-Pamantul si Luna Legate prin fortele gravitationa- ° a zeal sore: ate planets Je, Pamantul si singurul su Partie son ne Satelit natural, Luna, caldtorese planets Venus. Luna pare si-q schimbe tmpreund prin spatiu, Luna forma, de Ia cea de executd $i 0 miscare de rotatie Se completil tn jurul Pitmantului de force de urate care este lumina durata unei luni calendaristice, eae ‘executh migcaren de revolute In jurul una este cel mal apropriat comp cerese fit Pamantatu. se Pimint,studndue in medic la 38500 km de acesta, Into. lund calendarstiea si modifica forma, de Ik cea de de cere plin i fhapol, Luna aparente de forma se date impul retin {in jurul Pamfinmulul se poate observa doar de Soare. Modificaile succe- i ale Lunii se aumese faze, si ele se repet la flecare 29,5 rile vem cele mai multe informatii despre Lunt in comparatie cu orice alt corp cerese deoarece oamenil au past pe et $1 aus explo rato. Acestia au fost astronautli de pe Apollo 4 Luna, inure iulle 1969 si decembrie 1972, fn cea mal mare aventur reallzati vreodatt de umanieate O planeta dubia In comparitie €u planete-mam, Luna este un satelit mare. Diamenil aces, de" 3476 kon, este mai mult de un afer ‘din_ dametrul Pamela (12756 kb, Majrtaten satelitior sistemulu nostry solar sunt mci in comparatic | In aceastd fotograffecoloratd artifical, u planetiemam. De exemplu, Ganymede, cel | facut printrumtelescop, Luna, un corp mal mare saelit al planetei jupiter, este mai | eres Iipsit de wat’, aer yi opd, acoperit cu tune! cénd astronaut! eu pérdslt atmostera mic decit a douazeci si cincea parte a planetei, | rock pare plind de vif. Se credea cd rocle _—_terestré x! au prvit Inepol, au abservat pen- mnomi consid aaduse pe Pémant de pe Lund s-arf format . paivite ca un | in urma réciel gl eristalzgrl rocliortopite, sistem planetar dublu. nte-adevat, Luna este a | tm urmé eu 3-4 miloane gl jumétate de an, ‘de mare elt jumdate din Phito, cea mai albia unui rbu unde ‘este visblla erozi- tunes apel. Din aceasta imagine se poate deduce atmo- sera $i prezenta ‘pel pe Pamant. © Acest crater, cu dlametrul de aproxi- rmativ 80 km, este e partea Indepirta tha Luni Craterele mentele particulelor.]| PAMANTUL $1 LUNA SECTIUNE TRANSVERSALA PRIN PAMANT scours pint i oe megs ‘s00¢ © Fundul oceanutul ste situt pe scoar- {a Parmintull 90 sectine transversalé Fealzat prin Terra prezintplclle care formeaza scoarts, Miseareaplacllor tectonic este cea cre determina 9 ri mangior, da ea care caueszs cutremurele “Tonga pd impact (nut) © Pimantul este consttuit din straturl. Sub coarse gisegte mantaua ce se compune din magma, @ rocd semiichidi. Presiunea din centrul miezulul este atat de mare Incit roca trebule s8 fe solids. depart planevt, si nu cu mulk mal mic deel Mercut, Mast Lunit este ceva mal mic de 180 din masa Pamantului. Forta el gra- vitationala este si ex mai mica, doar 0 sesime din cea a PamAntulul. Cu toate acestea, fom grivitaionala a Luni afecteaza Pamintul din matt si oceane, dnd rastere fenomenului de matee. Flixul apare atunci cind Luna este in ascensiune, fuxurile apaind pe ambele pati ale Pamgintul Interiorul Phmdinnul si Luna sunt asemvinvoare ca struc- tus. Casi celelalte planete favecinate, Mercur, Venus sau Marte, sunt aledtuite din roct, Au o structunt stratificaa: un miez bogat In fier tn interior, acopenit eu 0 manta sem lichiit cle roc, La suprafatl este 0 scour de roca solid mai soar Scourta selenara este mai dens dectt cea a Pamintuluicaze sub suprafata oceanelor are © grosime de doar 10 km: mantaua Lani pare sa Fie rigida si compacts pe toatl grosimea el in reme ce partea superioart a mantalelterestre este usor elasticg, ceea ce fnseamna cl poate urge. Curgind, duce cu ea crust solid, pro- ces numit deplasare a plicilortectonice. ‘Scoarta Pamantulul nu se deplaseaza ca un tot, ea se divide in aproximaty 15 fragmente, sau pldc, care se deplaseaza tn direct die rite Studierea tectonicil placllor este astiz! uunul dine cele mai importante domeni ale geologiel(studierea Pamintulud, Miscarile tectonice ale placilor dau nastere si altor fenomene. Cind o placa se loveste de cealalt, releful se increteste si se inal formindu-se muni. Acestt mung pot contine vuleani formati din rot topite izbuenite din zonele de slabt rezisientt ale scoartel, Acolo unde dout pldei tectonice alunect una pe 18 laingl alta, ele se intepenese uneot! penini ci Apol si se elibereze brusc. Aceasta transite Unde de soc care se propagl prin sceart, lectate sub forma unor cutremure de pam. Modelarea reliefului Dacit suprafata Terrel a fost modelata fa prin- cipal de miseanile placilor tectonice, acest Iucru nu este valabil si in cazul Luni. Prin- cipala ford care pare si fi modelat suprafata Lunil este fona de impact cu care a fost stati de rocile cosmice. Aceste bombarda mente au lasat suprafiya selenart plina de ‘ratere mai mici sau! mai marl, Unele impactri au topit scoarta original, dind nasiere la ‘clmpitintinse de lav, Aceste cmp mai tine- Fe ati mai putine crite decit scoarta veche. De pe Pimint se pot vedea cu ochiel lier cmpille de lava si pani din vechea scoana clenarl. Cimpile sunt zonele mai intuneca- te, in timp ce scoana veche pare nya lumino si, Cimpille selenare sunt denumite ma, deoarece primi astronaut au crezut ef aceste Sntinderi ar putea fi oceane; de fapt, pe Lund nu exist apa, Modelul de umbre si kumini vizibil pe su prafata Luni rimine intotdeauna neschimbat deoarece putem vedea doar 0 singurl parce a acestela, Aceasta deoarece Luna exccutl 0 asz-aumitt totale sideralt: durata rotatiel in jurul propriel axe este aceeasi cu rata rota tie! in jurul Pamantului ~ 27 alle so treime, Noaptea, Luna poate fi observatl deplasin- dlusse pe cer nu din cauza propriel sale orbite in jurul Pamdntulu, cl din cave ef Pamntl Apa si aer Pe Lund mu existfnicl pd nc aet, deoarece fpvinten Lan neste mfclent de mare pen {i a mentine 0 stmosfert gazoast Accasta jneamna et una nu este pret de ears dogoetoae. Soa din timpul “alo tue dureana dou alptimin, ce tmpes {une la supra ating 120° La fe, ma nu tste prota nicl de frig din spatil cosmic O Urmele activitatii seismice ~ transmise de Instrumentele speciale lasate pe Luni - sunt comparate cu cele inregistrate de selsmogra: fele de pe Pamant. Cea din imagine se dato- eazB unul impact de la aproximativ 100 km. din. timpul ‘nopdior" de dou saprimtn celnd temperatura coboarl pnd la -180 Spre deosebire de Lund, care este extrem de uscaid, Paminul ese foare umed. Peste sapte zecimi din suprafata Panini este acoperita de apele aceanelor, Pamintul, find ‘mult mai masiy, aro ford gravitational sul lenta pentau a mentine o atmosferd gazoast ‘Atmosfera se comport ca un invelis care dis ‘ribuie cildura soarelui tn timpul zilel si eure impiedica disiparea acesteia in spat in tim ‘pul nopii. Aste, temperatura de pe Pamint fesie mult mai unilorma decat pe Lund, co varia elativ mic inte 2 si noapee Aerul din aimosfer Pamiaulei este un nestec de gaze, fn cea mai mare parte azot (Caproximativ 780) si oxigen (2190). Prezenta oxigenului din atmosferd impreund cu apa abundenca de pe suprifaa face posibila ex tenta viet pe Pamint, sub diverse forme. Pe Lund, lipsa aerului ga apel face imposibila dezvoltarea oricarei forme de viata Apa si aeril acd un rol foarte important si in modelarea suprafetel terest. Acestea Sunt prinipalele cauze ale eroziunil, indepa {area stratunlor de roct de la suprafatd, modi- ficind permanent relieful. Curyerea apelor rmiscarea neintrerupal a apelor oveanelor si ‘nailor, efecul disruetiy al gherli (pt inghe tat), efectul devastator al vantului: acest sunt agenti de eroziune putemici care in imp ppot trinsforma roca cea mai dur in prt. Deoarece supra Pimdntulul este fn per ‘manenta schimbare, planeta este tindet geo logic. Doar citeva strtusl de root depises 1,5 milioane de a, viesta plinetel find de peoximatv 4,6 milioane de ani, Spre deose- bire de aceasta, Luna este inaciva si suprafata el este mult mui veche, In ulimit 3 miliarde de ani suprafaa acesteia sa schimbet putin. Pamir MERCUR, MARTE SI VENUS