Solul este materialul fragil si a@fanat care acopera intr-un strat subtire mare parte a uprafatel scoartei terestre. Féird el, continentele ar fi lipsite de majoritatea faunei si florei. Dar in zilele noastre pe tot globul pdamantese activi- tatile umane deterioreaza aceastd resursa vitald. cifra va scidea la 0,24 hectare, Ar fi nev insd de 0,5-0,7 hectare pentru ca fecare ind Vid de pe glob si poatd con: le hrant egal cu ¢ wii de locuitoril pinlor dezvott Calitatea pamantului statut superior a solu este cel mai producti: cult varea intens’ poate ins diminua puter: nie calitatea 2a © ca 51.90% din Suprafata Pamantu tui desertul Sahara fu poate fcultivat prin sfirimarea rocii de baz, roca-mama lata dedesubr. fn al doilea rind on ine substante onganice (rimasite pu te oui “Hane care leag farimate, in a) treilea r re transforma mineralele, bacterille si ci ercile care descompuin substantele organice Solurile nu sunt solide, Aproximatiy dou: PLANETA PAMANT Pamanturi si soluriS22 PAMANTURI SI SOLURI © Dexvoltarea urbané este o caracterstic® Imajord a peisajui modern. La sfrstul seco: Tulut al 18-tea Millbank era o agezare semi- Pioniert Vestulsi | rural, asti ea apartne centruluiLondrel Salbotc ou detrisat peédurile, ou culi- zone care nu sunt expuse catastrofelor natu vat terenurile in (© metoda traditionala co ate pent 5 au deste- serti de trepte numite terase, in josul ver Fenit solurite pusti. | santclor, Terasarea incetineste ered Dropt urmore, pin | hui, dar reprezinté © metoea destul de costs | anit 1930 solurile toare de a face agriculturt preeriei au devenit Solurile de caltate superoara sunt fol ascate si pratute. | pentrs cultivares cerealeior, deoa in perioada de rior cel mal mae prof, Odatd cu din seceté vantul narea cali solu, crese riseulle de com imprégtia pratul de | romiten cele recoltei si de erodare a solului. In nt culvarea plantelor devine mica, iar solul trebuie destinat fie ut wliearit et _ Gospodarirea pamanturilor In paralel cu cresterea populatie: Terrei sporeste si necesitatea cultivarit solului pent producer Exista 0 adevarata petite "PAMANT ARABIC tori, ferm AMA Aceasti harté mal UTILIZAREA PAMANTULUI ‘onceputd fh 1968, hd grate prezinté o parte a Gide ert ‘estuarulul Tomisei , suprafeteintinse operite cu ase si modurite de Urbane, zone industriale, sosele, cai ferate sau Coin utlizare o aeroportr PASTE _NECULTIVAT poeitieriseas PRAT OUEG. pronee: ari cay altatea pimintulul propice ageicultue PADURI ‘Morea Britanie. depinde de adminstrarea acestuia. Solurle au an onus nevoie de sute de ani pent id — a pot distrse in chiva ant print-o adminis ASEZARI . tare incoread. ‘Cele dout mari seni 2S Lane comarcil su melden 4 pentru soluri sunt poluarea si erodares TEREN LiBER : Ki ; SEE Toe nem a \ean Poluarea solului jousrnie : nel ere ae ZONA LASATA IN eh substantele nutrt PARAGINA Pesticidele dtuneaz4 i TRANSPORT Bl ore poruaeanroprr emenes exploviel produse din Ceri 6 Proce se magn de ajuns in sol. Particulele radicactive au fost pur Fhe inal pacer tate de vint deasupra unet mari suprafete ¢ te panes piiing, incluzin de nord a Peninsulel Scandinave si Tara Galilor. Animalele contamifn uncle tari deyeurile indusriale sunt Iimpelstiae pe suprafata pamntului, iar pat: culele de metale ctrivitoaze continute omoart bacterile din sol, Aluminial este un metal toxic si esie component ujortart a1 mineriletor argiloase, De obivel se giseste sub form de ‘compusi chimici si nu eluneaaa bacterllor sau plantelor. Ploaia acid inst elibereaza alumini ul din mineralele argloase, periclitand. viaya microorganismelor sia plantelor cultivate Ploaia devine aciat atunet cine este polust cu componente chimice eliminate de autove- hicule, fabri st insta tehnice. Eroziunea solului Cea mal grav forma de degradare a solului este eroziunea. Eroziunea solului este prover © Detisaren Pdurilor de pe |p Coasta dealt a © ccondus la apariia E albillor de torent Bh spate de plot. cata de nttebuinaren inconectt st nw ebie conkindat cu emeiunea natal roriumen natural este un proces lent cane ru poate Fe pit. Dar oda ch atest WZ ht, se Formeazt solul now. amenit de Stingh su estimat ct chit de erode 3 Indepaitire natural a unui metre patat de Pamne este aprosimaiy de 30000 ani Dar adhinstrarea incorects pinnuilor poate st acceleneze ind msc Scext proces Init suprifete mide teren fer se pox de~ fda in clteva decenil, De exemple, eblonis fin vremurle de pioniet ale Statelor Unite as fexplouat fc mia sin aga masunt py nur, inet in decurs de 100 ani 20% «hn Suprafata cuit fost seriox deter To uncle it in curs de dezvohare, cum a Columbia din America de Sud, Lesotho, Melani 9 Ssvuzlandl din suelal Afi, stuatia este sma ‘grav. In aceste td intrebuinares defectuoast a dlisinis mas malt de 75) din suprafiua ago Specialist estimearst cla inceputul anilor 1960, fn lume in fecare an sa exdat o supraatl de panxint echivaleaet cu tentoriul Angie sit Tait Gabior kt un loe Cum apare eroziunea solului Eroziunea solu se procuce pe tren care Stprasolictrea solu spare In conde lar nue fe ferlizaren si sbstaele aut tent reduce ferlatea paiintulu s provost sciceren pro’ la hectar, Ete feckisl de semenea Coenen solluiy ein ate re Zien fi a evozine, Detenonuea psu tale pe o suprafi dita. Namal prea mare de animale consul vegeta inten itm a fipid decit mul de reyenerise natu a dees, Jisind in um pamntul yo roclunea solull se jroduce in dout faze fe prima faz se aftr bug de pine (ina coeziv a solu in particule separate sunvoiul apelorcungitoare side vat in zonele cu precipi abundente 7 fle de plea se lovese de pmint cu for Censkletabll in mod normal plintele absorb lpsestepictturie de ploake zdrobexc soll dlezgolt. Partculele de prif sunt ridcate in erst por A deplasate pant la 1.5 mete Forts, izbiturlorpicituilor de ploae tase soul Torndndu-se id compact 1. Chiar cu © cima secetoass pimantul_neper- ‘urbat poate sustine o vegetatie bogatd. Padu- file 3 terburile protejeaz’ impotriva eroziunl 2. Prin cultivarea terenurilor plate si taierea pomilor de pe pante, omul expune solul ero- iunil eauzate de apa si vant. 3. Cultivarea prea intensS degradeazi terenu- file plate, destinate acum pSsunatului, Cultva- ‘ea plantelor creste ritmul de pierdere a solu. 4, De pe coasta dealulul se spala tot mai ‘mult pimint fertil si pisunatul permanent ‘nceelereae’ procesul de eroziune. 5. Peisajul aproape gol este incredintat de ‘om oilor si caprelor, “cosagii paistilor”, pen- tru curtenie totals. 6. in Final, tot ce rimane in locul pimantuli fertl odinioara, este desertul, dezgolit de sol {i incapabil si sustina vreo vegetatie.Cc a PAMANTURI $1 SOLURI prafata acestula, Crustele. impiedica infil {In sol, si In focile de sing’, cea mai mare parte se va scurge pe suprafata pamintuli, Aceastd apt, denumitt de specialist! scurg~ ere de suprafata ‘granulele solulu fiuri si rauri, Sedimentele rezultate albile rutlor, micsorind astfel hin urmd cantial uriage de pamin fet jug pe Fundul maior, Eroziune pe versante difure pe versinti'a apclor’ din. precipita care spalt un stat subjie de sol, fn faza riliald aceastd erozine este aproipe impe ceptibilt. In cele din urma insd recoltele sca degarece solu erodat devine ma putin fer Mult mai dramaticd este eroziunea in adin- cime eare se produce mai ales pe terenutile in scungerea de sup se aun dupa ploale puternicat adiine in paint devin torente si taie sang Inre iscate comiplet plate principalul solului este vantul. Solu agent de croziuine nefixat expus vintulut este adunat in creste Granvlele migeate de vant sunt sf ind ridicata apot in De exempla rimate rezultind o pulbere ner si puntata la distange mar datorit cultivar intensive, mare parte solul platoulai Great Plains din Statele Unite sffitgeste pe fundul Oceanului Atlantic Clima si eroziunea t vest in nordul Afric a sud de Sahara, cel Tn ai 1950 precipi fa Suhel a fost ma Pestle ple toate ice dens Populate au incepan si migieze cite Sahel ti bol losin ea ese de foe stropirea el tor Irgrigleninte sau insecticide creqte producti agrcols pe fermen scurt, dar pe fermen lung aceyt agent chimici pot Getruge becterie site orgenisme ute Este satel impiedi- cata regenerarea natural pam: {Uy ecaetn averind ttitabit doar pen- tru pagunat, Q Construirea com: Binatull de Inge Faminte chime estar rului Severn iistreaza schimbarea prior: Aatilor in competiia pentru pamint in Marea Britanie. Au fost sacrifiate pi- rminturl fertile toe ‘mal finde ingr’- samintele spores Productia agricola © o fotograte in Infrarogu de pe satel» Vii Imperiale, odiioars andi, Plrinturle fer uteate -rational de pe partea ‘americana apar in rogu in contrast cu cele mexicane din sud, lisate sina. ECETA SI ROAMETE in anii 1970-1980 ie de pe rioade secetouse si vegetatia din Sahel nu mai putut regenera. Vanturile puternice av Jmprastia solul ari provocand eroziunea de zastruoast a solulul. Animalele au muri s nil au suferit de foame rcoperite odinioart “de atin desert sterp. transfor Planuri de viitor din Sahel constituie un avertisment infinita, Asiazi, cind raged solul nit este 0 resurst populatia lumii este in continu crestere,f miesii trebuie st giseasca metode noi prin care si previna efectele nedorite ale eroziunit solului, Noile tehnici, majoritatea lor fiind adaptii ale metodelor traditionale, au fost puse kx punt tocmai penira a putea cultiva plante pe terenurile in pant si tn regiunile eu sol mua putin fer fied poate veni in ajutor entra 0 mal eficientd folosire a ingra samintelor si insecticidelor care au un efect diiunttor asupra solului, Satelit artificial pot fi utilizati in monitorizarea actvititi agricole peninu a identitica zonele in eare solurile sunt