FUNDATIA UNIVERSITARA HYPERION UNIVERSITATEA HYPERION PACULTATEA DE PSIHOLOGIE - SOCIOLOGIE Prof. univ. dr. EMIL VERZA PSIHOLOGIA VIRSTELOR se (HYPERION BUCURESTI ¢ 1993,Toate dreptuiterezervate EDITURH HYPERION Xt Argument Capitol pitt Capitol Capitol V, Capitol V Caittal VL CUPRINS Obicetl 5 metodologl stulei in pslologavrseor 1, Continual imperanateoeion pac a pihoogi vitor 2 Metedcgin sii a ping vitor Stadia evolu uma 1 Froese pihogectil i piinamicd 2 Step de ahora dined tamales dor eros pice Deut itt 1 Embeolgia lace ntratriae 2 Nasteea condi de nocmaizare 3. Dezvolres impure a copia Perloadaantepreycolarh (prima copii) 1 Canctersl opie generale 2 Comuniarea ave spatant 3. Conduit emojionl-atectva 4: Acti fie de sociaiare Periondnpreyeoara(adaua copie) 1 Dervolare pote comsoueasutogomiet 2 Devils pie comune Tnsugilor ‘e personaite 5. Conduite verbal Butea pesos 4c maior pesonati Pevioda solar mick (a trea copliie) Dezvotarea biofiiek 2 Dervis pitch 5 olla sical dc peronaiteCepitott vi. Perioada pubertigh T Derolares Bofiick 2 Dezolarea pict 3. Comportsmeatln rp Capitol VIEL Perloadeadolescefet 1 Derolaen nog 2 Dervoltata piled 3. Expansiunen personaly compra Capitol IX Pert dere Capitola X—Perfouda vise adulte Capit XL Periond ste tin Capitol XIL, Condi bo-pthosociale ae deve mane Blbiograiesletiot 103 10 tos 03 18 or 130 ist ARGUMENT Aceastd luerare, de Psibologia Vtsclor, este structurata pe {deea unl curs universtar prin care inceredim si rOspundem ne oil dea parrende in interesul formant, dezvolari, evolu, @ devenirit umane ca fini, cu tote atributele bio-psiho-octal- ‘alturale. Prin continutal ei prin modul de tratare a problema tic adiacente aprectem caeve wild studentilor in pathologie, sociologie, psihopedagosie special pedagogie, asstent socal Hapectaliilor din domenia,cadrelor didactic gi uturorcelor care, ntr-un fel saa, Sint ineresai de zimislrea gi formarea “omului cu tecerea prin toate palierele viet psihice. ‘O.asemenea lucrare este opremierdin fara noasir gla baza ciastatcartea "Psihologta virstelor”aparad in anul 1981, seis impreund’ cu profuniv.dr-Ursula Schiopu care, de asemenea, a fost prima de acest gen $tcare ig demonstreacviabtitatea gin prezent. In acelagi imp, am valorfica cercetarile contemporane fle autorlor roman stdin’ evideniind contribuia original a acestora la problematica psihologicd a traseului parcurs de om {ea debutal view pina la stadiul terminal. Desigur, investigate Inoastre desigurate Pn imp, interpretarea unor date gi modal de iratare a intregi problematici conferd lycra o novi personald, are sperm 3 fe apreciat de euitor. In ansambla, am incercat 5d imprimamo viune sstemicd pentraa putea contara imagines Probabilistic’ a “‘omului total" iniroducind curent modalitatea fanaiticd de preluerare a materilului informatiy cu prvire la ‘mul coneret sou fa "oma n situate". Asif, am recurs larapor- fart ale nei umane fa virsta cronologi@, la nivelul evolutt biologice gi mai ales, pshic, la tipul de relail ocupatonale gi sociale, laniveluile de dobindire a ideniailor caracteristice 3 la afrmarea stlalui personal tn elaborarea formelor specifce comportamentale gi adaptative etc. Acest demirs ne-a permis 38 ‘perdi cu departaari relatiy precise ae cclurilor viet inte ‘ioral cdrora am dnalizt principalele perioade sau stad sub- 5perioade sau substadii care incep $i inchid etapele virstelor omu- lui. Dikotomia cicluri- stadii, perioade-subperioade constituie ‘modalitatea prin care se pot evidengia acumularile cantitative gi calitative, salturile gi regresele posibile cu trdsaturile de specifi- citate pentru o etapa sau alta de virsta. In economia spajiului pe care il avem la dispozitie si avind in vedere conjinutul si sfera domeniului respectiv am trecut cu bund $liinya peste aspectele biologice care nu sint absolut necesare, dar Te-am relevat pe cele semnificative pentru evolugia psihicat a omu- lui. Contextal social, cultural si occupational este, de asemenea, precizatin interconditionarea umana deoarece influenjeazd struc turarea identitatilor specifice personale gi intregul sistem psihic uman. La incheierea acestor rinduri facem cuvenita precizare cit indiferent de conceptele ce se vehiculeazd pentru domeniul pe care il abordéim (psikologie evolutiva, dezvoltare umand, psihologia omului de la nastere la senectute etc.) sint subnumite sau echiva- lente termenului generic si consacrat de psihologia virstelor. AUTORUL CAPITOLUL I OBIECTUL $I METODOLOGIA STUDIERII IN PSIHOLOGIA VIRSTELOR Psihologia virstelor este o ramuri a stiintelor psihologice izvorita din necesitatea de a infelege modul cum se constituie caracteristicile, functiile, procesele psihice de la cele mai fragede virste si evolutia lor pe tot parcursul existentei umane, cu progrescle cc caracterizeazi fiecare virsta, Astfel, activitatea psihicd este privité in mod unitar cu relevarca semnificafilor posibite pentru un anumnit palier al virstei si evidenticrea specificului de ansamblu in dezvoltarea structurilor psihice. Din acest punet de vedere finja umand este analizaté longitudinal gi vertical in Conteatul existentei sale sociale, a modificarilor psiho-fizice ce se produc sub influenta conditiilor de mediu, a educatiei, a culturii si profesici, a statutelor si rolurilor sociale ce le indeplineste. 1. CONTINUTUL $I IMPORTANTA TEORETICO- PRACTICA A PSIHOLOGIEI VIRSTELOR, Fiecare etapa de virsti are anumite caracteristici bio-psihice care ct unitatea dezvoltirii de ansamblu a personalitiii gi se manifesté in comportamente generale si specifice mai mult sau mai pun adapta- bile. In evolutia psihic’ se pot desprinde anumite legi si principii general valabile, dar si structuri specifice pentru o etapa sau alla de virstd. Psi hologia virstelor este stiinja care studiagd caracteristicile constituirii ‘ctivtai psihice umane, modificerile acesteia de la inferior la superior, a regreselorce aulocin anumite etapede virstd, a evolugiei personalitii simanifestarii actelor de conduita in relagie cu determinarile socio-cul- turale ale existenjeifiingei umane. Continutul si sfera psihologici virstelor depageste pe cel al psiholo- ici copilului prin aceea c& realizeaz3 o cuprindere pentru toate virstele ‘mane departajind stadii si substadii in cadrul acestora, cu specific gi ‘comun inire ele, dar fri si fie o psihologie generald Cici activitatea Psihied pe care o studiaza aceasta este raportaté la condifia umani de 0 anumitd factura si structura bio-psihica, Psihologia virstelor se foloseste 7produselor activitatii, anamneza etc., metode asupra cdrora nu insistim deoarece cle sint comune gialtor ramuri ale psihologiei, Se impune totus © precizare: toate aceste metode se folosesc prin adaptarea lor la virsta subjecfilor $i la condifiile concrete de activitate. Aléturi de metodele de cercetare, in psihologia virstelor sint vehiculate si metode si tehnici de psihoterapie in scopul unor interventi calificate pentru a determina mo- dificari pozitive ale activitatii psihice gi conduite adaptative tot mai efi- “Tinind seama cf la nivelul psihicului uman are loc o schimbare lent a caracteristicilor sale ca urmare a transformérilor condiilor de vial’ gi a relatiilorinterumane s-a produs o distanfare intre psihologie si paradig- ‘mele ei, iar “omul coneret” devine subiectul central al studiului in psi hologia virstelor. In felul acesta se diminueaz domeniul speculativ al psihologiei si se evidenjiaz conduitele de adaptare cu marcarea insertici social-profesionale a personalitiii. Tratarea “omului concret” se rapor- teazi la multiple conditionari din care cele mai importante privese pe cea biologico-ereditard, social-cconomicd, socio-cultural, educafionala si profesionald. Astfel, problematica virstelor o privim din perspectiva psi- hologica, psihosociald si biologica, conturind un cadra metodologic unitar. In abordarea ciclurilor vielii psihologii au avut in vedere mai cu seamé virstele de crestere gi de dezvoltare. Contextul in care se des- fagoard analiza vizeaza, pe de o parte, natura si educatia subiectului, iar pe de alta parte, maturizarca si invajarea. Specialist sint de acord cif atit natura, cit $i educatia, sint esentiale pentru dezvoltare, iar interacjiunca dintre cei doi factori reprezinta influenta crucialé asupra fiecdrui individ Atit maturizarea, cit si invajarca determind numeroase schimbiiri in dez~ voltare, in timp ce diferentele individuale imprima un grad mai mare de ‘complexitate problemei, deoarece factorii genetici pot juca un rol major {n nivelul de achizijie al unei persoane, pe cind invajarea influenteacd acelagi nivel, in cazul altei persoane. Desigur, modul de relafionare si influenjare a persoanei de catre acesti factori se raporteaz la calitatea lor si la virsta fiecdruia. Unii psihologi sustin c& prima copilirie este cea mai importanta perioada care influenteaza formarea persoanei adulte, iar alfii sus{in c& unii indivizi se schimba radical in copilaria mijlocie, adolescen{i si maturitate, La aces- tea se adaugit mediul in care are loc dezvoltarea individului. Pentru un 1 Vera E, Meraiologia recuperdrit in defectologe, in I: Verea, “Metodologs gontemporae in denen detectlope st ogopeti fp Uni. Buca, 1987, 10 asemenca demers sc ia in consideratie cele patru niveluri de structuri ambientale: 1. microsistemul care reprezint& interactiunea dintre persoan’ si ‘mediul restrins apropiat; 2, mesosistemul ce semnifica interrelatile dintre anturajele diverse ale persoanei, diferite de la 0 virst& la alta prin scoala, loc de muncd, sgrupul de pricteni ctc.; 3. exosistemul ce se referd la structurile sociale majore care in- fluenfeaz individul de tipul mass mediei, mijloacelor de transport, refelelor sociale $.2.; 4, macrosistemul care priveste modelele institujionale ale culturii sau subculturii $j totodatd, sistemele economice, sociale, educafionale, legale $i politice!, ‘Toate aceste aspecte determing o anumita evolutie a omului si forme deconsolidare sau fragilizare pentru uncle etape si pentru unele persoane. Societatea este interesatd si adopte atitudini diferentiate fat de asemenea persoane. A rezultat ideca protejarii pertinenete a virstelor fragile si a creerii unui cadru adecvat de dezvoltare. O asemenea protejare s-a extins sil nviclul virstelor de regresic gi a persoanclor handicapate. in acest. context, cercetarile de specialitate au fost orientate in principal spre: a) ~ geneza si evolutia relatiilor adaptative, a statutclor si rolurilor sociale, a naturi si factorilor care influenjeazA progresul ori regresul in adaptative; b) - factorii si fortele implicate in structurarea personalitajii in co- pilirie, contradictile ce caracterizeazit personalitatea la un anumit mo- ment dat si posibilititile de interventic psihologic& pentru realizarea efec- telor ameliorative. Virstcle tineretii si maturitiji sint mai putin investigate prin rapor- larea la normalitate, dar prezintd interes mai mare in condiile planului psihopatologic. De’o tratare mai largé s-au bucurat aceste virste din Lunghiul psihosociologiei prin invocarea domeniului atitudinilor in socie- tate si in vila profesional sau a psihopatologiei in scopul. descrierii ‘caracteristicilor anormale si de interventie in tratarea acestora. In schimb, Pentru virstele copilariei accentul a c&zut pe fenomenul educational care ‘inglobat, din punct de vedere psihologic, sarcini in directia cunoasteri ‘masurarii, programaii siformarii subiectilor. S-a stabilit cl aceste sarcini Pot fi realizate optim numai finindu-se seama de numeroasele relatii interpersoante ce au loc intre copii, pe de o parte, intre copii si educatori, 1 Bergen. 8, The Developing Person, Bron Community College Cty Univer ‘ity of New York, Worth Publishers, Inc, 1980. * “mype de alt parte. Astfel de relatii - functionale, comunicative, c simpatetice — pot stimula satt atenua procesul instructiv-educativ, dar cunbasterea si stipinirea lor de c&tre educator faciliteaz& controlul asupra evolujiei psihice sau aga cum ardta J Bruner, de modelare a dezvoltari side organizare a mediului Fiinta umand cunoaste o serie de modificari care duc, mai cu scama, {n perioada copilariei la dezvoltir pe directiile biologice cu transformari fizice, morfologice si biochimice, psihologice cu optimiza calitative ale proceselor, funciilor si insusirilor psihice gi sociale care duc la coechi- librarea conduitei umane in relatiile cu mediul social. Intre aceste trei forme ale dezvoltarii umane se stabilesc legaturi de interdependent’ fara, ins, afi o relatie de influenjare cu determina stricte i intr-un timp dat, dar Care, pe parcursul evolufiei contureaza si structureaza personalitatea bio-psiho-social ‘Analizind dezvoltarea psihic& din perspectiva psihologici virstelor, a trebuie privita ca un proces complex, dinamic gi cu multiple determi- nri in care se intersecteaz caracteristici ale filogenczei (ce tin de spe- ie), ontogenezei (cu particularitafile psihoindividuale), psihosocialului (cu raportarea persoanei la colectivitate). Astfel, dezvoltarea psihicd are un caracter plurideterminat si multifactorial ce faciliteaz4 0 multitudine de prefaceri cu echilibrari $1 adaptari de o anumitd facturd calitativa si cantitativa. 12 CAPITOLUL IL STADIALITATEA $I EVOLUTIA UMANA In literatura de specialitate se fac insa simyite o serie de controverse pe marginea perioadelor, etapelor, stadiilor ce caracterizeaz& ciclurile Vic{ii umane. Aceste dispute provin din diferenfele conceperii “omul concrei”” cu existen{ temporari si “omul fn situatie”” cu un anumit potential psihic la statutul de virstd. Totusi aceste dispute nu contrazic sinonimia dintre termenii etape, perioade si stadii, respectiv subperioade si substadii, la care se adauga, adeseori, cel de ciclu, Astfel, omul traver- seazA tei cicluri mari in decursul viefi sale: al copilrici al tinere{ii si al adultulu, iar din cadrul fiectreia se desprind perioade $i subperioade relativ distincte. Tratarea noastra se realizeaza prin prisma particulari- 1itjlor structurale cu dinamismul ce caracterizeazA evolutia, dar conce- pain ordnesistematic pentru creeao imagine probabilistic “omi- ui total”, 1. PROCESUALITATE PSIHOGENETICA $1 PSIHODINAMICA Pentru injelegerea problematicii psihologiei virstelor se simte nevo- ia operirii, pe de o parte, cu criteriile dupa care se realizeaza impartirea {n perioade, stadii ale dezvoltaii psihice, iar pe de alt& parte, cu insusirile esenfiale si reprezentative ce caracterizeazA fiecare ciclu de virst& deli- ‘ital dupa accepiille respective. in acest context analiza reperelor psihogenctice si psihodinamice este oportund, dar cu precizarea unor dificult ce se datoresc si faptului & mulji autori decupeaza spre analiz4 numa unul din ciclurile viefi ‘omului si incearca s¥ reconstituie pe baza lui intreaga viati a dezvoltaii Psihice umane, Trebuie remarcat c& cele mai semnificative contributi la ‘lucidarea problemelor reperelor au adus-o specialistii in psihologia co- Pilului. Ca atare, ponderea studiilor s-a axat pe reperele psihogenetice ar nu pot fi neglijate nici reperele psihodinamice ce se exprima in Conduite, caracteristici si trisdturi psihice pe tot parcursul vielii. Acestea 4 o Tatura instrumentala important pentru sesizarea momentelor de 13schimbare din ciclurile vie gio laturd teoreticd care faciliteaz4 descrie- rea probalistici si prospectiva a dezvoltarii iectirei persoane. ‘Din aceast perspectiva, A.Gessel a diferentiat intre comportamen- tele maturizirii punind accent pe achiziiile din perioadele timpurii, dar ‘iri a neglija acumulérile ulterioare pe care le raporteazA la virsta crono- Jogicd. Ca urmare, el suprinde un fapt semnificativ pentru caracteristicile ‘generale ale dezvoltarii psihice gi anume succesiunea continu si tot mai Complexa de stadii de echilibru in alteman{é cu stadii critice ce sint mai putin echilibrate. in acclasi timp, Gessel a atras atentia asupra “copilului ‘coneret” cu conduitele vietii sale de fiecare zi creind perspectiva trait longitudinale in psihologic. La intersectia dintre concepfia lui A.Gessel sicea a lui A Binet s-a conturat analiza distan(elor dintre virsta cronolo- gicd si “vista de dezvoltare” (Q.D.). {n timp ce Gessel a considerat c& Variabilitatea trebuie raportata la virsta cronologica, A.Binet acorda va- riabilithii psihice o mai mare dependenté de virsta de dezvoltare, Opus autorilor citi, J Piaget se refer la repere biopsihice creind 0 teorie intelectuald originalé. Dupa Piaget structurile, relatiile cu mediul se construiese in mod dinamic sub form de acfiuni, operafi, grupari de operafii mai intfi concrete apoi, formal-logice. : O serie de psihologi i-au repreosat lui J-Piaget aceast incheicre a ciclului de dezvoltare psihict intelectual odati cu adolescenta facind o difereniere exageratd intre copil si adult ca si faptul c& sistemul su psihologic este accentuat individualist si ignord factorul social in deve- nirea umand ‘Referindu-se la evolutia individual Claparéde! a aritat c& sint par- ccurse trei stadii principale: 1. Stadiul de achizitionare si experimentare in interiorul c&ruia se pot distinge citeva tape cum ar fi cea de formare a interesclor perceptive din primul an, cea de interese glosice formate in al doilea gal teilea an, cea de interese generale cind se activeaza intelectul si este specifica pentru virsta de la 3 la 7 ani iin final, 0 ctapa de interese speciale gi obiective definitivate intre 7 si 12 ani; 2, Stadiul de organizare i evaluare in care se elaboreaZa si se cris- talizeazi o perioada sentimental’ la intersec{ia interesclor etice si sociale, interese specializate gi interese raportate la sex ce domin& intre 12 si 18 ani si ulterior, 1 Clapartde, Fa, Psychologie de lenfant et de Vadolescent, Geneva, 1926. 4 3. Stadiul de productic specific virstei adulte cind diferitele interese se subordoneaz4 unui interes superior legat de ideal sau de conservirea ald ca urmare a activititiicurente desfigurati de om. Din alté perspectiv’, H.Wallon a axat structura reperelor psihoge- netice pe constructia afectiv’ a cului si personalitati in care ae loc, ntr-o mi clapé, difertn{ierca impulsivititii emotionale de impulsivitatea Frotorie-primari dupa care se constituie constinfa de sine. Ulterior, prin achizitile de rol se conturea74 independen(a cului sin fine, se constituie Sineretismul personalitagi (10-11 ani) prin includerea afectivitit in yamente sociale si intelectuale. Cu toate acestea Wallon! pistreaz cadrul general enuntat de Claparéde, dar accentuca7 unitatea comportamentului si continuitatca nivelurilor ce se succed. ‘Astfel, pentru primele luni de virsti, dominanta majori este a tre- buinfelor biologice i fiziologice. $i activitatea motric’ se subordoneazi nutri si somnului. Ukerior si mai ales din luna a treia migcarile incep si se oganizeze si s& se generalizeze. $i reactile afective sint legate, la inceput, de trebuinjele biologice, dar cu timpul (luna a sasea) ele se diferenjiaza si se exprimi mai variat. Acestea se asociazi cu gesturile $i mimica adecvatd exprimari. Spre sfirgtul primului an se manifest tot ‘mai mult coordonarea senzorial-motrica si prin experientele de cunoas- tere se ajunge la diferentierea lucrurilor. Comportamentul se modifica substan oda cu cel de al doileaan ca umare a deol mersuli $i limbajului. Prin mers si fn contact cu mediul si prin limbaj se lirgese relatiile cu cei din jur. Intr-o ctapa urmatoare, pe la trei ani, are Gian de opovitie gio capacitate mai mare de limitare, ca la patru ani s& adopte attudini mai clare fade cei din jur sisi devin receptiv la amuzament. Apar forme incipiente de detasare fa{i de concretul imediat. Odati cu ‘ta yolar,copiul ig deplasca7ainteresul de lac la lamea exterioar biectvitatea fnlocuicytc, spune Wallon, sineretismul, fécind loc unei ccunoasteri mai largi. Transformiri majore in toate perioadele activitiji pai au loc oda cu puberata gi ulterior aces vite H. Wallon a ocupat de conduitele usor crtice pentru care a - sou in vederea echilibéa lor. Peeeacee accel 8848 ordne de dei nu pot fi neglijate teri reudste care pun Sccemul pe energia instinctual. biologic) ce se expriml pe wei ei SeuRines bidnalt, conserva sit (oame, see ares) Wallon, H., L’evolution psyohologique de enfant, Paris, Colin, 1941 1s'S, Freud! opereazai cu o structurd numitd id care exprimit si regle- menteaza imediat dupa nastere, energia disponibilA. Energia incorporata fn gindire adauga alte doud structuri, egou! si superegoul. Egoul stratifica dorinfe invatate, team, deprinderi, limbajul, simful de sine. Superegoul se dezvoltd in perioada prescolari si reprezinta cenzura constiinfei. Aves. te structuri ar trebui s& aclioneze armonios. Exist ins in mod curent conflicte (inevitabile) intre cele trei structuri. Aceste conflicte gi tensiun stau la baza anxietii Studiile dezvoliirii psihice dupa Freud au la bazd aceste schimbaci, ‘Astfel, primul stadiu, oral, este dominat de plicerea activitafii de suptiune (foamea, absorbfia). Al doilea stadiu (anal) este determinat de evacuarea anal. Ca urmare a relatjilor cu prin, in perioada prescolard, se cons- tituie un stadiu de identificare a unui statut, Dupa acest stadiu unmeaza 6 scurta pauzit a dezvoltirii sexualitajii (stadiu fallic) apoi se constituie stadiul genital (coincident cu adolescenta), Exarcerbarca instinctului se- xual infantil, tendinjele pansexualiste excesive exprimate de S.Freud diminueaza din importanja teorii sale. 'A.N.Leontiev? apreciazi dezvoltarea psihie& prin prisma modifica- tide la comportamente simple primare cu 0 motivatie redusd, la com- portamente complexe intrejinute de o motivatic coerenté socializata. In acest sens, A.N,Leontiev formuleaza idea c& influenja condifilor exter- ne se realizeaza prin intermediul conditillor inteme (subiective). El de- limitcaza perioada copilului mic, pind la 3 ani, perioada de insusire « deprinderilor clementare de autoservire gia instrumentelor independen fei, mersul si vorbirea. Apoi perioada prescolard, de la 3 ani pind la intrarea copilului in scoala ce se caracterizeaz& prin punerea bazelor personalitafi. Perioada scolard mic& echivaleaza cu formarea de strategii de invajare organizati. Perioada scolar mijlocie (10-14 ani) este consi- dderatd de Leontiev cao perioad’ de accelerare a dezvoltari si maturiziri fn toate sferele activitati psihice. Ultima perioada este cea aadolescenet ce se caracterizca7d prin dezvoltarea psihic& si orientarea socio-profe~ sionala. fntr-un context mai larg procesualitatea psihogenetic& gi psihodina- mica se desfigoara prin considerarea si analiza vieli psihice raportat la: “ tipurile fundamentale de activitate incepind de la cele mai simple (ludice) si terminind cu cele ocupationale, complexe $i creatoare; 7 Freud, S., Cing legons sur la psychanalyse, Pasi; Payot. 2 Leontiew AN. Contribuji la teoria deevoltri psihice a copitlui, in “Probe: sme dle dezvoltic priicalui™, Bucuregu, Ed Stingicl, 1964 16 _tipurile de relafi in cadrul socio-cultural care duc la structurarea aul integ sistem de alitudini ce dinamizeazA, orienteaz8 si reglemen- iazk statutl si rolul subiectului in viaia socials, + Nipurile de cerinfe ce se formuleaza falé de subiect si posibiliiyile care acesta le are pentru a le satisface optim ca gi expectatile pe care Pe ve liecare si condifile sociale de evolujie individual, 2. STRATEGII DE ABORDARE GLOBALA $I ANALITICA A STADIILOR DEZVOLTARIT PSIHICE fn analiza virstelor umane s-au conturat dou’ directii: prima este determinati de faptul c& numerosi autori au fost preocupaii de o abordare Sccven{ialé a anummitor virste gi au utilizat repere psihogenetice diferte, jar a dova considera cX psihologia general gi cea experimental au ca obiect de studiu caracteristicile psihice ale adultului si se ignorau con- ijl dezvoltiii in ciclurile vie ‘Adesea s-a pierdut din atenfie c& atit din punct de vedere cantitativ cit ¢calitativ, copilul se diferenjiaz& net de adult. Din studiul adultului ‘Se ajunge cu dificult si chiar eronat la cunoasterea copilului. Dar tere- nul se dovedeste fecund atunci cind se pleact de la studiul copilului pentru a se ajunge la competenta adultd, Pentru educatie, in genere gi pentru instructie, in special, acest aspect are o important deosebita Injelegerea metamorfozelor din copilarie face posibil& cunoasterea con- duitelor infantile a specificului acestora in comparajie cu comportamen- {cle adulte. Copilul nu poate fi considerat “un adult in miniatura” cici amajunge lao reduce inoperanta pentru injelegerca specificitajiacestei tape si a modului cum se prefigureazi o serie de caracteristici ce prega- tese ciclurile urmitoare. Copilul este “un adult in devenite", dar pentru aceasta stribate un lung proces de prefaceri, de acumuliri, transformari ssi, se realizeaz4intr-un mediu favorabil sau mai pulinfavorabil dc calitatea eirua deping, in bund masura structure sale psihice care fi {au identiatea propre de fin unis irepetabill, Agadarcopill evo- luca spre maturtate numa cd rapiditate cu care ajunge la aceasta este dependentd de ereditateasa, de mediu, de condifile de via, de educatie Guillaume’ afirma c& “dupa ce mult timp nu s-a recun 7 nalitatea mentalitai Dts o i exagerl P rentalititi infantile, se poate ca uncori si o fi exagerat. Pro- 1 Guillaume, P., La psyohologie de enfant, Pass, 1949, p. 4 7blema este de a st dacd numeroase caractere descrise mai inti ca specific infantile nu au in realtate o extensie mai mare si daci descricrea Clasicg a Bindiri adultului nu a fost falsificata de un rationalism excesiv fn agg imiisurd incit nu s-ar maj potrivi decit unor anumite forme de indies foarte evoluate” © wiziune integrals a ciclurilor vieti au adus-o reprezentangi Psittologici abisale. Desi S. Freud aconda copiliriei o valoate deosebg considera cd celelalte cicluri ale vie(ii reediteaza la un alt nivel fazcle copilirici, Mai centrat pe psihologia virstelor este Carl Gustav Jung care imaliza copiliria, aduce in centrul atenfici si virsta adult, aracterizata printr-un proces de individualizare ce di specificitate ciclu, i |, anal, fallic si genital) urmeaza stadiile psihoso. iale ale dezvoltiri Eutui in care virsta adulté continu evolujia umand El descrie opt stadii sau cicluri ale viefi in care primul incepe odati cu asterea copilului, iar ultimul cuprinde virstcle bitrinefii si fiecare se caracterizeaza prin elemente duale pozitive si negative aflate in opozitie All autori reduc numérul stadiilor, dar mentin descrierea psihologicd si Conditionarea sociala ce caracterizeazit ficcare etapa. Astfel, D. Super vorbeste de cinci stadii, D. Miller si W. Form tot de cinci, iar H. Moers de gase etc Din punctul de vedere al analizei noastre ne referim ta trei mari Cicluri ale vieti: copiliria,tineretea si ciclul adult (maturitatea §i Bat ‘e{ea) care se pot subdivide in mai multe stadii sau perioade gi substadii sau subperioade, ce poarti ficcare o amprenti psihofizica bine conturald O prezentare succinta a celortrei cicluri va permite, in capitolele ura ‘oare, analiza detaliaut a stadiilor sau perioadelor cuprinse in ele (fig. 1) a. Primul ciclu este cel al copildriei si se caracterizear’, mai cu ‘eam, prin crestere si dezvollare. Elcuprinde subiectul dela nagtere pind la adolescenia inclusiv. Subliniem 4 in copilirie are loc consttuirea si apoi dezvoltarea conduitelor fundamentale adaptative, se constituie $i se Structureaza insusirile personalitafi, se dezvolti caracteristcile cognifei si celor intelectual, a afectivitai si motivatici, a atitudinilor $i socia- bina Accesul mai important la cultura se realizeaz odata cu procesul alfabetizarii, proces ce in socictatea moderna incepe, de cele mai multe ori, inaintea intrarii copilului in scoala. In ciclul primar se traverseazi 0 tapi intensd de elaborare a deprinderilor intelectuale si de formare @ motivatiei epistemice 18 0 conporala, 0 A trela schimbare mare Pericadaigeolrd | an 4 Stadite dezvolicipsiice. joada scolar corporal A doua schimbare Fel ay] 10 primar a ! [Pe Prima schimbare corporal Tot 29455789 0Pubertatea si adolescenta se caracterizeazi prin elaborarea mecanis. melor intime ale integririi scolare i sociale a copiilor, a conduitelog complexe legate de debongantul dimorfism sexual gi stabilizarea asp. rafilor scolar-profesionale. Sensibilitatea psihic& a puberului si a adolescentului aflati in plin proces de dezvoltare a eului si a constiinfei de sine poate duce la deze. chilibre comportamentale gi la instalarea unei fragilititi fata de influen. {ele educative pozitive, Existena unor caracteristici psihice cu 0 stabili- tate redust a determinat pe unii autori si numeasc& aceast perioada ca find de trecere. TransformArile ce au loc in perioada copilariei nu sint Iincare, uniforme ci si cu oscilatii, dar fird s& afecteze caracterul continuy al devenirii umane, Dupa cum afirma E. Planchard “Copilul cu toate ci pare cao fina suigeneris, nu poate rimine cu totul strdin de adult, lucru exprimat foarte bine prin cuvintele unui adult in devenire. Este, deci, necesar s4-1 studiem nu din punct de vedere static, ci in lenta sa ascen- siune spre maturitate. Chiar de la inceputul acestei ascensiuni se observa, ‘in comportamentul psihic infantil, un caracter uman care-Ideosebeste de oricare altul, scare explicd continuitatea speciei. Copilul nu poate deveni altceva decit om"! b. fn ciclul tinerefii se produce un intens proces de integrare social- profesionalA gi constituirea familiei proprii. In aceste condifii se structu- reaz4 mai profund subidentitijile profesionale, sybidentitiile legate de structurarea familiei personale si subidentitiii parentale in cadrul noii familii. Aceste dimensiuni pot avea grade de concordant’ sau discordant rezultate din modul in care tinarul trdieste responsabilitatea ce fi revine sidemersurile ce le face pentru indeplinirea ei. Apar orientiri pregnante spre un anumnit mod de via gi se stabilizeazA atitudinile comportamental. c, Inciclul al treilea, de adult (maturitatea gi bittrinejea), cu ascen- siunile si regresele caracteristice ce determind antrenarea fn roluti si statute in care adescori crizele de timp duc la frdunintri gi tensiuni cu exploaii ce se pot regreta ulterior. 5 Perioadele batrinetii, considerate gi ca post-adulte, se caracterizeazt printr-o acumulare de oboseald gi uzurd interna ce modificd functional lutea psihic’ sciizindu-i productivitatea. Iesirea din cimpul muncii ca $i plecarea copiilor ereeaz modificiri complexe tn cimpul preocupirilor, intereselor, a stilului vieli. Subidentitatea profesionalt si matrimonialé fompeav sau intrd in crize. Bolile de degenerescenfl fac din aceastt 1 Pranchand,E, Pedagogle scolar, contemporand, Bucuresti £.D.P., 1992798 167 20 ; ji 0 etapa de instrdinare gi aceasta cu att mai mult cu cit ica eentimentul inutifitiii sociale gia “abandonului” se ti ptarea ciclurilor vie(i pot fi lati fn considerate gi aii factor sepa fe de aspectele preponderent biologice, fe de cele psihologice sau Jesal jatea specifica desfiguratd de individ pe o diratd mai lung& ori de aetortd de timp. Din aceasta perspectiva se poate vorbi de un cictu dé nal Mere ce corespunde perioadclor de la debutul vieli, apoi a copilatiei cree cmepuns peal de dul ve apo con S1SGultului i un ciclu al regresiet in care se incadreazi virstele senec- dug sau ale batrinefii. Dar am preferat si oper cu clasificarea daté mai fnsinte deoarece ni se pare cd are o precizie sporité yi contureaz4, tot aval, mai exact clapele virstelor umane dupa criterii relativ riguroase. Tn concluzie la cele de mai sus se pot desprinde doua aspects 1. Dezvoltarea psihicd este impulsionati de forme de conditionare totmai complexe care duc la imbogatirea viet interioare side exprimare. a conduitclor adaptative ce semnificd stratifictiri progresive ale persona- agi 2. Evolufia psihicd presupune intelegerea unei relative raportiri a virstei psihologice la virsta cronologicd. Cu toate c& ele nu coincid deplin constituic repere importante pentru psihologia virstelor. Astfel, virsta cronologicd poate fi privitd cao constantd, variabili relativ egalitard pentru toate persoanele ndscute la aceiasi data. Toate rolurile si statutele din Viaja sociald se raporteaza intr-un fel sau altul, Ia aceasta. Aga se intimpla cu scolarizarea, majoratul civil, pensionarea etc. ce se raportea- Zila virsta cronologica. Virsta psihologica se referd la avansul in dezvoltare sau la intirzierile acesteia si subliniaz& stratificarea.personalitajii prin manifestarea adap- Uni gi a contribufiei acesteia in plan social Pebaza relatiei dintre virsta cronologica sidiferite unitaji conventio- nale folosite ca expresi ale virstei psihologice (virsta inteligentei, a crea- Livititi, a memorici, a afectivititi, a sociabilitati etc.) se poate ajunge 1B aprecieti ce privesc dezvoltarea, evolulia patologic’, dezordinile de lezvoltare, imirzicrile(retardurile), supradezvoltarea etc., faptimportant Pentru domeniul psihodiagnozei gi al interventiilor educafional-terapeutice 21CAPITOLUL I DEBUTUL VIETIT Pind la nastere fiinja umand parcurge un lung proces de formare, Acesta este un proces natural de care depinde evolutia si dezvoltarea ultcrioard a viefii. Viaja intrauterina este perioada cu cea mai intens& dczvoltare a fiinfei umane. Din aceasté perspectiva psihologia abisala considera ctapele primare ale vietii omului (stadiile intrauterine si primi ‘rei ani de via) ca fiind fundamentale pentru dezvoltarea si constituirea integrabilitati organismului. Dupa cum afirm’ Paul A. Osterrieth', viaja ‘nu incepe odat cu nasterea ci cu cfteva luni inainte, fapt semnificativ pentru formarea omului 1. EMBRIOLOGIA $I FAZELE INTRAUTERINE Odati cu pitrunderea spermatozoidului in peretii ovulului se elibe- reazi cei 23 de cromozomi complementari altor 23 emigi de ovul. Cro- mozomii sint formafi din gene si impreund alcatuiesc codul genetic al individului. Genele formeaz& segmente de acid dezoxiribonucleic (ADIN). Orice abatere de la aceste reguli prezinta important pentru depistarea factorilor ce pot duce la 0 dezvoltare aberantt in stadiile in- traulerine si cu efecte in evolujia ulterioard a omului. Embrionul se dezvoltd foarte repede (fig. 2). Chiar din primele zile volumul séu creste de 8,000 ori, iar diametrul de aproximativ 20 ori si paralel, se extinde masa celulari. Deosebit de rapid se dezvolti cclula nervoasa. Astfel, in primele sptamini, celula nervoasa are un ritm de multiplicare de circa 20,000 neuroni pe minut si ajunge s& creasc’, in luna a treia, 1a 30.000 neuroni pe minut. Cresterea masci celulare se realizeaz prin producerea de dou tipuri de celule — celulele primare (germinale) si cclule exterioare de protectic. Se desprinde o perioadai fetald timpurie in care au loc numeroase modificdri ge duc la formarea celor trei straturi, ectoderm, mezoderm si endoderm. in continuare, procesul de diferentiere continu. Astfel, din ectoderm se vor forma celulele piel, sistemul glandular, pirul si unghiile, 1 Osteeth, P.A., Introducere n psthologia copilului, Bucuregi, ED P., 1976. 2 Fig. 2. Dezvoltarea membrionard umané organele senzoriale $i sistemul nervos. Din mezoderm iau nastere ‘Muschi, straturile inteme profunde ale pielii, sistemul circulator gi cel excretor. Endodermul formeaza stratul de constituire a majoritayii orga- nelor inteme: plimini, traheea, ficatul, pancreasul, intestinele, glandele salivare, glandele tiroide etc. rin eresterca interna a placentei se realizeazi functile de protectic embrionului si de compatibilitate a nutrigiei, oxigendnii $i hidroliziri Dezvoliarea embrionard se realizeaA prin tei stad desctise fn tabelui 2BTabelut nr. 1 Stadille dezvoliril intrauterine ‘Oxpeizatessi——~—“Feoacmbronach ‘Fas embnoearh Sierenperes ners derwsiatea ens Sisemelor Fanconi east consort, Fates fest riick ponte sven ayers pematrhsa Toomaren gras Dervotee fratrtae creel tc os SNeetcoleleprimare (puncte de ois “Vesiolele Seeundaze de consents ‘cgi Betvelres estore mush, faut aspen), Besoin tom enon git ect a L 2 3 Poti simedul dea P. Histerotaf. —Perioada de trecere. Perioada hematrof sehrai Cneva'ie alin _Patrndete outer, —‘Hrgnire complex — brat i taui womps,caenchinees, ire ria ucoasa pia canon ce este © fermarcasuatunlor uerna(wofobast) formate de embnonare Spal pan substan lea ectodemice shu sien. sl tals implant Inperep mucoaset tanaesetbatte de ise sanguine Jn asa numita perioada-fetal tardiva are loc o crestere intens& in mirime a fatului ca si dezvoltarea organelor de sim{ si a motiliti {n contextul organogencze! intereseaz4 in mod deosebit dezvoliarea sistemului nervos. Acesta este de provenien{d ectodermicd, In a 15-a 71 dupa conceptie se formeaza pe fala dorsal a embrionului o ingrosare numita placa neural’. Aceasta poseda o portiune cu pereti mai grosi din care se va dezvolta encefalul, iar din partea ce are forma unui sant invaginat ia nastere tubul neural ce se afunda in mezoderm. Se poate aprecia ci la 14 siptimini creierul uman este relativ mar si proportional dezvoltat. Aglomerarile de celule devin tot mai mari si neuronii formeaz4 prelungiri (axoni si dendrite) care apoi se vor structura fn contacte (sinapse) functionale legind zone si parti ale formafiunilor 4 nervoase. Prin dezvoltarea tubului neural se ajunge la alcatuirea intregu- iui sistem nervos. ‘Maduva spiniri este protejata de coloana vertebrald si pe la 4-6 luni ncepe miclinizarea intens& a terminatilor sale neuronale. Spre sfirgitul luni a tia se dezvolt& evident si cerebelul (vermix). fn tuna a cincea se formeaz8 pe suprafaja emisferelor primele santuri; in luna a 7-a scoarta cerebrald dispune de 6 straturi celulare pe cea mai mare parte, Ca urmare adezvoltiri sistemului nervos sia organismului in ansamblu aparo serie de reaciii inci din viaja intrautering. Spre exemplu, reactiile moto difuwze apar pe la 9 sAptmini, batdile cordului la 10 sXptamini, migcarile respiratorii a 12 sdptamini, migcari ale traicctului digestiv la 16 sapta- mini, migcari ale pleoapelor, buzelor si picioarclor la 16-20 siiptimin, reac{ii vocale si comunicative la 32 siptimini etc. Asemenea reacfii se produc cu intirziere sau sint inhibate in conditiile actiunii unor factori nocivi asupra gravidei sau atunci cind fetusul nu are un mediu favorabil opunsom sere wien “anon Tome atone» “settee 4 arp ames TDP verge met er pied ane Prin, mon font Om n> ap ze aes ‘tation vonriens “orem bm HOHE IRINAILL WTVIAOZNAS TAYLIOAZAA FTV ILSTAALOVAVO smu meanTabelal nr. 7, ‘CARACTERISTICI ALE DEZVOLTARII SENZORIALE TIMPURIL 12 a 6s func tumetie implica inoue copiive cogatvis i spa vizuase’ Fuactionatcentare wie Gpoilaa view, sterens +| 03 pre sursa_ dele Paria ale seus bres, chide ecnae CURE mit, vede spol prvegt le) de gon Panicle organcor ‘eonoriale ‘Aciviii rela mari oul alba ftoare a tevceai nce (ot dea ‘up! lanyeuearen ental mare cu putere de retacye mis, ‘elle mi pu, gromse (Geutateretushy fare Binocular fica Analizaori separa ‘organ lor Ya (ct nie iemagnetce ‘we 800-590 ezvon iinet ‘nai pu inna, Categeria saliznot edie. sone tabi portal ‘imel at investigate Prrcemie. § Sescoperre Pee, ‘esenstuizaes erilor motor ‘de coordnate chlor, ‘uz (wecnea) de ln Zona rece 1 vibes dube la inverts focic impicaph comativs e Tntowce capul sre sure snete, suntc, de gomet Compe ten ivi ferent orien, suites, ferential Se old aval fovesic Inia in verti, Dragan absolute ia par ‘obi temporal, Peau sual ‘verb erfere sing ‘treches made 30.000 vibra pe chal ania recundi cazul “conduitei sforii”, cind copilul trage sfoara legatd de obiect, dact in prealabil nu a reusit si ajunga la acesta. Piaget a descris sase etape in dezvoltarea intervin dominanje valorice pentru dezvolts formarea cadrului general de admitere a influentelor din mediul incon- juritor: 1. de la nastere la | lund, predomind reflexele, la inceput ecle necon- ditionate, apo, pe baza lor se formeaza reflexe conditionate; 2. de la I lund la 4 tuni se produce acomodarea si Coordonarea reflexelor, se claborea7a lanturi si reflexe tot mai complexe; 3. de la la 8 luni se adopta procedce prin care se lungesc perioadele de observare a lucrurilor din jur sau a persoanelor interesante; 4. de la 8 la 12 luni se tealizeaza forme noi si ‘nai complexe de adaplare, in care rolul principal il joacd anticipatia; 5. de la 12 la 18 luni se claboreaza mijloace noi de explorare gi cunoastere bazate pe experienga activi; 6. de la 12 fa 24 luni intervin mijloace de achizifie si acomodare bazate pe combinajii mintale ce au mare valoare formativa si informativa pentru dezvoltarca copilului! Pe linia dezvoltarii migcarilor sint sernnificative cele legate de povi- tia verticald si mentinerea echilibrului. Spre sfirstul primului an cind se proxluc primii pasi se adopta o pozitie verticala mai corecta, Se manifesta dorinta de deplasare ce duce la dezvoltarea autonomici yi a initiative! personale fap marcat prin perfectionarea coordondrii migcdrilor antre- hate in echilibrul deplasdrii Pentru evolutia copilului comunicarea constituie una din aspectele Jundamentale ale adaptatrit, Ea este in acelasi timp un factor de echilibru ‘al copilului cu mediul inconjurdtor si are 0 Serie de componente forma- tive, Comunicarea nu se reduce numai la realizares ei prin vorbire (Iim- taj) cici in aceast’ etapa au importang’ si reactile nonverbale (C.N.V.) in care gestica, mimica, postura si pa i Agadar, formele prin care se manifesti CN.V. sint diverse. plu, la 3-4 saptdmini se manifest vimbetul ca expresie a C.N.V. ce are loc prin aga numitul “contact vizual” cu cei din jur, o forma de privire intens iradiant luminoasi. O astfel de comunicare aduce dupa sine ¢ adeviratd explozie de reactii C.N.V. ceea ce va Lirgi relationarea copi- lului sugar cu cei din jur $i mai ales cu mama. La2 luni intervin momente in care copilul ii intrerupe suptul pentru a zimbi ca réspuns la discursul 1 Piaget, J, La formation symbole chet enfant, Delachaux et Nieslé, Neuchatel et Paris, 1953, 33afectiv al mamei. intr-o schema similara a comunicarii sé vocalizarile si ginguritul copilului. Ulterior, pe ki4-5 huni, copilul ingel geuneleaspecte ale comunicirii dup mimica adultului. Pe loculaldoilea in contextul C.N.V. se afli gestica mfinilor ce este mai variaté dupa 6-7 Juni si dominata de intentii afective, refuz, situalii ceremoniale invite, situalii de contact social (salut) La acesta se adauga intinderea minilor siale corpului pentru a fi luat in brafe, forme variate de mimica pentru Stiri de disconfort, agitarca, exprimarca afectiunii sau a conduitelor de abandon (lacerea, geamatul, oftatul, tipatul). Referindu-se la formele comunicarii raportate la distanta spatial, E, Hull a pus accent pe relationarea afectiv-sociala. Se presupune cd distanfa comunicarii intime de maxima afectiune este foarte mick (20-35 cm), Astfel, dupa Hull “distanta intima” este egalé cu aceca dintre faja ‘mamei si aceca a copiluluicind suge. O alti forma, este aceea a “distangei Personale” care se distinge printr-o incércatura mai mica de afectiune dar mai socializatd (se comunicdt informa). treia form este “distanla oficiala” gi priveste comunicarea nor activititi sau a unor hotariri, Un loc aparte il ecupd problema “atingerit” ce este consideratd “distanta”™ maximei iubiri $1 afectiuni (a iubirii de mama, a intimitiii, mai tirziu a dansului, a contactului de cuplu), dar sia maximei agresiuni (lupta), Cu timpul, comunicarea C.N.V. se subordoncazd comunicdtii ver- Ginguritul constituie forma incipientd a vorbirii. El cuprinde inti vocale neclare apoi acestea devin clare (a, 4, ©), Dupa 4 luni se produc articuliri de vocale cu consoane si diferentierea lor (a se articu. lear cum, n,p, b, 1. d) ca apoi si se fack diferentierea dintresiflante si juierditoare, Urmeaza diferentierea celorlalte consoane, cfstigarea tona- litatii de pronuntic. Ultimul ce se poate pronunja este sunetul * n jurul virstci de 5 luni incepe procesul de lalagiune ca faz supe- Fioard a ginguritului. Lalatiunea este o intensi emisie de repetiti de silabe (reactie circulara). Spre sfirgitul luniia 10-a.atentia copilului este evident indreptaté spre cuvinte care devin elementele cele mai importante ale adapta si comunicarii, Primele euvinte joacd rol de propovifi, iar lantu File de sinlagme nedifereniate au functii de holofraze. $i unele gi altele uprind numeroase imitari de sunete (pisica face miau, clinele ham-ham, ceasul tie-tac). In functionalitatea comunictrit exist, pe de-o parte, “ompetenta'” (capacitatea copilului de decodificare a limbajului adult) sispe de alta, “performan(a” (capacitatea de a utiliza cuvinte ca mijloace de comunicare). N. Chomski este de parere ci, competenta este totdeauna ‘mai sensibilt gi mai avansata decit performanta, weadreaza si 34 duite noi cum ar fi cari ver ¢ contureazii con: ct Pe baza comunicarii verbale se oe simpatia gi antipatia, evaluarea, gelozia, timiditatea, i i ul c& se pot remarca multe diferente psihoin- overs te tt poms le a minante or astfelincit se disting copii nervoyi si iitabili, sea cope as at cabrones le ite and de lbiltate. Problemele cele mai dificil sint eate de cop SHtatiti- Uncori acestia pot fi copii foarte sensibili gi intel rent dara pancreatic ena eA i ti putin coo ti, i \sivitates Ci ran hac pe re uri negative gin perioadele ulterioare ale vie, trdind adev “complexe” dupa Freud. 35CAPITOLUL 1V PERIOADA ANTEPRESCOLARA (prima copil In perioada anteprescolard (1-3 ani) au loc atit de multiple transfor- iri incit se poate aprecia c& in raport de diferentele dintre copii se marcheaza specificul epoci a (iri, a regiunii, a limbii mateme. Carac- terul formativ se realizcaza prin intreaga activitate a copilului si prin sistemul de relatii noi cu cei din jur. Se trdieste o noua experienfa de viata prin integrarea copilului fn intérrelajiile geupului familial, si incepe s& sesizeze regulile, interdictiile, orarul si stilul de viai al familie), modul de organizare si functionalitatea ei In acelayi timp se consolideay auto- rnomia, se perfectionca7a deplasarea si se nuan{eazi comunicarea verbal cea ce stimuleara devvoltarea intregii activitati psihice. 1. CARACTERISTICI BIO-PSIHICE, F! ALE In perioada de la 1-3 ani copilul este relativ adaptat la mediul siu imediat, dar are dificulta{i cind este vorba de mediul social. Totusi se realizea unele progrese prin umanizarea trebuinjelor, a intenfilor, a atitudinilor $i a conduitelor de baz. Din aceasta perspectiva unii autori considera c& pind la 3 ani omul achizitioneaz 60% din experienfa fun- damental’ de viata Avind in vedere intreaga dezvoltare a primei copilarii se pot desprin- de trei subperioade. Prima (de la 12 la 18 luni) se refer’ la consolidarca ‘mersului si concomitent o mai bund percepere a mediului inconjuritor. Copilul este acum deosebit de nestatornic si instabil, aras de tot ceea ce vede si este stimulat de ceringe exterioare, fapt ce tigheze toate colturile casei Referindu-se la aceste momente ale continuei misc considerat cd in aceasta perioada copilul este ca un fel de “je schimbare de vitez A doua subperioada ({ntre 18 gi 28 luni) se caracterizear, mai ales, printr-o accentuata dezvoltare a comunicarii verbale si o adaptare mai complexa la diferitele situafi de vial. Acum deplasarea devine mai puin nervoasa si mai subordonatd finalizarii unor intenfi. Pe linia vorbirii se 36 iizeaz& o pronuntie corecti a sunctelor si se produc diferentierifntre aa fg etapel copilulredevine deseodtnervos. In subperioada cS audit) se devo infelegerea fat de eavntele ae aa inc wnat fas doc dn jr, incosy fade partener sein : qn aceasta perioada inca se menfine intens ritmul cresterii, dar are oc o oarecare incetinire spre finalul perioadei. Caracteristic este gi faptul a or a eats ceri au ritmur de cretreincgale ceed cc fnodificd infijigarea copilului (tabelul nr. 9). Sub aspectul general fizic, Copilul capaté o inPigare general tot mai proportional gi plicut (ig. 3.) Tabet 9 Ving 7 fe sent opin Talia Greuatea Talia Greuatea eT4en + 9400 Mom £14000 gr Fig 3. Modificar ale proponiilor organismal in fazele de dezvolare Dezvoltarca sistemului nervos continua de asemenea intens. Astfel, cteierul devine asemandtor cu cel al adultului in ceea ce priveste circum Voluiunile gi sciziunile respective. Greutatea creicrului este la 1 an de aproximativ 980 er. si ajunge la 3 ani la circa 1.100 gr. Ca urmare gi oncle motorii specifice vorbirii funcjioncazi dup’ principii legate de retroaferentafic. Totusi este insuficient realizat echi- 37brul dintre excitatie si inhibitie, iar prin predominarea excitatici se men{ine o anumité instabilitate motor. 0 dezvoltare accentuata 0 cunosc migcairile incepind cu cele legate de mers gi terminind cu ecle ale motricititi fine. Copilul poate face mici constructii din cuburi sitrage linii drepte verticale, face mici constructii verticale. La 2 ani si6 luni poate ingira mirgcle mari, rasfoieste paginile unei c&r{i colorate, colorea7 suprafafa unei foi de hirtie, stie utiliza mineral usii, butoanele aparatului de radio. La 3 ani poate tuma api dintr-o can’ in alta, poate thia hirtic cu foarfecele, poate da cu piciorul {ntr-o minge, poate merge pe tricicleta. Copilul descopera potenfialitatea ‘mare a miinii si importanta miscarii pentru cunoasterea cclor din jur. Imitajia are un rol de seama in invajare (imitacitirea ziarului, a fumatu- lui). Totusi membrele inferioare sint scurte ceea ce nu asigura un echil bru prea bun in mers si din aceste motive dependena de adult ramine inca mare. Prin incurajarca copilului de a efectua cit mai multe migcari i deplastiri se formeaza increderea in sine, capata curaj si se dezvolté autonomia personala. Cunoasterea sc imbogiteste mai cu seama prin activitatea senzoria- 8, Sint deosebit de active canalele de informatie de distant (impresiile vizuale $i auditive) care incep si le controleze pe cele de contact si prin aceasta se perfectioneaz perceptia spatiului, distanfelor de cimp vizual Dar experienfa perceptiva este profund influentata de progrescle privind experienja verbala. Comunicarea creeaza cerinfa de a se expune pe rind ceca ce este dat “simultan™ in perceptie si impresie, fapt ce dimensioneazi sesizarea si constientizarea succesiunii din realitate gia suecesiunii logice. Copilul recunoaste greu persoani din anturajul sdu dact se imbrac& mai diferit ins isi di repede seama de identitatea ei alunci cind comunic’ cu acesta 2. COMUNICAREA $I INVATAREA SPONTANA Inca de la un an copilul sesizeaz& inelesul la multe cuvinte. fn acelagi timp, el poate rosti relativ corect si inteligibil cuvintele uzuale. O ascmenca situatie este stimulatd de dorinta copilului de a se face infeles side descoperirea unui fapt important si anume acela c& toate obiectele, fenomenele, actiunile, insugirile etc, au nume. Incepe tot mai frecvent si foloscascé vorbirea in proporitii $i se organizeaz sintaxa (regulile gramaticale) ceea ce duce la ordonarea vorbiri In psihologie sint descrise trei feluri de limbaj: a) li primitiv, de circulatie restrins& (intre copil bajul “mic”, cei din mediul apropiat) 38. ‘Acest limbaj dispune de cuvinte onomatopee, de holofraze, de cuvinte ‘ircumstanfiale de circulatie restrinsi, b) limbajul situativ incrcat cu Cuvinte concrete, cu structuré gramaticald, dar saturat de exclama forme verbal eliplice si gestic’; c) limbajul contextual cu vorbire dest

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5807)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (346)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)