> Redste SENA StANESCU ‘etneretsor: BALATYA Cope: Be MUREREANG A. Metso ele de epiizae a stall de tasture — 1 9 BB. Adecuses needle erinee 9 srctra af dactce a predate nie : 5, Rputeen metdcice is pope wdnouse 2 3 Neca onan dct le oS a 1 Meta arcerl secenina at acondincice = 3 A> rans = facie ert gonad puesto veee| ‘coptent 2 Mal etd a oreaizarn procs enamine ‘A, Carat inate permanent desler a tare & mto= Kerra tiie vane & ad {Erslinren suicsvle mor ale vette 2 Aarne cas nit fain owe Tieton) sl wine» tidal de pee de produ =‘el ital eda oie 8 ose {6 Propresele pathologie! canteporane sale yiataor cnilel 9 a Findanetave mci ‘idacile pe tors sructarilar 1 Sire eel a antes nd ace See Sen Tiana eas Cesta 1, tds do cancer est 1, Aantal te endear expolve £ Rewblii'4 piiore « metsdr saaccy 5, Preepeecovdezatere (disco) 2. Connsnein pur de convreaic 2 Revit eomveraid uee —T Chew cera pried seit co ie Ste werent ee 6 Docu as debated 2 Chace le ater daire \, Verlante ale dlscited deabateriy pee SSSR NS nian acy 2 Diclin teres) crit aapd pesca Peipeza tt 1 inet rl htc ne Ade rtlenatt inp pti) Mental acs ave aaa ae Cw 3 te te comnee seat on Tov dip ent acsalmarnat gary) een aa i Wn 2 Retesion ttl » inal tava Go mona Copa 2. tds tate pe contact ca sellin 9 sbutlte Tes oma eleva saw italien) me P Ti Bpecmntil — le hadanentld i predees Walder 2 prt de exert cin adsl dare tionso 1 4. Dapre teee ctuisel xpeinentle, 1, lnpaile dense in proc del 2 Mlntale dessa aides — {Sone ae al deat deena 4 Demontralseioielt ae 5. emai ae ede eBets a demoauatc 1 Rata tov pe tadele Spee 4. Funct yvlearcetrmated a Weta de modsare ie Skeet red eemtrares Inv pe trode = 10 “apioy 4 Mato tate pe etione Se Sy Uf Brea cars pincers mu exer) as ne To} ascetics eta een a 2 bea exe autre ln eter oprebe 5 Rtn eset — carne canis aF Meade duds de eee ode coster) oe oe 1 1 Cirueredle valores studi! deer —— ae 2 Alegre aru enopnera ul otra lnc) 9 4 Vesiote de apicare # mode cantor “7 1 etetsien concep e poke adden der — | rescue didnciceedmativg Sete. ues — = ESE epeepee itt pom Z § Samoa nae pono dene ¢ pc opin 2 pete mob oe Bite nk cCUVINT INAINTE Un interes sport se manifests pretutindent tx gzolle. noastre pena problemele meiodaloglel didacies 1 edicalonate. Aceasta ‘i'gdstgte © indreptaita justiicare In grija elena 31 in preoee Doren straitoare a tuluror Invajatrior sf profesodlor Pentre online ridieare a nveluful genoral de cultwa @ tierelor gene fall, Saleh in prectien scolar, con oricare ot domenta at ac [luni soeiat-umane, petfacionefee 5! srodernizarea neincetad a ‘hiniolior de Incr ax semniiesin unor resurse inepulzabile. do Crestor a elicienfe munelt depuse. $1 in inedfamint, promovarea liner metode inantate se davedeste o conafie esenjatd @ trans. Norman caltatve a Ineegihgetiviat de pregative pentru” muned or Uta &tinernala geolar in mod first, inwafamintl modern aut 's'sdetormine metodele gale moderne, adecvate sartniior (celdecarg din cetutul sada al dezvoltar! altel $1 civiizatlet ‘contemporane, Pent ne, relonolrea permanenté sistema de Inelode! de ioajamint face’ parte integranta din vast proces de Derlechonare a instructor pubee de toate grade, corespuradior oreinftor actuate s de vitor ee stain Tafa gel omnes, tebl- Iie cu claritate de Programal partidulu $1 Hota cetul de-al, ‘icten Congres CConsgerad acestel problematic, uerarea noastd nu It propane ‘si reniiene un studi monogrlic, exhaustiv sau ur Inventar or! © deserire ametodelor aptcate Curent 1 activiteten seolly ea Iuverte © colegere de relete precise ams de solu! metodice gata Conlectionate, puse Ja indemina corpulul didactic pentru a serv ‘automata rézolvarea orleare! staat practice de Invdjare. Di boli, ea Inceared'mal dograba st achifeze o conceptie metodo Togied racordald ta marie tanslortdri $i mute! pe care Te et ‘house invafGmintal din zee noasre Pe fondul acestor abordéel teoretce, am sublinlat necestotee adoptart nel metodologtt complexe si comblnatoril, de un 12> ‘gistra extrem de larg sf de varat de metode, procedee 51 mifloace {do invajamint, in continua Intercondiionare 51 complomentaritate 1Lunllard singura tn masurd sa acopere cerinjele un fe Bogat a? de dverstiat"de stats de tnjare co i seat ‘moderna In uli anatzg, cm ramas la coningerea eee, 24H constitute punctul de continent a anor eons wena ee Imefodee de irasmere sf asinlare o exerreteee ee nS ei ea ae) Sie oe Cn ace jl sola eb tS ct et olin a Sua eel ero cul ae ioe al er ar i fac pce enense eit ele oa Rretodologte activa, patiipaiiva $1 implicit de eficients forex. airtel aris re Cae ae ale eee ca 2 Scag reat, ana ital ae tel again mS Apropiate cerinjelor unui randament erescut ai mencil seotary. (ae pértdsim opinia cd metodalogia didactica ile th ele Jory SOIT sta Mei a ni Tee dat elie obtain cea ie Eibilttay) de experimentare proprie, de adecvare sau de gdsire a aia aah clara a ene, Ja speciticul preddrii anamitor grupuel de discipline $f mol alee Ja exempta! concret al fleearet situati! de: tives Oe aes, OS PARTEA INTIT Capitorr 1 STATUTUL $1 SEMNIFICATIA CONCEPTULUI DE METODA SISTEMUL ACTIVITATI DIDACTICE |A. METODA —O CALE DE OPTIMIZARE A ACTIUNIT DE INSTRUIRE Sapus unei etante analize, recunosstem tm procesul do Invat minus atesnbla complex 9fvarit de aciunt de jstratee, eistemic slorganie inegeate,caracierizalprint-o rabionale, organize 3 Hnvatdeauna orentst spre o fiseiite dcterminai, subordonat, in‘esenta forint Personals omuls moserb, ce apertine epo- Gi contemporane, socleliil noasire socalst, ‘Unni interment presiclogil, acliunes de tnstaire se pre- inl, prin Wemare, shen, de fecare dala ca relate. procestals Sacha, precited, de tansiormare efectva. 9. ater umane. Belitgurarer are loc ind in conditite Speciice In care Inter ‘Yea precisa (de predere) a prolesorulul Inoptata spre obfine= yea und! sehimbur| (limite) in formalie elevul, provencd sau ‘Ste intinpinala de aelionea proprie dev invajere a wcetala ain ‘or. fel ceca ce inteprinde educator, ce aeflune exterioats, Dat riaringe automat, dela tne, aura Qezvolettndtviduae, Gl devine conditie sine-quecnen a wet sekibar interioare aumal fh Tadsura in care rouseste #4 angajese mulUlateral eleveltnirn ‘tort de invtore sl de gindie,iae-un act de tere eectiva st de Sanifestare voliionala. Nomi aceasta activate sutenled a celui fare favala este copabila se genereae 0 noud pexperienla” perso. Sls, sa devine cata propriel ini dexvoltant,fortaatrice care Auice schimbdst de ordin conttatv 51 caltativ tn propria Tut for ale (ce fond. de. cunopinf, mod ce reprezentare @ realta, Mitctall superioare de activate: tintals, not disponita # apoctiati ele). Tocmal aceasta activitae care apariine personal {idwulsl conse acen veriga prineipall prin care cel_ tare i lente poate 58 conduct procesul de deavoltare, ,tocral alldesc nok posta de opsimizae a proceutel de in Hore: (arp. Tat), Sc it sleval Tousste Sopra Suis Tat o'pate’ din ce’ ince ‘al mare din tees co ice Sa sora im se sarin 1.8, Viol ca ti al malo 2a fatima a un copartcipat uci, are si activ le pata rel Soe frmafiy cu att mal malt exist sansa ca dt abiees Shiice (Calai eletalWh avina tle poet transtomirt, Cu ft functia carla ince ete epee Bolesor elev inde st ovina ‘o lontle ce epne ny ae cléercevt, ott afm Gta" de instr incng i Se converieasedinte-anul'de solitaire cel de Suc fe onde (2,0) Au wcll enor 4 bleh ces 4 prolesorfal si oa a partenrall si, ceval napet IW Ia ue, Satrah mod comm a unitr'deecones conse aes {aaoert “in ‘conde une tntedopendente de Sa ot de induct. recproch. Flere: aubleel sepa ceata;“conportamentul profesrutl delenning ernst taneitalelvtor she's inves. Numal unit ee diglectch relator “Interpersonaie,"acivitea suet {edocatva) “se traduce_inieanlapt do teansormares dete fete ing ‘Si necontenita, cumelatvs, a ‘lfetter ‘ates te ersonalitis "cele care invaia Acesta. tate ‘uh elma mre Snel evarate unaerated a une! callvant in nan es tes devind omy a cova ee ete omeseae propria Spocer nose ajutindul st repreduca, in minten apitinle ule afloat 9, parte in cunonitelo 31 Inteligentar din imaginal sf nesnt: Yilaten, in Seosiblltatea” st apituiale:bnmegantete’ devon an in votre oul pinuale st matte es deg Bocce atv fhe sl autsiive, de edvcte Jn dositsuraren el, actiunes de Snstratetinde si capeletntot esine’o form ‘ostinald de organizare, premise escabale 2g pert elon sat une rewaate 0 preven epculor ceca ‘uscepdbi sf! tmblne fat, sstomatc aos hal ave ae Cacia of eicienteforturie protesoraul aie soon aa ace rmelode de Invéfamint, concept care Il plstrand ose sem. Calle orginal dedusdetimologie din grceseal metiodaa Ses te Insemneezd vdrum spre." gcales™ de urmot™ in vedere Btingert unoe scopurt determinate, «bint tnor reales sy {Ode cls erm si meinem ete, spre; mh» cerca, ctr, ry leplate, Optinizarea organiza actinli pedagogice corespunde Infotdeasne, apader une! eautar! say elaDordr! mefodie. tn fol cesta din punetl de vedere metodologie, procestl de tavajamlat Sle olodala 41 un ansamblu de metode, de cal" de instrule. St hin acect proces este ovietat cu prioriate (dar nu exciusiv) spre Shietve delcaonstere 9 de acting (nett pe canoes Ales pe elaborarea structullor cagaitive $1 operational N01 le Slevnlsh, esenjemetedei de Invdjdmint rezuitd ain esonfa”Insast Gactiiioit de invajve, ea forma specified a cunedstert! umane, Supt in principe neeorastlogt le distectiel cnoasterl sn: lice (gf aftistie) in sceat sens, metoda constiule o eae de acces {pre canoasterea st transformarea rent, spre iagustrea intl {1's fein e eallurl sa comportamentelor umane, in genera Eo este o presenta Indlspenssbilt in activitaten de instrure (oat ich im sens de orgonieare a invari, de preventare st insure Sistomatiea, madiata, e exporientl soclalsamane fixatd interaural fe valor ate cltury tmbinala organic ca un exerelfia progrestt Ae conoastere nemffcta a realli prin eferal propria dee Dlorare a iumil real de descoperire 91 de aetiitee practic, pro fiuctiva, coneepate ca modal Inegrante ale unule st aceutes| model “general de ‘orgenizare « invalamialat adgplat in tara Noustra Metoda repreninta de fapt un anumit mod de a proceda, fare tide st plaseze elevul intro sitanie do invatare mel ml Sau mai putin'drjate, merginducre pind la tna simllaraacelela fe cercelare sinc. de urmarie si descoperice a edevacull sh fle reporter Tul la aspectelo prectice ale viel. In acest sens Imolada poste deveni o ford conerela de organizare 2 avatar (Gi Bramer), say cam s-ar nice, o scale de descoperie a lucrulior Sescoperte” (G. N. Volkov) intregal ansamblu metogologie com Dinind astiel espectele spectiice metodelor de Investigate cu cle le matodelor de expunere a stn! (64), de prezentare a valoe- Tor eur n general. Metoda tine, oricum, de sisiomtl candor fexierue ale favafirl 1 anume de scelen care fac ca invatarea = fdeving ecient 47, p. 34), 68 impulstoneze denveltares persona {ita oeat eve invale,eluborarea tunctilior sale psthice 9 fics, ‘materialize tm prlcopert sh deprinder, tn aptitint si atten, fn interese si capactal bn call st tasdturtcaracteriale. Expei- Iino necesttete legicd fy raport eu o anumitd acHune determi- hata de predare-iavalore, metoda ramiue.fatotdeaina.suberdo- Dela acestele, se supune leglor el, Ea desemnoaza 0 actiune Instructs (educsttt) reels, dor nu se Sdenties cu acianee inst, hevigentin’ un efort de oplimizare a organiza acestala (3 4Irae reer ee oe See ae fe octet ie etme er Inintl, conform wnet sretegil didactice Metets tose es oad @ modaltae'do Iucra, 9 manieré des action precte acter eg 31 planiticat; definindu-se si aici ca'un mers chibrult, ie aia re dinamic, transformator al actiunil didactice; ea indeplineste 0. Eide eer en sm Incuinent a ‘ransfornarinatoritumane, Pt Sects devine wn iewnt, prntolopl, vise SE eteneg en goctanlane teorie actunil pedagoaice sf prin sa ajute Ia elucidarca multor ee ae ora mela ences poate clean Som haed Siaan eee ate meses rr siclente, cx metodologia in sens de int cae il propune #8 dots (pore, su caracterizese, 28 normelineze, sa clesfico st 88 prezinte ital metodelor urate de minies #1 aciomea aman pentra Apu sau pentca a rezolva 0 probiewé (116, p. 200-200), 58 Indie ete de urmat fin, in masura in care metodologia aidactica este o tntruch pote sisiomalica a unor cunopiinje suikifice despre acliunes In- Miimes-eduestivar ea devine 0 parte integrand a cove ce se mic Iheste ia prezentfehnologia edacafonaia, ear, in esenl, se ecu Gueproleciereg, epicntes, evaluarea sistemeloy, tehniellor§) auxi- flngelor de periectonere ‘e procesulut de Invitare unaia™ (defi. ve hich dot de Conan) Nations pentru Tehologia FA. aMionaacteat tn 1057, de Depertamental de stat pentru educate Sivtinte, SUA. ct W. KenethRich mond, Phe Concept of Fateational Technology, -Weldenfeld and Nicolson’, London, 1970). B, ADECVAREA METODEI LA CERINTELE St STRUCTURA. "ACTION DIDACTICE |. Metota st componentele aciani dactice CCaovceactone umand 3, cen de iste se plascza ina ann in pune deta cone earl cla erin’ sve de varie (actor componente condi te) anche inocuncecites eet identfebite upole care pot fl sitpiit Mtopniealicle‘care_ treble accptate adeveor’ est ca ia Ale Tiecare acne gusete co pune de plea 0 noliate Sta prin (on oblecte sorte pe car eave de tenia Sashes ensni 2)pastetpanf ea eget at alan ovoesor SPER Sa clades vehicles on enum 2) confine ake Frags Bo ESCRO) ay nares eg) Tecure te thet end fc ope atl nates ims (dam de ofganeare ()' mune cole’, pe ecipe ot doa” emeaed un Gre at (9) Gesture! Pca sul de ‘etate sopra este, Almunia de faeea tient elena ea actee, sien unor (9) reife (peformante seo ice demeont of fe sepse (9 eval! (in fancie de obec: ‘Wve ell creo port) Rede setemae acest cell predox lige e ord pedapgte finan) poste f presentat ta fee] Aor: scan => pacpani (@)~ conto (c= nore 2 Miluete (2 etode eh miloase (a) = forme. He orgies @(fh. execute (c) — rezultate (2) — evaluare(e). In expresie fies acest fix’ se poate. presenta ca tin model" conventional” ‘Tenulcelu de mal Jos Sal al oriearl alfa (tg Inte aceste Componcnte exists 0 legs Nécedart, 0 lnterdex pendent funcional, ut entmlt hoe determinat cbiectv’ Go cerine fete paccurgerti fn-o amumlla ordine a etapelor organisa a estasurarit actinll. De fiecaré dats, modiicares_unut element ftrage dups sine modificanl corespunzatoare in vind. celosilte componente, pind Ta refecerea unui now echilors, Toate. aces ‘iliente acioness ca un tot ocgenie ag structural cu func egratoare ce reprezinit ecliunea Inisi, Aceasta seamnd ck ‘rganizates oredrelaeuni devine dependeats de 9 diverstate Ge ‘arable side flecare fn part fle ele de natn teleclogid (obtee. ‘vey serciny), cogativa (specie proceselor “de ‘eanoagiers tnd fare, de onda afectiv st social (psho-sociee) so fehinfeo-ateral, fare inet, In cele in ura, tn ce condi tn ce late pot fh atinse objectivele urmarite Interdependenta opting « acestor ele ‘belo asigurd desfapurarea normals efcienta maxing Inteaih ‘cient ate apa cum se posto deduce, metods spare doar ex una dintre parle componeate ale acest anramblu situational care delineste 14) sea Se SL ena! cate ries tery tet a ig ee wera a ae he eel le bc unt tect Sse aa beg ea re rai uh (Ge ee So a Solel me fryer an is gl os Sa ie 2 cundonare ete fa la decom ‘once el arrose aa) se tae seca ah 1S)nena pecs prison marta wise de a a et oe Stee ieee acne frcnle Heal Pat a et legen mete Peace tovirtosre, ea echvalenzd cu lores uel heii ane Sanne mt, Mess iinet eae se head ste prt se i sat caso aval teal etuctonl ak sem rs ea lest al aie gh it al Sen cp Sede i at messi “netted connie at Pit Pera in ape coms ee Te eee et nego ct de Hii de eo com ta eum cn ovat mic paris Pies tail elect et con ode aan Ne ae cae ca tee NEE ee ee Sra al ocr aca ne ae ee ae taht a in ose! ec Fo er i praie tcoeierel ca ale pole “yp alas nat Seda ee Reet sleet anh tele a neh a Motoda, se ajusteazs,asadar,dupi datcle de ansamblu ale act voll privie a un intro. eeea'ce permite o al Bund sépiive SP oplimizare «acesela ah prin al Soauat dei Sine. Dest tods aspune seo relatvh sutonomie. daria Polifctionaiala eh ea ma poste, totus safe” prefeclats ie fiependent de cleo" elemento din camplesal ethaniie ne iin foncte de. aresion 91 in. simultanelate cy sly Nick ‘etoda use delineste prin elementele Izolate. Negijaree east Singur, clesient or putea pefedica ‘calfates etait ar crea ‘ec ca profesor sect formee'® imatine incouplete cet dsformata despre modaliaten dea duce lattun stl? propde i actiune, Fold de cella componente, es nash, elede’ foace tn rol integraioy, de uate, de punere in relate’ « acestoa, te ‘Spree soc, condonarea sted ‘se "poste ncage 15 Sctasta forinald: M < J (a, be, mam ive ©), Abordel cession ‘Bolo ese inelead, tn acclaim, a’ valegorie stress a Suple de fextty in contingd solar descicee adsl au, ‘euve, ca echiibru mobil necontenit in efacere Ont 'de cite ort profesor sf propane sh Sateeprinds 9 ace siume instruciva enomia ipod didacica tm foguturt ce oe Hate metodica ce se presupune {fea mal petits, models Sisushnuts de-o nyuttuline de varlaile ce Rlcdtulesseomed Foltionel a1 actu date. Diversiaten de eer te eonbeey Doablle nie acesea face noceeaacxsteta mal mull meres Siariante ale acestora, cees ce exchade poaibilates nel neteds ‘alee, general vlabile pent toate sift. Luarea In corse. ati a plreliait'de Tacort 9 «dinamtct Telligr dre ek se pate 32) se calculeze, cw oarecare opresiaties desig, ht” de Inept acute cian 9 al melodel prolectate eho dele eased condi mat exact de optaare a Inregt ecto se va efectua. i i 2, Determinatea moto! nrapor de obectivee atm Asadar se poate spune of actin didacid incepe cu sista os Sv sencl nl nant des rece i elachunsepropciek ‘ecestlay proforma ial proiecteass in plan ent eee se Tunak sb fi senttee perormaajcle) “Unni ears ese Hionesd 3 ejengs cet pe care! istuss. Sti Sees Steno cna dea l gadentc la cea ee are de Tnaptae ae ‘Speoal odie pe tare dorete st le supore ceed al $s enral engerezetoteda soba nal Convenss sua efilenia de comer aes erie de cescetil mai fecenle din sera RES EGR iluncive cael Inbepsnew te Xn ye? 16 = J Wn anl 6 dlstngo, a asinils, «identiice, ast amintl, a recunoaste fin toloane sbiecclor se enumerd tepte, informal Tactuale sf uine date, eveninente, persoane, locr, perloade de np, Durie ete). Pe’ scurts seunousterea terminologie™ —> taste Tilia fape, ioral factual ete 1) Cine profesos! isi propune ca cblectiv .detucerea unul grip die fof trace, in Coloana iniaitivelor Inlinim. verbo “a fo sntetiza, closes, » Seduce, a formula, a modifica", taf in Wiinns oblectclor: sieoomene, clasfear, concept scheme, te: Fillet abstracixn generalize, #poteze, percep cll deseo- eit be senrts vdedaterea unl grup de telah abstractes > sa Rintetiia” reli deseoporct ete Fata de oven ce preconizeaza Melfesse, nol consideram ca Iueru file ar putea s4 fie dose ceva st mei desarte, mergindus pind Ta Uidicarea tehnicior seus metadelor de fnfépture = elian st Biles © esloand apart ar urea x do destineta astel preserieri Ihtadelor® prin sway individual {leet}, expuneres protesora. Mil visionaree unul tateral oucko-vieua tastrurea. programa fe. jpentna panctsl a), nam conversaia cutstlea, dseulla de grup, Hierdn experimental’ de laborator, stuciul de. car ete. (pentru funciatb} ta fel acesa er event si mal evidestarelstia blew: - Tivesmetoie ae predave st invatero™y s-ar pone s{-ia-amelt tn Widenja uniaten dlatecticd aint obiectivele de tine st meto- Hele prin care se ajunge la realizarea lor. Consemnarea obiectivelor Ir aprea de Dacre daid sl ca 0 prefigurare expresa a modulut de tefl optimal penta o situate date deine afare Spre deosebire se ddactica trations, penta care abiectivele fy eran cefnite in termes practct st masurabil, er ceilerile de fiprectere au ‘ost foarte qenersie si subiective, sou cusniieate In {biour relate simplite. (74 p- 9}, pedagoula modernd firm’ | Adina Stabila" mal stare deur" (ear st exclusie) «anor | Scop defiibile s-operationsle, Weauelonle interment coms 8 blectv apacica td ‘lrora se pot lin decal! consraiesy smetlate olrivita, apa ie come Peon ee fc desemnonad activitatl ot ae a Pagmncete2 clara a actiunilor instructive vl toi eis aclliteacd er ged oeraher ana et Seca ated te dade se et idan a aden em ni wie! fier shania bw ieee ean 4s inprecns se empresa de precede inmotattsi orgeniate iy sistem cares pesmi rmériren pro- feselor la elev st st cy-aceasin wiizaen thor citer 3 Mtramente de evalvore eit mas ablectiva sme N. S, Metiesol (ct. 116) oS Saaetenet Fecomands expiceren cblectveo cle ale une leit print serie de setae oe ‘atu care arid nan felor deep te acai) cy indicate, ited plcare a infaltvtor Decne ober. 4) Cin ebectivete re 4 Scolnick oe ie 9, Condionares metodet de ete sublet” actiunih ‘pedagogice Metoda are o deschidere bidcectlonala: spre ceca ce face $i fam face profesor, in raport eu wobietul*Instructel, der st spre In scunonsteroa terminologies fori fn ce face ste ales cut lace, cum procedeaza elevuly in dubla itive (activa ar Gupte terbe 19iene 3! ducati re ee emeseigat fier ivalat.Aplcid tog hla peta fara, genera ‘ontel =a pal tea de sensiilte areca! pest praornis de cre iacilate lett de stil stu de units osspotbitate sau inconpatiiitats Se Sonaliole @ profesorulat s1'0 metoda san ai Se alaseset mat mult sax nal tie exist 0 Vartents ptiunea pentra 9 solute. de mason fe de oblect st sublect in acelasi timp al instructiei, al 1 SMsrnte 9 orma-edueatie ai mate ge pet Hei eratan comtinutst invafamimol devine © component TP MIAgtidaetice nome: pin raportarea Il [a obecivele Sco ete numa ta mdaure tm care este ps sub ses: Tike Gr tase scope st confisutal setont pedagooiee 2‘petoda so interpune ca un medlator, ca reprezetind scl dupe Fever, sevolitia djata a obiectilar de hnwapennc sae Sats late" .." “un mod sficace dea Tolost un mati atingeril ui scop* (28,144) 0 tenon a 4 nsasi metodizaten mairiel, adicd 0 oxamteon een ordonare alenia a cunostntelor (fara separa Diners eal Prelucrare), Wclusiv progeamares activial ete sera Mor Metoda impune .+.. pur st simpli un treamenr oie splice materiault do sity elicient inseam oe atest {ate face ca utlizares materilulu (in mod intestonst} age ng G0 cheltuialé minima de tinp si de energie. Ne ents Sek 2 ceva exterior materilulut ge Studia =. meioda etpth wad «un mod de trate materlalul--,mefoda aa este sateetea i ‘blectal de invalimint ea este anlitttek fate tense cee tae Plitoare sl negativayinsemnind jp acest cat ‘scthing geet oat {ater (biden), Folosind © metoda, profeoral se gieiong te ey ie cafe el le va pune in joc penta a transforma hence gee Watat “pentra ‘ast adecva pentru sine biecial me eye errata. Cranes Mount. Semaificatite incorporate fn. cuncolifle ae sentice te ‘uanfeazd se plord sau so entompeazd in nchiedee matt ‘Shi scam apart dau haien mint ae Ss sollitat elev: Stogure cunosintele, de exempla, na stages ed jutomat duns sine 3 formerea anumitor attudinh ort eee {led despre lume st vais, solida armatuchficaotieg res ‘area for in convingrl, th idl cdlauitonrs rebate oy Soe blectal unel alent specale. Or, atituinea ‘blest ee 4 sau tehnicista indiferont sau formalde oa yeaa s ‘mprind infomualel prin tatermedial: eiodel der eames Teste, prejud 2 ec rane ae Bee aes Sores, Saat Re nos era en ee ere P pe relescoperites: acavaruriior™ aint ferent Sato far, ca toate nuaeles varitaten de sensor, revin cu trey Fe ts wna nt Pt -s instructiva 51 tehmica ei se inco- Tridel dace subaias inc oaattcaracerl or ble Mepenienja cavzald s acestora de exumie egith epson eer see eta GR arenes Nata i realitten siete ch nc vom me poate eee fee eames ais at arb acing jars env mores de hein cree icin nl fae pce vtor ce @ 8 be a ie plac suiet st tnoeed et sscom do win vali (GG Amc Bane! Redaopi ermat 0 w88) Py{al reugeie sf convertase ses Gente fanclie de aceasti orientare el tncearcd si a) mnt ade eects pa aU ale adeptin op i) optincie. a activa toto "lla de: miptrd posed oprtara et area inderent drat mod particlar te pred Sat totoaate Jnvalare” (13. 3). pune un confarm tun dogmatism absurd. Normele jaloneazd ie haa een ar erge i e se heen meg an ai cep Semtic eovel informatie! 31 contnfeatel sc Sato he ea aoe ‘meren noi sf not argumente car fre Satedgaeat tise ane ary eee otal bie ate aa tna oe ce Seg Gee Page aera eet ain ahs aes lp ERI ce et ager gent Se indy Ieiegecgattt meas are rept guid sic preaar st invari eduedelen* covers 8, Meto sf condiledactico- materiale ale scott Jp lerminacon metodeor nu sateriae, in care se exerci activate de pres ial "natetil dacs, tonic euclovauie,apesie hse feats de Inberalon‘chlamett ee de seer ees inca {nf cx spit ler coreharedion Chae mSltee Seroang 2 45 Pott ashen den anni sor Inui etre ae SRG HOS I prsnnta al material diac desea) tour fone Imagini siatice (scheme, tebe, wgremss jganigrame, plense, iabloul planus Mari ete}; protec hoe fie. Co att mal mst metodele experimental solicits cu facetard st iatalatis speciale de laborstor, in mindernty profesor re posbaist incomparabil tal ‘nterpune ine elev sf materie de studi Mics de aiversifcata de mijiowce ce. nvatamint (ca ‘te mai pereclionato ain ing lo dlaponitivele clectro. Ge cere ee igstat, Revaiiin tensico- lini @ creat Wilitalornie sponte de organizare u procesal de Sava HH maar isnt abaal um intro) complex, mut Fn aeepate asuma functaldactce sf educative dintre Mal lutte de comtnicare propriuelsa ¢ nolo cunostinie ian eerste ae documentare, ae totvatie, de evalbore 8 ro anetales ee tind 8 fantere la maxdanam pierderite de 1 ecoreraies s& se ajunga la uh invatamint rel Sntensivs mal Minimal atzscte. Hisimorca st alegeres mijloacolor se fondesza si ele pe postulatul ‘iionteltrne ce'este condionat na numal de colitatea tor = esent sPf.Snotl tn care ecestea sit tategrate tm procesaall- Fane ieatctan ce fine se mevodologla open, Inaiferent ¢& Filejoris ceca! spartn, ijioacele de tnvalsmint devin etiiente Mlinde'is condlitie in care sint cu, grid seleckionate st rational Was o> comes sted sine sutordonete une! netodologt] avansato, wveets sowcele. de invétamint au pot fl adtinistrate tzolat 3 Waie'de ess melodelor didactice, tot asa dup cum ict me- Peaeier ute Selamat am se Pot ine. departe de aceste, mijloace ade de inital Tor datum dmpuls de moderitate metodo- fopted aati. De oseienes, na se pot promov bath crganizaréc spatior seoare Went Spun tot wat ona ental $a "More randement, &procesulal de invatimint, "ning, <8 se Bare mentelcr une aeiiau moderne, arbitectura iatera® (bin Se teaming ofa mumeroase slut originale Glad reams ate auplefy Geo flexbitato erescute. «Spel polc Hela, hotate ea peret_ mobil completa ca exbinete, pot fh Walenta otite, mor gropurs sumeroese, mincll fx qrapurl Map adil indivual: Spoil vaste servese actvitailor de Pg a cis de documentare sint iamutie. Clidves serving foram di devine in aceesl map cub, eteler, centry de documen: fare iabosator, agora (22, p15), Mel eispunerea spatals a colectivul cu care s6 lcreaza R= aa Siri tau negeir exerclarea unor metode de exem: 1 meted active esind neschine “' gobieruhulalorent. Nees: Hin ater. de organtzare, ca 2iu. alogu, dscuta, desbaterea, actvie fos clreil inte proteor ice det wal aeuse wet a licen atime cind ‘elev ar mean ropa pe seu tradtionale de bandh cl apagh eae 9 Jp ere, ar cada hactc se in Heptnce; cote nese tare in rezolvarea problemelor se manifeit we a hea caledrt intentionat nae Sestmeat es se 531ai" malls autorttale profess de levis guests Lea e favitanint care Steves ea shunce lath mal spropat, ive cate st students? ae 7, Metodele i forma de organizare 3 procesalt de invafaiint Et de senna, repent ne eid ag ese enc ee Megs ene git Reine yeas arctan spe ee iu ie nee yO in ra el en Be @ srupare Hex motile cw teed ae ie once Sapa marl Ie ‘actani pe grape mic, mel omogens active inaividuaey, * ™PE Me fee Prin mare ey Invélarea tine de act ele caa my pote nk inna ri ins ct realile Interpersonal (ae, tn fact dopa var as foe fort furan a dierente de eins e metsosloie sain Perxemplu comanicarea de nol cunstinte. pe calea expunert Bin cursun tlevaate este mal econonick set iene Suupurlo mar fn de aa in elaboraen sor nol concen et olvarea nor nol probleme, formarea atitudinilor elc. este de pres fora -disulla Sau ‘desbaleron tn com pe colecivee eth ci (a atupel de student), pestns fedtuaren enoy Neri erento de orator 'a ino apa pacce dealt a {exull seri sf al rellectiel personal, orf utlienes weg ae sramato etc sin prin excelentametode de munc® iahesiege ae eee nolo de nadie concsinelor a prceperit a leprindellor, evista numeroose alte aapecte formate ear ti 0 tata snatvidual, person ‘Na este mal putt ade {up} constifie 3 ele fe-mulle aspect. Difes scare aa in ace Selena, stl de pes en postament pent cela i, pentra ae tide Ta cist ot niin asficare Intra lidecice si colectivele elev Bist nacre cule ates fe tue moi ala pentra ex.» tn loca unel procedur me- iene aie Tmirimi a clasei de elev, totus, endinta cat A. Metode st caracterulsecvental a zefuni ldactice eis inten fsa Bn ala © metoad nu valorem, deci prin'talie ede scare (C-bit. exerchare elected = Fo aning ies cl evn ce ole Ge gra Mectei ta ae pene deoaece cupende mance Ins Melts Yor chev opi fo co, Hearn roto aegarut O. cter becventional se detuleal po satan ea Getic, tance te sare concrete de bree Fa cepa ‘mteil pe setunideimteeaauate de sfcinh disc dee relgeate ie corespund.comperamente, dre Apri otera lev suc er auce nr, a rte et mum proct e infegare a acesior set Wine intecun flex ue de ectiuney cel Impus de metode seu Mm aSee Saat mit fs eno ec Bipot ey oleae me Yansmilterea prin viu grai a cunastintel tof de Paemplu, de pracedeul demonstrated cu ajutsral deseo Oo iis enSene cece © Ste ae dealin peal eta iectan go Sis deur Sua eae pe Seo eat nl pe Sean te 3 stringerea datelor, prelucrarea informatieh, — functle coretiva st oventativa in determinarea ‘meodoioietsiactice Calta tundamentala a unet metode este eficionta $1 tlcaci- Tv justien asemenes airibate, econ metoda, care prin fplicare fevortzeazaeblinrea nor rezulate superionre, Siraduce maxinam de modificsr im comportamentsl le: ln uinimam de timp postbil (46, p. 279) asiguring ‘un grad i de pertecionare a ofganiztr invafarh. Cu ale cuvine, el fidol oto se aprecana, fm modal cel mal pragmatic [dar fevclusi) dupa performentele obtinute. Este varba fhtotceatne, i doo ollcenta umana, social, evideniats prin indicator can vt si calitatvs de ordin cogaitt, exting dupes, st supra Mesiarlor afective,voltonate st morale implicate fn acta pe- jue dat. In fond, raportuleare ge seblleste Intra corinfelo con ite in oblecivele propuse sf iadepliiren lor Intocmel, pune Ineoreafie airects caitsten: predgrt cu cataten invari, ceen fi pwrinite sso emia implldt st o judccatt ao valoare asupra Woludel, si fe puse in evidenta posPbiltaite instructive st educa five ale scestea. In ecceplie moderad, predarea st invdfarea ui Io safe dubiate in mod istematie de un elort de evaluare ti _testhievatore cu ct mal mare rigroaate psi. "Acosta Bg contra cit mai bine puse la punct Sinpl eter docinologiee, St ca elt accasit avaluare va" aves rept nbiectv nu nue produstl sau contnutal Invatrly t st jrocessl prin care copia sjunge sau nu rouyeste 38 ajenge la lpinirea raterainil de Savltat (15, p88) cx aft se Vea Piles oprecie mai corecteficlenja metodologiel didactice, (Canoastereaimedats a reallatelor oblate si Justa lor apreciere fu dubla semnlficate pedagogict : una do corecte gi elteorlen- falsas Aster este deosebit de important ca intregul mod de des- {igurove al une acini, sau fn sens mei larg, al unel lect, sf do Dindeascb an ceracter destul da suplu, de ainamic,Intt si poat {i sipus continen mat control dn pa¥tea profesofull, une ove Tr unet regia din mers, eapabilo st! conduc la corectarea ‘nerilr, la sjastaresSatentlor, Ja reconsideraroa pe pareurs a Dpocedeclor de lucr, pnd 1a realizareafnalé actuni. Subliniind Hoes cas, Intreaga metodd este tn mod Inevitabil relnio (Gone rellexivd asupra. operator deja cunoseute™ (41, p. SIS), G. becger relevt tocmel aceasts putin a tobe de Tucru de 8 se olga simuttan cu aplicarea el Sn practic, de se autoregia din ei peti Ida nice stuaie ef satcesul Inv bund parte, de aatara gi structura opetalidor ristaly sana leu de. varstaies procedeclor poe in joc, intact see IS edera meloda esigara 0 anunita srvcutsre @ sesrenet ae ghetatiiler © ierarhizare si sationslizace a lor, intt-un tot uniter inlegaty care teeta nc neared ef BSE tb apes ancl popisis tes See at ca sembi organza de proctdce (en use 3 anya considerate ca cele mal nimerite penira rezolvares sarcagoe at fiale, concrete, (particulare) si prin ele pentru atingerce scope esa daa 1Ben clan! reise i tagenPee gc ae Geel sint moduat timitate de ctine, sin element deel eet fGaPanente porticulare, subordenate i integrate intra, font acess il Metibie or,Sderaey ft ale ed et ee wuantars sam sublinierl, ni ete. in indepiinirea sereinilor Digpuae irk lah ot aecaro futea'ny seem ts seca dance loceden etn! Sperne slcaee natn care oe Integresa base dupa eum toca proeiea Meet ie eee Contant cexenpisi donesotaicgrsiens cceneeates Pek fia da mnch indivduaialsvenalogisioned ese ila‘ tet raportares dete inca" na ng fe conte raced ern apcae na eee 2 rest randamentul une{ metode sau al altela. bar ® = ti asro cere case paid ot ed conc are saeco i aed GRA comand ace cr ee sheds at cae ah eal popes es SUC Face IAG eatatar ter ciel etaars io Rotel aad tea Shion ee ea Besthce aja Mah agaas Onl arr ‘Sees Sh TST trot ata ENSS pe ede earmcanag ic Eadie pair, a caer ci i btonat Mecca stan etl SPs aE aati at isthe ales eae acts todologiei didactice, be iP ce hen re tate fede as i a fecn Sie atte es ea ise eager gnbebas Raltracs Imijlezele progresulol fel continau, iting de tpar cnt a invete, ria exerci sstometice 58 dezvatte a elovil sti cte sint centrate pe actvitalen — sint axate pe actvitaoa ele- Drotesoruia) “ipromoveast —vululy Givcinvatamint magistra") pun accental pe predare, Decilates de relleclcy da organicare a mune! de corelace a Ope Falls de anol si de sinters, sui obiguulascd nal ales of tac ‘ieee in mod independent s4 fle in stare =4 poarte un dialog eh Sementt lor, 58 muceased fa eehipt th colectiv af se aflme ca persome ‘cere nd neielat spre aulodeptstea propel tor — tind 8 deplaseze accontul pe Invayare, tw ridicarea conc: Ilene skigentelr Tala de Fmeti redere Tnircit sp ertimeasd cf ,analfabetul de mine aw va fl cal care = clove este prvit mat mutt — elevul este coasiderat ca prin- ny ple s4 eteascd eva cel-cafe aa a favalat chm si invele™ tc oblect ef instr fipalal sublee! sl act oe 402, invaamsntol modern renustint lv caracterul enel- Instrare of educaties Slopedic al cular pe care 3-0 atradult mp indelangat x41 impung, sot mal mult informative, — acorda priorlate Intuit for tinke ia mod firesc's4 deavotie Ia individ yconstlenizarea sth ftcorde prontate nstrucici —— matieducaive, exert fick a metodelor de acisiionare sh ulllzare a cunostintelo™ (38, omer de eunoptinge);— dezvoltarllcapaciatitor st eo cls Mab Se ees Seca = ne agin one ~ Tat eee na hohe SRTLaw, ~ Sete alae a eee oae imeem sn eae ets — Sea cme cee. edhe ae Se See re sat reste of paves — cose cn oe pie Hare ‘metodologie tinde s8-1, opunt see ee Se ai a al >. Io, cauia si pnd accent pe deprinderes metodelor de gis. Uir's'de Tuer, de exereit, scoale moderna nizuloste $8 dea Vote le elev! posiltetea de est Insush prin muney personal, ‘gus o band parte di cunostine,foosinduee allt da multiple forme 38 tehniel ae aulodidastel ct st do multimea sursclor de Snformapit (mowvale, Mera sUinifice si lterare, antolgt, encl ‘lopedi, revista, bibioec,ziae,leleviatune, tad, oct progra ‘ote et} puse le Indeming de eivliatia nosst® penta a amine inere in contact ow progresele contin ele callury ale state $1 {ehnici In concluri, ce la melodele practlcate a’ yeould se a5- {teopta © mal buns pregiire « abeolvenlor pentru un alot nef trerapt de stonstuire a! autocaltivaze in ceo mal varlate con ‘Ugede Viop, penta face fa} cerinfelor educate permanente Tn aceste condi, ined oda, se impune o largice go diferon- liste consdevabilta registra de metodo st mile puse tn se Meet acesel cauze, polivit vistelor geolare st nescolare att de Aerte. Melodete de Insructe (educale)seolard se Introgese tol ‘nal mult eu metedole de instructio (educatle) extrascolard, meto- dele de yedocatie formala” cu cele do educate neformale", des ‘Spur liber, in eadra nelntitutonalzst ‘ ©— foloseste meodele de trans: — clgtigt teron.metodele eu Iitere, caro preinta stints ficoeare eam 6 PARTEA A DOUA Zulmuitceuaprodis it? stvisns federal om Varuna mu prea puis um carecter — favorited Inbinrea og Spieatiy Menino fegas net's asta ee paste, firs Sporades on stat Dracics, ca realiates cogerete,euliva spiral pie apitotsl conctelt) tat. pracle 5 experimental State = mpm un control formal, — stimuleant In elevt forte de .METODE DE COMUNICARE ORALA ariev auaccsm coors loon aloes A. METODE EXPOZITIVE = exagereard unilateral sax — cauth sh tmbine invélarea ine tu fin seama i suflcents — dividualizald "ca socalgatea Tmésurt de aspectete muneil Invdjarils4 promovers earl Chiicile numerosse gl aspre care se adye in ultima vreme in Individuate, do eehipa $1 deethipas suri verbale in diversities formelor ey au redus sintitor din erective Innportanta si froeventa ule) metodelor exporitive, dar ele ni = se Darears po o motivetie — deavoltéo motivate laterioora hi pulut ste excluse din areonaial metadelorfundasientale are exterioart, "ce i aspece ce invoriste din act tnvalic to tlic, n practica scolard ectuala. Spre deose Tal constigedt inochi SH sein sucttsce sola) tei perioade tn cave tvatamnts representa proces apse svi . : {iene temmerem toaior oe pote te —mestin, oat quociaice — promovesnd lait democra lov ar metodeleexportive se bac oe eta (eotortarite, wifacticlste); ow iene feat gros iin peiond de veconsiderare proce de ivan, feserlevt reali infer te miltipicafe 3 aiversitcare a surselar de comuniare side i Serre ee {ormatey ele fat plord conslerabi dis important, valour, tr — cts if cora une mela mane, rerio — profesorul funcioneard mat — profesoral wmeazd 58 ja caper tt pondarec alt al rede at onet t os ate fenctonsns mal — profes wrmeand Jace festrucsceas fart es sblecvca @ ntire et aa Aa mut, barton $1 - an fl de rgantator a cone Waare, cu resurscle iatrulivecdecetive ate nelly metode st ml loace te instrucic.Asistam, ine-sdevar i. restringere a ome {ulutexpontv-recaptiv, i faVonren intensficert actviai’ prop Indepentente sau tnterdependente de invilere ce o dep eevi. ‘Dupi opinia aoastra, mentinerea acestor vecht tench de trons” hills sf do asimilare'a cunopinilor, steactorate po folosirea ca Wine ros sh gaseste Jostificrea, dincalo de snare inet In propriteeaitay$i avaniaje pe eave aceste le conservé sl peste age nt se poate eee, deoeendets ait ce usot ot age dupe ean onuntaron partilé a servile loti are explicaia in nexjunea tile limutale care le sint inerenter O reevluare globeit se brincipia's metodsfor expoaltive ne obligs ase) 1a um exainen, hiult mot atent st mat seros, nein de adoptarea nor attudi ‘Mesea exagerae, mute dintre ele merging pad te contestare St heqarea ulitatt for pe mal departe In Iavétamint. Arundtor 3é anima, atall= $d ‘energie elevitor, In colo din urma, caractersticlle st dferentele esetiale dint 0 wstodologie si alte Feats din foptul ch metodele tradionale se porteaea Tan Model invechit de edsealo, tn inp ce metals Ioderne-exprina cerinfele unui sou model de educate. ca Tele re @ anor not reaiai $1 neval socal-cslturae specie wine Jmatat'« socoatal al XX-Jon. Ca pact integranta © ansenblue felucatlonal’ scolar, metodoiogia aidectick na poste evelea tn de, acord cu obiectvele sl confinutul Invajamfetuis, ea exigentele ‘dcatiet permanente. ® n1, Avante s¥lintele metodetorexpoxitive Asa cum bine stim, experienta socal-storict_a omen el calnaita i valorle cular (ale suse 31 teknotogte, ale Mera {eri stare, ale Siozoet steel etc), iar acest sin teat bik parte, in aneanblul stems de ctpritaaiors unter al un oncepie ce, inleenese comunicatea oi schimburlle dire genera Sainte indivi ta intrarea in coal, iecere nos generlie de opi ist incepe 8 i desidgoart progresy i melodic ativittea de Snvajare tnconailie ase! amblanje specific, in care operear axinum de intensate valoile sUlniiies tehnologice era nisin, blrofce st. sleehonate 5 atactorate dopa eer ine determinate. Mal preci generale succesive de fcolar st deat {soara activitatea In conde waster (comunieai 9 at list acive a umes sisem compen de coreuple ce exprina, cova ea fost exenfal ane de umenate fn aiverzete someul seu bet SPS lala stale nate won onduce pe elev spre levosrele Insustnllexperienel gererlirate ‘omen a nit Or, metodle de commen oral in marea ‘erietate § formelor tor Uincepind es povertives 9 descierea. ‘ontinuind ca expiclia’ prelegeree sears, expaneres,curtl imagistral contrite ec) vin isp eect tocmel «unl ‘Gemenee favafamint fo aivelut neunior, of siractariir general ster cle corespund tocmal acestl neceitae une! Invatar Sxpicion (@ invalan conceptual) codices in linbejutfnteecs {SEL Boral po ultzarea covinului © buna parte Snvaa coc fire" subinena R. Gagné — cove aatlel de ycomusicare verbalé ‘ientailepre sole" (tt ps 109) Pin niersesial covinicon ca EImboturt ale concepelr, care condensearé extraorainar de moll xperlenla de cunotstere umend, se poote prescurta. coniderebl Sifu de acts Ta valonle cult, Polontenlimbastat otra 0 Ee nult a! cena vst, lt ma api i mat economic dest orate allt motoday che tran tp Tease scart o exe fire permite transmiteres tne canlatr mort de informatica fansa une! feline rapide a acestors, Meru ce tu este Ups Se ‘potnfs incon in care ew tote precnite,sporerte ‘volume de informatte prevant In programele ol manusleleseoere Tnttdeaina exist un corp do conostnte, de adevdrri cre ne pot ft supuse nel verified recta an partea cel care invals {Ge exenploy opie! itor, teasletwaice et) ain allen poe bem pe care elvil nu lo pot solfiona po calea une! cerst iore ae nemimrte on! se reaimte neva sittin nel ex- periente Indelungate de conoastere 4 de aclune-« oment ca Sf jtateo comanictrit renuitatelor actuale ale cercotait stini- Sf ale epleatiior lor tennice ort ale roel Merarey elev le jul sa cunoeses dranl pereurs de gindlres omeneatca Munoastereg fenomenclor si legtalor natal 1 cle socetal, i sl cel strabatet in eefiunea de transformare a realtali; este Mbvolut nocesar si ge asigure ortenteree poillenldeotogics fn ir cuprnsutat fecerat blect'de stvdlu; tn permanentl se Bimte, apo nevola valorincar maxime a potealinalnt edcally ens tn conan flctret lec, ceea, eo implica o Interventic fin viu gra protesorulti,covintal ius devenind all, adoseor incited mile ae fnfiaentare a sentmeateler $1 option, © a= Iinior st elansistceloe care! areata. Asader, tn multe cazir, ie lfc sa se evite © transmitere orale cunostifelor, cael thn puter seoate din ereiors eopiule ceea'ce este eanostinic litidtora, Ge geogratieartmeticd ete" 67, p. 80), Predarea fost I a yamine, Soskne J Brant, sconsiderabltfacitata de Limba, Ue sivseste prin ef tia dual in loc de seh dar st ist Suniel pe cefe cal ce fnvata M1 poate flost el Jasustwlterlor Srdonaree mediaat” (15, p19. Alita vreme elt educaia (iniructia) Vhnine 9 comuntears, ck orice set ge comunicare eave utliza Wintuly cael preventaren sor reali aunor fenomene are ne- \Voe'de integrire coneeptuala prin inermediul cuvint ul ‘hn expunefea profesorulu eevit glsese un modal coerent de finite Silaiied sae vorbire, un Mo@ de abordare rational a {Mel eatidiy de dnbratiare 9 unet tome comblexe In‘ ansambel Ute relevare.a unor adevaruri onde rezalware a unei probleme. Prterea de argumentaie states, progaanta adevarurior, dine: Inlea (esbcifia) fell, forma captivanta a expuneril elect d= fall al cuvintetor peofesorultt otc. confers expuneril o mace forts lie tonvingeve, de Inriurre edueativa, Comunicarea verbalé'tn- Uruint sleil spre forme st tohniel elevate de gindire, pe care ei har evea cam 38 le descopere spontan i lnvald sis organizeze uostnjele lem aivel superior de abstractzare (78 9. 80), 58 Sstaeve problewele marl de sitesi ee propane mijloace de're- Flecte lose in wrma ei 0 frdmSntaro, ete 6 Inctae Ta nol eRatai personate: In general, metodele expoaitive au caracterul unor struc- fn de mare rigorertate logit cinostinjlor st putere suges- ivi scastee ge sisting pein denstatepregnanfa st fuenta infor. fnafioe sive ieilor ce le comunles’ (F. Anselm, cf. I), redau Inisceree gindint care conduce In ideen prielpal, 1a solutionarea inet probleme or! la sosizeren schemsel undamontale pe cere se CConstuleste intregul material preventat; provoacs si dervolé' 0‘motivatie « lavatarl sirmesc Interes pentru sublecta ce se tear, cadrindat «in obecivele Mal legit mal intase ‘net disepine Inelactaale (4p. 310 ‘Unele forme ale expunerit expicala,prelegere, confrinta ete Jouch tn Tol conclusiv, der 91 antietpativ, in raport ew alte ger hurl de activate, ta stnou! ea ele’ farnfeaza un cadra concepy {tl care va servi ca suport fn efectuarea in coninaare sada Individual de profunzime ele ofera un punct de pecare (de dee idee) sre o cunoagtere mal tuprinztonre, spre nol construc Siliniice personate. De asemenea, comanicares orala resin 0 Share flexes, conferindue profesor. postiltal argh de Spontanettato st de adaptare eu ustrimt a specttcu tere, fe ives int audlforalut ia disponibile de inp 3 de cond materiale, Tocmnat din aceste mouve se consigerd ci asemenea tctote. de Predare, att do utor adaptblle (at de comode) nw vor dipares In Fevoare allor mete, met sofaticote care neces 0 brogramare tia igarousé sna pot ft aplcate cect in snumite cond de ha Gch gupsor ol odo dle crm Iprolectoate, magnctofoene, caleuletoao, cdr programa ete) [00k ‘poi, adresindue unl autora colect, amblenfs social cin sais ae clas ‘su din amiteat faverizeszd cel fenoinen de scones Gone” sat de sugestie colectva care face cain Umpul coder nel prelegert sau contents, de exempy mal mul participant Siadere simulian a acsleasl de opin at attains! tect In arf sf se sinia stinulat de alenia si adeatnea‘cu'care celal ttmlrese pelegere, cova ce se soldcert cn un pis de infest oreo gin amir neat clase (colectV In conclsie, se poste spane cd pune eto ato valoare poi- funetonald ati da mare ca obigmuta comunleare oral th plus, fudieree expicelitor si, expuneriior este familind 3 aceeslt istaror vistlorscolare ieepind ca nvatarinl priser i tere ind ex cet afversiter,precom an edcala alo, ‘atu insa de acest viru evidente, mod ineitall, me: totele expoutive au st proprile lor Unite si dezavantale dcloc heaifabite tn conalite in care say produs ait de multe schmt fn caprinsul 9h nature ectivitaior din scoal, ‘au contrbult poate ecl mal mult ca nvatemtatul ‘8 cape o dominant verbal st adeseod ait de formal Se ‘considers ek prin spac e, insifuiren verbal tide st suprime. Saito elimine experienta perconald, Waits via, din contecal nee iniloct pe car elovil ar webu sa iba ca oblectele si fenomencle Tit reale, ca multtudines de stunt ce le sit oferite de seal Fete multe notfuni susite prin intermedtol tibajutut “no acoperire sullclentd in lume concret,creeazlpeticol eriicialitatit verbele, al prolitersrt de ys. pseudonotian! age ‘deccuvinte fare sesinitcaht sale" (04, 140) von de fepl el alisralal.O asemenen sinstrucie supraverbelizad* sea cu IMilinal mult 38 Upseasea elceit de sunoasterea cu adevérat a tem- Milaiet cuvistelor pe care Te ltrebulnteaza, co eit accstia se A eile Iitoare le Ivatmint, d nelaeate tice domind Ines pe scard larga lnteligenta gnosta*, lt Meineasas th nat mat mere ese pan acer sisretich hott prin generaizare toga (idem, p. 14514") Motodele exporitive sint erllate, apo, penta motivul tran Mult conostinfe into. forma nde-a gata’ elaborala", In ted oo Horton pe ceiea sirnsteraol izectdint-un ‘cap fa alta cu) Hee Galperin, ablgindust pe asculator le accepte dogmatic. co fe la sine nfeleso s Te Inregistreze prin memrtzare 9 apal 3a ie mollumeasea ch Fepreducerea o ceaa ce protesorul ¢ spi. Ele Hint centrato pe actviatea profesoralal, ateste dezvaluie conte flu teoreticPanalzesa rablenee arses, lesa fa {ele aduco exemple, argumente, formulesra conelust ete De fof Se bezeaza pe recepliitate elevilor, nm oferd ocane nel Dsicpaci active ain parten acestora ei'devin osretat simp eonsumatorl™nevolt sk eccepte i coparticipare cele comuni- fn, fara s¥ priveased in mod ere noite canostinfe ard = Alopuind 0 eetivitate minted sustinuta de elaborare » xotlor cok opt, fafa sd faea apel la prea multe opecatit ital ceea ce Di drut st exorsazo capactatoa de gindre ota stinutene der ea oh Indeosebt ginal productive 3 spinal ext, Or, focma! eeesta esto unl din puncte nevealgice ale. cominichet frale! 6 intense acivtate ain pertes professratal io stare de Teeeptvitate la elev» cadral dldactle Vorbesle. nexpune", elev scala asinlleced™ (6d). Un osemenee posviem sca oa dee ia Dictisesig, ta obosealé sped de atenfie. de unde 0 elictenth sche ‘ull a invstiri, Gel co urmareste © expunere este atfel mat malt ‘blest, decttsubleet al inva, in sensul =~ afl nue acto Mousa ci cu else realizeasa o aperent da setvitate" (1p 209) Mital i sensut ginal, el operlilor ate strine dirt imps jas ct ay coon ce rapeste clevulut postbiltaea de intaiva, de Spline, de Judeceta erties, mentininats! intro situate ce’ de- pendent ‘alten exept, poattea ste crv sue wel beens See ai aioe apts coos tee ursaed aa aot‘Est sea fot lace pri ausaws une expel su Deron ene epistles ecole a apa Sacer Una din prineipaele cerinte ale crostert elicientel comunicarl ‘amine, far indoele, adeovarea ef 1a. nivehul experientel istic a‘celor chvora ik se. sdresosrd. Este gut doar cE Misteres sine so sitveaba att in aivelalemltorai (al [olesoraat care comuniea), elt se nivelal reeeptoraut (ah ele- Wint*enre vccepteaet si atimlleard)Aceasta insearmd cd orice Thums ie expanore ga folosyefieacitataa et depinde nu numa de fhlltatle comunieas (carta precae, plasiltate etc), cl 33 de (ipaclises de receptare fl asimllre a colecivului cles, Or, in fnfatainint cierenie de experienj, de vocobular sl de statut ca nent in ecto emie cal cate rceponen Inentin, adeseori fosle pronuatate (73. p. 97) Predarea 3h hv veo vprin spuse"utizenea abstracianos linbajuln cost cos Hiv oitextal getiuail cum spune 5. Bruner — de unde pot si laps usoe diferente de peccopie, de putere de abstacte. Acosta onsite un moti ear face neces =4.se asigure, ct priortate, fevle condift mente #8 favorizeco spropierea Je maxsmtm @ re: pli! de emit, au te ajo Ino corespondentéinredateleeralse sreapecttatte sf dlopostie celor ce recepleexd mesa (cont- Huta) transmis de prolesor, 8 se proving posbllele deforms fre nunicero si reeapte, Tntotgesuna elevt int nevoil st deco: Sie" coca “else comonfes, penta a putea gis sensu exact tivibut de emilator cuvintelor sh expcesilr dale (73. p. 97), ceca te ouliga protesorul sd find neamna neaparat de experienta ascul Uiontor Cu'eteaceasts wxpetienté este mal Dogatd cx ait el are Shnse mal multe #8 stabilensct 0 eomunicare fects cu inerioeu- {ora sau, Este nevote, deca totu st fe expus In terment co- Fspustatorsaivelulat €e cunoastre 3! de Hnfelegere sl etevilor, 88 vein gifs de ealeile posbile pe care cavintele noaste In'slare sa le declangeze fm mintea acestors, aifel exist® seul fh eel relia cavinte goale,lipsite de confinut 53 de adevaratele for seninifcat, Cu et envintele utilize au un grad mel elt de ttstracte, cv otf 9! imprectala tn relevarce sensulol tor este mal (hres referie sfot mai larg, tai vagh ceea ce face Dal ambigul omuiniearea. aceasta oblicd Ya explicsren prealabilé @ cuvintelor Go aces gen, Ie pregtiren Introducer lor In eantextul exponer 1G mare ateniie rebuie acordataInsa sl cuvintelor de larg clzew Nati, cave eu poisementiemsl lor pot stele crea numeroase dls cult de decotiieare Tsle nevole se cepans, po, eforturi si mal mari in vederes solietarii nei maxime paritpart din partea audlforiulus. Cx it Drocestie de ergumentaite logics, Intemselate pe o ofenté cxnoas- Tn fara de aceste neajunsur, exist slo al Iaturd negated a ‘atodologiel expositive, Aste, fn condifite and fx de cunose tinfe co urmeso4 tn sene uni, Teale profesor-ley Famine valle: tereia, oferd sabe penbltat de ineractune personals sl de onexivne invers& ofeetiva, Expus unul lux de Informal prostae ‘ily cuonuiest st ordonei nalnte, ascullgtora) mu mat” poate {nf luenfa prin reachie invers8 curst) preleger, Nic protesorul a fre. poniblletea dee constala imedlat efectole expuneil saley in dceasta cand, expunerie san explialile sale se. edapieazd ‘mnovoioe situtilr concrete fadividyale, nu lad sutctat Toe unel ‘Watar mal dfereniato, mal ales fala de ace! elev! nal slab pree {ill care ores cu nul qreatate adeseorl,o lecle ex eathedra, Stabiires unus contact direct st strns Inge profesor st elev! se sez Gade angoigs Tie caterer tb benline © ‘ourecare prapaati, cece ce impledicd sax atinjeneste {nvoplerea freased cre tr trebni eNise Inte brofesor sev, 4 unde si presupunerea, cf Tucrind in aces! mod, eadral didactic Siu rengecte'ra exercte @ecit 0 sb Irlurire cducallva asap ‘ovior si, Sing des clive cont ale crgentai neatminti {pare lol expostve, fn forma Tor ase, lst Ince mul 2, Post! de optimizare a melodelor expoxtive In amumito mite test elnolees acest meted ext. pe et de ponbll, pe att de necesor: I scel sone apa opinia oast, Squirt "co tleares nivel tine ore" comme SER orale atetiatrbuto sk ce Tndropte ait bn drecie valor ‘il mal ingstente Unor procedee,milose, cond ir putea sf contribu elec la fnvioretea acest mod fave prin vis gala conoginelon, proc st in acess Inveniel st bivogecert iy practionguolard a enor not ria Stipa ale aces gen de predore. cum af, de exemple, exp ‘alas opanent,prelogerse-dscu, canerinjadensaere, Infor: ihuren, nicrosinpesort,inseveajl de Tundamentare ete. gi Sinaurie nu numal un species el a'an loc ston rol distinct st ei ensambtl procera dace oo ntore respactare a legit gist corecte, vor reutt 8 sole edt anumite operat le indir anliz clsiicae. spect iseriminsr,ordonari de cunopinte,snteze ley st determing Be sicultGtr sh exeininezo.o ldee, 0 fpotesd ete 9 ch punt Jn) lgcare tesursele for afeciv-emotioae, cv elt retesordt va Suit cucorease snllan mien st Inina eestor ca att ‘al mot eva reuslst wansforme receptarea expel sale ato acivlate de gindiveaulenticg Pcordalt a testonali, inva chae {ere comb &nollo adevarari fm atingerea acest deederat cova sta focd apet, tn mod vari, ind fe utes ciod tala dit ple doug strategi de prezentare a materiel la\tou deictiva sper led prin ‘enunfarea une! dein (a unel genoralzar) urate ‘xemplele cuvenite care 0 sustin 31-0 pariedatizear, of in cea Inactvd prin care eleva este condi’ en gift din cxenply tt exempt, spre sdescoperivee trtjats" a noilor date general) be care ‘dorim stole Insasoascd. La fel se Poste. shane ck eth ‘Vitalea mintals's celor eave ne adlaga ve ivioveaad’ confers g2tde cte or explicelite st expanerie nossre snt vin ancorale fp pealtate cind feagin sa sisi o leguard tease $1 bu are ficial, cu aetuattatea, eu Vista ta acats:priviais, te poten spine dtl cl na cate! Soafentve ate Site ‘Pknologes contemparaneputem sbords probleele ty perspes, {iva actuate dinamict a viet! euturale ai socltpallice 2 seals inser si oxrase de dete grates prefiie ai’ wert sctusie din revite de. speciale ele. Peet pool, este de dork 38 facem apel le detcle st conchusite renultate din propria nosstre ‘foperientd ori a. ner ‘cercell at sl personsle” Altura Ineercarea de a transforma monotogw) in dslog. poten of dam 2 forma probiematizats cominicart noasie, adc st formalin pele Intebar-problems, sk facem loc analizel anor sitalproe ‘lem onl unos cacurt tipiee tn taport cu nolle “cmostinte oh sll unele potece cle cafora urmeagh sa le damn reestasth vent, pregeUt da nol, sub forma ura be uniter’ af erganie a ie ipl st denonsvall. Be oc dea folon ae coe ce 6 cheamd dlaloguoretoric, pot cdrua, ge cblsooeste ot formulim asumite tatebaet relorica sf fol not st fm acele fare sk rispunden, ticind wz de argumente pro si contra: Ta el, patem si adresti inrebar prin care si incercam un soada} 2 opinie adcios in legttura ea cele expuse, ail decansiin schinb de paren, 53 atvagem elevil la comentarea unor lese, con ‘epi plteri etc Ute devin si seeleitrebl care: SoU lev 53 enite of ini judocat propril de valare, mente ed intdrensed somite abtodiny, couvingen, tentimente et. ce le manifest 73 © soa concapin pred ne determing 8 sath 18 tee aspectelor desripivise el s& punem acceptal pe elemen- Iie exiedve, pe esle care releva nu fapele nine cl elie Minice ele, tnteracHunile. structurale sl -catzal, Interdepondents Milecticd ete Pe acceas ini a aciviAdt esto recomendebl 3 Tregen, or de cle of gin polvt cet era le proved omperetiehy al opunest (le exenpl,« datelor si Tealstiior de Isle celor din tees) s8 acer apel le dale, statistce ingotte te scure comentarl a8 Incercim atslogil Tocem peraele, #8 Prezentim irate pin anitere et ‘teat este indicat s8folosim procedeul genetic sea el itor noi at comeniar eric, cea ce pote rena etares 9 infetegetea simple A dogmatich«notlor-cunostnte tar Sonido coacreiareysxetpie fate teressnte te ttara i Stimelere imagintia'sf 28 cea vn inpulsgindit. Aver, aba fies postiitags tn general inesicent‘puse ta valoate, de ein rote in carsaexsnert milion addcrate de exprese nt Tica (ieqrame, orgenigrame, scheme, planur,desene, formule ste Precio Hale “ipart'ce ‘materiale’ emotive sages he Uisste proiect fee, soewente imice saw tolevzate care devin Dyetext de dinamisare'e gla « imaginaflel, de concenirare 8 bene in divectia oceea ce este esenlial. Se eaimeeedc& sursele Wisuale ar putes a8 poteteze sts feck mai productive pe cee a Uiive (Mf Goldevel) Cu bune rezulate se’ practca sf procedeut tnltpesi st stibutit cw anttbaie ¢ unor materiale tn Tega fa wala ae atebea hee sermae, ool Sschene incomplete chestgnare ca intrebirichele, te. materiale ‘Socumentare etc pe care levi urmeart sf 1¢completene concom lent cu asciteree expuneri sa de care se vor Toll ilerior th Preaitiea tor, Asemenee msteriete ft seuteac, pai. pe lev de ‘ioral stevotos, pentru unl dese copia une Scheme sci. de- Sth tt dindacte posites 8 urmdrease8 eu mel mull” Gtenta expunerea, a8.ze concentveze eanpre felual cum sint org vate sf folafuteietle mol ce Ye audiazs. mai mare putere de convingere se poate imorima ellor ce fe comanicamt at ature cind folosia sare suplinentare de i formal (late mastur le epoct, documente autestice, exes, frogmenie dn iueraet sf autor care Tepresin 0 storia Teen” Hsu in domensal dat ate}. $i dacd In informafie sf idle e lo omnicimn vom esocia $1 proprile noastre gindud, Judectt de Waloare si atitudin, vom manifesta pasiune,entueesm st convine Gere saw-dimpotriva — indole, tneerttudin, desaprobare ete, Bune voos res = tenin un # sal mare interes pentre material 90,1 prodam, fet4 de idile pontra care mliti» vom debut ‘arakam en smal mare succes otmarce a eevi a uno, winger! stintice materiist, sa coltvam gst Inari ssf va lontor, sentinente a altudie! morale #1 civice ete Ete de dor de esemenea, ca problemele-chelelamurie sat ete fundamen ‘ponies isdipe wor medi uteaae ol eee preset Si Cdntan personal, raspunsurt Ia problewele complexe sugerata ‘rin intrebbile pase abeutatorio ee. ad cela tg ve mann ann, a snag ct milage Sh ai aa a Sis Gn ck cant arf cots es, AES NSS Nace tear em Desig, cele enuniie pind act we spizeszd nlc pe depart secon pf naa da ove dane fecreeraoe tin prtecloneren proper sale oda dea te adfess el ‘viu grai elevilor sai. \ — 7 8. Condit ae aplicdi ofctonte a metodelor expoaitive She Sea cuice hmaseomcatagt cons Beanies ciantre aralen se Sao ‘ochit auditorului, cua me o mst Se cy de a, mre a are ein aerate Hho gah ee he (ious an seated atest jul tira! supa erie Ir anade secterstie cata sate (ita ee sho ea i ames Sek aol Pathig Alamosa at “recent ian cr Wishes cecee es oP a a eee tien Saaiatt he des Sie Bl ct a i ee shoei Pai seamen ge ae ictieat abhtand sgeaeactit ‘eit ee AGES ace mS pete eh Pt Ah eh se ey SN asin naa ecu tein ce Pe Sat ee oe Segal Shaadi nia eee et Ghehs Represents sate Taser tenet ft te stealer aise ena Gis aa se ca eat ts AN SE ree eet falar se un tesa fetstolc iar tlte i det cat ioheske al echt en areas ECAR ato Shea teas icon Moke ake iat oeaeat ti pemmatecit™s an Sen ea ten gn Se riers foot Cats ae afoci Este foarte important ca in permanente) profesorul_ st aule 8 cunoescd steven de sprit a Colecivelal te faye carale YVorbeste, sa ‘sesizore rescile lui syontane, st sprindg pleas soesiaa si 38 fle gata oricnd sisi adaptene cu Operative a Jn chip adeevat continitul st mai‘ eles fori exprnert salt ch Hog econsidere subi! in Yunetie de reacile 8 atmosiee’ din Sala allel rises sist vada diminuate cleciele propiies comune Gr, Atunci ind este cazal sd ile pregiit ad lunge’ momentela de'obosealé,eretnd th clasd clipe ct destinceres de sean ne do realizat prin relnavea unc fap 8 una! lucra ineresae’ let de tema, print-o gluma te. care sf provonce reseh amahe: nal cu grla Inst de a nu prelungt prea mull ascmenea figresey, céct'va fi grou de captat din now atentie odatd co’ Tost devats, Dat find feptul ci sarla de a vorbi" joacd un ro) sential iy reusit aplictilorietrdla intre: metodele exponiive, Seve pee fesorull sarcina de. asi deavelta In permanente. peceperee ao # expune; tine de datoria Tul sa-st aulocaltive sstemtie elocints brin exert de dete, pind ce va ajunge Ja o adevarata neste oratoricl. Nu'th aadar’ tn uncle lacaltt gin siindtate, care bregdtesc cadre didactic, se'me! menfine un curs consaesat Snel dea vorol In pale Jn ceca ce privesteutltatea Indi! notifelor tn curse audterit gus cxmuned aeasa rine o problem inca ea ‘conteovesat, in tmp ce, dupa K. Gagne sal, aceasta reprenine: con oe tate absolut imals 91 en fotul siding de tnebtares (ad p98) dupa ali, dimpotriva, ear avea darul sf influertere eats fe valaren ca si Gestasutarea uiterioeré a tidiuful independent, Be exenpl,cercelaile Inteprinee de cite Grawiotd: demenegeat cl elevil care iau naive in cureul anier!expiteafiir sau expune. rilor profesoralul fareistreasa un spor de conostinge si de tne felegere mei bund a meterialulupredat,decit el care se mul}s ese numa cu escalates. Aceste.depasic slat puse pe seta fap en eceptarea rare 5 txarea cancstnfelor prtielpd, att senzaile viztale $} aude eit si cele kinestercey mottce (104, p. $89), Sint date contirmato, In pare, de precticn cxronts Cort este tehnica InArt notllor des! pare 0 operate relate wsoare, stmt putin totus cel ce stapinese fn mod ‘corect st fi. cit aceasta deprindere, Dittevitaea. este legaté Indeoseb, 36 capacities desprinderlt esentinltul din expunere. Asifel ta cauld 84 noteze totul,cuvint cu euvint, cit mai exact cu pein, Har procedind in felul acesta rsca sd piardh rtmal expunert st st scope fir idellor esenjate sau, in graba de a prinde tots, 2 Sele eee eae ea sie se nee oa ee let elena i ot act Tacs Shoe ke Eten St eb Acacia mien err ate seve cuvenite sau sf dea indicatii pertinente in vederea ame- 4. Exporea cu oponent (ete 'Staest bine informat ca apiit-eite 31 snl pshoost) Say See earns ae incre Taviorare a expene ae iteonarg St Se ine fe caatnanacant tebeEvident, folosrea acestel modalitalt de expunere, cate in oare- cam forma unal sepectacol didactic", bine echilivat, petinrd Drofesorulul si oponentulul stur-sd ‘josce roluri, se "conceabd SUS8 realizeze dlogurl, solic aniimite. cai’ artistes Ge ‘actor eu decsebire aptitudinea dea sii sh se foloseesca adectat Droceicele st miflosele arte! drematice, precam st capectl fe 9 ealiza un acond porfoctintve caliaten dratelizat scat ‘atea conlinutrilor propuse spre asimilae: Din pertea protecosaial arg face exanres cure 36 dovedeaich veal Sn a Sa gue e's suere pis sfle vvbil pin tes pla Expnerea posie si capeteo ffaigare sf mal dramatizas stunct {iad ee eg i era une echip de pilesr dupa so terol teomtoching), fn earal acesta,acel protease care Ve fore expunerea bropriuatsd in feta eleviorse-va Vaden interpela dod un pla bfesabity deme) mul" cpoventt ~~ prolesr ia 5, Prelegerea-derbatee (iscutie) Prolegerea-dezbatee (discite) ca 31 conferinta-iezbatere fers posibifaca combindril relegert {expan} mal hat eu dene Sateite(dscuile) mai Seure, iad prferata "and Seportt Acestoa in sedinje greoae, de durata edie tn. acest eee rat fesorl (ectral sau eonfereniarl mere la Sncapt aloctiene Aah Inge (de eco 25") de mine im sadral cafe iaseaed pence tne puncts de vedere ope ceca ce cence 9 axa de cezbater!imedlate cu scope a problematioa contnuta deride comuntcat, de adine inflegeren,interpelares steven, Sua elceea esr espe dea loc apeteren alanor Hot ia experienta teoreics i practich prope cstigat deja Se Partclani dea prlefut nol Scie Seidel st repectt he {as impreune cit Ge snaitare'e problenelor pose Ia Ste" ‘Aceasid metodd ete. velit, Indeoseb. in conifile i care participant dispun ela den baga} de conovlinte in legaiart ‘tema preventady obinat fe pe bara lecture anticipate & {el steve (sumar) @ expuneri peed la dsporitie in picleb {e's pacugert ul mise’ bilo de dinate” leat sf cautmare a uel expeienie practices # wnel seit pros feslonale (decd ete vorba de curse, Uneort acesra informatie i anticipate se poste realize pe bazaTecturltexulut cores Stor din manus! (ers) sau se poste acmula In une portal a Jo sulla de lectis (prelegeri, confeinfe). © asemenea.-punere {it emi sou ‘experienia personala fevorizeazd 0 engajare ac- Hivi in. analiza at desboterea problemelor pe beza orient line le inceput tn alocuunen sufinate de profesor. Trecerea de Invexpunere ia depbetere i permite profesorulal 0 oarecare deta- face Se meteralal prezentat dt pesblitten 8 tntre in dlalog fivect cu ascultdtori, il spropie stmal mult de acestia, In Koen stair unor velalt de cooperar. Perssté riscal fnsi ca bncs clad profesor nse poste asigura deo pertcipare_sub- antiats ain partes interloentorior sl dlseupile $4 deving super Hicale, Incontistente, schimbul de te, Be oplall —infruciuos $i tech debaterea #8 ni-giaingd scopul Sint st alle cerinje de ordin metodologie de care este condio~ hott rowsite,prelegeriisdesbatere, Mai init de toate. ese. vorbe (profesor ates elnboreze de-asa inanierd preogerea init st tt posta reports. personal, cu competenta -civenia, la matero- Mi"inuicat aH sfudiat ca smticpalie de Student zolevind. In fossil expaneris propria se aUtudine, ca specillst In matere Nevasia va simula interes 9 gindirea color de fala ol vor gsi puncte de prin at bine. conturate in care se vor putea raporta Nitro, i eursul dezbatert Apel, discal (dezbaterea) m0 thie se oare koma aceeantm Somnay gol a, Inhitea ef este si ajute pe parteipanit si se clarifies mal pro nds sub muidpie sspecte azupraidllor 9 punetelor de vedere {coprimate de profesor, asupra modulul Io} de © gind $i de a pune In'aloate sufseie de informatie cunoscute in parte st de studen= Ui fspectv, Nath seminal cae urea, acetal lane Uebel atidentt is vor aduce propilie Tor contribu si Vor oved! pateres de rallonament in elucidaree.problemelar Tespective Tite 0 metods practicatt cx succes mai les tn cadrul cursurl lof de perfectionare, de tecilare sau a altor aetiunl ce tin de feducatia edn. . METODE INTEROGATIVE In practice scolard actuals, se remarc& o vadita tendinia de Intensfcare a slologuta! profesor elev, considerat. ca. una dit ‘Mecele mal active 9) al elielente modalita de instructe 9) edu escae. Asa so explica de ce preocuptrile legate de_pertactionares ouversifiel sf a disco. (dazbaterl) cunose, In wiima’ vremey Sradevarataefervercenla, exorinata in aumeroace cerceltr dae: fconetodice pe eens fon, te, ct ofectulnd cu elevit sal 0 anumite ectiitate comand Tanive sj to cantare, de cereatare side aflare a adevara lel si denunivea de eonversetie turistic" (eurskein = ‘logs, a descoperiy-Aceasiainvestgelie, cu un_ specie clic apart, se realizeaza prin intermedia the! succes de bir} piso ca abiitate de eatre profesor gi olernate ct rs Munk eso ‘spinduse pe yaorhcaga cinonelor ele deja In tinlee acestore: fniebtrileenwntete, supuse tne fg clase pentra analiza gh solulonere, Iace- ah se. nose8 In Inova clever ont nite, o enim tebuinh de cu. Noaviare (epistomied), de cautare,"de “descoperire servindy-te ie dlaiog, profesor determina S431 pond probleme, 8 Inesres ‘lortur succesive de gindire pind ajung s8 Ja cunogtinta de nu Iroase especte pe care et inca na e-au putt cuaaste, 38 Yes Iilice amamite cotostinte basiaducse pe experienta Tor opal fterioat ten ge ah ss mae oS Pr ee nana bri oe see Bee aee eet es “nate pebiene a eae hm invatimint, disoawl este tn, itrepime subordonat_realizi ‘anor Sarcin!didaetiee "educative, sate eval pe procestl de Snvatare al “clevilor “st destinat “deevoltert!" personaltai Beestora (7p. 9) Ca stiuciohé specilick, elaborats, de predareinvatare, metoda converse, bine condusd, angeleaza. un sistent determina’ de {steracfist veebele profezorele in conformitate eu obisctivale Instruciv-educative urmérite. ta raport de acestes, ea Yel sume nfodine de fone, coos Go contard Valoarea, und pretion Inara ancien nina pesoraa (0 sp rd Co cone ale, se distin cl funelia euristicd, de descoperire @ nor nol adevérvst (de a smlnce-a Rol cunostings) st formetivd to ecelaat lisp easversatle fe tip evrisid ‘oVhanct dé elriticore, de. sitetizare 91 aprofundare a cu hostintelor, & coaceptolor” cu care evil” ay avat un anni Contact comnftiy tn preafabil (conversatia de aprotundare. 2) uefia de consolldares| sstemalizare a cunostinelor, de Inldsite econvingeilor sinttie ete (conversate de consolisere)s 4) funcfla de vertieare. sau de contol (de examinare $1 eva" nate} @ performentolor invari (conversate de verlicre), Pe, i ela cote converte tomato — commie age chur in prot ie tiie proses ete dene prstecan eet agi he inet Bo eae ote h Intrebirile adresato au moniroa sé susite cepecitates slevilor ew tesctra ‘not relat caurale, de a ssiza nolele caracterstice Ut combne unl grup de oblecte sou eategorit de fenomene, det go fa-asoctalt constructive ort de a-imagina si propuse. so: {nti variate at originale Ie rerotvaren ditertslor probleine eore- fice st practice incluse im cupriasul materiel, e's ajunge Ia forme Inn nuit nt bch, de aot gestalt sub forma nor noi nolan dei, egal, pent. fer ete. Eno evident line ciy un esemenee dialog hu st pulen sale wil inaust nut {eteria!absolst nos pentra elev cum arf, do-exempla,anumnita tial nue enum, Tent, Satis nomen, proceed ete ape tlc stout alfertetor eis. Injeleasd si eplcalé tn acest sprit, converseia eurlstck cp de sara tnt pe care. Socat af0—20 te) bp atibuia ialoguic folosit Ye timpal Tul pena e-3!condvce “ilveipoli st adenilt sat ls descoperiea unor hierar de mere ed time’ si inlelepriune. (De alel st mumele de metodd socraicd), ‘Soerate protindee ca dialogul este o adevdrats ara de a yauoe™ spill (emaieatiea", dor face st fast Ia luna eevee, priatran, 2, Revirmentelconversatieieuisice Sea ial importanta, cea mai des tatvebuinjt4.rAmine con vetsaja eurlaleg. Assoc) cna atlizesrh aceasta tei itera. {sllvd, profesor instrteste nu prin stransmiterea" de aol ci. e 7In decursl timputul, de 1a Socrates ping in prezent, converaaia a strabatut, adeseari, momente de de. Dbalare a gaevaratel et sommificalleustce. A ibracat fe forme ‘atohetied (fa ev medi), redusd ln 9 tocesle mecanicd, Dera pe memorlzarea #1 reproducerea pe do rost a une succesiual 1 {lde de inteebar 9 ragpansurh pe teme cy caracter mist, regio ‘upie-de vlate fala, fe cea a'unel mojeutil iguros diilater de elu) cele cara sea generalizat in practiea scolard incepind din Secohi al Xia 3 pesistenta ear! 9 sti “Aceasté meioutcs, tradiionalé de echin seqinentenz§ prea mult materia de" invatemint, lar levil shat condugt pos cues la ‘Mescoperirea™ flocara’ element tn pare prin intermedia! “unet ‘ecesiuni de talebarl Sinilete care’nu admit decit respunstrt actin of 0 tnlelegere, ragmentart Ara ua fue la cunoncat Win de ‘invttareinisebarcraspuns” pe care il putem identifica a usurina tn practice taeda numeroase cadre dleacice, Daca ‘Vou Inregstra cu atenie Amal desasurget unor este de let ‘Yom putes mumara mu mal putin de 10-30 da inrcbart ras Denso care se sueced ntz-0-ordine Iogicd rit care ni fac pel deci la procese intelectual slementere (7p. 62).0F, aceasts Procics m predart barat pe nintrebsrl inchist™ care de tecate ‘eta cer un singur ragpuns aceepiat, {2 nicl o alta posbitate Ge alegere deeitIntre eroare st raspuns valablly rapesle elevilor Dosibtiiotea se ajunga la descoperites siucturl! de aneambia ‘materiel dato, atuncl chnd de fap tocmal aceasta ar trebul 58 coa Bite esentilut descoperii (7 p88). tn sistent respect ce Dredaresinvatare, profeorul cauid S231 impuna flu Tul de 2 obe crea de a snail relates, do's gind In inp co elevilor na Ilse creeard posblates s& anlcipere, #8 caule, sé aleagd atte ‘mal multe sola sd ajunga Ja descoperiiy el sat obliga sl ure Ieze drumul strict Jalonat de suecestunea de Tatreban, ni pot Sis manlfeste proptia lor independenta $1 spontanetate de dine ‘ive In ioc suseite cu edevératactvilatea constructive a gindii, Sirjrea excesiva genereaza pasivism si conformlsm, olerd doa? sitale perlcipari ia descoperifeselectiva a adeviruritor elevior ule sintlsate det farmiturle ceccetani, Un asemenca puedo: ‘lalog nu constife nije aleeva — dup4 Gilbert Leroy declt ‘un Invdtamint exporitiv eamulat, bo sensu c& preaoral inceared ‘3 facd pe elev Ss spund coca ce a teebul eh spond a singur™ (ap mh Cerceirile psihopedagogice care se_inteprind. de mai mull ant (J, Paget,"&. heldery #, Aebl, G. Pelimade Sa) canta sf Sjongi Ja siructurarea do’ apa manicrd ¢ converafic Inet 58 8 oronscd fa maxinnum funcile ef formativ-euisice. Se_preconi- Ghata'o conversase mai pul dinvjata, de mat mare supife, favo fanita constractel operafili de gindive st intensiicarilretaior Imterpereonate, socibaecive aiatte membri une! clase de elev Polrvit deli et orice cercetare porneste. de. lao. problemi, gp teord atenie-momentalut de. jdebut™ al conversaiel Adi, Mal inotte Ge-once, se Consideré'deosebit de Important st se uns in lata clevilor'o problems semmlficats, clark, care 38 Tore posibiitte acestore sa antiipeze ‘9 strictara globala “a tones wate in stain {a probleme de rerolvat, st determine © (ercetsre de 0 ansais aniploare fe ort Stace ¢ ond baa eae eee eee & pea een Caer, ae he toe neve te a este Skee oe hee De karate. ccna ess uaa omar a mieten te “See ian tags eared ona a ee eae ca eae cl ee ee, Mtl ed es nice le att ee Se oe a ai cs a oS eles Mee ce ae A a pe fae iris eae ce htt cna a ek ji cata ret see et ea. areata oo a rene, eee he a a ae es, reer, eo, ery at es cr Pee rear eset ccng rai Sard eee eae See ee roe a ae ®