Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Neuman Spirala Tacerii

    Uploaded by

    Alina Doboș
    26 views185 pages
    Teoria Spiralei Tacerii

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Teoria Spiralei Tacerii

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    26 views185 pages

    Neuman Spirala Tacerii

    Uploaded by

    Alina Doboș
    Teoria Spiralei Tacerii

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 185
    ELISABETH. NOELLE-NEUMANN Spirala tacerli Opinia publica ~ invelisul nostru social “Traducete de Vlad Cucu-Oanoea Postar de Alina Baran epoca Rad Grace tnt Nace Neuman De Sera tie Maia al Hot epg 0200 by Lage Miri de FA Hei ‘ehipbuchanding Ges Mlschen igh reseed bythe uber gute wd “Toe pie poe vei ssn Ed Comin 88 SNSPA Faas de Coie 1 Rel Pate Ded ge Ss Penne Bao Teboe ans 1 Baan Ala pont) sass, Coprine Git aint dn 2001 13 T.Ta naytere inoteza spiral tice / 21 clinelegerea oss ns poate gine pas! ‘ct masritoie pe eae le fcem* 22 COricecercetar ineepe evo enigma / 24 “Taeetea si exprimareaproptilor ‘onvingei horse lima opnilor {25 (Ceca se valaa tn ultima clipa 26 ‘Testrea fenomenulai | 27 TH. Testarea cu ajutorul intrumentelor emoscopice | 29 De unde ssc eu?” J 29 Este deseoperiio now competenes umand: pereeperea limarull opine / 32 Pest elitr ev wenul” | 37 Simustes spaisi publ (39 ‘Se confi dow pots factuneasigurd ‘de vietorie ete dips se exprime, cvicae pier ind sat | 40 Sic imsigns est wn mod de expimase J 4S ‘Avantajul de aaven de pata ta roprdapuse sf se expime / 46 ack te simp In aord eu spisl imp, Timba tse dedeaga | 49 Schimbareatendineor canst pentr cercetare | 49 Se infrma ipoceza et adept stings reactonexzd mai pin a climaclopnior | 82 Un nou proceded de masuce a cimatu opinllor J $4 ( seve de intebiri despre dsponbiltatea ‘de exprimare publi a opiuilr / 6 IIL Motivul este teama de iolare / 59 Experimental casi de labortoral Solomon Asch ‘zaruneind imagines omul eu judecata matura | 60 ous motive ale imitate: initares si tama de zlae / 61 Se neaga nauta scala oma? / 63 Un experiment de tren cae simlet prio zl 64 Fumatul n prezens nefumatosilor test ameninit | 6 React lnimtervin ca cum at fo seutiereala | 69 “Testu au funcioneazs | 73 Cui se aie canineuile? 74 TV. Ce este opinia publica? / 79 Gincivei de defini 1 79 Spiral ier proces prin ere ia nastere se spades opinia public / 8 ‘Termeni Meine” opinion” a sensu fete | 81 Gonsensul ear ae nevoie de ecunosytere | 2 “Trei sensu ae termenii publi” | 82 Fnveiol social ( 83, COpini pe care le pot exprims public fi te iola (#4 ‘Opinia publica defn ca aprobure sau dezaprobare / 86 (© calitore in recut Mahiael si Shakespeare / 6 V. Leen opinic. John Locke / #9 Repuratia mods: normele local / 90 ‘VI. Guvernarea se bazeazs pe opine: David Hume, James Madison / 95 Goana dup fama: versanculnsorit al opin publice / 96 (Onl ese remaor si preeaut / 98 [No fima, i doar ameningaea pune Tn miter spirla toerit / 9 Epocilerevoluionaeaccencueateapacitatea ide «perepe opnia publics drepcameningre / 9 In 1661, Glanvilimpune concepeal de yclimat al opnilor* (100 Deseates incite fenomenul spire cert J 101 ‘VI. JeanJacques Rousseau ‘pune in circulatie conceptul de opine publics J 105, Public Inseamnd eea oe este fn wel euturor J 108 Opinia publica ~ pit a morale J 105, Opinia publica protector al sce sihiyman al individulu/ 108 Necesites de a fice compromisus ‘in elatia ev opinia pubes 110 _Trebuie st inv tind erie i baocura® (110 ‘VIL. Tirania opinici publice: Alexis de Tocqueville / 113 Baltateaexplil puters opinieipublce (115 IX. Crearea conceptuli de contro social si pribusirea ‘conceptl de opinie publica: Edward Ross 119 Un concept de opine publi eroit pentru oameni de sin i penta jumalit / 119 Indepinare npeci de pe wonae ‘manifesta a opine’ publce (121 Pad cing individ peseste prin moat compl socal J 121 2X. Urletl ite de tpi (123 Urlete fn hats pene actin ai / 125 Spiral de vam | 125, XI. Opinia publics la triburile din Aftin gi Oceania / 129 [Nu pot supeavesi sigur / 130 Amelecelor din ur dispel iriiclal J 131 ‘Margaret Mead te fei dea proce opine pubied 131 ‘Unexpireu eae de pore | 132 Regul purine st schimbture cer mar atenie | 132 Sistem dal, meneaitates de pani 138 Indvidu este nepuinios. Formalism in Bal / 134 Conwlulveciilor 136, XI. Asaltul asupra Bast Opinia publica pihologia de masa | 187 Mass concet: individu este sentimental comunitisscap observa ele din jur {138 (Opinia publi iiss se wansformd in mss coneretd | 142 "Masa eitanta nu este pit pene opinia publics 143 XIII. Moda este opine publiea 145 Organul evans ca legit ine sfra individual cea eoleciv 145, De-ce tebuie st pout baba bur? | 147 CCapaciatea de face compromisur se nvath 149 Ua model due 150 XIV. Stalpulinfamiei | 151 Pedepsele infamante se folorese de marra social sensibila a om / 152 Plecind urechea la bf po! fla ‘dul de onoae al Une societti / 153 XY. Dreptl yi opin publica | 157 Polaizarea ca opinie publics cindath / 158 Dous excreme:basietele in clea tnsformnor sociales adaptarea pip Ia tendingele model / 161 Deepal ucbuie se sprijine pe moni (163 ‘Schimbareaopinei public prin leg 168 XVI Opinia publica duce Iaintegrare J. 169 Ramineresn uma. cewetti empinice {169 ‘Teoria inegetiali Rudolf Smend / 170 slotegrarea®—Ia fel de neaagitoare i adapeares"? (171 Spirtl input ca elemental integstt 172 (Cand soietates est in peta, pina public exerci presivne / 173, XVI. Cai care sfideaza opinia publica: rei, avangardisti, outsider / 175 ine nu se teme de iolare poate schimb opinia ples 175 esehiastri de drumus reactioneazd Ta epinia publics a fel de putin ca somnamblit/ 176 Sufernga sa plceren: dou mosis de a tin public / 177 De ce sicind se schimba muziew? / 178. XVII Stereotpul ca miloe de vehiculare ‘s opine! publive: Walter Lippmann / 181 cane de devaluin / 182 [Nori de funk din climatlopinilor | 182 Tagine dia inte noasa— lume fas pe cae oluam deep elt 184 Reyulile unitare de slete ale jumaiilor | 185, ‘Oameni eu post ciferiteprivese ‘in mod dif acel proces J 186 Ce nu apae tn mu exist J 188 Opinia public ponte fi transmish doar pin steeotipuc | 190 XIX. Tematizarea ca realzare ‘opine pablice: Niklas Luhmann / 191 (© tem dem de diseatie J 192 “Mass media stabileseordines de i [198 XX. Privlegl jurnalitlor: ‘i hotirase ce anume are caracter public | 195, Sentimental de nepucigl in faa mass media J 195, Un nou inceput pentru cercetareainfluenei mas media J 196, ‘Carsteral public confer legiimitace | 197 XX. Opinia public are doud surse. ‘Una este repreventata de mass media / 199 {anu electra 1976 ar loc ‘oschimbore brsct a limali opine / 200 Prin cei televziunit | 201 Jumalisi nu au manipula capa au vizt ei lueasile f 204 Decodifiarealimbajuluiimaginilo / 205 °XXI. Climatul dual al opinilor | 211 Lupe impotiva spilt eens / 211 -lenorana cumulat: oamenii se inst Tn egiturd cu opine clo 213 .XXIIT, Funefia de articulare: cine nus reqaseste Dnetut de vedere fn mass media este mut / 215 Nocleul dur / 215 Daci nu exist in mass media, cuvintleipsese / 218 XXIV. Nir pop ene Dt 219 Nu rtune, i destin / 220 Deni operatonale pene cercetarea ‘empirca a opine publice / 224, Hiinele cele no ale imparaui Despre lgituraopiniei public ev locus timp / 225 pinia publics —Fnvelgul nos soil / 228 XXY. Postfaj la ei din 1980 / 229 XXVI. Noi descoperir / 231 Orizontul eempoa se lxgeste spre ecut | 231 ‘Adevaritul om de sta cunoaste opinia publics | 234 Cine pide legiturile eu opin pick ui maj este rege (sistotel) / 237 Risul homerie (238 Legile nese / 240 Viasa public i vita privat Michel de Montaigne / 241 pinis publican Conceal Nidetumglr | 245 (© caricatrt din anu Lett / 245 ‘Male veme, german polis ‘nv sau exprimat In spatial public | 248 {In viol eau, naval ueoroe 288 Nictasche ca susd de inspire penta Water Lippman / 249 XXVIL Spre o teorie @ opin publice | 255, Tncapactatea dea sims epinia publics 254 Spiral ceri est incompadils cv ideal democratic / 254 (Ce rb ti penta analiza opinia publics 255. Matorisaten dutt nu contraice spa tert / 256 Un proces al opine publie:enetya nuclerd/ 257 ece premise se spina tora | 287 ‘Testaes ameninati cu izolire | 258 ‘Testu ici de iaoare J 261 {In serximentul penbiuli se dezvalue natura soials 265 ‘Un mod de a misua fica de izsare | 270 ‘Vestal simul evsistaiic 271 ‘Teseu vorbis sce 272 Nocleol dur un ispuns din Dow Quote J 273, ‘Cum se transform soma pinilrinividuale in pine pubic? / 274 XXVIIL Funetia manifesta sicea latent opis pubice: un rezumat J 277 Functia manifest a opine’ publ: Foxmarea opine Intro democaie | 279 Funes atent a opin’ publce contol social 284 ous concep despre opnia publi prvirecomparatva | 286 ‘Cuvint de incheire din anul 1991 J 293 ‘Competare din aul 2001. 88 ne souzae i mele tui Columb? Opin publica are limite in np si satin | 257 (© morals penta tt? / 300 Tnvitatie in Evul Mediu / 303 Note} 309 (Cum se sudiaza literatura despre opinia pubio8 | 339 Bibliografie | 41 Tira ed deal ssdas sing | 359 Dac tera opindeste int-adevte memaia Clectivt vomenii*, sera In decembvie 1999 gemanstl Wolfgang Frhwald, aun, com- parind literatura ail "30 cu aeea de la fis secoului XX, descopesim un fape ‘surprinitor fn ani 80, itertira era pling de Vizhuni excstologice si scenailapocaipace ‘Acum, la sisal secoluui,citim, vedem si sul istorale sali" O lund mai tru, In ianuane 200, serind un ariel de Anul Nou entra Frolfrt Alleine Zing, ada hl Secull Arce hui Noe“, dar abia dup ce Sparuse mam dat brse seame: mu ese Arca Ibi Noein itr, un simbol al sli? Tnanul 2001 a avucloe un eveniment cae a selmi senzti tn naga lume. Apa primal tur spar. Miinaml american Dennis Tito sadecssicheiniascloavere penta ocdtore deo sipamana spre Stata Spatial Iteration ral, entra weds com sa pest in ase- rmenea conti? ‘Vian spat prima farebare pe aeast ema apa in Arhiva Allensbach in anol 1954: Credit pe alte cour cert exists oa- ‘neni su fine gnditoare, sau cred cd sus ‘em singuri in Univers? Exist cu sgurang si 14 | Spr et tigi au spans aune! 42% dnt cei chestionai, Doar o rime din populasie rt septic, mpdtisind pierea ok oamenii de pe Part ri singurele inte vi din Univers fn anol 2000, cing intebarea fest ‘epetatoasemenes perspec er considerat mult mai ndeparata Doar 25 a0 mai declrat cred n viata din Univers nip ee 43% usps, Sunsem sing Ine tmp se amuse ale despre pamin- tent cate dorese sf viziteze Planeta Rosie, Mane. Se pregiteste oa ‘omenitea st pariseased Tern? ‘Deja de Is miloculsecoluui XX, Inueburea despre vat din Uni vers icine spintle, imtindy se reprezencile OZN-ur ~ de ‘ele mati mule or eatilogste dept oamenintre, Axil ay existat eae ‘et ale unoe marr ocular care firma er fst bint, noapes de Fingenecunoscute, cae lear fit din doritor. Tn periods din trma, John E, Mack, profesor de pubologe Ta presigioasaniver- sitate americana Haratd, a mpramutat elasior de acest gen auto- riatea sn, schimbnd ins rest asl el aima ed extteresti ar increas aga ateniapmdncenor in legitur ev pericolal dsr get Terri ssh jute omnes ssupraviuiees une catastrofe Tn ‘cela tmp, icepe construitea unr hotelan pe fundul mas ~ recor mandate et forma neconventional de voi) de nunca. are omenirea tumeaz st ised In moment dat pe fondol mii, cin uscarl va f devenit de nelouit? Chat tn Fomelesule extravagane de expri- ‘mate, sprcl impli refed Weea apace, preferdado pe aceca sali ‘Ce fel de legseut se poste face ici eu toma Spirals rit ‘Spirna tar contineo instant despre dubla natura om ~ Figg aoastaavnd dous fara, una individual una socal, despre care na em stim nimie nic png i ava de ast ,Paieipant psi" eun id de oa, Vizionaral fs dumiastengez Joha Locke a eeretatintiv natura social a amu, O serie de meni de sine, adevraiavan- fats, au ei simultan ambeleexpesient: atic aventura progre- lu comoaseri~ pres ce poate f asemuit eu inineea pine eat roast ct fap deaf jgnora sauna sé ne anti de George Hesbert Mead (1863-1981) sau de Erving, Goffman (1922-1982). Cu ocazia uni congres, Mead le-aexpus colegio ile sale, dar afosc acide scat de react gail ancestor, elt nama ‘ers niciodatsveun aol sa veo care pe aca tems. Lucrare Get ai ea din 2001 | 15 asia, Mind, Sef and Soi ot seh de seni sti dels Univer sittes din Chicago dupa nodiele tute la cursus. Erving Goffman, profesor Ia Berkeley, a schimbat universitatea sn ael timp, si ‘omen su tific. Sa pus jc Inueagaambie penta cstiga recuncasteea clei, ase inci a fst ales in final presedinte al Soci: Amercane de Sociologia mori wn an ma a la veka e ied de ai "Torus, 5 asta ne msi afm ined la incepul acest amu de ‘eretae ~ natura socal a omului~ tn mare mas, ema poste fi Privtaen propretat privat, co gina prin caret pimbi de unl Singur. Imi amintse deo discese para a mile aioe 9 ex Perey ‘Tannenbaum, renumieceyettor american in demeninl comnts la Universitatea Berkely. li povesteam despre oie reall le ate vir noasue desfguate la Univertatea din Mainz ia Allensbach Si vorbeam despre natura soil somal, Natura soil «ome Iui."s espns Tannenbaum. ,Ce aeleet pin ast?™ ‘Ge aseunde vitoral pent oamenti novi seol Putem plecs de lnidee ca, dei ese o ramus sinifed apiatd att de tr, ceree- tata sails empiric va fice progreseisemnat. Indi st sperion cf rezultatele ei vor fi de utr eamenilr in acess mas ca eae fatele nor sting arate mai demo, cum a cunostneleoferite de fica experimental de cimie, de medicing [Nu ne este permis sf subextimim pencoele la care sunt expusi individu si socitatea dacs deizilepolticenlr ale legion, ale iii sebazeazt pe presupuner fae despre amen, pe necnoa {eres nati soci ml, ‘De exemplu, un et cam af yomajul ar pea f combat mule ‘nai bine dict ne-am servi de costngeleacimulate dela incepta anil '30 incoace prin munca de pioniert camenilor de stints susreei Mae Jahoda, Paul F. Lazare, Hans Zeisel (Somer de 1a Maienthal), cir valabilitate sat fore demons de un prec de ceretare dea Alensbach a milo anilor 809 de ime: ‘ease reulate ale alto nchete desfiyurate tot acco, Pape propre sele sine schimba lume ese cu siguran, mai Vala art, in epoca globlizi 16 Spire ‘Cum s-2nascut ori spirale teri cum se fice ol ca 4 spine In toats limes sic pn arti acess cae a apieutin no lib —pe lng germand, in engleza json, coreean,cinezd, rsh spanial, ‘ure bulgur? Spiaa cei dese una dinteconsantele natu mane, ascie- tailor omenes Este valabila pentr wae see. Ea deste ceea ce se poate constat in inteagn lume, Helms Koh a vii att Jp nis, ascura vee dupg legs. El kainebat pe pim-minil eae ‘tocmai picrduse alegerife: ,Ce n-a mers? Japonezul ia elspuns: A, sti Impouiva nase foe sia teri,” De asemenen sg range peas rspndies tere fst imporan fptl ct din 1978 am fost profesor asocia a Universitatea din Chicago. La pata an «dupa prima ete acai, sparta in Germain in 198, Univesity of (Chicago Pres pubieat eda engezs. La Chicago am ingles, la fel de bine, ince maul spi keri reprezinct un fenomen genera, Imi aminexe de un baler de Gian- Carlo Menott. Reprezentajia 4 avur oe inteo duminicl, la Intemational House de pe suada 59, din Hyde Pat, Chiao. Chis Milles, doctoanda tn lterturs americans Ia Univenitates din Chica, tmispusese despre spectacol In or anes de eonversatic lunde neinilneam pentna ai penfetiona ener. Studie baer Impreund eu pretend ent Tntean cor acceprase sun ol int-un spectaol de dans. Bineinzeles ci m-am dus la eprezentaie. Acssta ‘2 Ineimplat in primavara ui 1980, end predam penta doua oad «1 profesor asc de singe police la Universitatea din Chicago. ‘UrkimalIura la cae me astepram, ducindu-ma la eprezetaie, e710 lecte de opnie publi. 5 tots, au a fst. Ba chia mei mule CCiicul care a fcurapoirecencia acest specucal in publica seuden- eased Gc Maroon a sts, privind, ra dat aril, Trebuie si recunos 45 mie mis-ntimplat ceva asemdntor, Dar, pent a se ngeege ace ma refer, rea spun ear epovesta acest alt ‘Undeva, pare i Kali, exis un oie locit de eetten cumse- cade, condi de un conte 50 contest dint spi leas In impre= jimi, tntro cette idicat pe © nakime, ia soli un persons} ‘excenti, cide care ma de care mai bzae- Oameni ni inoetat a ‘mira vizindd. S-arzice mai degra c, ie-o earecae mis supa in orice ez eaeau. [co duminic, acest om apy in oras plimbind un unicom. Oamenii i priv clitinénd din cap. Ceva rat Gowda asin aia i 2001 [17 ici ins apauetn ors conc scones, care, nl, cea ‘evel unuinicom. Asta ost semnul et de-acam feeaeuebuia st aiba Incesin dint dumiicile usta, bzarl barat din cee se ‘figs deodat evo gorgoni. Osment il inert unde a lsat uni ‘comul. Batata spuas ese use de el, asa ea - eandimenca "ra frp. Ti tmarers scat. Cind ontele i conte i cu ind, Iain lo, apaiacuogorgoad, moda se rspndi ca flgerl toi ‘ei car putea permite o gongon fr invidit de cela. aes duminicl,civdatl din ceateaveacu clo mantion ile cexplict eamenilo ef gorgona fase ust. Se ised un scandal. Dar Tuc se petrecura a fe: maint contle scones, apo si cei se desotroi unl ups ll de gorganee log, maior find acum Ja mare mada “Tree cova timp. Excentiul din cate au mai ea de gas. Tot presupuneau dec mantcorafosesesocifcat Arunei lu master ‘initia cetafeneases, penta pune apa eimelae Oameni mare Tui in us spe cee si didurt buzna ingun, oprind-e ins inspi- manta de privelistea ce lise infil vara pe buat 2ctnd in ‘gone, an jul sa se aflat cee tet animal, Unicorn, gorgona rmantior, cate inca de ure. Unicom reprezent vse tine ‘ef, gorgona~ mijlocul viet, iar manccor~battnefea. Ce din ras fi presser mul idee, darlepastsiser la el de repede,capenste ‘apc ale mode. Petro barbatl din etate ins, ele cra esenga Vet se. idl pe cae Gian-Carlo Menot a da baleulisuna in felul umacor Unicorn, ozone si mania sou Cl ti din ale teapot, rea st explic e ce mise pare ch acest spectacol arf putt ‘ase cheme si Opis pubi ‘Cu oi am partea poet. Chir ics de a hie Maroon linge. Poetl este exact ml pe caren dorm noi, peri nde- pendent, indie, condus deface. Cntle scones, Ist —cine ‘Au cunoayte acest figur superficie, cae dav ton ea nu a id opi, dar or fie primele noice? Dar, males, ne epg acest Invi sini care se las nati de civil pater celal ‘ef bajocoreseaproapele pentru et este alee dec, care imita Tas, apo ecre mod, arognd qn fal i ola de instant mor Asana Tuer dino anumi perspec asaausigisinguac, iti seamen de tina twtr cimpuror. 18 Spit west ‘Acum ot iau pats conte, 2 cones ga ere. Ce vieas si afirm este fapel et ne negarm natura soi. Nici mar nu ne ‘nim ct eforedepun oameni care tise itr comunitate peat 141 continua tai lala, Ne comporeim ea cum arf de ajuns st Poseddm in comun anumite elementeistorce si cultuale insti protejate prin lege ca i cum toate acestea nua rebui sumplute™ x Vai pin adapeae 2 de 2, ba char pia conforms”, penta 2 "imsnecapabilis loam, casciete,anumite deci st Teprinder John Locke vorbea despre lege opine, legeaprestighi, legea mode, care este respect de indivi mai mule deci legea diving si legea civil aceasta penta et inaleaes lei mode! se rzbund nen ‘ez, urgind imedia dupa sine pierdereasimpate sa recunony- ‘efi celor din jr. Dar motvul pent care acestcomportament exe viel pentru existent une comunity scala rezitde-alungul seco- Jelor putin interes i sehimb, tot ceea ce are deface eu moda are © conotatie negativ: yn modi, .nebonia mode, espe mode’, Ivers gie™Ascoate a plimbare unicorn, gorgana, manors as 2 ost doar o mods Invade astz se poate dvedi cd eamenii psteaa ere chiar sianunei ind le este area lumina lei cv apueato pe ocale sei, dar sar iola daca star spune pera: cu alte cuvinte, tune cind pinia public ~ adicd opine si compotamentcle pe ene le pot exprima public fies ate zla~ se opune, dei atun end propit! «omportamen nu corespunde consensuli general despre bunul gust si pireeacorecet din punet de vedere mora Tau acum parea cone sacontese nde firdtidele poeta nu sar fi isp nciodats Cu alte euvit, ei au fost modern sunt lider de pinie neces into seitate, cre pei idee poet ale artis, ide’ duse in continate mai depute de juralis ‘rin mijloacele de informare. Sicetafeni acest imitatori,oamenii din fora? Ce stim noi despre sentimentele, despre virile lor, despre {elu cum piese in snes le? Da en Yor se fenleze Tn pubic [Nici mica un om din efteva zci de min este imun la dispel elo din jut, spunea John Locke. Cum sit plimbi ev un unicom dca nimen nu mai umbla eu un asemenea animal? Si ne imaginam fo societate care se comune dost di sngurtic asemenes excent- cului din cette, Ne dim scams imei oo asemenea scietse, etn ain a ea din 2001 | 19 {ermats din oameni rd aur socal, et tema de zalare, nu poate ‘exit, Ponte clu vom smi simpaie pene natura sci om, dar suntem datori sto igeleyem, pent a nu fi nedreps fit de ‘Am inceea sf dau o asl de inerpetre, a dova zi in cursul de opine public pe cari near la Universitatea din Chicago, spect colli maisusamintic Probable, de lao maiune la alka exist dife- rente cultuale in ceea ce priveyte daponibilitatea de a ecunaaste, {rd dsper, narra socal emul ast, japoneztor mu lise pare ct ‘ext o slice si cont cu mare gia de epinile cer di jut, pe ‘lnd, conform chestonareor de a lleasbach, majoritatea germaniloe Spun de mult ani .Nosmi past ce vc meni din url meu..." pst clr de inclegere a aur sci &omulu Da, in genera ise pare cl aremanaile fn cea ce prvese rll pine pblice i dieiteepac tn fest lous domind de depart, (Carea de fx, apauta pene prima ont tn 1980 in Germania, este bls aici ito now edie, eare na serie mule moses, find complet ins. ctevs epic deTncheiere cae prezinspro- sresee cereetii in domenit. Taueadevi, aver dea face exo lage a perspeetiveor prin nter- medial unorcaptole adit ulterior Trea, devenit ma impede Unde rimasesert acu neclre sa unde ni usesertprezetatesul- cent anute puncte de vedere importante. De exemply ner acest ‘ee valabil pentuo regul fondamentla dps care functioneaztopinia publi Prablema limiteloropinieipublce a fost wats prea sucint in cele anteroare,Acestneajuns fst elimina acum pin adtugarea unui eapitl nou, intial ,Complete din anul 201", Aces capitol ‘este conceput de pretenl meu Thomas Peterson, cu cae am srs deja al earte gi numeroase studi. Stina are neve de colaborare nice generat Individual poate parcurge, dea lngul vet ale, dato ‘mca pre din dramul cunoasteri, ‘icactate opine pubic, acest Forte ray eae rel con- fitele, seumind guvemne si opimind individu eae se opune pint cx acsia ,pdsst, prin moar, corpulsocial*~ei bie, efeactarea scestea 2 fost descopest in nenumarate alte lecur: i povestile 20°) Spo ters Bibles ale li Homer, Tn eile ness ale Antichii Ta basen legend Nibelungio. ‘Scopul cel mat imporant lca este acela de a pune fn lumina fora excaordinar a opiniei public. a stmeste mai putin tard daca este ingceast. Ast, cameni se amagese mai putin ea sua od sunc mau" eu tna independent de presiuneaopinii public. lat ei cre, din cauzaanumitor cieumstane ale impuli a fost nei se conformeze opinii publie sunt, ast, deca cu mai pind aogan. Allensbach am Bodensee, pelea EN Pena seaa din duminia alegre din 1968, Ja postl german de televiziune ZDF sus a cale cova ou, 0 .petrecere electoral” organi ‘an Sala Beethoven din Bons Pe scen, un ‘Spectacol de revs mai multe rchestre care interpreta muzct de dans, casper stiten It iste mese lng, sala er aripina. fn deeape faa carecum sub cen, fuses consi un mic podium coli de ser, unde notrl Daniels ‘uma ea dup om sas st deschidaplcuie pe cate le primise dou zl inane i cate com- Fineau prognozele electorale dela insutele Allensbach si Emad. Pe abla era deja desenat ‘abel Tn eae conductor inseuelor wma s19i noteze prognoz. Cu space la poblicul nen, forforaprodusd de ce eae min ‘uu, bea si hi miseau scaunele de colocso, am nou: ,Vousile CDUICSU" 495%, SPD $3859. Inacees secunds in spatele meua iabueni un vicar produs de utele de meni prezenti, Ca amet, am temminat de sts * COU ~ Chih Donne Uno (Ui tes Ge Demorth CSU Chih Se Ta nagtere inn Urnnes Sea Demesaat SPD "Se inthe Pre Devon Piel Sa ipoteza Pepto Gomis FOP” Free Bemhoile spirale tacerit itu bur Dement 22 1 Spal trt sy FDP 8% ai 5, Sala cloote de indignae edie public ‘Zn, Ges Bocetins, a sega, Elsabet, cum sv maj pir scum?™ ‘SU inselt Institue din Allensbach, din perdi, opinia pubic, 4 fi nscenade un de leo und elector seri? Cu dat dot ‘le inintediisem pubis! Za un interia ev dul: .Nu sas mir dele dac ar eistiga SPD...“! eva mai tiv in aceasi sear, ‘ind revaltatee oficial eu apropiat dn ce n ee ma mule de poy. ‘ozs Allesbach, sa mai gists un poltcian de la CDU ear, znd srengarete,a dar de ngeles, tevin, ci ela tn fest, sain reals dara psa secret pens sine — on mie iret de zo" CGitatul din Zi era ate, chiar aa ma exprmase, da interiul ‘cure mai mult de dea spn nen dine sertaree eda. Latnceputul ui septembre, statis ned mai arta cao curs eu final deschis,Ce a viz publicul dn Sil Beethoven ce urmaisem noe igor clscat l Allensbach cute il Isinte de alegei 9 as mai ppucusem publica pentru ear fi pau Incereare de a influent alge fle reprezenta un fenomen spec opiniei pubice el primise deja ‘un nume, cu mai multe secole in umd dar musi gasbe pnt atone o efiniie satisfscicoare. Sub presiunea opin public, sue de mii de feamen, poate chiar mai mut de un milion de alegstor au dat matere 1a ceeace oj am nmi mai tei a mm saa", aicd un fect dealer de tims clip eae a fcut ea liana CDUICSU st eens, asefel eno de pia deegaltate dinwe cele dout mat paride. a apart in rezultaele oficial un vans al CDUJCSU de mal mult de 8% Figen 1). lnjetegerea noastrt nu poate tine past cu masuritonile pe care le face” Acunein 1965, des detineam deja cheiadamaticei mdf a com Portamentulu legion, nu eram content de acest lero. ten tee despre opina pubic anit in 1958 In Pnrnational Ene pei of the SecialSens, W. Philips Davidson, profesor de sine ale ‘omunicai si juralism la Coumbia University, New York, sca “Intelegeres ost [supra opniei publi) nu poste fine paul et Insuritone pe care le facem* Exact wesst esta Cuca e-am a pls de majoras tc", ‘expesa - ncetfenit pe bund drepate, entry cl «ata atenfit ‘supa une! reali pe cave mul oamenio percepaserilacare ert prs chiar fir fi pe depinconstint de ea, pened nu fusese Inca exprmata ‘Otntebare despre alegeie pentra Bundestg din 1972 pus im pede in lumina faprl ed aberele angjte fn lupta electra er neal n paving puter lor dea ve manifesta publi, desi, practic, ‘x nur de adepri nu se deosebea. Ineebarea, pus in decembeie 1972, suna ase: ,Divesele parte au acai, signe st aoe Jante pent autor. Care este impresa dumnevoastr de cae sire paride a put f voit cel ai des asemenenatocolante, ate sau insigne?*~, Mai mult del SPD" au spins SO, .Mai mule dela CDUICSU, 9. Os dou inrebare veri aest hc din alts perspectiva:,Suecesul unui pati in aleget depinde foarte mules de 46 | Spiraea srt cate apis se implica eampanie. Cae epareea dum- ‘avons: adepi cui part au arte in aceastscampanie cea mai ‘mare implicate personal, cel mai mae desism?™ ~ 44% din esn- tionol reprezentaiv ay espuns .Sustinaoni SPD", ,Sustinso CDUICSU, 8%. Anan, nama I 1972, un sutinivor CDU care voia sisi manifest opinia prin insigne sau autocolante arf inert ‘dara peas pe cineva sti se alte, pene ch to scestia mutters, contibuind stl la sentimental sau de iolare 5 singt> ‘eae, Cu gre ne-am pea imaging situate Inca spl ice st ‘se manifest mai seut Sects, ‘La incepu,aceste probe, cese incereti de «scoate la lumina ™ Tnur-un intervn din doud, patenenl de cite er prezentat ca vind punceul de vedere: .Nus pi cee euiva st renunte la fomat dad sunt nefumator de Fath “4S stabi dact subject este fumstor sav nefomato Penn simula pero izle 2.00 de subicta fost ubin- tin dou grin eprezenttive ace 1.000 de perscane Grup ‘experimental aes grupulu cae fesesupus Factor experimental percolzlai arkato imagine nfs dows perseane anga- je intro discutje. Una din aceste peroane spunea cit se poate de limpede,Crede fuser sunlit de bun sim oi pe cela ‘Mt inhaleze furl lor davinator" Cea i ncepea espns ase: “PSH, eu." Model intebi era constrie dupa testa complet Frazee cae provine din piologa diagnose (Figra 19). Textl Inrebai er: Ai diseued doi arbi. Cel de sus toca aspuscev; ‘a rog sft amabil tet Ce de jos a fos tnerupe th mijloul Feazel dar cum credeti ct webuie st fi rispuns cel de jos, cum Sat putea sis fraa?* Scop slit de a caplet fx truncata ‘este acela dea amplifies simul prea sb pe eae Lar feprezentat ascultarea pasia a dezaprobari famatlui th prezenta nefumtrot Fapeul etn aemenes test de complete @frzei nu suprasolicia perscanele diner-un esanion seprezenativ si nv depiseste pesib- Tuaie unui inten de sondae a opine este demonstat de ez 889% dint chestionar au completa faza din imagine. ‘Cel deal doiea exantion de 1.000 de perssanefeprezeta grup de contol el primi acces inter c grupul experimental, cu Singur diferent ct amenintares ior pe care opis vest com: Pletsni faz lipsea. In acest mo, dus logs experimentlicon- tron, ceretiton se asiguray ei ~ toate condi ind identice, eu ‘excepfia une ~abaterea told a rezskatlorobginue de a grapol experimental tn port eu gropol de contol potea fi pust pe sama apie testi ameninri Rezutaul confimataxteptisil. Dupa o ameninyare verbal, fmaeori care tg aprandreptl de a fuma i prezentanefumiteloe ‘manifesta mult mai purnd disponblitate de a pura o dscuie pe ‘cease tema In compartment deen (Tall 9, ‘© impresie deoseit de puted asupra fumatolro fae simu Javea un dubla perio llr: main se spi etl cu dumanl Mate tama deze | 67 Pes 19— Ta nnis earn mn en coer a one eet ‘St stm eget errs ee ac et a SEES SLE Decanter tn ‘ncmpicat al fimatulutaprezenta nefumatorilor saps est aa tore! eu tenul, mca un panes de camparimeat deschide dis- ‘uta eu afmajia In prezena nefimstoor a trebu sfx renne lafumat. In asemenea dveumstante, dora famatouli de apa ‘pala dsc cade la 23%. Dar i calles aturk spirei cei poate fi pus n evident in ‘mod empiric prin acest test Nefumitori ns sunt, de fap ore aro sami de aceea, nu sunt extuem de domi si impuna puactal de vedere. Dacd ns, testl competi fei le ated nu sunt ii pe dpa singuri care au acest opin, et devin mult mai deni st votbeasd (Tale 9), Un maximum de disponbiltate de exprimate 68 | Spat txt Tall Tale ei a cro ra mara i tn rat om cer Ot arr ota Spe sin Sr: lesa Ahi iva 37, dese 16 "bela 9— Spt rt csc a Sond inh, ‘afm ma dra a cab faa ot Fisatuains Opto att erat are * ” Moto etm esas | 9 Aovedese nefumstoi mai degaba iit dacs vecinal de compat iment afims explicit cd tn prezenranefumatorilor ar tebu st 6 ‘enunfe la furat. In asemenea creumstant, celor dost 25% dinte fumaorit domi sd vorbease le corespund 56% dnt nefumitri lisp sseexprime. Se observa cum, pe misur ce procesl sie ‘cet avanseaz, opinia pou eaeia rebuie ve fumeze ih pre- 2zenra nefumatonlor devine dominant, pind ine-acolo inci opinia anterioar devine imposibil de sustinu Ta publi, Evident, ich exe vorba de un efectcumulas, deo descurjretepatd dato race illo ost ale celor din ju. Asupe umitoror mai degaba arog, ‘escul ameninsri,aplicatizoat, nu provost nic oracle. Dac ime ia dup acces, se af nc-un compartment de en tn care cneva le susine pune de vedere, atuneifestl amenini, de cae toca au tect este ita. Cu (549) sau fr el (5%), sone media gata ‘4 vorbese, act, ins, dup tesulameningii umeazs oat experience lear putea induce nesigurants cum af oval de drum eae cand $i fulgert mporiva fumtlui tn prezenta nefumatonir, ara! 3 fumstri prefert stad (Tabla $0. Tr cau onmenior ma putin sigur de sine este, is, siento ‘meningare ma sabi ev iolarea. De exemply, femeile 3 cei din stratutile sociale mai modestereacionet2 dai testa tment ii ‘inu pot incurs ied de un tvars de etre care le susine Pnetul de vedere Tabla 11) Reaci la intervu casi cum ar fo situate real Remitateletestului ameningii ns numa ci pun in luming proces spire’ icici deschid no perspective into sk prvi. le ne Incursjeszi st presopunem el oameni av sufiints fants penis ‘tin nevis eased ai de intens sts deseise nck eae. ioneze casi cum arf vorba de eaiate. jada, ne nevoie cn Seoputi de cereetire, si tansfoamim eompartimentele de tren abo. racoareseeete fn eae cameni de sings deghiz fn ltrs onanizezeexperimentele legate de disponibiliates de avr ten- dina de a ties. Toru ciuda nstrumenteor are pot flit in imervil demoscopic,apar mereu surpize nepicut, 701 Spina ori "Tata 10 Pa pia ti foci ine iemuai anemanmar ee rimecenme: Fikasiee | Ober ws Mota ama desl | TE "Tab tT pirat fot map ir i ole ug anene wel at. psa ao moa mm edt fs oes eaten ES relate niece! Sa, oad eeeeeete Some =e cone g § coz ache ‘a ae ean pon Ftgme ty Fert eta Specs ve te By a ‘Sur: lente itis 387, dese 1% Inceosanam si facem un ps mai cdepe st ncerctm s stabil ‘empire dacs anumit opin contin in sine fp ct persoana ete Le Impariseyte se zaleua. In acest cop tn 1976 fot eprins un test ‘cprinzind mai multe sense de opine ale Isiuui dn Alensbach, Incare em prezenat un desen ce suger ina a0 mas putea f nut eltcta pessoane stad alas discuind cord, pe end tn tla apt al mese se afla un singur individ ola O at vane Inftisaodispunere aeminicoare. Desenl suger cl aie grpul cit si penoana care sea deopate vorbea,Testlconsta fn Fpal ek Subject era rug st atibuiepersoane zlat anunite opin. De ‘exemplu: ce patere at cel zou sustine idea ca si mem Par-