Editat de: INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCT $I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR (INCERC) Bucuresti — Sos. Pantelimon nr. 266 176 — redactie Telefon 27.40.80 df INSTITUTUL C1 SI DIRECTIVARE IN CONSTRUCTIL RAL DE CERCETARE, PROIECTARE BULETINUL CONSTRUCTILOR Volumul 6 1988 1, PRESCRIPTIT TEHNICE @ .Normativ privind proiectarea si executarea_ constructiilor fundate ‘pe paminturi sensibile la umezire”, indicatiy, yprobat de ICCPDC Cu decizia nr. 60 din 30 septembrie 1988' oo © .lustructiuni tehnice provizorii privind utilizarea prafului de silice fi silico-mangan ca adaos activ in masa betonului", indicativ NP 47-88, Aprobate de ICCPDC cu decizia nr. 74 din 23 noiembrie 1988 @ Decizia ICCPDC nr. 80 din 25 noiembrie 1988 pentru aprobarea_com- pletarilor la ,.Instructiunile tehnice privind compozitia si mortarelor de zidarie gi tencuiala”, indicativ C 17-82 @ .Instructiuni tehnice pentru elemente de fundatii din beton cu ada- Os de cennsé de centrale termoelectrice situate in terenuri cu agresivi: {ati naturale $i industriale", indicatiy C 215-88, aprobate de ICCHDC cu decizia ne, 83 din 6 decembrie 1988... . eo , 2. PROIECTE, TIP © Decizia ICCPDE nr. 63 din 7 noiembrie 1988 privind aprobatea deta- liilor de executie pentru ,Module tipizate pentru clAdiri industriale etajate integral prefabricate cu P + 1 nivele ou trama stilpilor de 6 % (2 x 6) cu inckrcari utile pe plangee de 500 kg/m* reviz. pr.nr. 4009/1" nr. 4009/1, elaborate de IPCT) oe ee wrepararea, 33 or@ Decizia ICCPDC nr. 64 din 7 noiembrie 1988 privind aprobarea deta- liilor de execufie pentru ,,Elemente de suprafati din beton precom- primat de 6 mdeschidere de tip = de 3 m latime side tip C de 1,5 m Titime pentru acoperiguri de hale industriale", nr. 8831, elaborate de TPCT ee : @ Decizia ICCPDC nr, 65 din 7 noiembrie 1988 privind aprobarea deta- liilor de exeoutie pentru ,Fyndatii tip pahar stilpi din beton armat Ia clidici indusriale ciajste(revirwie proiet a, 5642), nr. S642, oan borate de IPCT © Decizia ICCPDC ur. 66 din 7 néiembrie 1988 privind aprobarea deta- Tiilor de executie pentru ,.Fundatii tip pahar pentru stilpi de hale in- dustriale parter eu structura acoperigului din elemente de boton prefa- Dricate, cu poduri rulante, cu trama stilpilor pind Ja 18 x 6m", ar 5623/1 elaborate de IPCT’ E @ Decizia ICCPDC nr. 67 dial4 noiembrie 1988 privind aprobarea deta: liilor de executie pentru ,Solufii tehnice directive pentra reconstructia clementelor de suprafaté din beton tipizate din alcétuires acoperi- surilor de hale industriale, etapa a II-a"-nr. 8687 elaborate de TPCT ©@ Decizia ICCPDC nr. 68 din 14 noiembrie 1988 privind aprobarea deta- liilor de execufie pentru ,,Perefi exteriori din panouri tristrat, nepor- tante din beton atmat, orizontale si verticale, pentru hale si cladiri industriale. Solutii unificate* nr, 4221 elaborate de IPCT. © Decizia ICCPDC nr. 70 din 14 noiembrie 1988 privind aprobarea de- taliilor de execofie pentru ,Pane metalice cv inima plin’ pentru aco- periguri de hale industriale ‘cu travee de 15 m, cu invelitori din tabla cutati, nr, 5242/a, elaborate de IPCT ee © Decizia ICCPDC nr. 71 din 14 noiembrie 1988 privind aprobarea deta- liilor de executie pentru ,Pane metalice de 6 m deschidere pentru hale industriale cu fnvelitori izolate gi ne-zolate termic" nr. 8931, elaborate de TPCT ee tee @ Decizia ICCPDC nr. 72 din 18 noiembrie 1988 privind aprobarea deta~ jor de executie pentru Sistem constructiv pentru statit de valori- ficare a deseurilor in variant& cu grad sporit de industrializare a exe- cufiei”, nr 8929, elaborate de IPCT ‘i @ Decizia ICCPDC nr, 73 din 18 noiembrie 1988 privind aprobarea ,De- taliilor de executie tipizate pentru prinderea grinzilor de rulare me- talice pe sili gta ginelor de rulare pe grinzi de rulare” mr. S224/a elaborate de IPCT 2.2... © Decizia ICCPDC nr, 76 din 23 noiembrie 1938 privind aprobarea de- taliilor, de executie pentru ,,Usi pivotante in 2 canate rezistente la foc 45° si 60°2 nr, 5536/7, elaborat de IPCT ee ee ee 6s n R 23 “ 35 16 7 © Decizia ICCPDC nr, 77 din 23 noiembrie 1988 privind gprobarea de- taliilor de execufie pentru ,,Usi pivotante intr-un canat, rezisteiite la foc 30, nr, 5536)10 elaborat de IPCT Pobououcs @ Decizia ICCPDC nr. 78 din 23 noiembrie 1988 privind aprobarea detalii- lor de execufie pentru ,,Usi pivotante in don’ canate, rezistente la foc 1 1/2 b," nr, 5536/5a elaborate de IPCT . . . ae @ Decizia ICCPDC. nf. 79 din 23 noiembrie 1988 privind aprobarea de- taliilor de executie pentru ,,Ugi pivotante intr-un canat rezistente Ia foc 45° 9i 60, nr. 5536/6," elaborate de IPC’ 3. NORME DE DEVIZ $I PRETURI UNITARE @ Décizia ICCPDC nr. 81 din 29 noiembrie 1988 privind aprobarea nor mei de deviz CB56 g4 a preturilor unitare pe articole de deviz cores- punzitoare, in completarea indicatorului si catalogului : 78 80 StINSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE $I DIRECTIVARE IN CONSTRUCTII Biroul executiv DECIZIA Nr. 60 din 30 septembrie 1988 Y RU APROBAREA’ ,,NORMATIVULUI PRIVIND PRC ‘AREA SI EXECUTAREA CONSTRUCTITLOR FUNDATE PE PAMINTURI SENSIBILE LA UMEZIRE“ ENDICATIV P 7-88 Biroul executiv al Consiliului stiintific al Institutului central de cercetare, proiectare i directivare’ in constructii; ‘Avind in vedere prevederile art. 5, litera ,d" din Decretul nr. 170/1976, cit si avizul CTE-ICCPDC nr. $46 din 14 aprilie 1986; ° fn temeiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Decre- tul nr, 31/1983, privind organizarea si functionarea Institutului central de cercetare, proiectare si directivare in constructii, cit si Legii nr. 5/1978, republicata in 1982, ‘emite urmitoarea DECIZIE: 1. Se aproba ,,Normativul privind proiectarea si exccutarea lor fundate pe paminturi sensibile la umeczire’ -avind 1 P 7-88. - . Normativul de la pet. 1 intra in vigoare la data publi- irii in Buletinul constructiilor. El se va publica si in colectia de normative si instructiuni. La acecasi dat& inceteaz valabilitatea ,,Normativului privind ‘area si executarea constructiilot fyndate pe terenuri sla~ , indicativ P 7-77, aprobat de ICCPDC cu Decizia nr. 2 din’ 16.111.1978. PRESEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL Dr, arth. GHEORGHE POLIZUNORMATIV PRIVIND PROIECTAREA $I EXECUTAREA CONSTRUCTIUILOR FUNDATE PE PAMINTURI SENSIBILE LA UMEZIRE INDICATIV P 7 — 88 Elaborat de: . . INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTIT $I ECO- NOMIA CONSTRUCTHLOR — INCERC — Director adj. stiinjific: Dr. ing. R. Constantinescu Sef laborator FIN: Dr. ing. I. Ficdoara _ Responsabil lucrare : Ing. N. Riduinea . In colaborare cu: INSTITUTUL DE CONSTRUCTIT BUCURE Responsabil din partea ICCPDC: Dr. ing. C. Herghelegiu 6 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA - $I EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR FUNDATE PE PAMINTURI SENSIBILE LA UMEZIRE Indicatiy: P 7-88 Intocuieste PTT 1.,OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul normativ cuprinde’ principiile de bi misurile ce trebuie luate in proiectare, executie si exploatare in scopul de a evita degradarea constructiilor amplasate in zone cu piminturi sensibile la umezire 1.2. Prevederile prezentului normativ se aplicd pentru toate genuyile de lucriri, cu: adaptirile si detalicrile necesare, impuse de specificul investitiilor, conditiile de exploatare si de situa- tile conerete de_ teren. Adaptarile si detalierile privind executia si cxploatarea construc{iilor vor fi cuprinse in mod obligatoriu in caietele de sarcini ale fiecirui proiect de obiect sau ansamblu de obiecte: Pentru lucriri specifice (hidroameliorative, hidrocnergetice drumuri, cii ferate ete.), pe baza prevederilor prezentului nor: mativ, se vor elabora instructiuni departamentale adaptate in mod corespunzitor. 2. PRINCIPIL DE. BAZA PENTRU PROIKCTARE SI EXECUTARE 2.1. Paminturile sensibile la umezire (PS minturi care sub actiunea incdrcirilor transi sau chiar numai sub greutatea lor proprie se tas o dati cu cresterea umiditifin’ ) sint acele pi- se de fundatii, suplimentar, Etaborat de ; INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII $1 ECONOMIA = CONSTRUCTITLOR-INCERC in colaborare cu; INSTITUTUL ‘ONSTRUCTIL BUCURESTI Aprobat de; ISI DIRECTIVARE IN CONSTRUCJIL cu deciaia nr. 60 din 30 IX 19882.2. Identificarea $i caracterizarea PSU din punct de vedere al sensibilitatii la umezire se face conform anexei I. 2.3. Calculul terenului de fundare in cazul amplasamentelor caracterizate prin prezenta unor parminturi identificate drept sensibile la umezire se'va face cu respectarea prevederilor STAS- 3300/1-85. Teren de fundare. Principii generale de calcul” si FAS 3300/2-85. Teren de fundare. Calculul terenului in cazul Fundarii directe” precum si prevederile prezentului normativ. ‘2.4. Pentru constructiile din cadrul unor ansambluri_ de Jocuinte sau platforme industriale se va avea ‘in vedere la_pro- iectare posibilitatea umezirii pachetului de piminturi, sensibile Ja umezire pe intreaga grosime prin ridicarea generalé a_nive- lului apei. subterane. 2.5. Incercirile edometrice pentru stabilirea caractetisti- cilor de deformabikitate ale paminturilér sensibile la umezire se vor efectua potrivit prevederilor Anexei IIT la prezentul nor- mativ, pe probe aflate la umiditatea naturali gi pe probe inun- date initial, cu respectarea prevederilor STAS 8942/1-84 ,,Teren de fundare. Determinarea compresibilittii p&minturilor prin incercarea edometric : 2.6. Din punct de vedere al modului in care se .taseaz suplimentar, la umezire, terenurile de fundare care cuprind PSU impart in dow’. grupe: _. grupa A, cuprinzind terenuriie care la umezire, nu, se taseaza scmnificativ. sub propria lor greutate — sarcina geolo- gici — si care prezinti tasiri-suplimentare din umezirea tere- hului, numai sub actiunea inc&rcarilor repartizate de fundatii, sau alte incarc&ri exterioare. In mod conventional, se consider? ca nesei suplimentare, la umezire, sub actiunea greutdt depasese 5 em} giiipa B, cuprinzind terenurile care, la umezire, se taseazit supliméntar atit, sub actiunea incircirilor aduse de fundafii si constructii cit si, in mod semnificativ, sub actiunea greutatit proprii — sarcina geologic’. a : fncadrarea terenurilor care cuprind PSU intr-una din cele dou grupe, se face prin studin™ geotehnic al, amplasamentelor, nificative tasirile proprii, care nu pe baza probelor si criteriilor specificate in Anexele I si IIT ale prezentului normativ. 2.7. in figura 1 se di orientativ harta RSR — cuprinzind zonele cu paminturi din grupa A sau B., 2.8. Predimensionarea fundatiilor pe PSU avind S, < 0,8 se va face pe baza presiunilor conventionale de calcul ale ciror valori sint date in anexa IJ. Pentru constructiile indicate la pet. 2.12 se admite folosirea. valorilor respective si pentru dimen. sionarea definitiva a fundatiilor Pentru lucririle la care exist’ reultate experimentale sc vor folosi valorile presiunilor conventionale obtinute prin expe- rimentari- 2.9. Verificarea la starea limiti de deformatie a construc- fiilor va lua in considerare deformatiile totale ale terenului teaultind din insumarea deformatiilor inainte de umezire — c: culate conform STAS 3300/2-85 ca pentru un teren obignuit — cx deformatiile din umezirc, calculate conform anexei III. 2.10. Verificarea la deformatiile din umezire pentru din grupa A, nu este necesari daci presiunea efectiva pe teren, sub fundatiile.intregii clidiri, nu depigeste: — rezistenta structural (p,) a PSU, stabiliti conform anexei 1; mo ~— presiunea conventionala de calcul (Pen:), pentru cons- tructiile indicate la pct. 2.12 si daci PSU are tasari_ specific Ja umezire I, < 0,03 (ing este definit in anexa I). 2.41. In cazul cind umezirea locali intensivi a PSU este exclusi $i nu se intrevede ridicarea nivelului apei_subteranc, se va lua in considerare tasarca din umidificarea lent& sub cons- tructie in urma reducerii evaporarii apei“din pamint, stabilits conform anexei IIT. . 2.12, Se admite folosirea ptesiunilor conventionale de calcul (Pan) Ja dimensionarga definitiva a fundatiilor, criteriul “de capacitate portanti considerindu-se satisficut, pentru, urmitoa- rele tipuri de constructii; daci in interiorul lor nu au loc procese tehnologice umede: — cladiri industriale, depozite, magazii, cldiri agrozoo- tehnice si alte constructii similar, numai cu parter cu structurt Nous: Fig. 1 ta sfirsitul buletinulutde rezistenta putin sensibile la tasiri neuniforme gi cu incdrciri pe stilpi pind la 400 KN, sau pentru funddfii continue, pind la 100 kN/m; — clidiri de locuit si social culturale, fard structuri in cadre, cu indltimi pina la P -+ 2 etare, pe fundatii continue si cu incirciri pe teren pind la 100 kN/m Folosirea_presiunilor conventionale de calcul nu exclude evaluarea tasirilor suplimentare prin umezire, chiar daci in constructii nu au loc procese tehnolegice umede. 2.13. Cind fundarea directi pe terenul natural nu este po- sibili, datorit& depisirii capacititii portante a terenului sau a defprmatiilor admisibile pentru constructii, proiectantul va ana- 2a in mod obligatoriu urmitoarele solutii: a) Eliminarea sensibilitatii Ia umezire prin consolidarca terenului, dupa procedeele indicate in ,,Normativ privind imbu- ‘ifirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanicc indicativ C 29-85, respectindu-se urmitoarele conditii: — la compactarea cu maiul greu, pernele-de loess, sau combi narea lor, precum si lt compactarea cu maiul greu de form special sau cu maiul supergreu se va elimina sensibilitatea la umezire a PSU pe intreaga adincime a zonei de -deformatic a fundatiilor, definité conform anexei II — la compactarea cu coloane de pimint se va elimina sen- ibilitatea la umezire pe intreaga grosime a PSU; — preumezirea simpli sau cu explozii va elimina sensibi- litatea Ta umezire a loesului, pe adincime, cel putin in zona de tasare sub greutatea proprie a PSU (anexa III), In toate cazurile, in vederea calculului_terenului de fundare $i dimensionarii fundatiilor, conform STAS 3300/1-85 si STAS 300/2-85 si a precizirilor din prezeatul normativ, caracter ticile de rezistenti si de deformatic ale terenului consolidat vor fi determinate corespunzitor, prin incerciri de laborator si de teren, pentru pimintul in stare de intndare, la starea medic de compactare previzuta prin proiect. Pentru determinarea caracteristicilor de rezistent si defor- matie ale pamintului saturat se recomanda utilizarea incercirilor cu aparatul triaxial, acesta avind posibilitatea cunoasterii efor- turilor principale, controlului presiunii apei din pori si drenajului, 10 - b) Adoptarea unui complex de misuri constind din ~ eliminarea partiala a sensibilitatii la umezire a PSU {consolidarea pe adincimi mai mici decit cele indicate la pet. 2.13. a). : — micsorarea sonsibilit&tii _constructiilor la deformafiile terenului, prin: © sporirea rezistentei si rigiditatii spatiale a construc- tillor prin folosirea centurilor armate, separatea in tronsoane de lungime limitati prin rosturi de tasare dimensionate cores- punzitor, intirirea si rigidizarea parti inferioare (subsol-fun- dati) a constructiilor, alegerea unor forme in plan a construc; lor cit mai simple, de preferat dreptunghiulare, fara intrinduri $i ieginduri, ramificafii etc.) ; lungimea tronsoanelor se va stabili prin calcul in functie de caracteristicile terenului de fundare ‘gi structura de rezisten{i a constructici ; @ mirirea adaptabiliti{ii constructiilor la deformatiile te- renului, prin adoptarea unor structuri elastice sau din clemente ate, cu asigurarea stabilititii si rezemarii corespunzdtoare a fiecirui element; @ pprevederea «de dispozitive pentru readucerea controlat la nivel a élementelor de constractii sau utilajelor tchnologice ; — prevenirca umezirii terenului de fundare cu ape din pict deri la refele si constructii hidroedilitare, instalatii tehnologice etc. La caleulul structurii de rezistenti a constructiilor se vor Jua in considerare tasirile suplimentare la umezire ale PSU rimas neconsolidat, a ciror probabilitate de aparitie se va. es- ima in functic de masurile pentru prevenirea umezirii terenului, adoptate conform pet. 2.18. ©) Adoptarea unor sisteme de fundatii care si depiiseasc’ stratul de PSU (fundatii adinci, piloti, coloane ete.), care si se ‘sprijine pe stratul rezistent de la baza loesului si si climine integral efectul tasirilor suplimentare din umezire. ‘Aceste sisteme se vor adopta cu aprobirile legale, numa in cazuri temeinic justificate, cind limitele admise pentru de- formatii (tasiri, rotiri etc.) sint foarte reduse si nu ar putea fi respectate prin adoptarea misurilor previzute la pet, 2.13. a sau 2.13. (ex.: asigurarea funcfionarii fark intreruperi a unor MWpoduri rulante, mentinerca unor ccte fixe obligatotii pentru utilaje tehnologice ete.). 2.14, Alegerea, misurilor de mai sus in cadrul proiectului se va face, in fiecare caz, de proiectant, pe baza analizei urmi torilor factori *— clasa de importanti, caracterul si destinatia construc- fiilor, natura proceselor tehnologice pg care le adapostes — sensibilitatea la umezire a pimintului, respectiv_grupa in care se incadreaza terenul de fundare (A sau B), si mirimea tasirilor probabile prin umezire; >» — gradul de seismicitate ‘al regiunii in care este amplasat’ constructia — costul lucririlor si consumul de materiale si manoperi in réport cu solutiile alese, inclusiv costul misurilor speciale ce trebuie asigurate in timpul execntiei si exploatirii constructiilor. Masurile de protectie introduse in proiect vor fi justificate prin eficacitatea scontati. a miasurilor luate, in raport cu importanta constructiilor si cu cheltuielile suplimentare pe care le comporti introducerea masurilor respective. 2.15. Clasa de importanfii a constructiilor se va stabil po- trivit STAS 10 100/0-75 — ,Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor”, conform ta>elului 1. Tabelul ¥ Clasa de importants Ce 7 Construetii de important& exceptional& Constructii_a carer avariere are urmari catastro- fale, — Constructii a ciroy expioatare neintreruptd este 1 Constructii de impor-ant& deosebita . ~ Constructii a ciror avariere are urmiri deosebit de grave, — Construc{ii necesare pentru recuperare in urma unor evenimente catastrofale (constructii a c&ror avictuire este aecesard pentru asigurarea unui im de masuri in Yederea inkAturirii urmarilor 12 oe Ce rerizare de important Carat mt Chastructit de important’: medie —"Clasa cuprinde «majoritatea constructiilor, Construcfiile pentru care nu exist& indi incadrare in alte clase se Incadreazé in aceasté clasa, W Constructii de importanfa secundard —Constractii a caror avariere implicd un pericol redus pentru viata gi sindtatea oamenilor si pro- duce paguhe materiale reduse, V Constructii_ neimportante we "Constructii provizorii de importanta redusi, a Ghror avariere nu prezint& pericol pentru viata si sindtatea oameuilor, constructii pentru adapos- tirea temporara a animalel&. bo 2.16. Indiferent de grupa de teren si de solutiile adoptate, se vor lua intotdeauna misuri pentru evitarea infiltrarii in teren a apelor de suprafata (precipitatii ete.), atit in perioada exccutiei, cit si in timpul exploatirii constructiilor. + Pe ling acestea, in functie de condifiile locale, se va evita pe cit posibil perturbarea echilibrului hidrogeologic din zona si ti- dicarea nivelului apei subterane, nerealizindu-se lucrari care pot bara cdile naturale de jesire a apei la zi si curgerea ei citre emi- sarii naturali sau artificiali in functiune. In cazul platformelor de constructii pe terenuri cu pante mai mari de 1: vor prevedea masuri de protectie impotriva apelor care se scurg de pe versanti, prin santuri de garda a céror sectiune si asigure scurgerea debitului maxim al apelor meteorice. Platformele de constructie situate pe versanti se vor nivela in terase cu'pante de maximum 1: | care se vor acoperi cu brazde minti din (inierbare) sau, dup’ caz, vor fi prevazute cu imbri materiale locale. 2.17. Evitarea infiltrarii in teren a apelor de suprafitit se va realiza prin adoptarea urmitoarelor misuri obligatorii a).sistematizarea vertical si in plan’a teritoriului pentru asigurarea colectirii si evacuarii rapide de pe intreg teritoriul 13construit a apelor din precipitafii si din eventuale pierderi ma de Ja refele si instalatii in aer liber, citre emisarul in functiune pritt prevederea de pante de minimum 2%; se vor realiza initial lucrarile de sistematizare care si asigure lucrarile de executie, urmind ca celelalte si se termine o dati cu punerea in functiune a obiectivului, 5 b) Prin masuri adecvate (trotuare, compactarea. terenului in. jurul constructiilor sau executia de strate etange din argila, pante- corespunzitoare, rigole, cavalieri etc.), se va evita stagnarea. apelor in jurul constructiilor, atit in perioada executiei cit si pe toati durata exploataril In caz de necesitate? pentru protectia retelelor subterane din drul combinatelor industriale sau pentru evitarea poludrii pelor subterane din cauza pierderilor de substanje agresive din instalatii, rezervoare etc, se vor prevedea strate etanse din pi- mint tratat prin diferite procedee (mecanice sau chimice), care si asigure impermeabilizarea necesar’ ©) incintele sipiturilor pentru fundafii sau conducte vor fi amenajate (pante, puturi, instalatii de pompare etc.) astfel incit si permiti colectarea si evacuarea rapidi a apei din precipitatii, pe toata durata executici ; ; d) la fundarea direct pe teren neconsolidat si la conducte, stratul de pimint afectat de precipitafii se va indepirta imediat inainte de turnarca betonului. e) umpluturile in, jurul fundafiilor si perefilor subsolurilor sc vor executa imediat dup’ ce constractia a depisit nivelul tere- nului natural ; f) prin misuri adecvate, se va exclude umezirea terenului de fundare al viitoarelor construcfii prin lucrari de organizare, re- {ele provizorii de santier, probarea etanseititii la refelele 51 insta lafiile definitive ‘etc. 2.18. Pentru prevenirea umezirii terenului cu ape din refele, instalatii, constructii hidroedilitare etc, se vot adopta urmatoa— rele masuri: a) La proiectarea instalafiilor hidroedilitare, solufiile care se vor adopta vor fi corelate si analizate tehnico-economic im unit cu solutiile de fundare a constructiilor, alegindu-se solufiile éare. pe ansamblu sint mai economice gi. sigure in. exploatare. 14 La proiectarea retelelor de alimentare cu. api rece si de cana- lizare, pozitia de amplasare’a retelelor in teren, protejarea aces- tora in canale de protectie precum si materialele ce se vor utiliza, se vor stabili tn functie de grupa terenului, de sistemul de fundare, structura de rezistenta, unghiul de infiltrare a apei int teren gi de procedeele adoptate pentru eliminarea sensibilitatii la. umezire a PSU in zona de amplasare a constructiilor sia refelelor hidroedi- litare. In ansamblurile de clidiri de locuit, retelele de termoficare sau de incalzire si refelele de apa calda de consum gi de recirculare, se Vor monta in canale de protectie subterane, indiferent de grupa terenului, de sistemul de fundare, structura de rezistentA $1 pro- cedeele adoptate pentru eliminarea sensibilititii la umezire a PSU. Se va urmari in primul rind utilizarca spafiilof verzi, inal doilea rind a spatiului de sub trotuare si numai cind nu sint posi- bile alte solutii din punct de vedere tehnic sau economic, tinind seama si de necesitatea pozrii si a altor refele subterane, se va adopta’solufia de amplasare in zona .carosabili. La stabilirea, traseelor refelelor de termoficare sau incilzire, de apa cald’ de consum i de recirculatie din zonele industriale, se va urmiri folosirea clementelor de construcfii, estacadelor pentru montarea conductelor tehnologice sau amplasarea_supra- terani a conductelor la joasi inaltime si numai in cazuri in care amplasarea supraterani nu este posibili sau economici, se vor monta. in canale de protectie. Distanta minima de amplasare a refelelor hidroedilitare faja de fundatiile clidirilor este de 3 m in cazul refelelor montate direct in p&mint si de 1,5 m in cazul refelelor montate in canale de- protectie. Retelele de api rece si canalizare se vor amplasa direct in pAmint, fri canale de protectie, indiferent de grupa terenului de fundare, in cazul in care in eventualitatea unor pierderi de apa, sistemul de fundare, structura de rezistenti, misurile adoptate pentru eliminarea sensibilititii la umezire a P.S,U, unghiul de infiltrare in teren a apei provenite de la retele, nu conduc la di formatii sau deplastiri ale constructiilor mai mari decit cele ad- misibile. In cazul in care deformatiile sau deplasirile construcfiilor sint mai mari decit admisibile, se va urmiri marirea distanjei de amplasare a refelelor astfel incit deformatiile sau deplasirile constiuctiilor si nu fie mai mari decit cele admisibile. . 15in cazul in care mirirea distanfei de amplasare a retelelor nu este posibild sau economica, se ve analiza comparativ solutia de amplasare a retelelor in canale de protectie (fig. 2) sau luarea de m&suri pentru, eliminarea-sensibilitatii la umezire a PSU si in zona de amplasare a retelelor, conform pet. 2.13.a. pe portiuni strict ‘limitate adoptindu-se solutia cea mai economic’; toate retelele de conducte vor fi grupate in acelasi canal de protectie (fig. 3). UBL) DE CANALIZARE itv BETON She! CERAMICK ON 50cm. B/H 90/70 CONDUCTA DE APK RECE Aw OTEL BN 50min. 8/1280 /50 Seport oir QR Bele suport oir bolon ‘prefabricoP Fig. 2 — Exemple de montare a retelelor de prot feanivourl) Ape okt 04" rug PvC-1PE (isles) sb ic Fig. 3 — Exemple de montafe a refelelor in canale de protectie circulabile 16 In terenurile din grupa A sau in terenurile din grupa B la care s-au luat misurile de eliminarea sensibilititii la umezire 2 PSU in zona de amplasare a refelelor, se vor utiliza pentru retele de alimentare cu api si canalizare aceleasi materiale ca in terenu- rile normale. Folosirea conductelor metalice se admite numai in cazurile justificate de desimea racordurilor, ramificatiilor sau a schimbirilor de directie. In terenurile din grupa B la care nu s-au luat misuri de elimi- narea_sensibilitaii la umezire a PSU in zona de amplasare a retelelor, iar distanta de amplasare a refelelor fata de fundatiile constructiilor nu conduce la deformatii sau -deplaséri_ mai mari decit cele admisibile, se vor utiliza pentru retelele de apa conducte din fonti de presiune previzute cu coliere sat bride de siguranti, conducte din-ofel galvanizat imbinate cu mufe sau conducte din ofel imbinate prin sudur’ protejate la interior gi exterior impotriva coroziunii. In acest caz, pentru retelele de canalizare se vor uti- liza tuburi din gresie ceramic’, beton armat monolit sau conducte precomprimate, daca solutia este mai economic& decit amplasarea conductelor din beton prefabricat montate in canale de protectie. in cazul in care eventualele’pierderi de api conduc la defor- matii sau deplasari ale constructiilor mai mari decit cele admisi- bile, iar marimea distantei_de amplasare a retelelor nu este posi bili sau economic’, retelele de apa si de canalizare se vor monta in canale de protectie, urmarindu-se in primul rind amplasarea lor in comun cu retele de termoficare, incilzire, api caldi de consum si de recirculajie (fig. 3) si numai in cazul in care solutia nu re- zult& ca economic’ datoriti lungirii traseelor, se vor proiecta canale de protectie separate. In canalele de ptotectie se vor utili- ya accleasi materjale pentru refelele de apa si canalizare ca in terenurile normale. Trasccle refelelor exterioare hidroedilitare si gruparea lor se'vor alege astfel incit si se reduc& la minimum numirul intri- rilor si iegirilor prin fundatiile sau subsolul clidirilor. b) Pentru constructiile hidroetilitare si alte constructii purtitoare de apa.(rezervoare, bazine etc), se vor prevedea masuri care si permiti atit protectia constructiilor invecinate, cit $i protectia proprie. In principiu, se vor prevedea misuri de protectie proprii, tinind seama de prevederile de la pet. 2.13. Sistemul de colectare si evacuare a apei din pierderi sau accidente $i sistemul de con~ 17trol al pierderilor se vor stabili pentru fiecare caz in parte tinind seama de importanta acestor constructii gi de cons¢cintele care pot apare in eventualitatea unof pierderi de api necontrolate, c) In clidirile de Jocuit, administrative si social-culturale, instala{iile. interioare de alimentare cu api rece si canalizare, inclusiv conductele de distributie si canalele colectoare din subsol, se vor executa cu conducte din PVC. Coturile conductelor de cana- lizare de la baza coloanelor se vor executa din font de scurgere. Conductele de canalizare a apelor menajere care provin de la dusurile grupurilesanitare ale intreprinderilor industriale, ci- minele de studenti, clevi sau nefamilisti, de la oficii, bucatirii, spilatorii publice, spalitarii de bloc etc. la care exist’ pericolul depisirii temperaturii de 40°C, se vor executa din fonta de scurgere. Instalatiile de alimentare cu. apa rece’ gi canalizare la care in timpul exploatirii exist’ pericolul deteriorarii lor prin. lovire (depozite, magazii, inciperi cu circulatie intensi de marfuri ete) si nu li se poate asigura o protecjie eficient& contra lovituri- lor, se vor executa cu conducte metalice. Nodurile sanitare sé vor acoperi cu misti demontabile care si permit’ depistarea eventualelor defectiumi si executarea ope tivi a reparatiilor. : Instalatiile de incilzire se vor monta’ aparent find inter- zisi mascarea san ingroparea in clementele de constructii a co- loanclor si legiturilor la corpurile de incalzire. Conductele aflate sub pardoseala parterului se vor monta in subsoluri tehnice sau in canale vizitabile, pentru a se asigura con- trolul- lor permanent si pentru a se putea executa operativ reparatii- Je necesare. e Este interzisi montarea conductelor din cladiri in canale necirculabile. In cazul :clidirilor industriale, la care nu -este. economi realizarea de subsoluri tehnice sau de canale circulabile, se vor realiza canale in pardoseala, controlabile pe, toati lungimea lor $i care vor asigura conditiile necesare remedierii operative a defectiunilor. Se va reduce Ja minim numérul intrarilor gi iesirilor conduc- ielor din subsolul clidirilor, grupindu-se Ja un loc retelele purti toare de api. 18 , Conductele-care tree prin deschiderile. prevazute in goclurile sau funda{iile clidirilor se vor realiza astfel ineitisi proia:tasarea diferentiata a -clidirii: fata de canalele exterioare de. legiturd. fn figura 4 se dau exemple de realizare a unor astfel de traversiri, Se admite:trggerea, prin subsolul clidirilor a conductelor exterioare secundare.sau de serviciu, de alimentare’ cu api rece, CANIVOU CU’ CANIVoU ‘£- 8 CANAL TEHNIC (Y,TimEL : ong 19api caldi, de recirculare si de incilzire care asiguri legaturé dintre statiile de hidrofor, punctele termice sau centralele ter- mice ale ansamblurilor de clidiri si instalatiile din interiorul cladirilor. Este interzisi amplasarea in pardoseala subsolului a oricirui fel de conducte; in subsol, conductele se vor monta aparent. Golirea instalatiilor interioare de inc&lzire se va face prin intermediul unor pilnii de-colectare amplasate de preferat in subsol deasupra nivelului maxim de refulare al retelei de cana- lizare la care se racordeaz&, sau in cazul in care indltimea subso- Tului nu permite aceast amplasare, colectorul va avea pe racord © cana de inchidere. : 4d) Toate amenajirile (c&mine, canale de protectie, pardoscli la subsoluri tehnice sau tehnologice etc), care fac parte din si temul de colectare si evacuare a apei, sau pierderilor de apa si de dirijare a lor citre emisarii de evacuare a apelor, trebuic di- mensionate si etangate corespunztor scopului si mentinute per- manent in stare de functionare. ‘Apele provenite de pe pardoseala subsolurilor ‘sau a_canale- lor de protectie se vor evacua catre sistemul de evacuare a apelor provenite din exfiltrafii sau avarii, astfel incit si se evite perico- Tul de refulare sau patrundere a apelor in subolul clidirilor sau in canalele de protectie. Peritru asigurarea controlului permanent al subsolurilor si canalelor circulabile se va reatiza accesul normal personalului de exploatare cu sculele i materialele necesare pentru efectuarea remedierilor. Subsolurile si canalele circulabile vor fi ventilate natural. Canalele exterioare de protectie vor fi de tipul necirculabile pentru conductele a céror diametru nu depiseste 300 mm gi in cazul in care canalele nu sint amplasate in partea carosabilit; ele vor fi acoperite cu plici care si poata fiusor demontabile si se vor prevede cu cimine de contiol si de acces. Conductele Gin canalele de protectie se vor poza astfel incit si nu fie impie- dicat& scurgerea apei de pe radierul canalulai Se interzice amplasarea de bage sau rezervoare pentru colec- tarea apelor in subsolul clidirilor; se recomanda si nu se ampl seze in subsol stati de hidrofor, ‘puncte termice sau spilitori 20 : ©) Conditiile de calitate si de receptie a materialelor si a lucrarilor de instalafii, refele si constructii hidroedilitare sau altele, purtitoare de api, trebuie prevazute in mod expres in pro- iectele de executie, prin caiete de sarcini elaborate de citre pro- jectant. 7 Pentru lucriri de important deosebiti, pe lings prevederile normelor in vigoare, se pot prevedea conditii speciale de receptie care vor fi respectate cu strictefe de citre executant. 2.19. Verificarea lucririlor pe parcursul executiei si receptio- narea lor se va face in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice specifice diferitelor categorii de lucrari si cu reglementi- rile legale in vigoare, cu urmitoarele preciziri: a) Nu este admisi atacarea unei noi faze de executie fark executarea verificirilor fazei anterioare, atit pentru lucrarile ce devin ascunse cit si pentru lucririle de a ciror calitate depinde protectia impotriva infiltrarii apei in pimint, in fazele de executie sau etapele urmitoare. ‘ Toate actele privind verificarile pe faze de executie, inclusiv buletinele de laborator, diagrame, schife, se vor incheia in dublu exemplar si se vor pistra atit de beneficiar cit si de executant,” indosariate pe obiecte in ordine cronologici si se vor prezenta la receptie dupi care se vor anexa la cartea tehnici a constructiei ; dosarele cu aceasti documentatie vor fi tinute in permanent’ la zi gi Vor fi prezentate organelor de control si comisiilor de recep- tie preliminara, final si de punere in functiune a capacitatilor de productie. b) La receptie preliminari sau final se va verifica si consem- na in mod expres in procesele verbale de receptie, felul in care au fost respectate toate misurile previzute pentru prevenirea degradarilor datorit’ umezirii terenului de fundare. Eventualele defectiuni de naturi a conduce la _umezirea terenului nu pot fi incadrate in categoria deficientelor admise peritru a fi remediate ulterior; in asemenea cazuri, receptiile vor fi aminate pind la efectuarea remedicrilor. ¢) In cazul punerii in funefiune a unor obiecte de investitii, inainte de efectuarea receptiei preliminare in condifiile regle- mentirilor pentru receptii in vigoare, operatia de predare-pri- mire va cuprinde in mod obligatoriu si verificarea respectatii 21