LUCRAREA 7 TRANSMISII PRIN CURELE. ALUNECAREA ELASTICA. FORTE 1. Scopul lveréitil Trasarea curbei de tractiune. 2, Elemente teoretice 2.1. Transmiterea puterii Tunetionarea transmisilor prin curele are la baz frecarea de lip Coulomb, in regim uscat, dezvoltaté pe portiunea de contact dinire elemeniul flexibil tensionat (cureaua) si suprofata rotilor de curea. Foria normals este obfinuta prin aplicarea la montaj a une’ forte Fy de intindere inifial (pretensionare), figura 1.a. in starea de repaus, deformatille elastice de tractiune ale celor doud ramuri drepte ale curelei sunt egale cu Alo. in procesul de transmilere a puterii, figura 1.b, cele dou’ ramuri sunt soicitate inegal, Fi si respectiv Fz, rezultand deformafii elastice diferite. Teoria Iui Evier privind frecarea th regim uscat ¢ unui element flexibil aflat pe circumferinja unui disc tumizeaz6 relatia: Faheth a) ‘tn care: 1 - coeficientul de frecare dintre curea si roata, iar B1-unghiul de ‘infasurare pe roata motoare. Fig. 1 Prefensionarea ransmisiei prin curea $i fortele din ramuri a férd sarcing, b =n sarcings2. Organe de masini —Lucrai Tabelul 1. Refatii de cateul peniru coeficientul de frecare ys Tipulsi materiolul curelel Matericiul rol Relalia de calcul Corea lata ain piele Fonta sau ofel 1 =0,22+0.6 Vor Curea laid din textile simple Fonta sau ofel = 004 0,6-va Corea trapezoidala din textile Fontdi = 0304 0,2 -va caucivcale Ice Otel = 0.33.4 0,14 vo "J val este viteza de alunecare, in m/s. Coeficientul de frecare depinde de materialele in contact, de geomettia, forme si rugozitatea suprafetelor in contact, presiunea creata, vitezé, temperatura si umiditate. Cateva din aceste influente sunt luate in considerare de relatille din tabelul 1. Ecuatia de echilibrul de momente fn raport cu cenirul O; permite obfinerec forte! utile (diferenta dintre cele doud forte Fi si F2): ahh 2d @) Conditia de continuitate conduce la: AE, fake Defy =A +h; teBe hy = Ath 8 fu f Aafo+3. gi Reh-> (4) Pentru intinderea inifiala a curelei, dor si pentru compensarea periodicd a deformatilior plastice, se folosesc diferite metode si solutii constructive. 2.2, Forfele determinate de efecte masice, (centrifugarea curelei) Efecte masice, respectiv centrifugarea curelei, determin’ solicitarea la tracliune a curelei cu 0 forl& Fm: Fry = Pe 'V? Ae (8) unde: p¢ - densitatea materialului curelei, v - viteza curelei, iar Ac - aria sectiunii curelei. Fora masict creat& prin efecte centrifuge esle proportional cu patratul vitezei si acfioneazés pe foaté lungimea curelelLUCRAREA 7 Tronsmisit prin curele. Alunecarea elastic’. Forte 73 2.3, Solicitari de incovoiere infégurarea curelel pe rati induce tenstunile de incovolere ci si respectiv o2 in sectiunile curelei cuprinse tn interiorul unghiurilor de infasurare: h oy =F 6) Dey dar nu determing forte suplimentare fh ramurile curelei. 2.4, Dependenta dintre forta util& s1 forta de tensionare initial Pe baza relatiilor (1) ... (4) rezulta: Fin) 7 (8) ef -1 unde: = 9) Poa (9) este numit coeficient de fractiune. Pentru f= radianisi 1=0,5 rezulté g= 65. 2.5. Alunecarea elaslic& a curelei. Raportul de transmitere real in cele coud ramuri cle curele fortele de tractiune au valor diferite cea ce va determina si deformatil elastice diferite. Conditia de continuitate o materialului ve imoune viteze diferite pe cele dou’ ramuri, v: si respectiv v2, evident cu vr > vz, Astfel pentru roata conducdloare cureaua va intra cu vileza v2 corespunzitoare ramurii conduse, si va iesi cu viteza vi a ramurii conducatoare. Vitezele periferice ale celor dou& roti vor fi egale cu vi gi respectiv vz Pe unghiul de infasurare a fiecdrei roti vor exista portiuni in care cureaua si roata au viteze diferite, rezultand, pe aceste portiuni, fenomene de alunecare, numite alunecdri elastice. Fenomenul de alunecare elastic a curelel conduce la modificarea roportului de tronsmitere faté de valoarea teoretic’: poe De MD De (19) @ Dy vz Dy Wmv Dy I-e74 Organe de masini —Lucrai th care va este vileza relativé de alunecare, iar MiaVe 21 ¥2 vi vi a) este coeficientul de alunecare elastic&, cu valorile dependente de comporiarea elastic’ a materialului curelei: € = 0,01 pentru curele late din extile cauciucale, € = 0,015 peniru curele late din piele si curele com- pound, € = 0,02 pentru curele late din material plastic gi curele Irapezoidcle. Dacd forta utils de transmis depageste valoarea dats de relatia (7), alunecorea elastic’ este insolité de fenomene de patinare, cu edit locale si uzuri accentuate. 2.6. Curba de fractiune. Randamentul transmisiei prin curele Dependenta dintre clunecarea elasticé si forta util se exprimé prin intermediul coeficientului de tractiune: () Experimental s-a dovedit c& la toate transmisille prin curele, indiferent de natura moterialelor, coeficientul de alunecare are o variatie fipi numité caracteristica de fractiune sau curba de alunecare, figura 2. 1 a rT “ - - du nl & i Re we iu i ; 4 8 bs i Poet i“ rs © or 02 03 04 08 O68 a7 ap oF 1 Caracteistica de tactione @ Fig. 2 Curba de tractiune sirandamentul la transmisile prin cureaLUCRAREA 7 Tronsmisit prin curele. Alunecarea elastic’. Forte 75 Coeficientul € cresie liniar cu valoarea coeficientului de tractiune (deci cu sarcina} pané cand arcul de alunecare devine egal cu arcul de InfSsurare. Dupd aceasta limit apare patinarea care evolveaz pand la palinarea jolala c&nd se produce oprirea rolii conduse. Transmisia este CU at&t mai slabil& cu cat roportul Par / Popt Este Mai mare decat 1. Valoores gay pentru care, lo limita, se evité patinarea si randamentul este maxim, depinde de materialul de contact al curelei: piel @api = 0.59: lexttle cauciucate, Poo = 0,62; bumbac gop = 0,47 .. 0,5: material plastic, gop) = 0,4 .. 0 Pe acelasi grafic din figura 2 sa reprezentat si curba de variatie a randamentului fransmisiei prin curea 1 functie de coeficientul de fractiune @. 3. Instalatia experimental Standul de laborator prezentat th figura 3 si figura 4 cuprinde: ~ Transmisia prin curele constituité din motorul de antrenare | de curent alternativ cu pulerea de 2,2 kW gi luratia de sincronism de 1500 rot/min pe axul c&tuia este montata roata de curea conductitoare 6 care iransmite migcarea prin cureaua trapezoidal 8 la roata condusé 9. Turalia reali este m&suralé cu un traductor de luralie si frecventmeirul 4. 3 1 S42 uo \ ‘Al [V uu pe Frecveenu 5 _—— 5 4 6 5—__|LA] [Vv ais 2 R 2 8 5 89 0 Fig. 3 Structura standului pentru trasarea curbei de tracfiune76 Organe de masini —Lucrai Fig. 4 Standul pentru irasorea curbel de tractiune = Sistemul pretensionare a curelel format din surubul 3, care deplaseaz’: motorul | pe ghidajul 14 $1 un arc elicoidal cu ajutorul cdruia se determina forta de intindlere fy mésurand deformatia pe rigla gradata 5, Diagrama de elalonare o arcului este prezental& in figura 5. = Sistemul de modificare a puterii consumate (la roata condus’) este un motor frén& 2 de curent continuu, cu pulerea maximé de 2,2 kW, a c&rui turatie poate fireglota si inregistrata de traductorul de turatie 10 conectat la frecventmetrul 4, Puterea consumalé P, poate fi varial& cu reosiatul de sarcin& 13, si se caleuleaza in functie de intensitatea J si tensiunea U ale curentulul care climenteoz’ motorul 2 citite pe ampermetrul 11, respectiv volimetrul 12. 100 = = a 70 60 50 40 30 20 10 0 7% 78 80 82 84 86 6 [mm] Fig. 5 Diagrama de efatonare a arcului elicoidal de pretensionare a cureleiLUCRAREA 7 Transmisii prin curele. Alunecarea elastic’. Forte 7 4, Modul de lueru 4.1. Date experimentale 1) Se verificé decuplarea instalatiei de la sursa de energie electricd. 2) Se identifica fipul curelei si se stabilesc dimensiunile seciiunii si lungimea. 3) Se masoord: dislanta A dintre axele arborilor moloarelor de actionare si de franare, diametrele Dj $i Dz ale roitlor de curea. 4) Se realizeazi ‘ntinderea inifiald a curelei cu foria fp prin deformarea arcului elicoida! cu ajutoru! surubului 3. 5) Se pornese eleciromotoru |. 6) Prin cresterea, cu gjulorul reostatului, a valori pulerii consumate, (P,=I-U}, se moditficé th 5 trepte valoarea momentului rezistent la nivelul rofl conduse. Peniru fiecare valoare a puter consumate se inregistreazé Jn tabelul 2 valorile turatiilor ny sin2. 4.2. Prelucrarea $i interpretarea masurétorilor a} Se completeaz’ marimile incicate in tabelul 2 pentru fiecore incercare experimental realizalé. bb) Se fraseazé in MATLAB curba de fractiune (varialia coef alunecare € in functie de coeficientul de tractiune g}. c) Pe beza curbei de tractiune se apreciaz’: valocre optima goo si valoarea de patinare gpqj- ntului de: d) Se discuté valoare determinaté experimental pentru coeficientul de tractiune optim in raport cu valoarea determinaté analitic. Tabelul 2 Rezuitate experimentale Nr. : Delerminari experimentale crt, | Marimea si relatia de calcul 1. [Tioul curelel 2._[ Distania dinire axe mm 3._[Diamettulrofiiconductiocre | mm 4 B Diameirulrofii concuse mm Raportul de transmitere teoretic ; Dp Neoretic = ‘D, 6. | Unghiul de infésurare 6) Dz -D, =oresin22=P1 Aa cee TE 7. | Forta de tensionare inificla Fo WN78. Organe de masini —Lucrai Tabelul 2 (continvare) %,_| Inlensiiolea curentulul molorulu frend t 9. | Tensiunea curentului motorulur v frané_U 10. [Turatia rofiiconducleare m___fot/mi 11, | Talia roti conduse np offi 12, | Vitezele ona -m/30 unghiviore 0; =a ng (30 | OU 13. | Vifezele v= -D,/2 liniere Y= ay Dgf2] 14, | Viteza de alunecare Vai =Vi-V2|_mis 15. | Coeficientul de alunecare elasicé E=Voi/V1 16. | Raporiul de transmiere real Bd ‘ oO 1-¢ 17. [Pulereaconsumaié A =iu_ | W 18. | Momentul de torsiune Ie arborele condus Ty =Ps/@ 19. | Forfa uli din curea’ N A, =2-I2/D2 20, | Coeficientulde tractiune determinat experiment @= 2 fy 21, | Gocliclentul de frecare (abelul Hunctie de materialul curele!) 2, | Coeticientul de tractiune teoretic eff -1 w ef 41 Dblogtatie ISO. 1087:1995, Belt chives - V-belts ond V-ibbed belts, and coresponding grooved pulley ~ Vocabulary. 2. htp:/ Aww goodyearep.eu/uploadedes/Product_Categories/Power Transmission Pr oduets/Products/V-Belts/Vbelts pat 3._hftpsi//wynw.contitech de/pages/produkte/ontriebsiemen/entrieb- industiefdownioad/TD_Keiliemen_Gesomten.paf