Delta Dunari Dunarea izvordste din muntii Padurea Neagrd, Germania si isi adund afluentii din zece (ari, Dupé un traseu de 2860 km formeaza la virsarea sa in Marea Neagri, 0 delti, Delta Dunirii are o suprafata de 2540 km?, suprafaf ce creste anual, perpendicular pe linia tarmului marin cu 40 m liniari, datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de fluviu. Pentru a rdspunde la cerinfele 1-5, citeste urmatorul text: ; Climatul Deltei Dunarii este unul temperat semiarid specific zonelor de stepa. Precipitatiile sunt reduse cantitativ gi scad de la vest spre est. La intrarea in Delta Dundrii (Tulcea) se inregistrea7 o cantitate medie multianuall a precipitatiilor de 450 /m-, iar la Sulina, de 360 Vim’. Cereetirile au arditat ‘cd in cazul norilor formati in intregime din apa, numiti si nori calzi, pentru a se produce precipitatii este necesar ca volumul picaturilor si depiseasca 10~* mm’. Viteza de cadere a picdturilor, datoritd freearit ‘cu aerul, depinde de marimea acestora (tabel 1). Frecarea creste pana cind egaleazi greutatea picituri Din acel moment viteza piciiturii rimane constant. Tabelul 1 - Dependenja vitezei picdturilor de ploaie in functie de volumul acestora ‘Tipul piciturii ae aes ald) Picdturi mici de nor 03 0,003 I Picdituri tipice de nor 1 0,01 ' Picdturi mari de nor 25 0,08 Picdturi de burnt 25 19 Picdturitipice de ploaie 100 64 Picdturi mari de ploaie 250 90 | 1. Un nor cumulonimbus (nor de ploaie de inal- time mare) se afld la inaltimea de 6,3 km de sol. Dupa cat timp atinge solul o picatura mare de ploaie care se deplaseazi cu vitezi constant? a) 12min b) 0,7 ore c) 700s 470s2. Pe masura ce cad prin nor, picdturile mari de nor ciocnese picdturi mici de nor care se deplaseazi cu viteze inferioare. in urma ciocnirii acestea se unesc gi cresc volumul picaturii. Fenomenul poarta numele de coalescenya. Cate picdturi mici trebuie si fi ciocnit o picdturd mare din nor pentru a deveni o picatura tipica de ploaie? 3. Cderile de precipitatii se masoara cu pluviometrul, un cilindru gradat montat la nivelul solului pe care se citeste volumul de api cizut. in decursul unui an, in Tulcea, s-au inregistrat urmatoarele cote lunare de precipitatii. luna Tan. [ Feb. [ Mar. | Apr. | Mai. [Tun. | Tul. | Aug. | Sept. | Oct. | Nov. | Dec. precipitatii fiesta? 30 | 38 | 27 | 40 | 38 | 41 | 39| 22 | 25 | 30 | 42 | 30 Care a fost media aritmetica a ciderilor de precipitatii (media lunara) la Tulcea pe anul descris in tabel?Pentru a ratspunde la cerintele 6 ~ 10, citeste textul urmator: Pasérile sunt vertebrate adaptate mediului aerian, Delta Dundrii este un paradis al pasdrilor. Aici traiesc 327 specii. Dintre acestea cuibiresc 218 specii, restul de 109 specii doar trec prin delta unde rman diferite perioade: toamna, iarna sau primavara. 6, Descrie cinci adaptari ale pasirilor la mediul aerian, a) NE etcer o) 4). Oe 7. Urmareste in figurile de mai jos diferite caractere ale pisirilor. Completeaz in tabel, in prima coloana, litera de sub figura potrivit grupului in care crezi cai se incadreaza pasarea (coloana a Il-a). in coloana a II-a justificd pe scurt raspunsul. de mlastina alergitoare de apa | rapitoare agatatoare8. Unelev din clasa a VI-a pasionat de matematicd, atribuie unui pelican din Delta Dundrii numdrul 13 1B siconstruieste un sir de rapoarte astfel: el inmulteste primele 100 numere naturale cu raportul 55. Cat pelicani trebuie si aiba stolul daci sunt atatia, cate numere naturale sunt in sirul construit? 10.Necesarul zilnic de hrana a unei berze adulte se ridicd la 500 g (echivalentul a 15 jirca 1200 g. Care perioada de maxima erestere, puii au ins nevoie de o cantitate de circ habitatului de hranire pentru a putea asigura aceasta cantitate de hrand unei familii de 2 berze. 3 pui, daca media soarecilor vanati zilnic la un hectar de teren arabil este 3?in Delta Dunarii sunt inventariate peste 2240 specii de insecte, dintre care 30 de speci sunt intdlnite numai aici. Printre acestea se gisesc: tantari, fluturi, gindaci, licuste, paianjeni. Ca speci acvatice, bine reprezentate sunt: puricii de balta, plosnitele acvatice, paianjenii de api, gindacii acvatici. Pe lingi acestia se remarcd prin diversitate si numir mare de exemplare:libelulele, urechelnitele, furnicile, mustele, albinele, viespile. Albinele traiesc in colectivitati formate dintr-o mated, cfteva mii pind la céteva zeci de mii de albine lucratoare si cdteva sute pand la cateva mii de trantori. Toate albinele provin din oudle depuse de matca. 11. O specie de insecte bine reprezentata in Delta Dunatii sunt himenopterele, Prin ce se caracterizeazi aripile lor? a) membrand subtire ) piele intre membre ©) au doua tipuri de aripi: elitre si membranoase 4)aripi acoperite de solzi fini 12, Alta vietuitoare care a fost colonizata sila noi, fiind adusd din China, este Bombyx mori, un lepidopter, apreciat pentru mitasea pe care o da. Care sunt stadiile vietii sale? a) jstieniiente b) one eects °. idl qd)... esti 13, Fagurele unei colonii de albine este format din cdsufe care au forma unei figuri geometrice cu sase laturi egal, figura ce este compusi din 6 triunghiuri echilaterale. Care este unghiul ficut de doua laturi consecutive?1 1 timp albinele consumi ca rani: matea 75> din ce produc Iueratoarele, lucritoarele: +7 din ceea ce 100 produc, iar trantorii 10% din cea ce consuma lucratoarel 14.0 albind lucratoare umple o cisuta a fagurelui cu miere in trei zile de munca. Cate lucratoare are fagurele, daca in 7 zile sunt umplute 2200 de casute ale fagurelui, tinnd cont cA, in acelasi interval de drumuri, dus-intors, intr-un interval de 50 minute? 15.0 furnica se deplaseaza de la musuroi la locul in care a gisit alimentele pe drumul descris de ‘urmitorul desen. Care este viteza medie a furnicii, daca deplascaza intreaga cantitate de hrani in 6 MUSUROI a) 6,18 m/min ) 5,20 m/min ©) 4,48 m/min 4)3,84 m/minFerma bunicului este 500 de milioane de ferme de familie exist& in prezent la nivel mondial. Ele constituie cel mai important furnizor de hrand atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare. Fermele de familie pot creste disponibilul de alimente in rile sArace, pot conserva produsele traditionale, asigura tranzitia catre o alimentatie mai sindtoasd si contribuie la securitatea alimentari. in tara noastrii se dezvolli ferme: de pasari (gaini, rate, gaste, curcani, bibilici, sufi sau fazani), de oi, capre, vaci, bivolife, porci, cai, dar $i de bizoni, de pastravi, rac, lipitori sau melei, ferme pomicole, viticole, de zarzavat sau alte vegetale. De obicei fermele de familie din tara noastra cuprind diverse animale si culturi de gridind. Lao astfel de ferma doi gemeni: Sorin si Catrina, proaspeti absolventi ai clasei a VI-a, sunt animati de dorinja de a cunoaste toate rosturile gospodariei. Proprietarii fermei sunt bunicii lor, iar copiii au venit de la oras si-si petreacd o parte din vacanta de vara aici. 1. in drum spre ferma, Catrina igi intreaba bunicul cfte pasiri are. Acesta-i rispunde ci are gaini, rate si bibilici. Media aritmeticd a celor 3 grupuri de pisari este 40, iar gaini sunt in numar dublu fata de bibilici sicu 5 mai multe decat rate. Cate pisiri are bunicul din fiecare fel? 2. Gaina nu este o buna zburitoare, de aceea ea poate fi finut vara in farcuri neacoperite. Care dintre urmatoarele caracteristici ale gdinii nu-i permite si zboare: a) gheare groase »b) picioare musculoase ©) aripi scurte si rotujite la varf 4) corp acoperit cu pene, puf si fulgi 3.In fermi, hrana pentru giini si rate nu este intotdeauna aceeasi. Alegeti din urmatoarea lista hrana pe care o pot consuma numai rafele: a) viermi b) graunte ©) pestigori d)insecte 44. Cantitatea de graunfe pentru pis care a mai rmas in gospodirie, ar ajunge gainilor pentru 12 zile, rafelor pentru 15 zile, iar bibilicilor pentru 20 de zile. Cum toate pisdrile trebuie si m&ndnce zilnic, pentru cate zile ajung grauntele? 5, Pasirile bunicului au tot confortul, lama cotefele sunt incdlzite, iar temperatura este masuratd cu un termometru american care misoara temperatura in grade Fahrenheit (°F). Pentru a sti temperatura in scara Celsius, asa cum au invatat la scoali, copiii determina relatia de transformare a temperaturii intre ccele doua sciri termometrice. Care este relatia corecti de transformare pe care au determinat-o? 100°C (2 212°F Dec 100 180. d) hoc ©) feo) orc. [4 32°F +) ee) Celsius Fahrenheit Sorin si Catrina continua cdutatile prin ferma bunicilor si trebuie sd rezolve noi probleme. Ferma bunicilor este organizata in 6 sectoare. Acestea sunt delimitate de 3 alei care se intersecteazA in centru, {ntr-unul dintre sectoare se afld casa bunicilor, iar celelalte 5 sunt alocate fermei: de pasari, de iepuri si animale mari, grdinii de legume si zarzavaturi silivezii. Ultimul teren este faneata pentru animale. 6. Dupi cum rezultd din organizarea fermei in 6 sectoare, aratafi c& cel putin doua dintre unghiurile formate in jurul punctului central au misuri mai mari sau egale cu 60°.7. Iepurii stau in 18 custi cu baza patrati, intr-o camerd dreptunghiulara cu lungimea de 12 msi litimea de 6 m. Custile stau pe doua randuri suprapuse. Dacd ar sta una langa alta, ele ar ocupa in intregime suprafata camerei. Cat este lungimea laturii unei custi? 8, Pentru a cAntiri hrana pentru iepuri, copiii au gasit un resort din care vor si-si faci un cantar, Pentru aceasta ei au invatat la scoala cum sa determine constanta elastica a resortului. Ei intind resortul folosind diverse mase marcate si noteazi rezultatele in tabelul de mai jos. masa (g) 0 200 400 | soo greutate (N) Lungimea resortului (cm) 12,0 Al=1- lo Considernd acceleratia gravitational g = 10 m/s’, reprezinta grafic forta elastica (pe ordonati) in functie de alungirea resortului (pe abscisa) si din raportul lor calculeaza constanta elasticd a acestuia.‘Pentru a raspunde la cerinjele 11-15, citeste urmatorul text: Pe lingd animale, bunicul are si pomi fructiferi si griidina de legume si zarzavaturi. Cea din urma furnizeaza familici legume proaspete si zarzavaturi din primavara pana toamna tarziu. Bunicul foloseste in gridina de zarzavat irigarea prin tevi metalice. 11, Functia principald a vaselor lemnoase la plante este de a: a) schimba oxigenul si dioxidul de carbon 'b) transporta apa si minerale ©) face fotosintezi d) depozita substante 12. inzona destinati legumelor, bunicul a construit sere si solarii. Larna, schela metalicd a solariilor este mai rece decat plasticul care le acoperd. Care explicatie pare mai potrivita? a) metalul este la 0 temperatura mai mica decat plasticul b) plasticul contine mai multa cildura decat metalul ¢) metalul conduce mai bine cdldura decat plasticul 4) plasticul schimba mai bine caldura cu mediul. 13. Copii au observat cd tevile metalice care asiguri udarea plantelor din graidina de legume sunt Hisate libere pe suportii de sustinere. Care este fenomenul de care crezi ci a jinut seama bunicul? Justifica rispunsul. 714, Tot sistemul de irigatie din gradina bunicului este golit de apa in timpul iernii. De ce? 15, Pentru c& au fost isteti si au rezolvat problemele pe care le-au primit, bunicul imparte copiilor bomboane, Sorin a primit cu 8 bomboane mai multe decét Catrina. Bunicul a pastrat un numar de bomboane egal cu jumatate din cel primit de cei doi copii la un loc, pentru c& mai are si alti nepoti. in Punga au fost 36 de bomboane. Cate bomboane au Iuat fiecare? ziCu microscopul sau luneta in micro sau macrocosmos Cu mult timp in urma cineva, Iudnd 0 bucata de cristal transparent, mai gros la mijloc decat la margini, a privit prin ea si a descoperit c& lucrurile se vad mai mari. Asa a aparut Iupa, care este ‘menfionati in scrierile lui Seneca si Pliniu cel Batrén, filozofii romani care au trait in secolul I d. Hr. Ochelarii de vedere au apirut spre sférsitul secolului al XIII-lea. Mai tarziu au aparut microscopul gi luneta gi am putut sa ne extindem orizonturile cunoasterii spre lumea lucrurilor foarte mici sau foarte mari, dar extrem de depirtate. in 1590, olandezii Zacharias Janssen si fiul siu Hans, in timp ce experimentau cu mai multe lentile puse intr-un tub, au descoperit ca obiectele din apropiere sunt mult marite. In 1609, Galileo Galilei, parintele fizicii moderne $i al astronomici, a construit luneta. Anton van Leeuwenhoek (1632- 1723), tot un olandez, a ajuns si obind prin slefuirea superioara a lentilei, un microscop care marea lucrurile observate de pani la 270 de ori. El a fost primul care a observat si descris la microscopul construit de el: bacterii, drojdii sau globulele rosii ale singelui, Robert Hooke tatil a confirmat descoperirile lui Anton van Leeuwenhoek si existen{a unor organisme mici care traiesc intr-o piciiturd de apa. 1. Celula este unitatea de baza structurala gi functional’ a unui organism. Ea are insi o structuré complexa. Identificd pe desemul de mai jos cinci din componentele celulei si trece-le in dreptul literei specificate in desen, a) © Oo) ©®@GoOe 2, Protectia citoplasmei celulei eucariote, animale, de factorii de mediu este asigurata de: a) cloroplaste b) membrana nucleara ©) perete celular d) membrana celular 3. Cea dezvoltat si utilizat Anton van Leeuwenhoek?‘oglinzi dispuse la 45° fati de directia de vedere, respectiv vizare. Imaginea alaturati este schema unui periscop care te ajuta si vezi ce se intampld in spatele tiu. Deseneaza razele de lumina care pleacd din capetele obiectului si ajung la ochi, si identifica principalul dezavantaj al acestui tip de periscop? 4. Un instrument optic folosit in submarine este periscopul. El are 2 \Y 5. Unelev de clasa a VI-a a privit la microscop un preparat mi- ‘eroscopic ce continea planta acvatic’ Spyrogira (matasea broastei), planta de apa dulce. Cu ajutorul unei rigle a masurat cmpul mi- croscopic (cercul luminos in care se observa preparatul) si a aranjat preparatul astfel incat acesta sa fie orientat in lungul riglei. Campul microscopic masoaré 3,5 mm, iar pe aceasti distant& elevul a numirat 46 de celule. Care este dimensiunea medie a unei celule de Spyrogira? z a Dezvoltarea instrumentelor optice precum microscopul sau telescopul a permis studiul unor corpuri ‘mult mai mici decat posibilitafile de vedere ale ochiului nostru — obiecte microscopice (cu microscopul) sau a unor obiecte foarte departate ~ cu luneta, Cu primul s-au observat detalii ale unor obiecte mici precum celule, bacterii gi alte microorganisme. Cu cel de-al doilea s-au vazut Luna si alte corpuri cosmice. 6. Observate la microscop, s-a constatat ca celulele bacteriene sunt diferite de cele ale plantelor sau ale animalelor deoarece ele: a) au membrana +b) au nucleu neindividualizat ) se mised 4) contin citoplasma7, Urmirind la microscop actiunea microorganismelor, s-a constatat ci una dintre cele mai importante functii ale acestora intr-un ecosistem este: , a) descompunerea organismelor moarte; ) limitarea numarului de animale mari; ©) producerea de hrani pe baza utilizarii energiei solare; d) ca sursi de hrand pentru animalele mari. 8. in imagine ai trei varietati de sticld prin care lumina trece in mod diferit. Caracterizeazi-le printr-un singur cuvant pe fiecare dintre ele. 9. Cu luneta pofi urmari cel mai usor Luna, dar si soer-eee (CORSE te aa ) alte corpuri ceresti. Pe schema alituratd, un elev de clasa a VI-aa reprezentat cum apare Luna vazuta de pe Pimant in 4 puncte diferite ale cerului in cursul rotatiei sale. El auitatinsi cum se numese fazele luni astfel reprezentate. Poti si-i amintesti? é a). b).. ©). 4). 10. Pentru un observator terestru Luna descrie o rotatie completa in jurul Pamantului in 29 zile si 12. ‘Un elev observa Luna doua seri consecutive la aceeasi ora si din acelasi loc. Cu cate grade s-a deplasat aceasta pe cerul nopfii fata de noaptea precedent? a) 15° si 15 min b) 14° si 21 min ©) 10° si 11 min 4) 12° si 12 minCereetitorii pot urmiri la microscop nu numai structura, ci si dezvoltarea unor culturi celulare sau a unor tipuri de microorganisme. in acest fel ei pot calcula viteze de crestere sau descrestere @ populatici de microorganisme precum si dependente ale acestora de factori de mediu. Pentru aceasta, crescatorii menfin toti factorii de mediu constanti in timp, mai putin unul, si urmarese comportares microorganismelor. 11. Ce diferenti este intre alge verzi si flagelate? a) Flagelatele au membrana, in timp ce algele nu, b) Flagelatele se deplaseazi, in timp ce algele nu. ©) Flagelatele sunt verzi, in timp ce algele nu, 4) Algele se pot inmultii prin diviziune directa, in timp ce flagelatele nu 12. intr-un experiment, trei cercetitori au urmarit variat {in timp a doud colonii de microorganisme si au reali urmaitoarele grafice de variatie pentru cele dou populatii. Care dintre ele a avut o variatie mai rapida? 13. Dac acum 2 ani suma varstelor celor fori era de 184 de ani, cat va fi suma varstelor lor14. Un elev a numirat la microscop, in cimpul microscopic, 85 de microorganisme. Dupé un timp 2 numaat cu { mai pufine, Cate microorganisme au mai mas? TeExcursie in padure Pidurea este o resursd natural care poate fi exploataté fird mare efort. Deoarece nu trebuie s& sapi dupa ea, si forezi, si investesti, si inovezi, sd perfectionezi, multi oameni au pus mana pe pidure. apoi au tiiat-o, lata de ce, suprafata impadurité a Romaniei a ajuns la doar 25% din suprafata tarii fats de media european de aproximativ 36%. in ultimii 20 de ani s-au tiiat, ilegal, 366.000 ha de padure. Cu toate astea, inca mai sunt paduri. S& invatam si le protejam daca vrem si ne protejdm clima, floras fauna si nu in ultimul rand snatatea, P&durile de foioase sunt zone de vegetatie formate din plante cu flor si fructe, ierboase gi lemnoase. Principalii arbori ai padurilor de foioase din tara noastra sunt: salcia, teiul, castanul, aninul, plopul. stejarul, fagul, mesteacdnul, alunul, artarul, frasinul. Elevilor de clasa a VI-a le place in padure, pe care © considera un taram al misterului si aventurii. 1. Ce se intampla cu functia de fotosintez a arborilor iarna? 2. fn imagini este o frunzai de artar de la formare si pand inainte de cdderea din copac. Din lista de mat {jos, alege factorii care influenteaz modificarea culorii frunzei. Me ve ate a) Lumina gi vantul b) Solul si temperatura ©) Temperatura si lumina 4) Vantul si solul 3. fn multe cazuri, cnd te afliintr-o padure deasd si cu cdririle nemarcate, este util si ai la tine o busol&. Spre ce pol magnetic se orienteaz polul Nord al busolei si unde se afla acesta?4. Un elev de clasa a VI-a, care mergea prin padure in excursie cu clasa, se juca cu o oglinda plana. ‘Ajuns intr-un luminis, a prins un fascicul de lumind de la Soare, incident pe oglinda plana. A rotit oglinda cu 30°. Cu cat s-arotitfasciculul de lumina reflectat? Justificd rispunsul. 5. Daci se considera numérul de arbori care au fost, Climatul pidurii de foioase este racoros, cu ierni nici prea severe, nici prea lungi, cu veri scurte si moderate sub raport termic. Precipitatile sunt abundente si repartizate uniform pe parcursul anu. Perioadele de seceta sunt inexistente. Solurile sunt brune de padure. 6. Enumera trei conditii de mediu care pot limita fotosinteza in padure. 7. Cum influenteaza gravitatia tulpina si rAdacinile unei plante la iesirea din simanta? a) Nu influenteaza. ) Se orienteaza paralel cu solul. ) Prima se orienteaza spre sol, iar cea de-a doua spre atmosfera. 4) Prima se orienteaza spre atmosfera, iar cea de-a doua spre sol.8. Pentru fi in forma pentru excursia din pidure, un elev de clasa a VI-a s-a antrenat zilnic, dimineats_ Diagrama aliturata indica pozitia elevului la diferite momente ale alergirii. In momentele notate cu B C, Delevul se intoarce, sensul de deplasare find: de la A a B, de la B la C, de la C la D. Care este viteze medie de deplasare de la A la D? 9, Daca te prinde seara in padure este util si ai la tine o lantern. Dac nu ai, iti pofi face una cu unul sam ‘mai multe becuri, daca sti cum s& faci conexiunile. Pentru circuitul din imagine, spune care este ordi crescitoare a luminozitiii becurilor din ramurile circuitului cand deschizi toate comutatoarele. A 22 gm. | inchis g ym. 4 a)A,B,C,D b)D,A, B,C ©)B,D,CA 4)C,A,D,B10. intr-o sptmand a lunii decembrie a unui an, intr-o pidure, temperatura la amiazi a avut urmatoarele valori: luni marti miercuri joi vineri sambati | duminicd 8 4 1" x s° Z ° Care a fost media aritmeticd a temperaturilor la amiaza in acea siptiména? "Pentru a rispunde la cerinjele 11-15, citeste urmétorul text: {in paidurile de foioase traiesc: lupul, vulpea, cdprioara, mistre{ul, jderul, veverita, pisica silbaticd, sturzul, mierla, cucul, ciocanitoarea, sticletele. Tot acolo ‘trdiesc insecte si alte vietuitoare: melci, serpi, soparle etc. 11. Pentru cd terenul era umed dupa ploaie, in pidure, copii au gisit urme de animal. lati ce a intregistrat unul dintre ei pe telefonul mobil. A ciutat pe internet si a gisit informatii despre urmele lisate de animale. Asta I-a ajutat si identifice urmele. Ce crezi c& era? Rhm mee oe ake @ t % . Y oe ‘ .y 4 re | . A ° + 4 . # ° %12. La marginea unei paduri, in timpul unei furtuni au fost smulsi 3 arbori. Acestia au cazut astfel au format 2 unghiuri suplementare. Daca raportul misurilor celor dou unghiuri este de 7/11, care: valorile celor doua unghiuri? 15. Stiind ce inaltime ai si cit este lungimea pasului, cum poti estima, pe la 4 dupi-amiazi, ‘nsoritd, indltimea unui arbore din poienita unei paduri? | {Cheile Nerei Parcul National Cheile Nerei-Beusnita ocupa zona sudica a Muntilor Aninei si partea nordicd a ‘Muntilor Loovei, adicd o suprafati de 36.364,8 ha, ce include 6 rezervafii declarate si una propusa. Cheile Nerei sunt 0 formatiune de tip chei de-a lungul rdului Nera in judeful Caras-Severin, intre ocalitatile Sasca Montana si Sopotu Nou. Cheile se intind pe aproximativ 20 km, distanté pe care raul Nera strabate un defileu ingust, spectaculos si silbatic. Peretii cheilor de roca calcaroasa se inalta pind 1a 200 de metri. Apele Nerei sia afluentilor sii au spat in stanca gi au format lacuri, canioane, pesteri sicascade. Apa este insofiti de o poteci turisticd marcatd, dar parcurgerea ci necesiti adesea traversarea lui direct prin apa. Zona adiacenta Cheilor Nerei a fost locuitd din timpuri strdvechi. Exemple care atesta acest fapt pot fi: locuirea preistoricd de la Sopotu Nou — ,,Pestera Rolului”, chiar in cheile Nerei; in epoca romana ~ mina romani de la $tindpari —,,Dealul Chelu”; in epoca migratiilor (sec. XI- XIV) - stinea pictata de a Tlidia; in epoca medievala (sec. XIII - XIV) biserica medievala ,Dealul Cetate”. 1. Pentrua vizita Cheile Nerei, un grup de elevi a plecat cu profesorul de stiinfe, cu microbuzul la ora 7:30 de la scoala. Dupa ce au parcurs distanga de 18 km cu viteza constanti v, = 54 knv/h, stationeaz un timp ¢,= 15 min pentru alimentarera cu combustibil a autovehiculului, apoi se deplaseaza cu viteza v, gi ajung la destinafie la ora 8:50. Distanga strabiitutd este d= 98 km. Care a fost viteza medie pe parcursul deplasatii?3. Locuirea preistorica a zonei Cheilor Nerei este din epoca Hallstatt (numele conventional al primes perioade a fierului), denumita astfel dupa localitatea cu acelasi nume din Austria. Perioada a incepat prin secolul al XII-lea i.Hr. Cate generatii au locuit in zona daca estimim varsta medie a unei generat Ja 20 de ani? 5. De multe ori in pesteri sau in minele pardsite igi fac sila lilieci. $i copitii-au vizut cAnd au intrat groti de pe chei. Care este particularitatea care le permite liliecilor orientarea si identificarea ht intuneric.Bogitia floristica a Cheilor Nerei este reprezentata de numeroase specii balcanice, mediteraneene sisubmediteraneene (liliac, scumpie, mojdrea, cdrpinita). Vegetatia este foarte bogatd in specii de arbori, arbusti, plante ierbacee, unele fiind din perioada tertiard sau din epoca postglaciara. Aici se gitseste alunul turcesc. Pe versantii insoriti cresc: cornul si otetarul. in bazinul Beusnita se gasesc fagetele banatene, vestigii ale vegetatiei postglaciare. Multe specii de plante sunt raritati sau unicate in flora Rominiei: Asplenium anopteris, Parietaria serbice, Cerastium bulgaricum, Viscaria atropurpurea, Silena trineruia, Silena italica, Dianuthus giganteiformis. 6, Macesul sau trandafirul silbatic se inrudeste cu: parul, gutuiul, caisul, fragul, c&psunul, zmeurul, murul si altele. Grupeaza plantele inrudite cu macesul dupa tipul tulpinii in: pomi fruetiferi plante ierboase 7. Comparii germinatia porumbului cu cea a fasolei prezentate in imaginile de mai jos. Numeste 0 deosebire in structura seminfelor celor dowd plante, pe baza cireia acestea au fost incluse in grupe diferite de plante superioare.8. Cand Luna se afla intre Soare si Pamant, pe diferite suprafefe ale acestuia apare eclipsa de Soare partial, totala sau nu apare deloc. Folosind diagrama, identifica ce vad observatorii din zonele marcate de la la e. Pune literele corespunzitoare situatiei sub imaginile din randul al II-lea. 9, Doi turisti pe care i-au intilnit copiii pe drum, au plecat unul ctre altul, pe Cheile Nerci, primul din Sasca Montana si Sasea Montana 2. cel de-al doilea din Sopotul Nou. Ei s-au intalnit dupa 3 ore, la = din drum fati de Sopotul Nou. Folosind reprezentarea grafic’ a distanfelor parcurse de cei doi in functie de timp, determina care au fost vitezele medii de deplasare ale celor doi turisti. i “9 Sopot now timp (ore) mod egal copiilor alune turcesti dupa ce este de 2 g, iar profesorul avea 0 jumatate ne, iar profesorului i-au rdmas cu 10 alunein arealul Cheile Nerei traiesc: ursul, cerbul carpatin, cprioara, mistretul, vidra, bursucul, jderul de stnca, jderul de copac. in apele raului siale lacurilor se gases i fasa mare (monument al naturi), Primivara, in perioada de inmultire, urcd aici un peste ripitor, scobarul. Speciile de reptile existente sunt: vipera cu corn, gusterul verde, soparla, vipera. Specific zonei este $i ‘numérul mare de nevertebrate, printre care scorpionul — declarat monument al naturii — si licuriciul banatean precum si specii rare: 7 gasteropode, 3 chilopode si 4 coleoptere carabide. 11. Completeazi tabelul urmator, referitor la diferentieriintre anatomia paianjenilor sia insectelor. paianjeni insecte picioare aripi . antene secfiuni ale trunchiului 12. Fasa mare este o specie relicti cu o lungime de 9-12 em (masculul) si 15-18 em (femela). Specia se giseste numai in riul Nera pe fundul nisipos. Consum mai mult diatomee si alge, mai rar insecte. Reproducerea sa se face in lunile mai-iunie. Numeste 3 adaptari pentru inot ale pestilor ososi. 13. Vedem frunzele arbustilor din Cheile Nerei verzi deoarece: a) absoarb lumina verde; ) reflect lumina verde inapoi la ochi; ) reflect lumina rosie inapoi la ochi; 4) nu are legaturd cu niciunul dintre fenomene.14, Pe drum, pe Cheile Nerci, la un popas, cfind au strigat, copiilor le-a rispuns ecoul. in ce condifii apare ecoul? 15, Daca viteza sunetului in aer este de 340 m/s, la cat timp a auzit copilul ecoul daca distanta pani le perete era de 57 m?Viata la cAmpie - agricultura Cfmpia Romani este situata pe cursul inferior al Duna, Este marginité la sud siest de Dunire, iar la nord, de Podisul Getic, Subcarpati si Podisul Moldovei. Partea cea mai joas4 (10-20 maltitudine) se afld in lunca Siretului, iar altitudinea maxima ajunge la 300 m, la Pitesti. Prezenta nisipurilor determina aparitia unui relief de dune, ca in sudul Olteniei. Cmpia Romani are un climat cu medii termice anuale ridicate, in care se manifesta trei feluri de influente: submediteraneene in Vest, de tranzitie in partea centrali si aride in Est. Campia Romand este strabatuti de rduri: Jiul, Oltul cu afluentul Oltes),Vedea (cu Teleormanul), Arges (cu afluentii sii Neajlov, Sabar) si Dambovita (cu Colentina), Calmatuiul, Ialomita (cu afluentul ei, Prahova) si Siretul in est. Existi numeroase lacuri, mai ales in Lunca Dundirii lacuri sarate sau cu apa dulce, limanuri fluviale, iazuri, Predomind solurile negre cu un continut bogat in humus. De-a lungul raurilor, solurile sunt de func, iar in partea sudic sunt soluri mai nisipoase. 1. Pe care din cele doua exemple de sol cresc mai multe plante? Argumentafi rispunsul. a) (sol argilos) 'b) (sol nisipos) 2. Temperaturile mari din timpul veri si cele sc&zute din timpul ierni i-au obligat pe oameni si-si construiasci locuinte din materiale care s nu permit prea usor transferul de caldura. Ce material poti folosi cel mai bine pentru a separa corpurile calde de cele reci? a) Ofelul b) Fierul ©)Sticla 4) Lemnul3. Solul este adapost si hrand pentru plante si animale. in sol se aflé elementele nutritive pentru plante, dar si locul in care triesc nevertebrate aflate in diverse stadii ale dezvoltiriilor. Analizati imaginea si identificati ce adaptare au pasdrile in relafia lor cu hrana? 4. Care dintre urmitoarele actiuni iti permite s mentii locuinfa récoroasi pe timpul verii? a) Deschizi si inchizi din cand in cdnd usa la frigider. b) inchizi televizorul, computerul, radioul etc. ) Deschizi fereastra in timpul zilei. 4) Tragi jaluzelele sau draperiile la ferestre. 5. In nile secetoase de vara, la cimpie este utilizatdirigarea terenului. Dac& o pompa udi 3 ha de teren pe zi, cit uda 7 pompe in 12 zile?Vegetatia naturald in Campia Romana a fost, in cea mai mare parte, inlocuita de culturi. Vegetatia naturald ce se pastreaza in locurile necultivate aparfine de trei mari formatiuni: stepa, caracteristica parti estice -cuprinde pajisticu graminee (paiusul, colilia, negara, pirul 5.2), silvastepa, cu pajisti stepice si pdleuri de padure (cuprind stejarul pufos si stejarul brumariu). Fauna cuprinde specii caracteristice stepei, silvostepei si padurii de foioase. Este pe cale de disparitie dropia, ocrotita de lege gi pastrata in cateva rezervatii. 6. Dropia s-a gisit pind acum cdteva decenii in Bardgan, dar in prezent apare regulat prin judetele Bihor si Timig. Masculul de dropie este cea mai masiva pasdre din Europa (ajunge pani la 18,5 kg). Femelele sunt mici (doar 3,5 pana la 5 kg). De obicei depune doar doua ous intr-o adancitura din sol in zone cu vegetatie erbacee bogata sau chiar in mijlocul culturilor agricole. Clocitul, asigurat doar de femela dureaza intre 23-28 zile, depinznd de condifiile meteo. Dupa eclozare puii pardsesc cuibul si ‘Himan in preajma femelei pani la varsta de un an, Masculii sunt maturi sexuali abia de la varsta de 5 ani, iar durata medie de viata a dropiei este de doar 10 ani. Din lectura textului identified trei cauze care au dus aproape la disparitia speciei. 7. Campurile ascund in afar’ de iepuri si alte mamifere rozitoare precum: soarecele, sobolanul, popandaul, harciogul, veverita, castorul, Grupeaza viefuitoarele de mai sus in 4 grupe dupa mediul de viafd: subpimntean, terestru, arboricol gi terestru-acvatic. subpiméntean | terestru arboricol terestru-acvatic 8. Un gridinar vinde la piatd 300 kg de rosii cu 3 lei/kg, Din suma incasata achiti transportul plitind 1 1 5 din bani, cheltuie = din ee i-arimas pentru procurarea semingelor pentru noua cultura, iar restul reprezinta profitul. Cat este profitul?9, Un om cumpéra de la piati rosii, vinete gi ardei, Media aritmeticd a celor trei cantitati de legume cumpérate este de 32 ke, iar media aritmetica doar a vinetelor si ardeilor este de 19 kg. Cate kilograme de rosii a cumparat omul? 10. 0 barzk zboard cu o vitezi de doua ori mai mare decét suma vitezelor a doi biciclisti care pornese simultan, unul spre celélalt, din doua orase situate la 30 km distanta. Viteza (in kny/h) a unuia dintre cei doi biciclisti este in valoare numericd egala cu a treia parte din valoarea distanfei dintre ei la momentul pornirii, iat a celuilalt este jumatate din a celui dintai. Se considera ca biciclistii merg cu viteza constant fra oprire. Care este distanta parcursd de barza in intervalul de timp scurs de la momentul plecdii biciclistilor pang la intalnirea acestora? ] Campia Romani este principala regiune agricoli a tri, fiind cea mai importanta zona cerealiera. Tot aici se cultiva plante tehnice si industriale, Legumicultura este dezvoltati in principal in jurul marilor orase, in Cémpia Siretului Inferior si in Lunca Buziului. Este dezvoltata viticultura pe terenurile nisipoase. Printre diundtorii culturilor se numard soarecele de cémp, dar gi insecte precum: licusta, viespea simburelui sau girgarita, 11. Un teren a fost cultivat astfel: 28% cu grau, 37% cu porumb, 23% cu rapiti si restul de 18 ha cu floarea soarelui. Ce arie avea terenul?12. Daca o lacustd manancé zilnic o cantitate de hrand egala cu greutatea ei, adica in medie 2,5 g, 0 tond de licuste manancd aceeasi cantitate de mancare cat 10 elefanti, 25 de cAmile sau 2500 de oameni. Cat minancd pe zi un roi de: 30 000 000 licuste? 13, Identified trei asemanari gi trei deosebiri intre planta de gru gi cea de porumb. ‘Asemaniiri grau/ porumb 14, Decorticarea boabelor de grau, adic’ indepartarea frunzulitelor uscate care infagoard strans siménta, era 0 operatiune anevoioasi. Astizi, utilajele de decorticat griuntele cerealelor se bazeazii pe electrizare. Explica in doua fraze de ce electrizarea se poate utiliza in procesul decorticérii.Povestea porcului Porcul domestic (Sus scrofa domestica) este printre cele mai vechi animale domesticite de oameni. Atheologii spun cd asta se intimpla in urma cu 9000 de ani. Statisticile arata cd, in Europa si Oriental Indepartat, carnea de pore este preferati de consumatorii de carne, in timp ce unele religii, ca islamul sau iudaismul, interzic consumul acesteia. Se pare ca la ora actuala exist& aproximativ 961 milioane de porci domestici, din care 190 mil. in Europa $i 489 mil. in China. Porcul este omnivor, puténd fi hrdnit atat cu furaje de origine animala, cat si vegetalé. Gestatia la scroafe dureazai 112-114 zile. Durata naturals de viafa a porcului este, in absenta sacrificdrii, de aproximativ 12 ani, desi s-au intalnit si porci mat longevivi, Porcii sunt crescuti in gospodarii sau in ferme. Ei cresc repede si reprezinti o sursi de came pentru alimentatia omului, Macelarii separa diferitele parti ale porcului, care au capitat denumiri specifice ca de pilda: cotlet, antricot, spat, ceafa, fleica, rasol. Le aveti 1. muschi imaginea aliturati ca s& stiti ce sA cereti cind ee eee eee . 2a, antricot 6.ceafi 10. cap mergeti la macelar. 3, pulpé Gambon) 7. fleicd 11. picior spate 12. picior faya 1, Porcul din gospodatie este hranit cu vegetale: graunte, cartofi, legume, fructe etc. El scurma cat este ziua de lung cdutand si mai giiseascd ceva de mancare. Cnd este foarte cald afard porcul este ‘multumit daca giseste o baltd noroioasd in care si se balicesc. De ce se rcoreste porcul in acest mod neigienic?en ee= eee ees 2. Unmireste imaginile de mai jos si indica trei asemnari si trei deosebiri dintre porcul domesticit $1 porcul mistere{, completand urmitorul tabel. Deosebiri Porcul domestic Poreul mistret Asemandri 6 3.Un om cumpari de la micelarie céteva bucati de pore, astfel: 1,8 kg de cotlet, antricot cAntarind din masa cotletului, spata o data si jumatate cat antricotul, o bucatl de ceafé, 0 fleicd si, respectiv, un eee 3 rasol in proporti de: >, 3 si respectiv, 4 din masa cotletului, Ce cantitate totald de carne de pore a ‘cumparat omul? 4, Dacé pentru un spor la cntar de 100 g un purcel consumi 5,7 kg de alimente, edt trebuie pentru a-si mari masa de la 12 kg la 120 kg? a‘Pentru a raspunde la cerin{ele 6-10, citeste urmatorul text: Doua rase de porci romanesti, Bazna (1) si Mangalita (2), sunt tot mai cdutate la export, dupa ce ‘europenii au descoperit c& au carnea la fel de snitoasd ca a somonilor, fard toxine si cu putin colesterol. in Romania aceste rase valoroase au ajuns in pragul disparitiei. Daca in urmi cu 30 de ani, in Romania, ‘mai erau peste un milion de porci din aceste rase, in anul 2013 statisticile numarau doar 77. Declinul raselor traditionale a inceput in anii '70, dupa colectivizare, cdind comunistii au ajuns la concluzia c& poreii Bazna si Mangalita nu puteau fi crescuti, cu succes, la nivel industrial, pentru c& ajungeau greu la ‘maturitate, in circa 10 luni fata de numai 5 luni la rasele: Duroc, Landrace si Marele Alb, care dau mai . multi carne, dar de o calitate inferioard, cu un continut ridicat de colesterol. De atunci cresterea acestor rase a fost neglijata. E 6, Identifica cele patru tipuri de dinti ale unui pore (A) si descrie rolul fiecdruia in hranirea animalului. Completeaza raspunsurile in tabel. ‘A. Tipuri de Tipdedintel_ | Tipdedinte2 | Tipdedinte3 | Tip de dinte 4 inti B. Rolul fiecdrui tip de dinte“in gospodatiile din zonele rurale se crese diverse animale: porci, vaci, cai simigar. Imaginile de mai jos reprezinta copitele acestor animale. Le poti recunoaste? 15m 05 m| 8. Un gospodar a facut un tare pentru purcei cu forma si 2m] Bi dimensiunile alaturate. Care sunt aria si perimetrul farcului? 9. O gospodina foloseste urmatoarea refet pentru a prepara sarmale din carne de pore: 600 g carne pore tocati, 200 g costa afumati, 3 cepe, 3 linguri de marar tocat, 4 linguri orez, past de tomate st roc de rosii sare, piper boabe, 3-4 foi de dafin, 1-2 cApaini de varz murati. Daca dupé canttaile din refetd ies 30 de sirmalue, iar un om manned in medie 5 sirmalute Ia o masi, ce cantitate de carne de pore tocati trebuie si cumpere gospodina pentru 12 persoane?10, Prin circuitul electric al instalatiei de iluminat a grajdului in care stau porci, intensitatea curentulut ‘este [= 20 mA. Ce sarcind electrica trece printr-o sectiune a conductorului intr-o ora? a) 52 b)62C ©) 72C 82 Porcul a intrat in cultura omenirii incd din antichitate. El apare ca personaj in Odiseea, este amintit de Herodotsizeificat in Egiptul antic. Zeija budistd Marici cilitoreaintr-o caleascd trasi de porei, 2eul hindus Vishnu a luat forma unui om cu cap de pore mistret pentru a salva Paméntul. fn literatura populara romaneased, porcul apare in vorbe de duh precum: ,a ingriga porcul in Ajun", ,cdnd o zbura porcul”, ,niscut in zodia porcului”, ,a face albie de porei”, ,si nu arunei margaritare porcilor” etc. S- ‘au scris basme precum: ,.Povestea porcului”, de Ion Creanga, »Porcul fermecat” de Petre Ispirescu sau jn lumea occidentali, celebra poveste a celor 3 purcelusi: Naf-Naf, Nif-Nif si Nuf-Nuf, in care purceii sunt eroii pozitivi. Porci apar si de partea raului in Ferma animalelor”, de George Orwell. 11, Toate animalele mamifere care se deplaseaza sprijinindu-se pe copite sunt reunite intr-un singur grup. Copitele provin din unghiile ingrosate, iar forma copiteloreste un al doilea criteriu dupa care pot fi grupate aceste animale. Precizeazi: (A) numele grupului de mamifere care se deplaseazi sprijinindu-se pe copite: (B) grupa de mamifere cu copite unice, nebifurcate: 12, Pringul vrajit in pore din ,Povestea porcului” de Ton Creangi, a facut intr-o singurd noapte, pentru fata de imparat, un castel, sea si pod peste rau care leagi palatul su cu cel al imparatulu, tata fete. Presupundnd cé un muncitor obisnuit, ajutat de utilaje, lucreaza intr-o zi de munca de 1000100 ori mat putin deedt purcelul din poveste, de cdji muncitor ar fi fost nevoie pentru a finaliza lcrarea in 2 ani, ficiunul olimpic. Presupunem ca nu se scad weekend-urile si nici sirbatorile legal, iar muncitorii primese concediu dupa ce termina lucrarea.13. intr-o curte sunt gaini si purcei, in total 37 de capete si 102 picioare. Cate gaini si cati purcei sunt in gospodarie? a) 23 gaini si 14 purcei ) 15 gaini si 22 purcei ©) 22 gaini si 15 purcei 4) 14 gaini $i 23 purcei 14, Nu va imaginati ca porcul este lenes. Daca este antrenat, purcelul poate duce o viati sportivi. La un concurs de alergiri pe o pisti cu o lungime de 100 m, purcelul Spidi a terminat pe locul intai, cu 0 turd avans fata de urmatorul clasat. Cate ture a avut traseul, daci al doilea clasat, Stincel, 1 a avut o vitezi cu 3 mai mica decét Spidi?Rezervatia natural Valea Cernei Rezervatiile naturale sunt arii protejate prin lege cu scopul de a conserva habitate si specii. Dimensiunile rezervatiilor naturale diferd si depind de suprafafa necesara elementelor protejate. Pe nga activitatile stiintifice, administratile rezervafiilor naturale incurajeazi desfagurarea activitajilor traditionale si ecoturismul care si nu afecteze zona protejatd. Parcul National Valea Cernei este al doilea ca marime din Romania si singurul care cuprinde un bazin hidrografie. Parcul se intinde pe 0 suprafata de peste 60000 ha, din care rezervatiile naturale insumeazi peste 24000 ha. ‘Valea Cernei alcituieste 0 gridind botanicd naturala, ca urmare a aseziirii sale intr-o zona de interferenfi a influenjelor climatice. Zona este, in mare parte, forestier’ cu arbori: fagul autohton, fagul oriental, gorunul in zonele joase, bradul in partea superioara, molidul putin prezent spre golurile alpine. Existd o specie endemica de pin, pinul negru de Banat. El poate atinge o inaljime de pana la 50 m si un diametru de 1-1,5 m, are coroana piramidala care se lateste la bitranefe; lemnul este cenusiu-maro. ‘Clima in exteriorul vaii Cernei este blanda de tip mediteraneean. Pe culoarul Cernei, clima capita tot ‘mai mult caracteristicile zonei montane, clima mai rece, caracterizatd de o instabilitate sporita si.o mai mare cantitate de precipitati. 1. Conurile pinului negra, in forma ovoid conicd, sunt grupate cate 2 sau 4 si au o lungime de pand la 10 cm. Ce reprezinti conurile la gimnosperme? ) ramuri b) fructe ©) seminte 4d) inflorescente 2. Frunzele pinului negru sunt aciforme, acele find unite cate doua in teacd si au o lungime de 15 em. Sunt foarte rigide, ascutite, de culoare verde intunecat spre negricios. Ele sunt acoperite cu un strat subtire de ceard. Ce efect are ceara asupra frunzei gimnospermelor?3. in zona inalta a Muntilor Cernei vinturile pot fi puternice. Viteza vantului poate fi estimata prin efectele asupra mediului. O estimare prin efecte este dati de ,.Scala Beaufort” (Tabel): Vitezi ; Coa uma) Deseriere Efecte asupra mediului 0} <1 | calm fumul se ridicd vertical _ 5 | miscare usoara a Ree ae fumul se impristie usor 2 | 6-11 | adiere usoara vantul se poate simti 3 | 12-19 | adiere blanda frunzele se misc 4 | 20-29 | adiere moderain | FmUtiletinere ale copacilor se mised, praful se impristie pe drum 5 | 30-38 | vanticel copacii tineri se misc 6 | 39-50 | vant puternice crengile mari ale copacilor se misc 7 | 51-61 | aproape vijeic copacii se misc, deplasarea in contra vantului devine dificila 8 | 62-74 | vijelie ramuri ale copacilor se rup din copaci 9 | 75-86 | vijelie putenica _| crengile copacilor se rup, figlele zboard de pe acoperig 10 | 87-101 | itemica copacii sunt dezradacinat, distrugeri ale clidirilor 11 | 102-120] furtuna puternica | distrugeri pe scald larga ale cladirilor si ale copacilor 12 | >120 | uragan distrugeri majore ale clidirilor si ale copacilor Propune, privind imaginile de mai jos, un codul de vant pe scara Beaufort pentru fiecare cazin parte. a74. in Valea Cernei, vanturile dominante sunt cele din sud, sud-vest. Ziua se simte briza dinspre Valea Cernei spre creste, iar noaptea dinspre munte spre vale. Brizele din vaile de deal si munte sunt curenfi de aer ascendenti sau descendenti specifici zonclor geografice cu relief variat. Ele se dezvolta atat ziua cat si noaptea, dar sensul se inverseaz. Urmareste diagramele alaturate $iexplic pe ce fenomen fizic se bazeazi aceste migciri de aer si cum se produe. 5. Calculeaza, din urmitorul tabel, diferenta temperaturilor extreme medii intr-o siptmana de vari pe Valea Cerne. Luni | Marti | Miercuri} Joi} Vineri_| Sambata | Duminica maxim | 22 18 19 23 20 21 24 minim 12 i 12 14 13 14 1s Fauna Vaii Cemei este reprezentati in special de mamifere (ursul, cerbul, epriorul, mistretul, rasul, vulpea, jderul, bursucul, pisica silbatica, vidra, veverifa). Dintre reptile, este prezenti vipera cu ‘com precum si o specie rard de serpi, sarpele sfant sau sarpele lui Esculap. 6. Pe lingé serpi, pe Valea Cernei poti intalni: soparle si broaste (broasca de lac). Enumera trei asemndi si trei deosebiri dintre sarpe si broasca de lac. Aseminari Deosebiri7. Sarpele lui Esculap este o specie termofild ce prefera pidurile uscate, cu zone insorite (raristi de foioase, luminisuri, tufériguri), terenuri stincoase arbor si/sau arbusti iruine invadate de vegetatie. De ce sunt serpii iubitori de clldurd? cu numeroase desci producerea oni de cercetare in ale triunghiului? jinfific asupra gazelor existente in Valea Cernei, o echipa de cercetatori a delimitat imea unei laturi de 70 cm si perimetrul de 200 cm,Pentru a raspunde la cerintele 11-15, citeste urmdtorul text: in Valea Cernei, viata este prezenta si in intunecimea pesterilor, cu specii, unele endemice altele descoperite aici pentru prima dat. Speciile care traiesc in pesteri se deosebesc de cele din mediile obisnuite de viata. Un exemplu este proteul, un amfibian care s-a adaptat la viata in pestera. 11, Proteu! are branhii externe ramificate rosii. Forma corpului este alungita si prezint& patru membre slab dezvoltate. Corpul este acoperit de piele nepigmentati alb-giilbuie, prin care se poate vedea sfingele de culoare rosiaticd. Ochii sunt rudimentari, complet acoperiti de piclea capului si nu disting imagini. Capul este latit, iar membrele au cite trei, respectiv doud degete. Compardnd descrierea anterioara cu ceea ce stii despre broscufele de lac, precizeaza trei caracteristici ale proteului care sunt si adaptari la mediul de viati cavernicol. 12. Pestera ,Grota cu aburi” de doar 14 m lungime, rasufla aburi fierbinti de circa 56 °C, cu miros de sulf, printr-o crapaturd din stdnc’. Emanatiile sulfuroase fierbinti au creat conditii pentru dezvoltarea ‘unui muschi pe care il gisim numai aici (Philonotis schliephackei). Care este temperatura grotei masurata in scala de temperaturi Kelvin? a) 339 6) 359 ©) 329 d) 299 13. ,,Pestera lui Adam” este o pester termala in care se ating temperaturi de 44 °C (temperatura aerului). Ea adaposteste colonii de lilieci de la care, de-a lungul vremurilor, s-a acumulat un strat de guano de peste 3 metri adancime care a dezvoltat o faund caracteristica printre care acarieni si paianjeni. Daca ‘umfli un balon in pesteri gi apoi iegi cu el afard la o temperatura de 2 ori mai micé, ce se intampla cu volumul balonului? a) creste cu 100%; b) scade cu 50%; ¢) creste cu 50%; d) scade cu 100%.14, Pentru studiul faunei de guano din pesteri o echipa ] ] TTT] 30cm mixta de speologi si biologi au delimitat o zona cu forma VHT \ si dimensiunile date in imaginea aliturati, Care a fost Hl - aria zonei delimitate? | 30cm 15, Pentru a avea lumina in pester unul dintre cercetitori a folosit o lanterna de tip vechi cu bec cu incandescent. Indica pe poza de mai jos 3 dintre partile componente ale unui astfel de bec. 51Calatoriile lui Gulliver {fn romanul Calatorile lui Gulliver de Jonathan Swf, publicat in 1726, eroul romanului, Gulliver, un Iondonez contemporan cu autorul, plecat pe mari ajunge si viziteze o serie de locuri ciudate: * un tram al piticilor - in partea I: Un voiaj in Lilliput”, + un tarém al uriasilor - in partea a IL in Brobdingnag” *.alte titi misterioase -in partea a IIl-a: ,Un voiaj in: Laputa, Balnibarbi, Luggnagg, Glubbdubdrib siJapu” + si partea a 1V-a: Un voiaj in fara Houyhnhnms”. Inregatul Brobdingnag, toi oamenii si celelalte fiinte sunt asemindtoare celor din lumea. noastra, dar de 12 ori mai mari. Deserierile lui Swift indicd obiceiuri si comportamente identice oamenilor de 5000 s. Avem 25000 s = 6 h 56 min 40 s. 4, d. Omizile sunt una dintre formele prin care trec fluturii in dezvoltarea lor. Deci ele fac parte din clasa insectelor. 5. Pot fi alese 3 dintre caracterele generale ale nevertebratelor enumerate mai jos: a) Nu au coloana vertebrala b) Nuau nici schelet osos. c) Unele au exoschelet calcaros, chitinos sau silicios. d) Au singe incolor. 6, Pot fi completate oricare 5 componente din cele localizate mai jos. miduva —Vezicd verica spinarii biliara inotitoare rinichi esofag pancreas panerefjomac organ de reproducere 7. Pentru un rspuns corect pot fi selectate oricare trei din urmitoarele caracteristici a) nu are cap; b) respira prin branhii; ¢) se fixeaza de sol prin intermediul unui picior musculos; 4) se inmulteste prin oud; ¢) se hrineste cu animale mici din api. 8, Persoanele care dorese doar peste mandinci 3 portii si plitese 3 - 25 = 75 de lei, iar cele care prefera doar scoicile plitese 30 - 5 = 150 lei. Din 385 lei au mai riimas de cheltuit pentru celelalte 12 —(5 +3)=4 persoane, 385 — (150 +75) = 160 lei. Pentru a cumpara cét mai multe porti fard a le mai riméne insa bani, ceilalti 4 comeseni iau 4 portii de peste si 2 de scoici. Deci in total s-au luat 7 portii de peste si 7 portii de scoici. 639. Conform descrierii, lacul are o lungime de 2,8 km si o ltime, in zona cea mai larga, de 1000 m. Avem: ¢, = 7 unde f, este timpul dr traversare al pestelui, iar, impul de traversare al barcii. Notim cu d, distanta parcursa de peste, d, = 2,8 km, iar cu d, distanta parcursi de barca d, = 1000 m= 1 km. si definitia vitezei a Din3 +1, “p rezultd 3 10. ¢. 11. a, Desemul alaturat descrie formarea umbrei paznicului. Potrivit desenului, se observa ca in timp ce paznicul s-a deplasat pe o distant d um- bra capului siu s-a deplasat pe o distanta d, mai mare. Aceasta deoarece odata cu depiirtarea de stilp unghiul sub care cade lumina pe paznic creste, 12, b. 13. amfibieni. 14. MN= 3,5 m, AB = DC 3,5 m. Deci L = Agypg = 2°3,5=7 my AD-MQ=1-2=5m:A,,, 15. Bunicile nu platesc bilet. Grupul plateste urmatoarea sumi: 18-2,54+2+5+20+3-10+50=155 lei. Delta Dunarii 1, ¢) Picdtura mare de ploaie, conform datelor din tabel cade cu o viteza constant de 9 m/s. De la ad indltimea de 6,3 km = 6300 m. Din relatia vitezei: ¥ = 7, unde d este distanfa, iar ‘este timpul, rezulta distanta _ 630m viteza Omi/s 2. Daca volumul unei picdturi mici de nor este 0,5 - 10° mm’, iar a unei picdturi mari de nor: 2,510 ‘mm’, atunci numirul de picdturi mici de nor necesare pentru a forma o picdturd tipicd de 100-10 -2,5-10 _ 97,5 0,5:10° 0,5 3. a) Media aritmetici a c&derilor de precipitatii este: c picditura ajunge la sol dupa: 700s ploaie de volum: 10+ mm’ este: =195 picaturi 30+38+27+40+4384+41+39+422425430+42+30 _ 402 12 12 4. Media multianuali a precipitatiilor conform descrierii din textul de la pag 8 este: 450 l/m? iar cantitatea totald a precipitatiilor cAzute in anul descris in tabel este de 402 I/m*. Diferenta dintre cele doua valori este 450 ~ 402 = 48 /m?. 64 3, 5 litem?5. Printre efectele scdderii precipitatilor in zona Deltei Dunarii pot fi numite: a) disparitia unor specii de plante jubitoare de umezeala din zona terestri a deltei; b) sciderea numarului de animale care se hranese cu plantele respective ca urmare a sc&derii sursei de hrana; c) scdderea populatiei de pesti sau alte animale de balta; d) scdderea populatiei de piri care se hrinesc cu acesti pesti sau animale de balta. 6. Raspunsul se poate refer la: a) forma acrodinamica — fusiforma in zbor; b) membrele superioare transformate in aripi; c) muschii puternici ai aripilor legate de oasele aripilor si de carena — creasta sternului; d) oase pline de aer; pene usoare, fulgi puf; e) sacii aerieni care regleaza respiratia in timpul zborului. 7. Completare corecti este: c ‘de mlastina_[ picioare lungi cu pielifi inire degete A alergatoare | picioare lungi musculoase E.G | de apa pielitiintre degete, gusi peniru peste D,F | rapitoare | cioe puternic, gheare puternice la picioare B agatitoare | forma ghearelor 8. Cum 13/26 = 1/2, rezulti cd din intreg sirul de numere naturale, dupa inmulfire, rman numere I naturale doar cele care rezulté din inmultirea numerelor pare cu >, adicd toate numerele pare din intervalul 1-100 deci: 50 de numere. Prin urmare solu tebuie si fie format din 50 de pelicani. 9. Timpul mediu de zbor neintrerupt pe durata unei zile in timpul migrafiei rezulta din relatia de definitie a vitezei medi: v,., ¢ Cum viteza medie care reiese din datele probleme’ este media aritmet vitezelor maxima si minima, adicd 60 knv/h, rezulta: ¢ = = 240 km Vag 60 km/h 10. Calculam numarul de soareci necesari pentru hrana zilnicd. Cum echivalentul a 500 'g hrand pentru mee 6 . Familia de 3 pui si doi adulti au un necesar de: 36-3 + 15-2=108 +30 138 soareci. Daci gisesc 3 soareci la hectar, atunci suprafata 3,Sore =3ore 30min, barza adulti este de 15 soareci, iar pentru un pui este de: de vindtoare a berzei este: a =46 ha. IL. Din grupa himenopterelor fac parte albinele. Aripile acestora sunt o membrand subtire, de unde le vine si numele ,,himenos” ~inseamni membrana subjire”. 12. Stadiile de dezvoltare ale viermelui de mitase Bombyx mori” sunt: ¢) fluture adult }) ou, b) larva, ¢) pupa (nimfa), 13. Figura geometrica este numiti hexagon, iar unghiul dintre doua laturi este unghiul de la bazele a doua triunghiuri echilaterale, adicd 60° + 60° = 120°. 14, Daca albinele lucritoare produc o cantitate X de miere pe siptiménd pentru a umple cele 2200 csute si a hrini intregul roi, inseamni ci ele produc pentru umplerea celor 2200 cisute cantitatea: al xii me 12X _ 88x 100 10 1010 | * ~ 100 = top « Mierea produsd de albine int-o sptimani, dacd nu ar fi consumatd o parte din ea, ar umple: — 2500 casute, O albina umple o casuta in 3 zile, deci 1 umple = cisufe pe siptimand. Rezulta ca pentru mierea produsi echivalenta umplerii celor 2500 de 65clsute stupul trebuie si aibi un numar de: 2500 3 rotunjit in plus pentru a putea fi umplutd si cea de-a 2200 casufa din problema. 500: =1071,42~1072 albine lucratoare. S-a 15, O furnicd merge la o singurd turd dus-intors 17-2 = 34 m. Facand 6 drumuri, adicd 6 «34 = 224 m in 50 min, viteza medie a furnicii este: a 48 m/min. Ferma bunicului 1, Notiim cu.x numarul de gaini, cuy numarul de rate si cuz numérul de bibilici. Se pot serie ecuatiile: xtytz 3 =40 > x+y+2=120 six=2c,x=y +5. Obtinem a5 siy=x~5, Inlocuim in prima 5 ecuatie: xtxS+5 2120 125 => x= 50, deci sunt 50 de gaini. Rezulta ca bibilici sunt 25, iar rate 45, 2c 32:08 1 1 1 4. Din cantitatea totald de griunte, gainile minanci pe zi 75 din acestea, ratele {-< , iar bibilicile 55 20° sping bo 3? etn a es ee 12 ate we grpele de pisri mindned intro singurd zi: +k += 72= E. Deei, into 2, tose 1 t pisirile minanca = din cantitatea de graunte. inseamna ci grdunfele din fermi ajung pentru 5 7 5. a. Din numarul de grade corespunzitoare celor doua repere rezulti ci pentru 100 grade Celsius corespund 212~32= 180 grade Fahrenheit, deci: pentru un grad Celsius corespund 1,8 grade Faherenheit. Pe de alta parte cele doua scari termometrice nu au aceeasi temperaturi ca reper inferior. Pentru 0 grade Celsius corespund 32 grade Fahrenheit. Trecerea de la scara Celsius la scara Fahrenheit se poate fen) 32 ager (en face cu relatia: foo) = A: 6. Daca toate masurile celor 6 unghiuri (doua cate doua opuse la varf) ar fi mai mici de 60°, atunci suma lor ar fi mai mica de 360°, suma unghiurilor la centru ale unui cere. De aceea, cel putin o pereche de unghiuri opuse la varf au misura mai mare sau egala cu 60°. 7. Daca custile ar acoperi intreaga suprafafi a camerei, adica 12-6=72 m’, atunci o singurd cused ar avea suprafata de 72 m?: 18 = 4m’. Cum4 = 2°, rezulta ca latura patratului este de 2 m.8. Se completeazii tabelul calculiindu-se greutitile cu formula G = mg si alungirile cu relatia Al=1~1,, unde /, este lungimea inifiald a resortului nealungit. Soo 7008 HE masa(g) | 0 100 | 200 | 300 | 400 | 500 greuate [0 [1 [2 ]3 [4 [5 () Langimea | 10 [11,1 [120/129] 14 | 15 resortului (cm) Al=i-b [0 [ii [2 [29 [4_[5 Se traseazi punctele pe grafic. Se traseazi o dreapti printre puncte astfel incat sa rimané un numar aproximativ egal de puncte de o parte si alta a dreptei. AB . = ae Raportul [5 reprezinté marimea cautata Din G=F.,.., iF y.,=kAlrezultis 9. Prin culoarea blanii. 10. Ca deosebiri: a) iepurele are incisivi si sus gi jos, care crese continu, iar vaca nu are decdt jos; ) forma incisivilor este ascutitd la iepure gi plata la vaca. 1. b. 12.0. 13. Fenomenul de care a tinut seami bunicul este dilatarea. Justificare: Afard, {evile de metal sunt supuse la variafii mari de temperatura intre iarna si vard, diferente ce pot ajunge la cateva zeci de grade Acest fapt poate determina dilatarea, contractarea, fevilor si prin aceasta distrugerea lor daca sunt prinse rigid de suporti. 14, Potrivit graficului aldturat apa se dilata potrivit relatiei V= V,(1 + + aA?) la temperaturi mai mari de 4°C. Sub aceasti temperatura, intre 4 si 0 °C, are loc o inversare a variafiei volumului cu temperatura, volumul creste pe misura ce temperatura scade. in acest fel volumul apei inghetate este mai mare. Aceasta situatie reprezinta anomalia dilatirii apei. fn timpul iernii tevile exterioare trebuie golite de apa pentru a nu fi sparte de cresterea volumului apei prin inghet. fie (cm') 0| 4 Temperatura (°C) 15.Dacé notim cu x numarul de bomboane primit de Catrina, Sorin a luat.x-+ 8, iar bunicului i-au rimas X+BHx 2 x+4, Dac in punga au fost: x+84+x+x+4=36 = 3x+12=36—x=8. Deci 8 bomboane a primit Catrina, Sorin a primit 16, iar bunicului i-au rimas 12 bomboane. 67Cu microscopul sau luneta in micro sau macrocosmos 1, a~ membrana; b—nucleu; ¢ - organite Ld. 3. microscopul. 4. Completarea figuri este in imaginea aldturati, Dezavantajul este c§ imaginea prin cele doud oglinzi este rasturnata. 5. Se imparte diametrul cdmpului microscopic (3,5 mm) la Jungimea = =0,076mm. numérul de celule numirate de-a lungul lui: 46. Deci 3.5mm 46 6b. 7. a. 8. a~ transparent, b — translucid, ¢ ~ opac 9. a—ultimul pitrar; b — luna noua; ¢ ~ primul patrar; d—luna plind. 10. 0 rotatie complet de 29 zile si 12 h inseamna un cere complet, pe care il asociem cu 360°. Avem ;plasmatice; d ~cloroplaste; e~ citoplasma. obiect 24 12h atl 0,5 21. Daca in 29,5 zile Luna parcurge 360°, atunci intr-o zi ea parcurge: 360 *= 59 5 ~12:2°. Cum 1° are 60 minute, atunci 0,2° au 12 min, Deci Luna s-a deplasat cu 12° si 12 min intr-o zi, unghiul cu care observa cd s-a deplasat luna, 11. b. 12, Se poate estima care dintre populatii a avuto variatie mai rapida prin determinarea rapoartelor dintre ordonatele si abscisele (4, B,)acelor doua grafice intre 0 si punctul lor de intersectie. Acestea se stabilesc prin numirarea pitratelelor care apar ca unitate pe hartia milimetricd pe cele doua axe. Populatia A a avut o variatie de 18 unitati de populatie in 17 unitati de timp, deci un raport de: ant 059, in timp ce populatia B a avut o variatie de 12 12 unititi de populatie in acelasi interval de timp deci B= = 0,706 variatie mai rapida o are colonia A. 13. Daca notim varstele actuale ale celor 3 cercetitori cu X, Y si Z, atunci varsta de acum 2 ani a cercetatorilor era: (X—2)+(¥-2)+(Z-2)=184 > X+¥ +Z=1844+6=190. Peste 5 ani varsta cercetitorilor va fi: (X +5)+(¥ +5)+(Z+5)=X+¥+Z+15=190+15=205 ani.14. Dac numarul microorganismelor a scdzut cu 2/5, inseamni ci au mai rimas 3/5 din cite erau initial adica: 85-3 = 51. 5 15. Deoarece in oglinda plana imaginea virtuald este egal departata de oglinda ca si obiectul, apropierea de oglinda cu o viteza vinseamna apropierea imaginii cu o vitez egal’. Deci fafa de propria imagine corpul se deplaseazii cu o viteza de 2 ori mai mare: y= 1 m/s. Excursie in padure 1. Deoarece frunzele cad iarna din arborii pidurilor de foioase, iar functia de fotosinteza este indeplinita doar de frunza, fotosinteza inceteaza. 2G: 3. Polul nord magnetic al busolei se orienteaza spre polul Sud magnetic, care se afla in emisfera Nordica in apropierea polului Nord geogratic. 4, d. Potrivit legii reflexiei luminii: unghiul de 4 reflexie este egal cu unghiul de incidenfa, Pentru 0 3 rotire a oglinzii cu 30° cu acelasi unghi se roteste si 3 normala la oglinda in punctul de contact al luminii. Cum directia fasciculului de luming venit dela Soare a ramas acelasi, unghiul de incidenfa s-a modificat tot cu 30°. Similar si unghiul de reflexie se modifica cu 30°, ceea ce inseamné o rotatie dubl fasciculul de lumina refleetat, deci 60°. ‘normala (1) 5. Potrivit datelor din prezentare in 20 de ani s-au taiat ilegal 366000 ha. Cu | arbore la 4m’, asta foscamns: “ene =915000000 arbori. 6. Pot fi enumerate trei dintre urmatoarele conditii de mediu: temperatura, intensitatea Iuminii, concentratia dioxidului de carbon, culoarea luminii. 7. d. 8. Drumul parcurs de elevul reprezentat pe diagrama intre punctele A, B,C, D este de AB + BC ++ CD = = 150 + 120 + 90 = 360 min 3 minute, adicd 180 secunde. Viteza medie este: 9. c. Vezi figura alaturata. Intensitatea curentului prin A este mai mare deeat prin celelelte 3 laturi. De asemenea, prin B, C, D intensitatea curentului este invers proportional cu numirul de becuri. Cum intensitatea luminii este direct proportionali cu cea a curentului care trece prin bec, ordinea crescitoare a intensititii luminoase este B,D, C, A. G,10. 3+4+(-1)+(-3)+(-5)+2+0 7 LL, vulpea. 12. Fie cele 2 unghiuri A si B. Suma lor este A + B = 180°, iar ~ AB =deths=18 4=180°C, de unde results A=70° siB= 110°. 13+22454+8447412444 _ 308 11+123+19+44472 259 14. b. Se afld aria dreptunghiului A= 300 - 400 = 120000 m?. Daca pentru un singur copac este nevoie de 16 m’, atunci numarul de copaci de care este nevoie este: 120000/16 = 7500. 13, Raportul cerut este: =1,(189), 15. Estimarea se face prin metoda triunghiurilor asemenea. Siarborele situ lasafi o umbra. Stind cu spatele la soare iti iei un reper pana in locul la care ajunge umbra ta. Faria pierde din ochi reperul, masori cu pasul distanta pani la reper. Masori apoi lungimea umbrei copacului de la trunchiul acestuia. Apoi compari rapoartele indltime/umbra ale arborelui sia ta. Ele sunt egale (teorema lui Thales): inaltimea copil _ inaltimea arbore umbra copil_ umbra arbore umbra arbore in egalitate rezulta:inaltime arbore = inaljime copil Srsbr copil Cheile Nerei 1, Distantatotala parcursd este 98 km = 98000 m, Timpul total este 8 h-+ 50 min. —(7h+ 30 min.) = =1h+20 min. = 80 min, Viteza medic de deplasare pe intregu! traseu este: jistanja total _ 98000 m = Sistanja total _ 98000 m _ 39 4 ws. Yn “timp total 80-60 s ; 2. Pentru rezolvaretransformim toate datele in sistem intemational de unitati (mvs): v,=54 km/h = 15 mis; 1200/60 = 20 m/s; v,= 90 dm/min = 9/60 m/s =0,15 m/s; v,=72 km/h = 20 ms, deci: v,= v,>v, = ¥,>v, 3. Din secolul al XI-lea i. Estimarea este de: 3200/2 Hr. pnd astizi au trecut aproximativ 32 secole intregi 1600 generat. 4. a) Viteza totald de croaziera este: v= 1,7 m/s + 4 m/s = 5,7 m/s. Distanta de 8 km = 8000 m este 8000 1403s =1403s = S05 93 E aT a min $123 s, 5. Este vorba de emisia si receptia de ultrasunete, parcursd in: 706. Tabelul completat este: pomi fructiferi | arbusti plante ierboase arul, zmeurul, fragul gutuiul, murul cAipsunul caisul 7. Seminfele celor doua plante se deosebese prin numarul cotiledoanelor. Fasolea este inclusa in grupa (clasa) dicotiledonatelor, iar porumbul in grupa (clasa) monocotiledonatelor. 1 8. Imaginile observate din zonele indicate sunt date in figura alaturati. ae . ry 9. Potrivit datelor din textul de prezentare a Cheilor Nerei a distanfelor dintre cele 2 localitati este ~ 20 km. Bi s-au 2 intélnit la 5 de Sopotul Nerei, deci din grafic rezulté c& primul parcurge 12 km in 3 ore, iar cel de-al doilea doar 8 km. Vitezele celor doi sunt: v, = 12 km/3ore = 4 kmv/ora, v,=8 km/3 ore =2,(6) km/ora. 1 iN Sonora aoa 10. b. Daca masa unei alune este de 2 g, profesorul avea o 1/2 kg = 500 g, deci 250 de alune. Cum fiecare a primit 40 g, adic 40/2 = 20 alune, iar profesorului i-au mai ramas 10 alune in plus fata de ccea ce primise fiecare, inseamna cd au fost 11 copii pe Cheile Nerei. 11. Completarea tabelului este: ¥ Paianjeni_| _insecte i] picioare 8g 6 aripi 0 4 5 antene 0 2 sectiuni ale 5 5 trunchiului 12. Pot fi alese trei adaptiri din lista: forma alungiti, hidrodinamica a corpului; existenta inotatoarelor; respiratie prin branhii; mustati pentru pipait; mucusul secretat de glandele din piele fac pestele alunecos; cantitatea de gaz din vezi jotitoare ii permite sd inoate la adancimi diferite. 13. b.14, Ecoul sunetului consti in aceea cd odati produs un sunet de scurtii durati in fata unui obstacol, ca de exemplu un perete al cheilor, se poate auzi si sunetul propriu-zis si cel reflectat de obstacol. Pentru ca sunetul reflectat si fie perceput ca distinct, trebuie si ajunga la ureche dupi ce a incetat vibratia data sunetulut initial, adica dupa circa o zecime de secunda, Pentru un sunet foarte scurt distanta pand la un obstacol trebuie si fie de cel putin 17 m, deoarece sunetul are in aer viteza de aproximativ 340 m/s. putand parcurge distanfa de 34 m (sursi - obstacol si inapoi) in aproximativ o zecime de secunda. 15. Daci sunetul persist 0,1 s, iar distanta pnd la perete este de 57 m la o vitezd a sunetului de 340 mvs, 2-57, intervalul de timp pentru ca acesta si parcurgi dianta dus-intors este de: f,.., = 3 ™ 0,348. Deci mis intervalul de timp dupa care copilul aude ecoul este 1= 1... —1 34 0,10 = 0,24 s. Viata la cAmpie - agricultura 1. a. Argument: solul nisipos este mai sérac in elemente hranitoare necesare plantelor. 2d. 3. Adaptarea se refer la lungimea ciocului. Datorité acestui fapt ele se hrinese cu vietuitoare care traiesc in sol la adancimi diferite. 4d. 5. In 12 zile 0 pompi uda: 3 ha - 12 = 36 ha, lar 7 pompe uda: 36 ha -7 = 252 ha. 6. Dintre cauzele care au diminuat specia pot fi mentionate trei dintre urmatoarele: a) Numarul de oui depuse anual (2 ou). ) Condifiile precare de cuibarit cu rise ridicat la pridatori sau muncile agricole. ¢) Intervalul lung de timp al clocitului, intre 23-28 4) Maturarea sexuald tarzie a adultilor- la varsta de 5 ani. ¢) Durata de viata scurta a dropiei (doar de 10 ani), 7, Completarea tabloului cu reprezentanti ai rozatoarelor si mediile lor de viata. z terestru si subpimantean | terestru | arboricol | ‘rest soarecele, iepurele | veverita castorul sobolanul, popaindaul, harciogul 8. Suma rezultata din vanzarea rosiilor este 300 - 3 lei = 900 lei. Din aceasta transportul a fost: 900 : 5 = 180 lei, iar din suma ramasi, 900 — 180 = 720 lei, 1/3 a cheltuit pe seminte, adicd 720 : 3 = 240 lei. Profitul final al omului a fost 720 ~ 240 = 480 lei. 9. Notdim cu r, v sia cele trei cantititi de legume cumparate. Din textul problemei rezulta ecuatiile: eel Barty tan si 2 19 = v + a= 38, De unde rezultd cd r + 38 6, adica r= 58 kg. Deci omul a cumparat 58 kg de rosii. 2=10knvh, iar cel de-al doilea i au o viteza totald de 15 knv/h cu care parcurg distanta pind la 10. Din datele problemei rezulta ca unul dintre biciclisti merge cu 30: cu 10:2=5 km/h, Asta inseamna locul de intalnire in 2 =2ore. Viteza berzei este de 2-15 knvh = 30 km/h, in 2 ore barza parcurge distanta d= y-1=30°2=60 km. 11. Procentul cultivat cu floarea soarelui este: 100 — (28 + 37 + 23) = 100 ~ 88 = 12%. Dac& 12% reprezinti 18 ha, atunci intregul teren are: i 12. 30000000 de lécuste a 2,5 grame fiecare, minanea propria lor greutate zilnic, adicd: 30000000 - 0,0025 kg= 3 - 25000 kg = 3 - 25 tone = 75 tone. 50 ha. 13. Ca asemanari pot fi selectate trei din lista: rdacini firoase, tulpind cu noduri si intranoduri, frunze Tungi cu nervuri paralele, flori dispuse in inflorescente, sunt plante monocotiledonate. Deosebirile sunt listate in tabelul de mai jos: grau Pporumb tulpind goal tulpind cu miduva inflorescenfi- spic cu mai multe spiculefe, | inflorescenjele masculin si feminind sunt sepa- cu 2-5 flori cu cate 3 stamine si cu pistil | rate: stuletele (feminin) si panusele (barbatesc) fruct uscat cu o singura smAnta fruct uscat cu mai multe seminfe (boabe) 14. Prin electrizare bobul nedecorticat se incarca cu sarcini electrice de un anumit semn, Cum sarcinile electrice de acelasi semn se resping, aceasta ajutd la desprinderea frunzulifelor uscate care invaluie bobul si curditarea acestuia, 15, Armata lui $tefan cel Mare nu manca mamiliga, deoarece porumbul a fost adus in Europa in secolul al XVI-lea, din America de Sud, la mult timp dupi moartea lui $tefan cel Mare. Povestea porcului 1. Ca si cdinii, porcii nu au glande sudoripare prin care sa transpire $i si se ricoreascé. De asemenea, porcii se apara de insecte acoperindu-si corpul cu un strat gros de noroi. 2, Tabelul poate arata completat ca mai jos: Deosebiri oa Porcul domestic Poreul mistret ppeminer ‘Are urechi mari ‘Are urechi mai miei Ati corp format din cép, trunch} ji membre. Nuare coli ‘Are colfi si botul alungit | Au copite lana este foarte rari ‘Are bland deasi ‘Au coada seurti 3. Cantititile cumparate in kilograme sunt cotlet: 1,8 kg; antricot: 1,8 2 3 {in total omul a cumpirat: 1,8 + 1,35 + 2,025 +0,9 + 1,2 + 1,35 = 8,625 kg. =1,35 kg ; spati: 1,5 - 1,35 = 2,025 kg; ceaffi: —-1,8 = 0,9 kg, fleica: ,2 kg , rasol: 348-135 kg.4. Daca un spor la cantar de 100 g necesiti un consum de 5,7 kg de alimente, atunci pentru un spor de 1 kg sunt necesare 57 kg de alimente. Pentru a-si mari greutatea cu 120 12= 108 kg, porcul trebuie si consume 108 « 57 = 6156 kg de alimente. 5. Criteriile alese pot fi: culoarea, marimea (varsta), rasa, tipul parului, desen (pete, dungi, ipsa). 6. ‘A. Tipuri de dinji |-Tipdedinte1 | Tipdedinte2 | Tipdedime3 | Tip de dinte 4 incisivi canini premolari ‘molari B. Rolul fiectrui tip de dinte Wietori sfiigietori méruntitori maruntitori 7. A. vaca, B. porcul, C. calul, D. magarul. 8. Observim ci avem de calculat diferenta intre ariile a dowd tim dreptunghiuri. Aria este: 0,5 m| A=2-(1,5+1,7)-0,5 + 1,7=6,4-0,85 = 5,55 m’, im Perimetrul farcului este de fapt perimetrul dreptunghiului mare, deoarece cele doua laturi, cea de 0,5 si cea de 1,7, sunt egale cu segmentele punctate. Deci P=3,2-2+2-2=6,4+4=10,4 m, 9. Din 600 g came tocatd ies 30 sirmalue pe care le consuma 30 : 5 =6 persoane. Pentru 12 persoane trebuie si cumpere o cantitate dubli de carne tocati, adic& 1,2 kg 10. c. Se aplica relajia: = 2. Q=It=0,02 A-3600 s=72C. 11. c.A. copitate; B. imparicopitate. 12, Conditiile spun c& muncitorii trebuie sa lucreze pentru a finaliza lucrarea 2 - 365 = 730 zile. Daca ‘un muncitor obignuit lucreaza intt-o zi de munc& de 1000100 ori mai putin decat purcelul din poveste, 1 1000100 -730n = 1=>730n = 1000100 = n = 1370 muncitori. acesta face intr-o zi din lucrare. Pentru finalizarea lucrarii la termen este nevoie de: 1 1000100 13. a, Daca in curte sunt x purcei si y gaini, atunci se poate serie: x + y= 37 gi 4x + 2y = 102. Cum x= 37 ~y, avem 4(37 —y) + 2y =102. Adicd 148 — 4y + 2y = 102, de unde 2y = 148 ~ 102. Rezulti y=23 gaini. Diferenta pand la 37 sunt purcei. Deci sunt 14 pureei. 14, Notdm cu » numérul de ture facute de Spidi pand la final, Stincel a facut cu una mai putin avand 1 viteza cu + mai mica decat a lui Spidi,adica », 4 9 z Cum traseul unei ture masoara 100 m, rezultd ecuatiile: 100n = v,¢ si 100(n — 1) = v,t. Impartind cele 2 ecuatii membru cu membru rezulta: 3 f == In =3n-3 = n=3. Traseul a avut 3 ture. 1000 _ vt = 100(n-1) vt 15. Drumul de la 11:30 a.m. la 1:10 p.m.adurat | ora si 40 min. Viteza medie de deplasare a automobilului 120 km _ 120000 m 100 min 6000 s este: =20 mis. ™Rezervatia naturala Valea Cernei Ld. 2. Ceara care acopera frunza o izoleazi termic. Aceasta face ca clorofila sa nu se distrug? sii rand verde si iarna, 3. A. Crengi mari ale copacilor rupte ~ Cod 9 Scara Beaufort; B. Copaci dezridacinati si crengi rupte ~cod 10 Scara Beaufort. 4. Brizele de munte se bazeazi pe fenomenul de dilatare. Ca urmare a incalzirii mai rapide a solului in timpul zilei, aerul de pe pantele muntelui si din vale se incalzeste la randul lui si se dilata. Densitatea lui scade si aerul astfel incdlzit se ridicd, locul lui find luat de aerul rece de la iniltime care coboara. in timpul noptii tot pamantul este cel care pierde cailduri mai rapid, ricind aerul din vecinatatea vaii. Densitatea aerului rece creste gi acesta coboara impingiind aerul cald in sus. 5. Media temperaturilor maxime este 22+18+19+23+20+21+ 24 @ 21°C; media temperatu- 7 ie BtMHI2414 413414415 _ 91 7 7 rilor minime = 13 °C , Diferenfa mediilor este 21 ~ 13=8 °C. 6. Cele trei aseminari si deosebiri pot fi alese din listele de mai jos: ‘Aseminari Deosebiri animale cu singe rece modul de deplasare (tetrapode broastele, tardtoare serpii) se pot deplasa in mediul pielea: cu solzi la sarpe, subjire si umedi la broasca terestru se inmulfese prin oul dezvoltarea embrionului: cu metamorfoz’ la broascé, fird la erp au sexe separate respirajia (dubla la broaste: pulmonara si cutanee; exclusiv pulmonara la serpi) au dinfi silimba protractila | pkimanii broastei sunt slab dezvoltati ca niste Siculeti, | plaménii sarpelui au saci cu pereji cutati 7. Serpii nu isi pot produce caldura pentru a-si men{ine o temperatura constantd a corpului (poikiloterme). Pentru a se desfaisura optim procese vitale precum nutritia, serpii au nevoie de energie iar soarele este 0 sursi excelent de caldurd, rul este un arc luminos produs in urma unei descarcari electrice. Cand pe doud corpuri exist de sarcini electrice de semn opus descaircarea electric’ se produce dac& mediul dintre ele este conductor. in naturi fenomenul are loc intre nori incdrcafi cu sarcini electrice diferite sau intre un nor sipamant. 9. Un triunghi isoscel are doua laturi egale. Daca latura masurand 70 cm este una din cele dowa laturi egale ale triunghiului, cea de-a treia are valoarea 200 2-70 = 60 cm. Daca 70 cm este masura laturii nepereche, atunci celelalte doua laturi au fiecare cate: (200 — 70) : 2= 65 em. Deci solutiile sunt: (( 70) sau (70, 65, 65). 10. Toate nevertebratele gasite de cercetator sunt insecte, deci au cate 6 picioare. Pe suprafafa data in problema erau (3 + 7 + 1) - 6 + 2 = 68 de picioare. Ultimele doua picioare din problema erau ale cercetitorului, 7511. Caracteristicile, adaptiri la mediul cavernicol sunt: depigmentare, vedere slab, membre slab dezvoltate. 12, c. Transferul de la scala Celsius la Kelvin se face cu relatia: T(K) = tC +273. 13. b. Scade cu 50%. Rezulta din proportionalitatea variatiei volumului cu temperatura. 14, Pentru calculul ariei sial perimetrului folosim datele din figurd Aceasta se poate descompune in 2 triunghiuri dreptunghice egale si un dreptunghi din care s-a scos ‘un triunghi. Aria suprafefei este: 4 = 40-60+2+ = 2400 +1200-600 = 3000 cm? =0,3 m?. incinti vi filament de wolfram 15, Pot fi mentionate si indicate vizibil pe poza: balon de sticla, incinta vidata, soclu, _‘firele de legaturd suportul izolator al filamentului, filamentulde _dintre filament si soclu wolfram si firele de legatura dintre filament si suportul izolator socht. al filamentului socht Calatoriile lui Gulliver 1. d. Justificare: Orice dimensiune liniard (Ly, Ls, 3) a omului din Brobdingang este de 12 ori mai mare decat dimensiunea similara a lui Gulliver (Z;,L, LZ...) deci: L,=12LyL’,=12L' gL", =12L",. Orice suprafata se poate aproxima ca suma unor clemente de suprafata dreptunghiulare, a cAror arie este produsul a doua dimensiuni liniare. Pentru orice element de suprafat se poate scrie: S,=Lbi,=(I2L \I2L',)= 144 LL’, = 1448, Sectiunea oricdrui element de suprafata pentru omul din Brobdingnag este de 144 de ori mai mare decat sectiunea similara a clementului de suprafafa a lui Gulliver. Proportional, aria suprafeei osului la omul din Brobdingnag va fi de 144 ori mai mare decat suprafata similard a osului lui Gulliver. (S,) 6 os Gulliver “es Sectiune oase os omul din Brobdingnag2. a, Justificare: similar exercitiului anterior, volumul V al unui corp se poate calcula ca suma unor clemente de volum paralelipipedice V, = LL’L”, atit pentru omul din Brobdingnag (V.,= L,',L”,), sipentru Gulliver V,=,1',L” ,,unde in cazul celui dintai fiecare dimensiune liniari este de 12 of mai tmare deci, un volum elementar al omului din Brobdingnag este: V,=L,L'gL”,= 12L,,- 121’, 121", = = 12'7,= 1728 ¥., Proportional, cum fiecdrui element de volum al omului din Brobdingang i corespunde un element de volum de 1728 de ori mai mic al lui Gulliver, rezulté c& volumul celui dintai este de 12° = 1728 ori mai mare, m .b) p= 3b) p=2 4. Justificare. Din proportionalitatea masei cu volurmul rezulti cd pentru Gulliver raportul dintre masa Suportati de os si sectiunea acestuia este proportional cu raportul dintre volumul lui Gulliver si sectiunea iota Vet So Sa Ig osului sau, adic 1+ iar pentru uriagul din Brobdingnag raportul similar este: Vee Lee Sy Ly Zy-Cum L, =12L,, rezulta ci raportul masi/sectiune os este de 12 ori mai mare in cazul uriasului din Brobdingang, deci oasele acestuia suporti o mas de 12 ori mai mare. 5. d. 6. c. Din punct de vedere dimensional, da: dimensiune liniara (Z,) a omului din Lilliput este de 12 ori mai mica decat cea similara a lui Gulliver (L.,), deci 1, “2 orice suprafata a acestuia, inclusiv i Se. 144 oti mai mics, iar volumul V; 144 + de 1728 de ori mai mic, 1728 din considerente similare celor discutate la punctele I si2 ale exerviiului anterior. Dac& volumul de aps Piclea Ia iesirea din apa este proportional cu suprafata pielii (S), iar masa este proportional cu Volumul m~V , raportul dintre masa de apa scoasa si masa corpului este egal cu: ae 1 Marve T,, Satsi pentru Gulliver 5 = Mo _ 5, Faport care poate i cris att pentru lilliputan 5, = te Ya 1 L, 12 Raportul acestorrapoarte este: 4 a 0 dak, 7,,, = 12: Deciraportul masi api/suprafati corp, pentru » Ly lilliputan, este de 12 ori mai mare decat pentru Gulliver. Asta inseamna cd la iesirea din apd, raportat la ‘masa sa, lilliputanul va fi udat de o cantitate de apa egala cu 12% din propria sa masa. 7. ¢. Cum masa este proportional cu volumul m~V = Liar raportul volumelor dintre Gulliver si 2 (12z,)° tittiputan este: Yo = Ae = (124) yo Ly considerata de “OkB 1728 =12°=1728 inseamni ci masa liliputanului va fi, la proportia = 0,046 kg, 6g, raportul dintre masa lilliputanului si cea a mustei este:46 To ~38(3), deci musca are masa de citca 38 de ori mai mica. Dacd aplicim rezultatele de la punctul masa de apa scoasd de o musca la mas mused . raport al liliputanului de 38 de ori mai mare. Aga se si explica de ce o mused uda se taraie viiguita de cefortul pe care-I face cArnd apa care o uda. irea din apa precedent rezulté c& raportul: este fat de acelasi Ba. respiratii 9, c, La soarece raportul cerut este ; ——Minut___ at 6666, (6) la autorul acestor randuri, la Kilogram corp 0,03 © masa de 90 kg cu un ritm respirator in conditii de repaus de 8 respiratii/minut rezulta: 6666,(6) 0,0(8) de oxigen pe kilogram corp cu mult mai mare la soarece, conttar rezultatului de la punctul precedent. Rezulti c& raportul, dintre volumul plimdnului si masa corpului la diferite specii de mamifere de uscat, desi este constant, nu este sigurul factor care da informatii despre consumul de oxigen. Conteaza si ‘metabolismul, care tine de efortul depus pentru a realiza 0 anumiti activitate. © 83332,5. Ceeacce indica un consum 10. d. Instrumentul de masuri find cu mult mai mic decat lungimea de masurat, la fiecare masurare se aduna o eroare (AL) in masurarea lungimii. La un numar N de masuritori eroarea de masura este de N ori mai mare (N AZ). 11. d. Cum suprafata pielii poate fi aproximati cu suma unor elemente de suprafata dreptunghiulare S= LI’, 0 scadere de 12 ori a oricarei dimensiuni duce la o scidere de 12°= 144 de ori a oricirei suprafete. Deci si cantitatera de hrand consumata de lilliputan este de 144 de ori mai mici decat cea consumata de Gulliver. 12. d. Potrivit proportionalitatii volumelor, pulpa de miel lilliputan este de V, = 1728 de ori mai mici decat o pulp de miel din lumea lui Gulliver. Pentru a-si echilibra pierderea de energie lilliputanul va avea nevoie de 0 cantitate de 12 ori mai mare de pulpe de miel de lilliput. Acest fapt explica de ce soarecii de pilda sunt intr-o continua cautare de hrand si ar manca permanent. 13. Raspunsul poate cuprinde cinci denumiri din lista: cavitate bucalé, esofag, glande salivare, pan- creas, ficat, stomac, intestin gros, intestin subjire. 14. in api se exercit suplimentar fa(a de presiunea aerului, cea a apei. Cum densitatea oului nu este cu mult diferita fafa de cea a apei, oul ramane adunat gi pluteste in lichid in locul in care se afla. 15. ¢. 78Parcul Herastrau Parcul Herastrau este situat in partea de nord a orasului Bucuresti. Desi era folosit ca loc de recreere inci de prin anul 1806, parcul a luat fiintd in anul 1936, dupa asanarea mlastinilor de pe cursul rdului Colentina. Parcul Herdstrau are o suprafata de aproximativ 110 ha, din care 74 ha sunt ocupate de Lacul Herastrau. Aleea ce inconjoara lacul are 5,92 km. Tot in 1936 a fost creat pe teritoriul Parcului prin efortul sociologului Dimitrie Gusti, Muzeu! Satului, unul dintre cele mai mari muzee de gen din Europa, muzeu care pune in valoare bogitia etnograficé si folclorica a diferitelor regiuni ale Roménici. Pentru a raspunde la cerintele 1-5, citeste urmitorul text: a si in alte parcuri, pot aparea daunatori. Din aceasta cauzi te in timpul veri, in Parcul Herastrat se utilizeaza insecticizi care se imprastie cu 0 pompa speciala care electrizeaza piciturile inedrcAnd electric cu sarcina pozitiva. 1, Pentru aceasta clectrizare dispozitivul de pulverizare adaugi sau indepirteazi electroni de pe piciturile de insecticid? 2. De ce piciturile nu stau impreuna dupa ce parasese tunul de stropire?3, Daca suprafata stropiti este de 4 m* la 10 secunde, in cat timp (ore, minute, secunde) este stropitd o suprafati de un hectar? 4, Printre diunatori sunt si omizile. Din ce clasi fac parte acestea? a) Viermi inelati b) Moluste ©) Crustacee d)Insecte 5, Enumerd trei caractere generale ale nevertebratelor: 8) ann i s Pentru a raspunde la cerintele 6-10, citeste urmitorul text: Lacul Herdstrau se afld pe raul Colentina, intre Lacul Baneasa, in amonte si Lacul Floreasca, in aval, Numele lacului vine de la forma popular a denumirii fierastriului. Se spune ca léngi helesteul cumpérat de Serban-Voda Cantacuzino se afla un fierdstrau de taiat lemne pus in miscare de raul Colentina. Lacul are un volum de 2.300.000 m® de api, lungimea de 2,8 km, latimea intre 50 - 1000 m si adancimea cuprinsa intre I si 5 m. in lac, pestele cel mai des intalnit este carasul. ‘Completeaza pe schité 5 parti componente ale pestelui de apa dulce, pe care le recunosti..7. Enumerd mai jos trei caracteristici ale scoicii de lac: 8. Lao petrecere eu mancare pescéreasca, 12 persoane vor si consume peste s scoiel penis oO 2 eum de 385 de lei, Din acesti bani ei vor si cumpere ct mai multe port i sf mu Ie rman res ° portie de scoici costi 30 de lei, iar una de peste 25 de lei. Trei persoane ‘manne doar peste, iar cinct Hoar scoici. Restul pot manca din ambele feluri,atat cat leajung banii. Cate portii de peste s-au cumparat in total? Dar de scoici? 9, Un peste traverseazi lacul Herastrau in lungime intr-un timp de 3 ori mai scurt decat il traverseazi tun om eu barca pe lijimea cea mai mare. Daci toate miscarile sunt uniforme, care este raportul dintre viteza pestelui si a omului? Coot10. in apa lacului Herdstrau iti poti vedea imaginea deoarece lumina este: a) absorbitt ) difractata ©) reflectat d) refractatat Muzeul National al Satului ,,Dimitrie Gusti” este una dintre cele mai mari atractii turistice ale Bucurestiului, Muzeul este realizat dupa planurile de amplasament ale dramaturgului si scenografului \Vietor Ion Popa cu fondurile Fundafiei Culturale Regale. Casele din muzeu sunt originale, fiind mutate de pe locurile lor de origine bucata cu bucati. Cea mai veche casi este din secolul al XVI-lea, iar cea ‘mai recenti apartine secolului al XIX-lea. Acestea sunt organizate potrivit zonelor din care provin, 11. Paznicul muzeului se deplaseazi in Muzeul Satului, noaptea, pe o alee luminat de un singur bee. Miscarea se face in linie dreapta cu vitez constanta. Trecdnd prin dreptul limpii umbra omului igi modified treptat dimensiunile. Fata de deplasarea pantofilor, umbra capului omului se deplaseaz: a) mai rapid ) Ia fel de rapid ) mailent 4) nu se deplaseaza 12. Organizarea caselor din muzeu dupa zonele geografice de provenienta, se numeste: a) comparare ) clasificare ©) contrastare 4d) colectare 13. e inserat, in parc si in muzeu, pe angi lac, se poate auzi oracait de broaste. Carui grup de animale ii apartin broastele?14. intr-o casi de lemn cu dou camere si hol din zona om ‘Munteniei lungimea este de 2 ori mai mare decat latimea. Casa are 2 pereti interiori, de cate 3,5 metri litime fiecare. camer | PO!) oimert Calculeaza raportul dintre aria holului si aria celor doua camere. B WN P Cc 15.Un grup de 18 elevi de clasa a VI-a, insotiti de 2 profesori si 3 bunici pensionare, viziteaza Muzeul Satului. La intrare citesc urmatorul anunt: Daci grupul solicité un ghid de limba romana, 3 copii plitesc taxi de fotografiere si un profesor plateste taxa de filmare, cat a platit intregul grup pentru vizita la muzeu? {