreznt indices care influentea2 i coa mai mare masurdcalitatea wi, randamentul ud in imp, precim 3 niformitte prodvtie sf sporuie de produtieobnae prin uae miata de ude se cevomanda si se determine la funcionareasspersoarelr in schema de wae, prin instalerea de ui pluviometrice in cour carourilorcare po aea laura de 2-4m up aplcara uri se mfsoardcanitatea de apa din fecarepluviomers. Valor ale coefciental de uniformitate mai mari de 85% indi ouniforatate foam bun8 de dare, cele cup rinse inre 75 185% o nifarmitatemedie tne 65-75% o uniformiate sla i sub 65% o uniformitae nesaifactoare Jn cazul cutuilor eu dstanta mai mate inte raadut (pom, vite devi), se admit un eoecint de uniformtate mai reds, de 80% f distana ine andr eprint Inte 251-4 m, 75% a 4-6 m3 chiar 65% lactate ma mari de 6 m. ‘Alegerea tpalui de aspersor, a duzei, presivai de fanetionate sia scheme de udare, sv numal a duel yi schemel trebue ss fact In fnete de urmator ator principal intnstatea de are realizat de aspersor a funcionaea in schema: vitezs de infiltrate apelin sol, pant terenal, cultura irigar i gradul de acopeir a solu deere plant presiunea dsponiil a hirant fines poi miformtatea de udar: intestate $ feeventa véntuli obineea uni um tres, de mtr ale ari (1-3 mur pe 7. Pentru a asigurao uniformitate bun de udare tebuie ca apa sspersaté si se ifitreze fn totalitate in sl, s& ma product scurgci sau bali la suprafata soll. Aceast conde de baza se realizearacind intensitaten le udare realizatd de aspersor Ia fonetionarea in schema este egali sau mai miei decit vtera de infiltratiestabilizata a apei i sok Valorie viteve! de infiltrate stablizate sunt infentate de foarte mul fetor, rol hotardtor vind ins textura,starea structural soul, pororitateas grad! de acoperite cu veetatic. Solrileacoperite cu vegetaie permit folsiea une! infest mai mari cu 10-139 decdt cele neacoperit Pe terenril in pant, ep, sb ifluents forte gravitational, are tendinfa s8se scare pe linia de cea mal mare pati si de sceen intestate de dare recomandatt pers soul respect se va reduce eu urmatcarele valor ‘pertcrenurie cs pant cuprinss ne 5 $1 89% 00 20%: 4 pertererie cu pantacuprnss ine 99 12% eu 40 pe terenurile cu pantacuprns& intr 13 58 20% cu 60% 4 perterenrile eu panta mai mare de 20% 75% cooceo 17. Metoda de udare prin picurare; conditii de folostre; avantaje si dezavantaje, Metoda de udare prin picurare este originar& din Israel, flind relativ noua (dateaza de cea SS ani). Aceasts metoda de udare const 1h aportul de apa ind lent si regula, sistemul radicular nv mai este supus unorrcri brute care sunt feeven responsable de stressul hides ~ solu! poate fi menginut relaiv constant la un nivel al uri optim pentr plant iin aport eu sot win princpiuo irigate prin picurre bine condus nu tcbaie 8 conducd in so la atingerea capacitii de seturac,eeea ce eviti degradarea structri §i migrareaelementelo fine, mentinand asfel o bund aerare a sratlul arbi = se evitéfenomenele de tase a solu; = se evtk improgearea plantelor cu particule de sol, micgorand astel riscurle contaminari fungice sau baceriene; Inraport eu alte metode de irigae: 2 prin aceasts metoda se inrepistreazao reducere important a pieederilor prin evaporati,pierderile prin pereolare Intotdeauna ujor de stopat; ‘metoda utlizeazd presi foarte sc&zute,ceea oe se traduce in economie de energie necesara pompari = este putin pretenioast la condi de sol, relief, egim hidrologic putind fi folosia pe tereneri en pante mar, denivelate sa cu nivel featc vical, = poate folosi ap ca un grad mai ridicat de mineralizar,finind cont de faptulc& int in contact direct eu plant; = tutomatizarea udatlor se realizenza cu cea mai mare uring gi cu cole mai mici costar’ In comperatie cu alte metode de tadare; fn sapor cu alti factor de producti = terenul riméne ot timpul accesibil funcfonarca acest sistem find independent de celelae operat de intretinere @ culturilor, = in cau sistemmului de culturé acoperit co Folie din material plastic, irigatia prin picurare este singura metod® aplcabils = permite aplicarea odata cu apa de irigatie a unorproduse de fertilizare lice sau usorsolubie Jinrapor cu factorul uman = reduce la maximure forta de muncd nevesar’: . Principalele dezavantaje ale metodei de udare prin picurae sunt urmatoarele: = investtie specifica ciicatas = fragiltaterdicat a aplicarealuerritor de intretinere = fiabilitateredusé a amenajaii (cca 10 ani); = pericolul infundiritpicurttoarelor datorat fie uni filrari defeetuoase a apei, fie compusilor chimici care prin precipitarea se depun pe pereiiconductelor sai ovticilorpicurstoareor = amumite soluri, foare sirace in particule argiloae gi prfoase (sub 10%) nu permit o difizie lateral sufcients extinderealaterali a bulbului de umezire elmandnd foarte redusa. in masura in ace irigaialocalizaté este indicat In acest cazur de cite alt factori, e va cecurge la microaspersiune; In momentul iin cular: iigatia prin picorare peate fi insufcientd pentru umezitea intregiisuprafee. In aveste cazuri, irgata prin pivurare se va splica dupa utlzarea temporara a aspersiuni (cazul culturlor de capguni): fspersunea va fi apliata fie prin intermediu microaspersoarcor, fe pin intermedia aspersoarelorclasee,intensitatea de udaze neputind depagi 3-4 mavor8; consecings producti va fi si riicat; 18, Prezentare generald instalatia de udare prin picurare. Compor instalafiide irigare prin picurare © instalatie de irigare prin picurare se compune din urmatoarele parti: ansamblul frontal, conducte de transport (sau de distribute), cconductele de udare si dispozitivele de picurare, in cele ce urmeaza se vor face referiri pe scurt la componenta insialatei de irigare prin picurare TUP-1, de fabricajic romnease, procizfind insi ei aceste instalatii sunt disponibile tnt-o gama din ce in ce mai dliversificat, acestea fiind oferite si pe pinta romineasea de catre numerogi furnizori de echipamente de irigafi, m multiple variante constructive Ansamblul frontal are rolul de a asigura protectia gi controlul calititi apei, mfsurarea si reglarea presiunit i volumelor de apa diswibuite fn rej ete, Este format din: racordul fa antend prevazut cu vant apometru, manometry, limitatoare de presiune gi de debit, furun de legatura larezervorul de ingrisaminte lichide, fire, dispozitive de automatizare ete > Apometral masoar& debitul sau volumul de apa intrat in retea; Instalajia TUP — | este prevaizuta eu apometru + vana contarimetr si vand hidraulicd cu site; > Manometrul indica permanent presiunea de lueru; > Limitatoarele de presiune si do debit mentin i aproape constante; ‘avalul sectiunii de amplasare a lor o presiune si un debit de marinTnstalaya TUP ~ 1 este prevazuta cu un eegutator de presiune (Dn=100mm) pentru limitarea presiuni Ia maxim 2,5 daNiom? cand se sronteazi fn amonte si maxim 1,2 daN/cm’ e&nd se monteaza in aval. > Rezervorul cu ingrasiminte lichide asigurd distibuireasubstanjlorfertilizante pentru suprafatairigatd; Instalatia UP ~ 1 este prevazuta cu un rezervor de ingrisiminte chimice de 100 I, dimensionat pentru PN: 10 daNom?. Racordul la intrarea ape in dispozitiv se face inainteafitruke gravimetric, iar introducerea solute’ in refea, in amonte de fill cu sid. Perderea de sarcind este in acest fel de 0,2 ~3 mCA. > Filtrete separa suspensiile minerale sau organice prezente in apa prevenind astfel periclul_ de infundare a picuratoatetor. Instalafia TUP ~1 este previzut cu un fltra gravimetrc si un ita eu sith Filial gravimetric este constitu dintr-un rezervor cu diametrul de 700 mm si indltimea de 1700 mm. Existind mai multe fractiuni zranulare, apa cicalé de fa peti spre nsip. Procentele intr diverselefractiun granular sunt eu aproximatie urmatoarele + nisip d=1-3 mm — 150 dm’ = pietris d=4-8 mm 120 dm’; + pieiris 10-15 mm—9 dm; Filtrul cu sith este sleatuit intro sita dubia cu ochiuri de 0,315 x 0.2 mm, din inox, alam sau Poliamid. Debital asigurat este de 4-6 Vs la o presiune nominald de 6 daNicm Fltrul cu sit asigurireinerea fractiunilor mineral trecate prin filtrul cu nsip gi pict. Conductele de transport (sau de distribute sunt eonfectionate din material plastic (PVC rigid pentru conductele subterane si PVC plastiiat pentru conductele pozate la suprafafa); au un diameiru de $0125 mm; alimenteaza cu apa conductele de udare. Conductele de udare reprezinta elementele active ole instalatei de udare prin picurare. Sunt ‘Schema de principia confectionate din polietiens si amplasate Ia suprafaratetenuli. In mod curent au diarnetrul de "s ansamblulu frontal 12; 16; 20 gi25 mm $i rezist& pan la presiunea de 4.0 daN/cm (presiunea minim’ de lucru este a de 0.3 ~ 1 daNfem*). nani Zam Pact. Conductele de dare sunt prevazute cu disportive de picurae, montate It anumite distant, tn be, ereervor deinrisimte, Vfl taport de planta care se rig Dispozitivele de picurare (picuritoarele) preiau apa din conductele de udare si o distribuie planelor, Au rolul de a reduce presiunea apei de la aproximativ 1 daNfom’, la fenomenul de picurare. ‘Sunt de mai multe tipuri constructive: picurdtoare cu taseu lung (elicoidal, sicanat sau sub forma de microtuburi), picurdtoare cu traseu scur, picuritoare autoreglabile, ciclonice, cu impuls et Picuratoarele autoreglabile mentin aproximativ acelasi debit de apa pe toata durata ud&rii indiferent de variatile presiuniiapei din roea. Pentru a realize uti de caltate picwrtoarcletrebuie sB indeplineascd mai multe condi inte care dou sunt absolut obligatorit si > sarealizeze debite mici, continu gi constante; > saaiba rezistenta buna la infundare Diamettele orficitlor picuratoarelor trebuie si fie de Ja 0.4 la 2 mm. Diametrele mai mici de 0,7 mm sunt sensible Ia infundare, cele cuprinse intre 0.7-1,2 mm au o sensibilitate medic la infundare, iar diametrele mai mari de 1,2 mim sunt pusin sensible la infundare Aimenajarile de tip mobil sunt uilzate Ia iigarea culturilor legumicole. Se compun dintr-o conducta de transport cu = 20 mim si conducte de udare cu o~ 16 mm Conducta de transport poate avea dow ramiticati (lecare tn lungime de cca 216 m), ludare are o langime de 45 m. Fiecare ramificatie a conductei de transport este prevazuth din 24 fn 24 m cu racorduri seurte prevazue cu robinete Ia cate se cupleaza conductele de udare Se precizeazt ci aceste dimensiuni sunt date cu ttlu de exemplu, Tn practic’ ele trebuind adaptate la configuratia suprafejei de amenajat, Amenajarile de tip fix, specifice pomilor fructiferi i vifei de vie, sunt asemanatoare celor mobile cu deosebitea c& toate elementele instalatei riman fixe pe teren in intreaga perionda de vegetatie. ‘Alegereatipului de picuratoare Ca o caracterstick evential, tote parle componente ale unui picurator sunt fixe. Disiparea presiunii este obtinuta cu ajutorul unor elemente constructive diferite care asigurd pierderi de presiune si deci reducerea ccurgetii ape la fenomenul de picurare. Aveste pierderi de presiune pot fl asigurate = prin frecare - marirea lungimii circutului printr-un traseu elicoidal,sicanarea traseului sau micgorarea foarte accentuat a sectiunti eum este cazul microtuburilor capilare; ~ prin turbulent, pentru picurdtoarele clasice (care nu sunt autoregulatoare), in cazul cérora debitul variaza odaté cu presiune; = prin deformarea unei membrane situate pe traseul picuratorutul sau fa iesire, cum este cazul picurdtoarelor autoreglabile Jn care debitul rimaine aproape constant pentru pla de presiuni uzuale (intre si 4 bari). Debitul nominal al picurstorului este specificat pentru presiunea de | bar. In cazul culturilor legumicole, se utilizeaza in general piicuratoare cu debitul de2 Vora Picuritoarele cu debit de 4 Vord se uilizeaz& cu precidere tn plantatile pomicole si vticole. Desi se [produc si picuratoare cu debite mai mati (pana Ia 12 Vora) acestea se folosese foate rar. Inceea ce prveste mona ieuratoarelor pe conductle de ware, aces se poate face fe ini, ie in deriva, Pcurdtoarele In linie sunt montate de obicei de edtre furnizor, fie prin insertie in conducta fie fn cursul extruderil, Aceasti varianta conduce la economie de manopera sila posbilitatesinstalarii mecanizate a conductelor de udare % Picuratoarele in derivate sunt amplasate pe conducta de udare de citre utilizator, ceea ce conduce la un plus de manoperd dat permite pozitionarea picuratoarelor adaptate strict la conditilespecifice, puse [a 0 distant de 90 m, iar conducta dein ceea ce priveste calitaile ntrinseci ale picurdtoarelor, intereseaza in mod deosebit coeficientul de variatie C,, care este dependent de tehnologia de fabricate, flind eu atAt mai important cu cit traseul apei este mai lune. In cova ce privesteuniformitatea udari, se recomands ca atunci cénd folosind picuratoare clasice se objin variatii de debit mai mici de 10% intre punetul cel mai favorizat si punctul cel mai defavorizat, mu se recurga la utiizarea picuritoarelor autoreglabile. Alegerea va depinde de forma suprafeyei amenajarii gi configuratiaterenului, atunci cand pants nu depageste 4% putindu-se utiliza picuratoare clasice, La pante mai mari de 4% se recomanda folositea picuratoarelor autoreeulatoare. 19. Elementele tehnice ale udrii prin picurare. Suprafafa elementara de udare Acest element este direct dependent de culturile care se ud. Din aceasté cauza, a fiecare planta trebuie fie prevazute picuratoare cu debite astfel calculate incét st conduca la acoperirea necesarului de apa. Prin picurarea la baza tulpinii sau de Ia oarecare inslyime se ereeazi in sol un bulb de umectare, datorité miscariitidimensionale a apei. Acest bulb de umectare este de anumite forme i ‘marimi, care depind de textura solului, debitul picuritorului, umiditatea solului,timpul de udare. Diametrul bulbului de umectare are ‘urmatoarele valori orientative, in functie de textura solului * sol ugor(nisipos) 0,40 — 0,80 m: sol lutos 0,60 — 1.20 m = sol argilas 1,00 2,00 m Spre deosebire de sistemele eu picuratoare, rampele perforate debiteazt aps ntr-o rigola de o anumiti lungime. Distant dintre rampe se ia egald cu distanga dintre randurile do plante si variaza in functie de cultri: 1,2 ~ 1,8 m, 6 m si 4~ 8 m (legume, viztde-vie gt respectiv pom). suritor ~ qy (debitul elementar). Fiecare planta primeste, cu ajutorul sistemului de udare prin picurare, apa necesard dezvoltirii ci. La conductele de udare, debitel se celculeaz’ astfelineat in timpul de udare s8 se poata distibui norma de udare ceruta de planta gi determinata anterior prin diferite ‘metode, De obicei,fiecateiplante {i corespunde un picurdtor (la egume), dar sunt cazuri cind penttu a satisface nocesarul de apa sunt { multe picuratoare (la pomi, Pentru un picurstor, debiul elementaratinge valori de 1 ~ 12 Wa (Irecvent 2~4 Vn), astfel Ineat udarea si se facd numai sub forma de picttur Pe o conducti de udare, debitul picurdtoarelor variaza in funetie de presiune ‘astfelincat la capatul amonte debitul este mai mare gi descreste treplat spre aval, Tncercdndu-se totusi sa se distnibuie, cu ajutorul picuritoarelor, un debit uniform. La conductele perforate, debitul elementar este mai ware, ajungind pina la vatori de 70 Uh ‘in cazul acestei metode se realizenza conditile udirii prin brazde, dar cu randament mult mai bun al udarit si un contro! riguros al listibuyiet ape. Distanta dintre pieuratoare (4,)- = Pentru umiezirea unei fasii continui, distanta dimte picuratoare este in fundtie de raza de umectare a picuratoarelor, iar aceasta depinde fa randul ei de marimea debitului de picurare side textura soluui ‘Distanta inte picuritoare are valor inte 0,20-2,00 m, find direct proporfionala cu debitul picuratorului si cu ezesterea confinutulu de argilafizica al solulut si corelata cu distanta dine plane Deoarece distanga dintre picuratoare este indisolubil legat cle repariia apelin So, in cele ce urmeaz4 se ver prezenta citeva aspecte refertoare la abeast problema, ‘Apa care patrunde in sol, find distribuits sub forma de picaturi, va fi supust aefiuni a dous forte: 1. Potengialul gravitational care se exerciti pe dectie verticali descendents; 2. Potentialul matzicial (forjele de suctiune) care urmare a gradientului umiditatiisolului se exercita tn diverse directit depinzind de zonele de consum de spa in raport cu zonele aprovizionate ‘Rezuliatul acestor forte conduce la constituirea tn jurul punctului de picurare a unui volum de sol umidiffcat numit bulb de umezire Se cere ca sistem de irigare prin picurare s@ fic astfel conceput inedt bulbul de umezire sa se formeze in zona de dezvoltare al radacinlor plantei Se poate considera Ins in acelasi timp c8 mai ales in cazul culturilor anuale, sistemul radicular al plantei va avea tendinga de dezvottare in zona bulbului de umezire. Aceste interactiuni nu pot fi cuamtficate cu suficienta precizie decatyinand cont de umerosi parame’ ce caracterizeaza o situate conerei In consecinta, mu se pot clabora reguli cu aplicablitate totals in orice situate Eficactaten udari prin picurare este direct legat ce parametrit solu = textura; difuzia lateral va fi cu atét mai dezvoltatscu eat solul va contine o proportie mai mare de particule fine; © struetura solurile cu 0 structurs discontinu’, cu fisuri gi exipsturi, cu un procent ridicat de arvila gonflabilé, nu asigurd o bund difuzie laterala a apei. Prin reglarea densitati picuratoarelor gi a timpilor de udare se pot regla temporat aceste neajunsuri dar aceasta modalitate de rezolvare a problemei nu este recomandabilé ~ _ starea de umiditate a solului; soul trebuie menginut la un nivel al umiditaii care s8facliteze difuzia lateral Se cunoaste ci la metade de udare prin picurare, ingrasdmintele solubile sunt dizolvate si distribuite pe teren odata cu apa de irigat. Din aceasta eauza,studiul repartiie’ apelin sol se refra si la studiul distributiel strurilor pe profilulsolulu. ‘Concentratia fn saturisolubile,inclusiv cele aduse prin fetlizare, are tendinta de crestere gradual, dacé continutul de sare din sol sau ‘apa este ridieat. Aceasta tendinga se remarca fn punetul superior de contact al fronturlor de umezire, iar miyearea descendenta a apei are tendinfa de filtrate a unei parti din surplusul de siruri, Dac& capacitatea de infiltrate a sdrurilor este mare gi migcaten lateral a apel este redust (Solu nisipos), devine esentiala o micgorare a spatiuluidintte picuratosr. Pentru c& azotul si fosforul nu sunt egal solubiizate, nu pot fi uniform distribuite in sol deoarece miscarea fosforului tmpreun& cu apa ‘este limitat in timp ce azotul se misc’ usor. Metada de udare prin picurare se foloseste pentru a asigura plantelor o cantitate de apa la intervale scurte, uneori chiar zilnice. Se Impiediea, in acest fel, acumularea de seruri fn sol gicrestereatensiunii osmotice in intervalul dintre war, Astfel udarea prin picurare permite folosirea apei cu un anumit grad de salinitate.Distanta intre picuritoare in funetie de debit side textura solului ‘Debit hy ‘Distnainrepearione fm) To Tre oc Fa 3 020 030 90 3 030 70 a 0 Lo z 1.00 0 1 1, a Pentru umectarea la plant, distanja inte picurdtoare Se Ta egalé cu distanfa dintre plante pe rand. Numirul de picurltoare lao planta (N,)- Se stabileste in functie de consumul de apa al plantolor, de densitatea de plantare side feul cultui pentru vija de vie 1~4 picuratoare (frecvent 2) la fecare butue Q__ pentru pomi fructiferi 1 ~ 10 picuratoare (frecvent 4) la fiecare pom Distanja dintre picurtor 5 tulpina pomilor sau arbustilor trebuie si fie egal cu raza de umectare « picuratorului, Distanta mai mica de '50% din aceasti raza provoaca deregttri in dezvolarea ridacinilor plantelor. Pentru culturile semnate in randuri dese (culturi anuale de cdmp 5 sera) trebuie evitaté amplasarea picuratorului Langa planta deoarece zona saturatd ce se formeaz in imediata apropiere a picuratorulu este dundtoare ridacnilor care Ig pierd tn acest mediu funetia de absorbtie. Distamta dintre conductele de udare (a). La vita de vie sila pom fructiferi, distanfa intre conductele de udare este de obicei egala cu distana inte randutt La legume, distana fntre conductele de udare poate s& fie de 1,4 ~3 m la castravei, tomate, fasole, varza si de 1,6 ~ 1,8 m la alata, ridichi, ceapa, verdetur etc Lungimea conductet de udare (L,) Se stabileste in functic de lungimea parcelei ocupati de culturk gi de condifile incadraii in pierderile de sarcin8 admise (Criteriul Christiansen: pierderile de presiune si nu ducd la o depasite a diferente de 10% intre debitele amonte i aval), Lungimea conductei de udare este cuprinsi, de regula, tntre 50 si 200 m. Durata udari prin pieurare (4). Se determing eu formula, = in care: p= ete data pei piu ny ‘mor Je are col 28 ¢fo- detonate conde de wae, “soya ne pero, in = debit vul port, to PhPartea L-a CES 20, Definirea si amploarea procesului de Eroziune a solului Eroziunea solului se defines ca find procesul de desprinderelantrenare, transport si depunere a part sau roca a distane relaiv mar in raport cu local de origine. O-mare pate a particuletor de sol roc anirenate in procesul de eroziune ‘jung in final in réur, mari i ocean. Aceste faze ale procesului de eroziune se pot produce sub actiunea a doi ageni principal - apa Si aerul in migcare ale eor suse cietice inepuizabileconstau In energia radiafici solar sin enetgia gravitational. ‘Scoartateestréa evoluat, dela inceputu form sale, sub actiunea proceselor morfogenetice care s-au manifesta i rtmuri gi cu intensitifiditerte, determinate de interconditionarea agenilor modelatori la nivelurile de interferen{® a litosferei cu atmosfea, hidrosfea gi biosfera.Astfl, in categoria proceselor morfogenetice exogene, eroziunea solului a ocupat si joacd in contnuare un rol important in dinamica modelarii scoartei terest. Eroziunea solului s-a declansat odata cu formarea litosferei si atmosferc. Acest proces a jucat un rol important in modelarea scoarei terestre, contribuind la definitivarea actualelor forme de relief, simultan cu ddegradarea unor imense suprafefe agricole gi silvive de pe Terra, Pierderea sratului superficial de sot prin croziune hidri sau eoliana ‘constitute cea mai importanta form de degradare a solulu. Astfl, eroziunca are efecte deosebit de grave asupra stride fertilitate & solulti, deoarece ea antreneaza orizonturile superioare ale solulu, cele mai bogate in humus si clemente nutritive, si poate scoate la supfafaa orizonturi mult mai pujn feile din adncimea profilului, sau chiar straturi de roc total ncfertile Desi distributia geografics si aria total afectats de procesele de eroziune nu sunt cunoscute exact, se estimeazl prin eroziunes hidrica a sotului so pied anual de Ta suprafata continentelor peste 76 milarde tone de sol fri, reaultind o eroziune globala medie anuala specified de 134 Vknr, Pe continente, situaia_ eroziuni globale medi anuale se prezinta astfel; Australia - 43 Uk, Africa - 82 Uk! America de Nord gi Centrala - 113 Uke, America de Sud ~ 148 tkn si Asia - 208 ¥ La nivel mondial sunt degradate de erociunea hidried cca, 1100 mil. ha. Zone putemic afectate de eroziunea hidrie’ sunt localizate in Africa (227 mil ha), ia Asia (cea, 150 mil. ha), tr Europa (144 mil. ha) si America de Sud (123 mil. ha}, Din punct de vedere al intensitiii de manifesta, eroziunea puternicd si excesiva afecteaza suprafete mai mari in Africa, Asia si Europa, Cele mai mari suprafee sunt afectate de eroziumea moderaa ~ $26 mil. ha ‘Lanivel mondial, eroziunea prin vant afccteax8 o suprafta estimata la ca, $50 mil. ha - potential eroziuni eolienesituindu-se astfel la jumétate in raport cu cel al eroziuniihidrice. Eroziunea eoliana afecteaz& tnt-un grad slab gi moderat in special zane din ‘Asia, Altica, America de Nord 5i Europa, Eroaiunea eoliana putemica si excesiva afecteazA indeosebi Asia (15 mil. ha) si Africa (9 mil ha), La nivel national, datorita faptului c8 aproximativ $0% din cele eca. 15 mil. ha ce reprezint teritoriul agrico! al Romaniei sunt terenuri fn pantd (7,3' mil, ha), conditile fizico-geografice pot fi considerate favorabile manifestirii eroziunii pe aceasth suprafata LLueriile de cartarea eroziunii au indicat mult timp suprafaja de 5.3 milioane hectare ea fiind afectats de eroziune. Datorita dterioririt lucirilor de CES, despaduririlor necontrolate si dezorganizirteritoriului agricol,cartari recente indica suprafeyeafectate de eroziune ce insumea2d cea, 6,3 milioane heclare. Ambele categorii de studii converg e&tre concluzia conform careia eroziunea se rmanifesté puteenic pe cca. 1,2 mil. hectare, In concluzie, din suprafata totala agricola, cel putin o treime este afectata de procese de ‘eroziune si sluneciti, Folosinfele cele mai grav afectate sunt livezile si pagunile. Din punct de vedere al dstribufiei geografice la nivel nafional, suprafetele cele mai afectate de eroziunea hidricé se intalnese in Podisul central moldovenese, zonele Vaslui, Barlad, Negresti, Adjud, Bujoru; 'Nordul Moldovei, zonele Dorohoi-Botosani; Zona de curburt a Carpayilor: Focgani, Ramnicul Sirat, Buzdu, Panciv, Muzl Podisul Transilvanie, zonele Dej, Gherla, Zaléu, Ludus, Rupea, Medias, inclusiv dealurite Lapusulut Podigul Mchedint si partial platformele Strehaia si Oltenie; Podigul Dobrogean, in zonele NV gi SV. Harta erozunti soluritor in Romania Cele mai importante suprafee afectate de erozune i luneci de tren se gases in judjcle Mares (272 mii ha), Cars. Severn (258 mit ha}, ba (256 mi ha), Harghita (229 mii ha), Vashi (222 mi a), Clu, 202 mii ha, Backa (188 mi ha) as (184 mi ha, Sibu (/82 mit ha), Hunedoara (181 mi ha, Botosani (177 mi ha, Valea (171 mi ha). in raport ou eoziunea medic anvala specified estimatt la nivel global (134 vk), pierderie de sol dtorteerozii se situara in Rominia la ica 46 miloane tone anual, nregsindu-se atl o crore medie specifica de 189 tha sian (echivalenta cu 189 Ukm san) ‘Din punct de vedere storie, fenomenul de eroziune & ates tentia din cele mai vechi timpur, martri find trasle constute pe toate contnentele. In numeroaselucrriprvind agricultra, silvculura si goografia, inca din evel mediu se stagea 3atenfia asuprs pericolului pe care-treprezenta eroziunea. Cu toate aeestea, metodologia de lupts Impotriva eroziuniis-aelaborat destul de tirziu, referindu-se la inceput la metodele de stingere a torenjilor si la impadurit). Aste, specialistiifrancezi au pus bazele scolii ccuropene de corecta torentilor si tmpiduriri, specialist rusi au studiat modifictrile care se produc in profilul de sol sub influenta eraziuni, in timp ce scoala italiana a abordat problemele privind construirea eanalelor de interveptie si evacuatea scurgerilor si terasarea versantilor. in SUA, dupa al doilea razboi mondial, sa format o scoala de conservarea solului care acorda o important ‘deosebitd eroziuni de suprafala, fundamentirii masurilo si lucrrilor de combaterea eroziuni pe baza stuilorhidrologice. Lanivelul Roméniei, din punct de vedere al evoluteilucrarilor de combaterea eroziunii solului, se poate afirma e@ acestea au pornit practic de la zero, in anul 1950 existind numai 2000 de ha amenajate cu lucrari de CES. fn anul 1960 existau deja cea. 100.000, ha, in anul 1970 cca, 435,000 ha, 1,6 mil. ha in anul 1980 $i hha tn anul 1989, Dups 1990, prin fatamitarea proprietait funciare, multe amenajiri s-au degradat, sporind din now pericolul intensficdcii eroziunii solului. Perioada 1990-2005 este ccaracteizata practic de o stopare in evolufia suprafejelor amenajate, sau chiar de un regres al acestora att din punct de vedere al totalului supraletelor, dar si din punct de vedere al calitaiii amenajarilr, 21, Formula fundamental a eroziunii de suprafata. Cunoasterea prineipalilor factri cate influenteaz& eroziunea solutui permite determinarea eroziunit potentiate, precum si stabitivea pericolului eroziuni de suprafaté si a misurilor de prevenire si combater. In cazul eroziunit poteniale se consideré cf solul ‘este acoperit de vepetaie si nu sunt exccutate lucrari antierozionale pe versangi. _ Cercetatorii din domeniul conservri solului pe baza a numeroase date experimentale, au ciutat unele relati cantiative inte eroziune gi factorii care o influenteaza. Cea mai cumoscut relate a fos stabilita de Wischmeir. Legitura inte pierderle medii de sol prin eraviunea de suprafeta si factor care o influenjeaza, se exp fundamentals a eroziuni adaptati de M.Motoc pentru conditile Roménici, dupa Wischmeier. mi prin formula Be Ky-S-C+G:L™I" (Uha sian) BE repeziot erozinea de suprafg potent , -eneficient de aresiviste pv = factor ders clmatic; S cooiientul de erodsbiliate, determint de recites soul la eroriune- ctor de rte pedologes © coefiient de covets pivnd infer cui 5 coeficient de cordie abit in func de misurile de conserva a soll [Lo ngiea versarta, to 1 pata tern, n procent;(L" factor de it al elif, Pena csleululpierdrilor medi de sol se ulzearavalorilecoefcenului de agresvitatepluvala (Ka), stabilit pe baza pierderilor desl prin erocine la unitatea de indice al agresiviaipluvale pent condiile standard de so, rele gi cultura. Pent a vlorite coe. Kase preci in ara de mal jo. Valorie au fos! sable pe baza determination paceele de scurgre rat la staiunile Pere i Valea Caugireace, Coefclnul de erziviate a soluui (8) - stabilt pen tiple principale de soli func de ext radul de erorine Petey coeicentlpriving infect (C) a folost tle din parece de Seurgere dela stajunle Perel, Valea Calgireasca, Cémpia Tara i Murata, porumbl find considerat cura standard, culurs Cate sige cea mai slabA protectie sola. Valonie coefcentai C30 prezints asf-porumbul im ronoentirs sat roe nerajonala 1, porunb in oa rajonala 0,8, caro i sell - 0,6, mazar i faole -0.3, cereale pioase de primavara- 0.2, ‘real de toamnd 0,14 rb perene anal 0,0, fbr peren dpa al dln an = 0014, via devi, Coeficieni deinen a elif, hngten (L) jr panta version (0). Pentru versa c angi de 100-400m si pane ‘ntre 10 si 30%, cu profil drept si convex. pierderile de sol se coreleazi cu L™ si I'S, iar pentru lungimi ale versantului cuprinse intre 20 $i 100m, pierderile de sol se coreleaza cu L™ si f'*, Valorile coeficientului C, s-autstabilit ludnd ea standard cultura orientata pe Tin de sn ma mare pant arta ogre pine Zonareafactoratl a pena Yrtoral Remick22, Factorii determinant si favorizanti ai eroziunii solului Eroziunea solului este influentata de o serie de factori natural gi antropici, a cror cunoastere usureuzd injelegerea ‘mecantismului eroziuni solulu gi permite stabilizea pe bazestintifice a masurilor de prevenire si combatere. Factorii cauzali sau determinant ai eroziunii solului sunt precipitagile st activitatea nechibzuitd a omulat lar cei favorizan(), care condifioneaza intensitatea fenomenului de eroziune sunt relieful, solu si roca in timp ce vegetatia franearh procesul de eroziune, In genera, cea mai mare parte a acestor factor nfionea74 simullan, condiiondnduse resiproc, sporind sau diminudnd intensitaten fenomenului efoziona. Astel, agresivitatea erozionald a precpitailor este condivonati de Clemente de relief care pot mari sau micsora viteza de scurgere a apei pe versan{, i timp ce soll, prin viteza de infiltrate = apei in Sol reduce yolumul de apd de scurgere; textura influenteaza gradul de disperse, desprindere si transport a particulelor de sol. Pe de Al parte, omul, prin actinile Inteprinse, podte contribui hotérdtor la modificaea raporurilor de interconditonare a fatoclor natural. fo aceleasi condi naturale omul poate stivilieroriunea prin masuri antiepozionae sau o poate declanss si inensifia prin defrigtri,doselenir gi lurarinerafional ale solu et ‘A: Precipitaile. Dintre factor natrali,precpitaile reprecints factorul col mai dinamic gi mai agresiv, reprezenind agentul cauzal al eroziunithidtce. Preipitatie inluenteaza scurgetea si eroziunea prin gradul de torentalitat, respectv intensitate dlurata, pozifia nuclelui torengia si perioada in care ead. Forta cu care o ploaiedetermini o anumitéintensitate a ervciunit poarti numele de ercaivirate sau agresivitatepluviala _Agresivitatea plavialicaracterizeazA potenfalul erozi al ploil, Potential care ste dat de enerpla de impact a plcaturilor de plosie gi energia de wansport a scurgeri de suprafai. Potential eroziv 8 ploilor tren este influenfatdeintensitatea plo, in special de durata, marimea si poita nuceulu torenial maxim in general, genereaza scurgeriplole care depsse intensitatea de O,Smm/in si cele actor inaltime depageste 10 mm. in tabelut se preznt relia Gintredurata gi intensitatea ploilor toretile Tat a] Tipat poi torentiateinftuemeazh etoriunea prin porta nvclevlui trent J Produc scurgeri mars erziun mal puternice ploile oretal care au nucleul torent a sri! si mol pli, Cercetareefecuat au artat ca energi de cispersie i antenare 8 panticlelor desl a fost de 12 ori rai mare la ple cu nucle! tren la mijlocal plo cute pe un sol usea. Pe soll umestt dau erovuni putemice 5 poile cu macteu! torent le Inceputl loi, In Podigu cereal Moidavenes, 52% din pio a intensitatea ‘pristine 0,531 Imnvmin. ir dine acesten 16% au infensitatea maxima la milous srl pit, erga cnetcd a prccptailr, respect eoziviatca, depinde side earacteral pcaturor de ploae, Diametrlpitturilor reste od eb interstate pli, putin ajunge Iau diametru de 6-8mm, simultan cu digmotulerscind 5 ieza limit (Cerminaa) de cadere a precipitation. Be rela, pettrie ex diame mai mare de 5-6 mm, sub ajinea caretior de er se fratoneaza in Picdturi cu diametre mai mci, de forma strict. Diametulpicttrilor(), in fenetie de intensitatea plo (I), se poate estima c relati=: d=" Repartizarea sezonierd a ploilor torentiale - sezonul critic influeneazd cantitatea de sol erodata. In Romania, sezonul critic, in-eare peollerociuni este maxim, este cuprins in interval aprilieaugust, deoarece in petoada de vara cad 70% din ploile torent, primavera 19%, tsrmna 6% gi ama 196. Cu toate aesta,pierder! mari de sol se pot inegista si in luna februari cna temperatrile gure sunt edicate gi plete torenvale gAsesc soul dezaheta. in luna julie se inesisteaza de obice cele mai mari seurger, a pierderile maxime e sl au oe tn luna augus dupa recoltaea cerealelor posse, pe terenurileproaspat arte, De aeea se recomanda ca aritra s4 se facd mumai pe sapraffele ce urmenzA a sc Insiminia foam, pe restulsiprafeelor rare trebuie efectuat mai tru Indicele de erocivtatesindevulploite Cetcetitoil american Wischmeier W. H. a stabilit un parametra prin intermedial aria se poate cuantfcafortaerocva a ercdrei poi, daorata at impactlut dat de picdturi ct si seurgeri de suprafat, parame care a fost denumit indice de erocivitate al poi (Ie) Dupt Wischmeier cea mai rprezentatva fora eroriv «ni loi date, pe un terenneprotejt si necitivt, este produsl energie’ sale cinetie (in jouli pe mm de ploaiecheuts pe metra pita) cu intensitaea se or) nim de 30 minute = Fen ur fn Ti eS | 1630 | aa] OD | Or 190_| 13-180 intensitatea (mmmin) |i | 08 | 06 [05 | 4 | 03 2 J, - reprint indicele de erozivitae al plo: E,- energie cinetca total a poi, care include att energia cinta a piciturilr de ploae cits energin de scurgere a api pe versanti; Ihp- intenstatea medie pe 30 de einute a nucleuluitoregial maxim, in mia/ord Sum indicatorilor I, caloulai pentru ploile dintr-un an, reprezinta indexu! pli care caracterizoaza agresivitatea pluviall a nui anumittertoria pentru aul considerat. Pornind de la modelul propus de Wischmeier, Stinescu P., 1969, prin prlucrarea pluviogramelor a 5534 ploitorentile de la 40 stati meteorologice, pe © perioadé de 10 ani, a propus ca pentru faa noastragresivitateapluvialés& se determine prin suma indicaorilor rezultati din produsul dint intensitatea medie pe 15 minute a nucleului toensal si raddcina patrata a canttiii de precipita inregistrata pe durata plo rhs P™ incare 1, Feprezinedindicarorul de agresivitatepluvial® a uneiplois Tte- intensitatea medie a mucleuluitorental cu durata de 15 minute, in mm/min; 1 -canttates de pa registra pe durata plo, in mm, Agresivitateapluviald cea mai mare se inregisireaz8 in 2ona Carpailor (0,15-0,16) gia dealrilor Subcarpatice (0,14) si coa ‘mai redusd in CAmpia de Vest. Dei ploile torentiale au rol hotirétor in procosul de eroziune nu trebuie si se neglijeze nici aetiunes erozivi a ploilor de dlyats maze giintensitateredus8,Jeoarece action pe un sol saturat cu apd sntenea28 mari canta de sol din orzontl superior al solului Zapada, in conditiletopirii rapide in primavara, indeosebi cénd se produce in condifile solului inghefat in profunzime sau ssturat cu ap, contribuie (a eroziunea solului, desi eroziunea produsa prin scurgerile rezultate din topirea zapezii reprezintd numai circa 10% din eroziunca totala, la un grad de incarcare a scurgerilor cu sol de numai 2-10y/l, fala de 50-100g/1 in cazul ploilor torentiale 2BB. Reliefu, prin tip si gradul de ftamantare, prin caractorstcile morfometrice ale versantior, inluenteazs eroziunea Tas-o rasur mai mare sau mai mica in functie de caracteristicilereliefului care influenteaza energia cineticd a apei din precipita, se iau in ‘considerare pant, lungimea si forma versantului Panda si lungimea versangilor infuenjeaza viteza de scurgere a apei amplified energia cinetica si astel reste capacitatea de cerodare a solului de catre apa care se scurge pe fefele versantilor. Din formula vitezei lui Chézy (¥=C/%!), rezulté cd la 0 erestere @ pantei de 4 oF, viteza apei se dubleaza iar energia cinetica a curentului se majoveazd de 4 ori. Datele experimentale a ardlat c& pe un teren cultivat cu porumb, lao creslere a pantei de 3 ori, de la 6 la 18%, la acecasi intensitate a ploii de 2 mm/min, cantitatea de sol cerodat a crescut de 5,70 Lungimea versantului influenteazd atat viteza cit si debitul cu care se scurge apa; aceste clemente hidraulice ale scurgerit ‘rese din zona amante catre baza versantului si astfel ereste gi forta de eroziunea apei. Spre exemplificare, in tabelul 2 se prezint& Pierderile de sol in functie de panta gilungimea versantului obinute in cercetarile efectuate la Valea Calugaeascé in plantatlle de vie, irs masuri de conservarea solulut. a TLungimea versal, Tn me 20 Ei 100 200 [300 Silsmes 33 aT 616 Taz Sar to-1S a7 303 857 Bit as 1525 (26 a 398, 7312 35 23. 1S 2588 a8 aa Picrderile de sol erese oxlata cu panta si lungimea versentului, motiv pentru care fp cadrul luerarilor antierozionale se urmdreste separat sau simultan reducerea pantei (prin terasiri si reducerea lungimi scurgerit (prin lucrai de refinere a ape). Pe de alta parte, Cconstatind ca eroziunea nu se produce in vecinatatea cumpenet apelor, ci de la o anumit& distant, la care viteza inregisteaz’ 0 vvaloare cited, s-aintrodus notiunea de distanya critica cle erockume sau distanta limita de neoroziune, in functie de care se stabilese distanfele intre Jucriile de retinece a apei (valuri, canale de coasta de nivel) precum si limea fasilor gi distenja dintre benzile Inierbate Forma versantului ln functie de forma tn profil transversal, versanti se clasificd in versangi: solurile cu un conginut ridicat de humus si carbonat de calc > solurile eu texturd mijloce, utoase g lto-nisipoase, bine structurate, cu 0 stare de afinare mijlocie, > cu vitezA de infiltrate gi permeabiitate bune; > cu 0 actvitate microbiologic’ ridiat Aceste proprietiti asigurd agregatelor de sol o rezistenja mai mare in procesul de dezagregare si transport, sporesc cantitatea de apa refinuta si cea care se infiltreazd in sol, educdnd in mod corespunzétor volumul scurgertlor dela suprafata versantior si implicit forta de erozitme, Erodabiltatea solurilor difers nu numa de la un tip genetic la all ci si de I un orizont la aul. Aste, soluritor b8lane si ‘cernoziomurile au o erodabilitate mai redusd In orizontul superior de acurmulare a humusului si mai mare in cele inferioare, ia timp ce solusile brune luvice $i luvisolutilealbice sunt mai usor erodate in orizontul superior al profilului de sol D. Vegetatia, Vegetata are un rol deosebit de important in prevenizea, diminvarea eroziunii solului $i ameliorarea solurilor ‘erodate, consttuind un scut protector al solului impotriva eroziuni, un factor important de frnate a acestui proces. ‘Vegetatia influenteaza procesul de eroziune prin: tipul de vezetaffe, compozitia florsticd « pajistilor naturale, eradul si perioada ‘de acoperte asolului, puterea de refacere, dezvoltarea sistemului radicular. Vegetatia igi manifesta. functia antierozionala prin: ‘© ingerceptarea picaturilor de ploae 51 preluarea unei importante pani din energia cineticd a acestara; ‘+ relinerea pe aparatul foliaceu si cedarea ulterioar lent ao parte din apa retinuts din precipitai‘© reducerea vitezei de scurgere a apei pe suprafata versantlor prin rugozitafea pe care o produc tulpinile plantelor si resturile vegetale; ‘+ imbunatatirea stucturi si porozitiii solu, proprietigi care marese viteza de infiltrafie a apet in sol, ‘+ prevenirea formarii crustei pe solurile cu un confinut mai ridicat de aril ‘+ fixarea solului de cate sistermul radicular; ‘+ favorizarea unei acivitati mai sustinute a mieroorganismetor din sol; ‘+ reducerea umiditiii solului datorits consunnului de apa de ede plant favorizand in felul acesta infitratia ape tn sol (Cu privite la tipul de vegetatic, trebuie subliniacrolul mai complex si in acelasi timp mai eficace in reducerea scurgerii si frdnaree eroziunii pe care il are vegetatia lemnoast - pidurea, prin reglarea regimului hidrologic al seurgeri tichide si solide. Retinerea apei din precipitaii de catre coronamentul arborilor este mai mare decat a pajistilor naturale datori suprafetei mai mari a frunzelor arborilor suprapuse pe mai multe planuri. Pe de até parte, ltier care se fornieaza tn pidurile incheiate refine o cantitate de ‘apd de cateva ori mai mare decit greutatea proprie, Retinerea apei pe frunze side cate litera, lao plosie de 10-30 mm poate ajunge la 440 - 60%, reducdndu-se in mod corespunzator coeficientul de scurgere. Coeficientul de scurgere generat de o ploaie de 75 mm, inregistratint-o pidure de 60 - 80 ani, bine incheiata, «fost de numai 0.25 - 0,30, in timp ce pe pagune a erescut Ia 0,50, iar pe un teren degradat a ajuns la 0,77 ~ 0,85. O padure de fag cu 0 consistent de 0.8, cu litera, a redus eroziunea de 80 de ori in comparatie cu terenul descoperit. Padutea, prin cedarea lent a apei refine, prelungeste durata seurgerii, (mpiedica formarea torentilor gi diminueaza caracterul torenfial al cursurilor de ap ‘Un rol protector insemnat in protectia antierozionala a solului il asigurs si ierburile perene, care disperseazs piciturile de ploaie, le reduce energia cineticd impiedicand desprinderea si formarea crustei. Scurgerca pe tereaurie inierbate este dispersat, viteza de seurgere este mica gi atfel se reduce capacitatea de desprindere a paticulelor de sol si de transport a apei seuse Pe terenurle arabile, plantele cultivate asigura solului 0 protectie difeteniata impotriva eroziunii, in funetie de partioularitayile biologice, de stadiul de deavoltare, de perioada de vegetate gi de tehnologia de cultura Dupa gradul de protectie,culturile agricole se clasifica in = cuturi foarte bune protectoare, cu un grad de acoperire a solului de peste 75%, clasd an care intra lucerna si trifoul din anul culturi bune proteetoare, cu un grad de acoperire de 50 - 75%, clas in care intra cerealele paioase, inul, meiul, iarba de Sudan ‘= culturi mediu protectonre, cu un grad de acoperite de 25 - $0% -mazfrea, fasolea,soia, nautu, bobul = culturslab protectoare, cu un grad de acoperie sub 25% - cartoful, porurmbul, lcarea-soarehii, sfecla, Factor social - economic antropici) (lati cu area in calturd a ferenurilor, cu extndere cuturior pe trenuie in pant, en dornga dea obtine proévti din ce in ce mai mari, omat a intervent fot mat agrsiy in ecosstomele agile, distugind de cele mai multe ori echlbrl stabil decursl timpuiui, creand condti favorabile degradiitteemaritor phn procestl de croriune, amplifieénd factor erozionali, transfoomind uncle regi din zone infloritoare in adevratedeyertur Onl a conrbut la declansareaerozinit accelerate prin incendierce padurilor, defrigarinerationae,desilenirea paitilor naturale, pajunat abuciv, laren tn colvura a versanlor ca pante mari fri a se prevedea lucrri de’ protecia soli, pri. her becorespunzitoare ale solu un sortiment de cultiri neadecvat in Romania acelerrea fenomenulut de eroziune sa delangat dupa incheiereatrataului de la Advianopol din 1829, prin care sa desfingat nonopoll comercial al Imperilui Otoman cu Principaele Romine gi +a dezvoltatcomequl cu cereale cu trile turopene, Penta face fat crineorpiefelor exter 4 asia venir suplimemae, + recut la extinderee supateeor arable prin deseleirea amor supafefe mari de pasuni i prin dfrigrea puri. in ani 1920 ~ 1921, sau deat peste I-milion de hestae de pide pentra ale transforma in pagoni comunsle. La declansare erriuii a conti ireformele arare din anit 1868 i 1922, end (arenifoe I s-aurepartizat pamasturle cele rai erea de lucrat de pe coascle dear, pacclaresficandu-se in multe zone din deal in vale, cu fungimea pe linia de cca mai mare pant, Acest proces a continua si. acaza aplieart Leet fonduli funcar, end unit propritari de pant au fst pus in posesie pe vechile amplasamene orientate ou angimes tt din deal in vale. ‘Schimbér esentale in abordara problemelor ou privce Ia fonomenal de eroiune solu ay ant oe oda co trecrea ts organizsrea tertrilui im sole mari, amplasate eu lata lung’ paalela co divetia generala a cubelor de nivel, creinduse astel posbilitatea dea se apica pe suprafete intnse masut de prevenie si combatere a erezivni solu In scope student stozinit si a masurilor de prevente i combatere, in anul 1956, a hat fin Stasunea Cental de Cercetri pens combatercs Erozimii Solvlai Perien-Jus, Vaslui, stats tn Podigul Béeaduli, subdiviziznea eoinele Tove. Pe bra carcetrlorefeeuate ia Perieni i in alle puncte expérimentale aflte sub ‘ndrumarea statu, sa sabilitsezonul critical eroziuni in Podigal Central MoKdoveres, influent izlats si asciat® a facorloreroruni solu, mAsurile $i ural cele mai eficiente de stvilre a proceselr erozionae, de contol al scrgerilor pe versang, Prin cercctrle inteprnses-av sabi corelatile diner temnologile de cultrt specific terenuior in pant, lueririlesnticrorionale 31 productiacultiiloe agricole, presizandu-se Sonimentl,stuctura,asolamertul, soiurile si hibezicorespunzator,ineraie de inirtinere a calle, fertlizare,elemente care Inglobeced sompleui de misuri de protecie atierozionla a soluui, de imbundthie gi conservare a fetta side sporre & product cuturor agricole Pent implementarea rezultatelor pe suprafefe in e tn ce mai mari, in 1982, sa ncepat proectare i executes lerailor tn vederesrelizirunor perimetre etalon de combate croriumi soli fn 35 de jude, state in zone colinardelroash fr Fiecare perimetru etalon trebuia si constitu un model de conservare a solu, de folesre rajionala «fondu funciar pentry supafeele de teen din 2nd, eu consti naturale asemanstoare. Prin mare, omul poate interven iin sens pozitv im procesul erozional, prin efettare de lucrrt de prevenire si combatere a erozinit solu. Rewita in actinile Ue conservare gi ameiorare & solurilor de pe versante este asigurata daca se inervine simultanasupra eit mai mulior factor care inflveneaza eroziunea i se realizeazh aplicazea in complex a. maisurlor 5 Merailorantieroionale, Pe de ak pare, masutle si lucie anterzionale a ascficacitatea maxima daca sunt aplicate diferentiat, pe unitati naturale (bazine hicrografice sau cel putin versante) si nu pe suprafata izolat® a unortarlale, proprietii sau unity administrative, Prevenirea si combaterea eroziunii solului se realizewza prin ac pot fi grupate dupa diverse criti Dupa efectul arupra procesului de erociune se disting : lucrri cu caracter preventiv, : Iuerari de ameliorare si punere tn valoare a terenurilor erode, Forma de erostune dierenyiazs atte: : lucrii de prevenire si combatere a eroziunii de supra’, : luce pentru combaterea eroziunit in adancime. Daca se considera natura lucrévilor antierazionale, se deosebesc: . rmasuri gi luerari organizatorice, : Iucrri simple (agrofitetehnice), : lucrarisilvice, : lueriri speciale de amenajare anterozional Avandu-se Ia vedere folosingaterenului amenayat se diferent: 7 Iucréri pentru prevenirea si combaterea eroziunii pe erenurilearabile, : Iueriri in plantaile viticole, : Iucriitlivezi, é luceiri pe paguni solului 23, Consecintele eroziunii 1. Modificarea proprietisilor chimice ale solului Prin eroziune se indepdrteaza in primul rand stratul de sol de la suprafata, orizontul de acumulare a humusului si azotului Fosforul se acumuleaza int-o misura mai mic la suprafafasolului, far potasiul este raspandit aproape uniform in profil de sol. De aceea solurile erodate au in confinut redus de hummus gi de azot si astfelfetilitatea lor se reduce tn mare misued. Spre cexemplificare, prin splarea (erodarea) unui strat de sol de tip cemnoziomie de nurnai | em grosime se pot pierde cca, 150 tone sol care inglobeaza 6 tone humus, 210 kg N, 12 kg P gi 25 kg K accesibil jin Moldova, pe solurile afectate moderat de eroziune, rezerva de humus s-a redus cu pan la 48%, in timp ce pe solurile puternie afectate gi foarte puternic afectate rezerva _s-a redus cu pina la 83%. Prin diminuarea rezervelor de humus ale solului se produce o pierdere importanta de materic organica si elemente fertilizante, in special de azot, elementul cel mai alectat de eroziune. De aceea, IngrBsdmintele cu azot aplicate pe terenurile erodate adue sporuri tnsemmate de recolta. in privinja continutului medi de fosfor total, reducerea a fost de péna la 29% pe terenurile moderat erodate si de 60% pe cele puternic si foarte puteric erodate Spre deosebire de N gi P, pe solurile erodate cxese rezervele de cafhonai, pe intreg profil, de 1,5 pant la 3,2 or, pe seama orizontuilot inforioare ajunse la zi, Continutul ridicat in cartonati micsoreaza accesibilitatea elementelor fertilizante din sol, in special a fosforului mobil, Conjinutul solului in elemente nutritive asimilabile se reduce si ca urmarc a diminuatit_activitait microorganismelor din sol 2, Modificaren proprietitilor fzige si hidrofizice ale solulul Reducerea considerabila a cantitati: de humus din sof, a dus in majortatea cazurilor a distrugerea structurii_acestuia gi Ia micsorarea vitezei do infiltratic » apei in sol gi a permeabiitiyi. Ca urmare, se favorizeazé dezvoltarea si mat accentuath a fenomenului de eroziune, concomitent cu inrautatirea conditillr de erestere i dezvoltare a planteor. Dintre proprietile fizice, structuea sufera influenfa cea mai puternicd, in sensul cd stabiltatea hidricd a structuii scade pe curd ce se accentueaz’ gradul de eroziune si se reduce confinutul de humus. Aste, stabilitatea hidricd a strueturi unui sol de tip ccemoziomic din Cémpia Transilvaniei sa redus de la 90% pe solul neerodat, la 60% po solul moderat erodat si $6% pe cel foarte puterie erodat constatat c@ prin eroziune se modifica si texture solulul prin trierea materialelor si a transportului de particule finefargilonse gi prin faptul e8 ajung la suprafael orizonturileinferioare care au de cele mai multe ori o texturd diferité de cea a ‘orizonturilor superioare. Modificarea texturit are loc si prin depunerea materialelor erodate in zonele cu pante mai reduse, la baza Cercettrile efectuate la SCCES- Perieni au evidentiat faptul ci, in cazul unei stiri avansate de eroziune, continutul de aril {in strata de la suprafaté (0-20 em adincime) se reduce fata de solul neerodat, in medic ct 17% la eermoziomul cambic, 34% la solul Drun-roscat i cu 18% la solul cenusiu chi, iar valrile densitatii aparente eresc eu 7 pnt la 30% in partea superioara a profiluli Ca urmare a modificari rat « structurii eft si texturi, se modific& in ansamblu pe profil solului si indict gi propriate hidrofizice, deci relaile solului cu apa. Pe majoritatea solurilor erodate se micsoreaz’ valoarea capacitatii de api in cimp si ‘coeficientului de ofilire, reducerea ffind mai accentuate in cazul capacitati de cmp, fapt care contribuie la miegorarea intervalului uumicitigi ative si in consecinta la reducerea cantitatii de apa accesibila plantelor. Se contribuie astie! la inautajirea conditilor de dezvoltare a plantelor. Spre exemplu, pe cemnoziomul cambie puternic erodat din Podigul Bérladului, pe addncimea 0-Im, apa accesibild sa redus cu 800m"/ha, reprezentind 40% din capavitatea solului neerodat inrautafirearelailor solului eu Tactorii de vegetatic constituie unul din principalii factor ai diminuarii producti pe solute cerodate, prin reducerea densiteii si cresteri necorespunzitoare care ofer’ i slab& protectie antierozionala a solului, Pe solurite cerodate se reduc viteza de infiltcare a apelin sol si permeabilitatea, de aceca creste coeficientul de scurgere.inrdutatitea proprietailor hidrofizice si ridicarea valorii coeficientului de scurgere contribuie la accentuatea eroziunii si a secetei solului. In cegiunile mai secetoase, efeetele diundtoare ale secetei se accentuezza prin faptul e& solul refine o cantitae mai mica de apa din precpitai, scade intervalu! umiditait active a apei pentru plant si astel se amplificdefectele daunatoare ale seceteisolului. 3, Reducerca productiilor agricole Micsorarea productiei agricole apate ca o consecint& normal a spalirii substanfefor nutritive din sol, fm special a azotului, a ineaucatcii propritailor fizice 51 hidrofizice si a accentuarii tipsei de apa din sol, Cercetiile au ajuns la concluzia unanimd ci 6Indiferent de conditile de clima si sol, productia sade pe terenurile erodate la toate culturile agricole, cu att mai mult cu ct procesul de eroriune este mai avansat, Uni cercetatori sustin &@ productia se reduce direct proportional cu grosimea orizontului de acumilare a hhumusului care a fost spilat. Ca urmare a acest fapt, de multe ori, starca de eroziune 2 solului poate fi apreciata in functie de Feducerea producjci culturilor agricole. in toate cazurile, pe terenurile erodate produetiile obtinute au fost cu pind la 90% mai miei decit pe cele neafectate de eroziune. Pe terenurile erodate la graw si mazare numarul de plante fa hectars-2 diminuat cu 40% ingltimea plantelors-aredus la gra cu 50 em, la mazace eu 30 em, iar [a porumo cu 83 em. Numarul si marimea spicelor, stiulefilor sau pastdilor, numrul de boabe pe planta si masa a 1000 boabe s-a redus cu pant la 66%. La o reducere a cantitati de humus cu 50% fata de terentl neerodat, producti. te ardu sa redus cu 43-72%, iar la reducerea rezervelor de fosfor cu $0%, produetia s-2 micgorai cu 26-66%. In cazul erodari sobulut pind la baza orizontului A, pe cerneziomul slab levigat si soul brun rosea, sau pana a jumatatea orizontului A/B pe celelalte soluri, producta s- reds cu 47-49% pe cornoziom, cu 54% pe solul cenusiu de padure si cu 38% pe solul brun de padure. Pe terenutile excesiv erodate nu se obline nici un fel de productie, aestea find scoase complet din culturd alts partcularitate specific este nesiguranta producti pe terenurile erodate 4, Reducerea suprafetel arabile se produce datorita suprafefelor ocupate de ovage, ravene, torenti gi a suprafetelor deja excesiv erodate 5, Distrugerea asezdrilor omenesti, a diferitelor c special de toreni si ravene mari 6 Colmatarea lacurilor de acumulare de catre fenomenul de eroziune produce pagube extraordinar de mari economiet vind in vedere veloarea deosebit de ridical& a investtilor care se fac cu realizarea acumulatlor, a pierderilor care rezulté prin reducerea capacititii de inmagazinare, cu toate efectele indirecte legate de neasigurarea cu api a diferitelorfolosin(e si beneficiari Colmatarea se produce tn ritmuri diferte in functie de zona de amplasare a bazinelor hidrografice amonte de baraj, a raspandirit proceselar de eroziune din zona respectiva. Ritmul cel mai lent de colmatare il au lacurile de munte. Astfel, in perionda 1967-1979, lacurile de munte (Vidraru, Izvorul -Bicaz, Poiana Uzului) au prezentat un ritm mediu de colmatare de sub 1% din capacitate, in timp ce unele acumulari situate cu bazine de receptie relativ mici, situate in zona dealurilor subearpatice ‘Cerbureni, 5,3% Curtea de Arges, 14,5% Bascov, 19,8% Pitesti. Aceste jcatie, a luerarilor de imbunatatirt funciare, in wstructi, cai de cor Montel in zona de dealuri au depasit 10%. Acumularile de pe Ar fay avut un ritm medi de colmatare de 9,5%-Oegli, 7 ritmur riicate de colmatare se datoreaza precipitatilor cazute in perioada 1970-1975, care au depasit cu 30-50% precpitaile medit trultiansale perioada in are incircarea cu sedimente adept cw 30% media multonual. 7, Ingreunarea exploatirii terenurilor Eroziines soul ceeaza mari grew le mecanizarea lucrsilor agricole, atunci clad soll este bravdat de ravens i Esse in carat spar erizonturilorsuperioare,apar lez orizonturi cu © text gre sa chiar eo tar cre opun o rezistentA mai mare luorrlor agricole, find necesaretactoare mai puternice, 4 Inrdutafirea regimulai apelor de suprafattssubterane Pe terenutle erodateBilanul ape ese mocificat Apa care Iain’ de delansarea erozini, pe terenurile neerodate se ifilra in sol, unde er inmagazinat 5 apoi put la dispozitiaplanelor, dupa erodarea solu cea mai mare parte se scurge la suprafta Solu, dsloetnd gi ttansporind matrialee erogate care acopers.citrile sau solrile fertile din lucite rurlor sau colmateazt azul laure de acumulae. Se reduce posbiftaten de alimentre continua cu dsbite evasiunforme a cursrior de ap, cre primese in schimib can nari de ap incireaté cu material solid in mpulviturfor. Se modifia astfel caracterul hiroiogic al riurilr, accentuindu-se permanent caraetcul torent 9, Poluarea cursurilor de apa prin erosiune PesteSt¥ din sedimentele din rari, de cea 4 miliarde toneln, provin de pe terenurile agricole, Sedimentele contin cant importante de N, P, K,etbcid, inscctofangicide care stinjenese deevotarea sau stg flora gi fauna din rr, att cic prin mire cantor de eletrolit din apc iii prin reducereaproceauli de oxigen, reducdnd patundere lumini i pa Prin eroiune, 0 parte din pesticide ajuna in edu, acu gio afd pare sunt depuse in zone depresionae poluind medial ambian. Conrolulprocestlui de eroziune repreznt si un mijloc de potetie a mel inconjurtor. serului prin eroziunes colians 9 solul Circa 30 miloane tone de pra sunt spulberate anual de pe suptafetele agricole. 24, Sisteme antierozionale de amplasare a culturilor pe versangi mod hotarator Sistemul de amplasare a culturilor pe versangi prezinti 0 importanfa deos pictderile de apa yi sol in timpul ploilor torentiale si implicit productiaculturilor agricole A. Sistemul de cultura pe eurbele de nivel Sistemul de culturé pe curbele de nivel const In executarea tuturor lucrrilor pe direetia curbelor de nivel cu abateri admise de 2-3% pe distanye mai mari de 200 m side pant la 5% pe distanfe mai miei. Sistemul se poate aplica pe solele amplasate cu laura lunga parale cu directa curbelor de nivel. Acest sistem asigurd o protectic buna solu pe versenfii cu pante cuprinse inte 3 gi 8 %, contibuind la reducerea scurgerii medit anuale cu 60 - 70 % gi a eroziunii eu 50% in raport cu sistem de cultura pe Tinia de ‘ea mai mare pants Pe versanti cu pante mai mari de 8% sistemul de culturd pe curbele de nivel trebuie completat cu alte masuri antierozionale. Prin executarea tuturor Iucririlor pe directia curbelor de nivel se ereeaza obstacole in calea scurgerii apei, se niveleaza sitoirile si rigolele formate in timpul ploilor torentate, se favorizeaz’ refinerea si infiltrarea apelin sol. Aritura, semnatul gi Iucrarile Ue intrejinere efectuate pe linia de cea mai mare panta favorizeact concentrarea scurgerit pe santurile dintre coamele brazdelor, lurmele brizdarelor semanatori si roiletractoarelor sporind forta de eroziune a apei de scurgere simultan cu cantitatea de sol erode. deoarece influenteaziIn cacul seminatuli se contribuie sila distrugerea plantelor prin dezracinare si colmatare, numarul de plant distruse resetind de 3 oF, solu erodat de 36 ort fae prodeta sa micgoatcu 339% in comparate eu semanatl pe eurbele de nivel Popa A. 5 cola, 1988). Pe versani cu incinaea de pan i 10% arturile se pot efectua cu pluguriteobignuite, cu condita alten in fecare an iturin pit sala contmand. Pe pante > 10% se recomanda si se floseascéplugurile reversible, eu estumarea brazdei spe aval Sau mont pe pante de pin la 14+ 15 %, pentru ca pe pante mai mar razdele ss rstoarne numa spre monte (Gus P, cola. 1998), Adincimea arturit na influent semifcaivproductiaeulturior, de aceea, cu excepia planter présitoare,adneimea de ara nu trebuies& depageascd 20-2 em “Aratrie de tama pentr cular de primavara nu se vor gpa tara, deoarec care retin apa si miesorenzi viteza de seurgere a apelorpluviale sa din topiea epezior ‘O metod simpli dar ficients pentru spriea apeirefinute pe vesanti, const in stasareauneicormane prelungit a trpita in mile a plgulu obisnuie e versani cu pante mai mari de 18-20%, pentru a preven sturnarea tratoarelor, utile pe pneu tebuieiloeuite cw tracoare pe geile 2, Sisteml de cultura in fi Pe versanticu pane» 8% , pentru a mir eficienasistemului de eultra pe curele de nivel, acest se peate combina eu un anumit mod de amplasae a culturfor prin care culture prsitoare si altemeze cu ceratele paioase sau lezuminoase petra boabe In felul acesta energiacinetich scurgerilor ce se formeszt pe fig cultvats cu prsitoare este disipti de fsa din aval cuivaté ev plant cu desime mace Sistemul de cultura fig este indicat pe versani eu lungimea lini de seurgse ma mare de 100 m eu panta de peste 8 ~ 10%, dacd prapitoree ao pondere mare in struct culture, pentu ca lo pondere a prsitoarelor de numai 20% sistemul si se plice pe pane mai mari de 16%. Sistemul consti inimptreaversanull tn fi cu lagen egal, care se cutvaltrnati cu cereale poase, leguminoase pont boabe sau in $ plane prasitoare, n afl int file cu priytoares8 fe cuprinse inte cee cultivate eu cereale, leguminoase Sau alte cult buneprotecroare felul acestaterenul prezinta denivelart 2 Sisteml de cultura Tn fii bi, Sistemul de cultura in fit Pentru a rezulta fasii cu limen constanta, versantit trebuie s& posede o inclinare uniforma deoarece fasiile cu latime variabild ingreuneazi mecanizarea lucrarlor agricole. Fficien(a antierozionalé a sistemului depinde de modul de stabilire a latimi versantilor. Litimea se poate stabili in funotic de viteza critics de neeroziune sau de distanta eritica, precum si in funetie de erteril pierderilor admisibile de sol prin eroziune. Stablirea latimii fasiei pe baza primelor doua criterit necesita cunoasterea unor parametri sgreu de determinat pe teen, motiv pentru care majritatea cercetatorilor recomanda folosirea criterilui eroziunii admisibile. Tn acest caz, din formula universala a eroziunii solului adaptata de M. Motoc, dupa Wischmeier, pornind de la pierderile admisibile de sol se determina latimea fasilor cu relaia: 9_ Broziunea admisibila ps Erodiunea admisibila KP SCC, ‘Semnificatiatermenilor s-a prezentat odati cu relaia de ealeul a eroziuil Jn functie de valoarea pantei si erodabilitateasolului, in tabol se prezinta valorile orientative ale limit fAsilor, stabilite de Stanescu P, cu relate: L= 10%?" pentru soluri cu erodabilitate mick; L= 10-9. pentru soluri cu erodabilitate mijloct L= 10° pentru soluri cu erodabilitate mare. Valori oriencative pentru lasimea fasitlr cultivate ilor si de amplasarea acestora de-a lungul Pani% Laymen gor) pet slau erable | Mies Mijoce ire aa is T To 71 7956 tis am 1 66-50 0 16225 0 7-38 37-2 Pentru delimitarea pe teren a fasilor, se traseaza curba de nivel cheie,folosind nivela sau compasul cu fir eu plumb, Pornind de la curba de nivel cheie materializata pe teren, in functe de lafimea figilor se materializeaza pe teren cu picheti Himitele fail, iar dupa reetifcarea traseului, limita dintre fagii se marcheaza printr-0 brazda trasata cu plugul. Cu ocazia rectificari traseului, pentru a pista ltime eonstanta a fasilor si laturile lungi paralele, se admit abate de 5% fati de curba de nivel cheie =Prin folositoa sistemului de cultura in gi, indiferent de mavirea panei, pierdcrle de sol se redue eu 2 -8 ori fas de cultivarea versantului numai cw porumb iar dupa $ 6 ani de aplicare, producti a crescut in medie.eu 248, lv un consume mune suplimentar de 8% fata de cultivareaunet singure plante pe soll sau versa ‘Mentindnd nesehimbat amplasameatal fisilor, dupa 5 - 6 ani, la imita dine fii apare o denivelare care dae’ se Mierbeaza poate constitu taluzul une vitoae agroterase. . Sistemul de eulturd in bewziinierbate in zonele mai bozate in preciptatit (600 mm), a versanti cu pante cuprinse ine 12 ~ 25% sistemul de euttra in fit se poate inlocui cw cel in benz inierbate, deoarece in aceste zone se pot realiza benziinirbate, bine Incheinte si ew-0 perioada de vvegetatio mai lunga Tn carl acesiu sistem, sola sau versantal se impart i fii core se cultiva cu aceeasi planta. Inst fa Timita aval a fledrei {Asi se va prevedea o banda inierbata, Benzile Inibate preiu rolul fiir ocupate de cereale saw leguminoase, ele intereptcaza, disperseazA si rojin partial scurgerile din fia amonte, Prin desimea vegetatei, reduc viteza de scurgere a ape, far 0 parte din material solid purtat de apd se depune in zona din amonte a benzi. Daca bonzile se ment pe acelasiamplasament un numar mare de ani, se transforma in taluzuri de agroterase. Distanta de amplasare a benzlor se stabileste folosind accleai citer gi relat de calcul ce si in eal fsilor, Vaorile crientative se pezinta in tbl, Lajimea benzlor vaiaza inte 4 si8m de regula 4 - 6 m, cu exceptia versanfiloruniformi cu lungimi mari $a versanilor convecsi si coneevi, sia fo care lames poate fi majorata de la 8 ~ 10 m, in treimes infeioar8 a ‘versanfilor unifonni si convecsi gi In treimea superioari a versantilar eoncavi [n toate situate lafimea trebuie 88 corespunda unui Tnultpla limi de fucru a semandtorilor uilizae. Pe versanitcu mici vari le pantei, pentru a se pasta lijimea constants a fsilor dnt benz, se poate modifica limea benzilor nietbate Benzile se pot infina numai eu leguminoase perene, care au o longevitato de 3-4 ai, sau numa doreste permanentizarea lor Pentru aobtine benziinierbate ew desime buna rebuio ca semanatul si se feed in eren bine preg, I adincime corespunzatoare, cu tivalugiea suprafeei dupa semanat, Pentru o rdsirite uniform se va dstruge rusta precum si buruienile, prin cosire sau erbicidare, Explostarea benzilor iierbate se face prin cosire. Se intezice circulata de-a lungul benzlorstransformarea facestora in drum Rezultatele cercetarilor efectuate int-o perioadé de 10 ani in Podigul Central Moldovenese, au scos th evident’ rolul antierorional al benzlorinirbate,pierderile de sol reduetinduse de 3 ~4 oi in comparatie cu terenul far benz, aduednd pierderile esol sub cele admisibie (Popa A. si colab, 1984). Prin acest sistem se reduce suprafia arabia ex 3 - 5%, objinandu-se tn schimb, pe lings protectiaanteroziona, o producte de fin de ciea 3500 kg/ha, lao exploatarerafionala a benzilorinierbae. Sistemele de cultura in fi i benz se pot folosi chiar sin cazul in care proprietari de teen detin suprafee miei, amplasate se nerd vi Variant tren se aseamind cu cea d-a dou, x precizarea cA 23 brazde din aval platform se rstoarn in spre amon, operatic prin care se realizeaza in parten aval a platforie © mica couma, care ae roel dea eine apa 3 patculee de sol aneenate de apa in zon din amontea platform! umiril de ardtrladinei penta formarea agroteraselor este varabil i depinde de pantaversantus agresivtata pluvial, pant i litimeapltforme Ta construire agoteraseor ig aduce contributia chiar si fenomenul de eroiune, dearece tn timpalplilor mai important particule de sol din pares amonte a plstformei sunt ransprtte i parta din ve, unde ining fi nictbat sau coama, se depun a State Perini, dpi 12 ani dela Inflngarea agroteselor, pana platforms; traselor sa redus eu 35-60%, iar pana taluzurilor a coset cu 49-61%, La aceeas statiune, pe agroterasle cu ljimiea de 12-22m si inalimea teuzal de 225-30, Piewderile de sol sau redus de 2-10 ori commarativ eu martorl netersat Creer ale produciei agricole sa inregistrat dupa wreceres uni perioade de minimum 4 ani, spore cele: mai mari Imegistdnd-se pe ngroterascle ma late . Terasareaterenurilorarabile-terase hanchets ‘Terasarea teremurilorarabile find o lcrae cae implice deplasii de terasamente 5 ca urmare coturi mar, se va folosinumat pe versantit pe care celeate masuri nu reuese 8 reduc pietdrile de sol in limite admisibile, Terasrea se poate folosi pe versa ng, uniform cu pana cuprisa ine 0-15 5 22-25%, in zone cu agrsivtte climate ride, Imeonditle care in stactra culturile praitorele dtin unproven idea. Se vor evita versani cu potential de alunecar, cu izvoare de coats sau cu zane de concentrare a scurgrilor. “Terasarea se reaizears in dow etape, nt- prm’ etapa se exectaterascle hanchetépropriu-zis, eu limes de 4- 6m, taluzul de umpltir de 0.5-0,7m, platform orizorala sau iclnat spre aval eu o pant de 13%. vey 2 conditile de sel,