Petrolul In secolul XX intreaga indus- Irie $i civilizatie s-au bazat pe energia furnizata de petrol Rezervele de titei au dus ins si la conflicte internationale, iar utilizarea lui a cauzat poluare si daune mediului inconjurattor. Patesgecare hiidrouen si ca Petrol poate on = aluri de alte sub 1 forme diferte, prine care iteiol lichid, gazele naturale sau © substantd ste 0 substanta organica, El sa for Pecrolul este din mici gazele natural Jerati combust fos Titeiul si gazele naturale Procesele de Formare a petrofulut at avut loc in urmd ca oilloane de ani, Cea mai mare parte a tjeiulul din central si nordal Min Norduluis-1 format din alge (plante nice lave) si hacteriingropate in mal si naimol, pe fundul muri, in perionda jurasict (acum 144 213 milioane de ani), Mawerka ingropatt a putrecit sa fost ransformata treptat in Wife de fare caldura st presiune, care a comprimat in ncelasi timp 9 malul si mdolul, transfor © Descoperirea petrolului pe coastele Marit in 1969 a fecut din aceasta unul din tre cei mal important producstor. Forarea in ‘Marea Nordului este ins periculoasa st acest proces s-au pierdut viata multi eameni © Gazele naturale din Marea Nordulal sung prin instalaile de forare in zonele de captare de coasts. Ee se dstribuie apol prin con ducte speciale cum sunt cole din imagine. Pictturile de pei sau infra fr sus pein rexile permeabile ~ roci continind port sau Crapatan prin care pot patrunde lichidele sau sgazele, Theiul sit -continuat dromul pina ‘Gnd a intlnit un strat impermeabil stu sob Titel a inceput apot st se acumuleze insta utile de roel permeabile din imediata apro piere, numite de geologi “capeany ‘© adncime mai mare decit tel, Geologii considers cA formarea gazelor naturale in sudul Mati Nordului @ tnceput in perioada carbonifera (curs 300-286 de ani), elnd a inceput acumularea straurioe de carbune din plantele moarte ale mlastnilor. Situ car bonifer sa scufundar sa fost ingropat de stra turile de roe. Tn final, la aproximatv 4 km sub sol, clldira Pamintului a provocat degajarea gazelor din cirbune, Gazele sau ridicat prin ocile permeabile pind cand au intl sraturs impermeable gi eas acurulat fea Gazele naturale se formes Utilizarile petrolului Tiel este important deoarece este mai curat si mai feflin decat carbunele sf mai usor de Transporat decit gizele naturale. El are nenumarate utilizar Uneor numit “aurul rege", el asigura aproape jumatate din ener gi utlzatd in lume. Fara acesta transportrile si masinile si utilajele sindusteale putea functiona, ailizat pentru producerea sau centralele termice nu Tijeiul brat este ombustibillo, printre care difeite tipart de petrol, md trol este uilizt si pentru producetea unor lubrians vleiosi si a vaselinelor necesare funciona utlajelor si masiilo producerea asfaltului necesDE rerrow mare varetate de produse din industria petro chimicd. Din produse petrochimice se fabrica cosmetice, medicamente, vopsele, explozibil ferilizaton, fibre sintetice cum ar fs nylonul cemehin, insecticide, colorant, mase plastice 5) cauciucur sintetice ~ utlizate Ia anvelope, Rezervele mondiale Tieiul si gazele naturale existt pe toate cont rentele $i sub toate platformele continentale Unele cimpuri petroliere sunt in procuctie activ. Alte zicdminte urmeazi st fie explorate Stexploatate, Estimarle asupra dunitei pe care © mai au rezervele petoliere se bazeazt pe © Banii proveniti din productia petrolier’ au permis Arabie} Saucitse sii construiascd ‘3ceast8instalale de desalinizare care trans: forma apa marina in apa potabila, extrem de necesara in Orientul Milocu dou clive ~ rezervele deja descoperite care pot fl exploatate economic, milizind tehno- Fogiile actuale si rata productei dint-un an de referintd, Rezervele totale de petrol din 1989 frau estimate si citeze 41 de’ani, la un nivel al productiei din 1988, Cresterea rezervelor ca lumare a unor noi descoperi, cresterea st diminuarea productie, sat utlizacea nel noi tehpologié pot modifica aceste estima Tnainte de 1970, Marea Bitanie era aproa: pe complet dependenta de petrolul imponat {In 1969 s-au descoperit zicaminte de petrol ‘marin si produegia @ inceput fy 1975, Kicin! din Marea Brtanie un producttor important {In 1990, Marea Brtanie a devenit al noualea proxluettor de sei din lume, din zteiminte ‘urine. Expenii preconizeazi ins un slab declin al produetiel, dar Marea Britanie va Famine unul dintre production important ai secolulu al XH. © Prospectarea Petrol presupune ‘olectorea datelor din teste 4 analize topografice. Explora- en Gib pcb | orares unor putt 4 in ecoarta Phmntu- ui pentru a patrun- de pand la capeana 5 care contne. sos in / el port [rade Penatie snaad roe fora shape tom se Sensor de wast aL lopakd mopatc Irises impure. gd. Cele mai mari ezerve de titel se afta fa rile Orientului Milociy, care detin aproxima: tiv 65% din rezervele mondiale cunoscute. Ea sflrsital anilor 1980, Irunl, tral, Kusveitl i Emiratele Arabe Unite detineat rezerve petroliere cire uemau sa ajunga peste 100 de Ani, la un nivel al producti! al anulul 1988, Ti tnocputal anual 1980, retervele Arabie! Snudite, aproximativ 25% din rezervele mo dlale totale, erau estimate a ajunge vreme de 90 de ani, la nivelul prodactiet anuli 1988 Descoperivea_unor Aoi terenustpetoliere vaste im Arabia Saul, in 1990, «mit maria estimatlor cu peste 50 de ani Producatorii de tite! si gaze naturale ssi flor 80, cele 15 republic Ge tei rotocknd 12% cin teal mondial. Dine acesten, Rusia ee pro Suction! principal, uma de. Azerbaidjan Kassin, Kighisaa ost Kinga) Tadjikinan (fst Tadzekisan), Turkmenisan, ort 9l Usbekisan, SUA, Cel deal doles Sucta toa, unmate de Arabia Sani, Ian Mex Veoetidlege trae qed Baan, Prodcia variant in func de cee ste ogatas Prospectarea petrolului sernor ce detected | fare marae de fl de ab Plntorm meri8 Z Goi mai mari producatont de gaze naturale sunt tot statele fostel Uniuni Sovietice, mai ales Rusa, urmata de SUA, Olanda si Canad, Ali producttori importanti sunt Marea Britanie, Mexicul, Norvegia si Romania, Comertul cu titei Deoarece {iil este’ © materc pri att de il, productia acestuia a erescut de a 10 mi lioane de bari pe 2i in. 1950, la 65 milioane de bari pe 2i in 1990, In 40-de ani lumea 2 devenit dependent de tie. in unele wei pro- usele petrliere era ait de feftine Ineit tieiul se utiliza adeseu cu © mare dsipa Taalle dezvolate sau epuizatrezerva pro pre de ted si odata cu cresterea cere au fos Obligate sa importe eatin din ce i ce mai mar. Sursele principale de titei din comertl international inchudeau si citeva fan in curs de dezvoltare ws benetciat fextzictia si exporl tieiulut in. rile wokate, Unele fri in curs de devoltare a ut Tzat veniturile din expor finanka proiecte de asistentd social, pentru a ‘constr scoll si pen ule tet au Exeur invest majore in profecte de dezvoltare, cum ar fi instalavile de desalinizare din Arabia Sauditl care tans © Producti de petrol, comertul si consumal ‘hu sunt intotdeauna proportionate. (Canttatile de import gi export reflects grade iferte de utlizare a petrolulul) Dey este ‘unul dintre principal producstori de petrol, ‘SUA import totus anumite canttati de tte © Incendierea cdmpurilor petroliere din Kuweit, in 1991, a dat nastere unui strat ‘res de fur care a planat deasupra tr Daunele pe termen lung provocate de acest ‘act de vandalism sunt nck necunoseute. forma apa marin’ fo apa potabilt si Marele Riu Anifical din Libia care capteuzd apa din roxile situate sub deserul Saharei si transport apa pind pe coastele medierancene Politica titeiului Produc de tet a inceputcurind st afecteze ‘cli intemationale. In 1967, re bogate tn thel din Onentol Miloctu au acordat un autor mas alla arab din Exp, lordania Sin, tat afectate de lzboiul inaelane-tra, Tarlle in curs de dezvokae exportatoar de el au tnceput 2d exercie 0. presiune pollict prin Organizala Talor Exponatoare te Petrol (OPEC), OPEC a luat fing in 1960 Siavea ct meme Tran, Irakul, Kuweit anibla Sauda st Venezel. Ake, tot In curs de dezvoltae~ Algeria, Eouador, Gabon, Indonesia, bia, Niger, Quatar st Emsatele Arabe Unite ~ au aderat mai tir in 1973, anul rizboiului Yom Kippur, por- it de Egip Sia imputiva lraell, OPEC fine pretul petrol. Mai mule A a0 nccepiat ef controleze exporrle de pet peniru a mast presiunea asupra Unor ttl ca SIA, cate spriineau Tse 1a millcul aor 195, cele mal mule wate din Orientul Milociu fie detineau, fe contolau propria indusrie petrolula si cdutau ea prin itermediul OPEC si realizeze o "Nouil ordine ‘economica international”, oferind asfel tailor fn curs de deavolare mult mai mula influent in problemele intemational. Poltcle OPEC. su creat tensiunl tn econo- mille multor (ie importatoare de tie. Ele a dus sl 0 cestere a fnflatiel. Dupa 190, mule lini dezvoltate s-au maint prodiuetia inter st a intros masa de conservare a rezervelor. Asemenea politic, combinate cu © recesi rmonclilt au micsorat ceterea de titel ducing lao cldere a preylu, Desi puterea OPEC a fost elemera, politica ei a conierit multor tn din Orientl’Milociu o incredere de sine pe fre ni 6 avusesert pant atuncl Petrolul a fost un factor important fn mule alte conficte, inchusiv in pretenile Trakulu asupra Kuvveitului, In 1990 Irakul a sustinut ch fara vecind, Kuweitul, extrigea titel care de drept, ae fl aparinut Ielkulti, st ed prin Winzarea’unei cantitati mai mari de petrol decit cea stipulat in acord] OPEC a dus la micyorarea pretului petrolulu, fn august 19% Trakul ¢ invadat Kuweitul dar a fost fora de Fortele Allate si se retag, in 19917 PETROLUL, 0 fotografie special colo rati (sus) aratd gazele de ‘esapament emanate de tun autoturism. Pumbul, tunu!dintre principal ‘agent poluanti emanati de masini, este adéugat ‘benzinei pentru ca moto: ‘ul 38 functioneze silentios. fn timpul etaboiului, Irakul a deversat tied fn apele Golfului pi petrol. Fi au incendiat putt petroliere ale Kuweitulul. Lani de alle, pind la stingerea incendilor, cer a fos acoper de nor neg Jind imense pete de Poluarea cu petrol a marilor Poluarea eu petiol a maton poate apaea ind se curd tance petrolere sar ‘cind au foe accidente pe plafomele de forare Dezisre man pot feaizate de avarirca tan calor unor petollee tage, sau la scufur darea lor. Petele de fet duc la pierden' de viet pine pasts ale viet marine Tn 1989 petrolierl Exxon Valdes lovk un reef in Prince Willam Sound, din apropierea ‘Alas, AU fost deversa in mare aproximatv 240000 de bari de te. In clteva sapetmda aa de pewol a cuprias 1600 km de em, inclusiv pele a wel parcurtnadonales cing Uiizarea benzine! | far plumb (stinga) sau filtrelor cataitce (deasupra) reprezintd dous = modalititi prin care se pot reduce strledciunile provocate de gazele dde esapament. Exxon Voldes, tte 2 acoperit 4800 km: de ocean. Pata de petrol care a matu- rat tirmul a cauzat poluari masive. © In tos Angeles doar cladiie cele ‘mai inate se died ‘deasupra smogulu! ‘are pluteste in ae. rezervati naturile. Corporatia Exxon a incer cat o operatie masiva de curitare, inst polu rea mediului era deja un. fapt implint AAsemenea dezastre ne fac si ule ppoluarea marior ew petrol se produce in pri ipal prin deversirea acestuia in nur, sau direct mare din instalale de pe tiem, Petrolul si poluarea aerului Usizarea petrofula! provoact polutri masive sini cu combusie interna contin gaze ou cu lumina sourelul producind cel smog neplicut, fotochimic, care pluteste deasupe muktor omise, cum ar fi Los Angeles sau Mexico Giy. Atunci end oxiat de azot se ice polueazd lacurle sdurile, distugind 51 padurlle, Sav fc inportanti pentru a micsora efectl gazelor de exipament. Se produce benzina fie plomb, iar uncle masini sunt dotae eu fire catlitice ‘cae transforma gazele 0 Inst eficienta acestor imbunatati ete liminuata de Viitorul ‘combustibi fosli ut sunt inepuizabil, sh cl Welul este utilzat cu vitez mal mare docit se rein ‘Mai mult decit in seldere sia pretl in crestere, cererea de tei este tt mal ms ‘Gu toate acesien, abloul nu este audt de sumbru precum pare. Unii exper au estimat eh rezervele reprezinta doa > trvime din rezervele existent faprosimat Ia ona actual noua tehnologie este posi ‘considerabil rezervele, care se pot refac putul anilor 1999, camnenis american au creat o ten sloie wu scopal de a extrage fie de pe terenurile petroliere existent. ACES prc dic a suprafant ‘etergengior, In trecut aceasta metoda a Tiniaia din cauea costurilo stantelorchimice. Oamenii de sina afirma ct acum au pus la punct un proves feftn care utlizeaza produse read ale care apart ts pil fabricdti hare. Bi considera ei aceastt ichnologie ar putea mari rezervele potentiale ale SUA de aproape sas or fe refer la gudloane, care sunt rock impregnate cu tei avi nuit sist pettolie produce tite kere Nolle descoperi’ si noile tehnologti ast loc sperancet pentni vitor, Singura solutie pe) Se termen lung ln cra entergetca provocatd. de